Disponibil online la adresa www.proenvironment.

ro

ProEnvironment

ProEnvironment 2 (2008) 105 - 106

Comunicare

Reconstrucţia ecologică a terenurilor agricole degradate

prin alunecare (B)
MĂRGHITAŞ Marilena *, M. RUSU, Tania MIHĂIESCU, C. TOADER

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj – Napoca, Facultatea de Agricultură, Mănăştur 3 – 5, 400372
Cluj – Napoca, România

Primit în data de 14 octombrie 2008; primit în forma finală după recenzie în 6 noiembrie 2008; acceptat în 20 noiembrie 2008
Disponibil online din 10 decembrie 2008

Rezumat

Lucrarea de faţă prezintă reabilitarea unei suprafeţe de teren degradată prin procesul de alunecare a terenului
şi prin depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere în vecinătatea apelor curgătoare din perimetrul
marelui oraş Cluj - Napoca. Degradarea terenului prin alunecare s-a produs în primăvara anului 2005, ca urmare
a cantităţilor mari de precipitaţii căzute, a reţelelor de canalizare colmatate de pe marile artere ale clujului şi a
trotuarelor nereparate de zeci de ani. În aceste condiţii, şuvoaiele de apă de pe străzi, în urma ploilor torenţiale, s-
au revărsat în grădinile învecinate străzilor, producând dislocări apreciabile de mase de pământ în apropierea
pârâurilor neregularizate şi colmatate cu gunoaie. Refacerea terenului degradat a impus în primul rând,
regularizarea pârâului în vecinătatea suprafeţei alunecate, oprirea alunecării terenului prin zid de susţinere,
preluarea apelor pluviale de pe suprafaţa afectată printr-o reţea de conducte cu deversare în pârâul din
vecinătatea terenului (acesta fiind în pantă de peste 6%). Pentru menţinerea stabilităţii terenului, pe parcurs s-au
efectuat lucrări de terasamente, înierbarea taluzurilor şi a teraselor, plantarea speciilor arboricole cu înrădăcinare
puternică, curăţirea permanentă a pârâului de gunoiele ce vin din amonte şi supravegherea atentă şi permanentă a
suprafeţei reabilitate.

Cuvinte cheie: reconstrucţie ecologică, teren agricol, degradare

1. Introducere fost afectate obiective industriale şi construcţii

În România, în ultimii ani, abundenţa
precipitaţiilor căzute, a favorizat declanşarea şi
extinderea alunecărilor pe mari suprafeţe de
teren agricol. Prin procesul de alunecare a
terenului, au avut de suferit nu numai suprafeţele
agricole, ci au fost avariate şi distruse sute de
construcţii în vetre de sat sau oraşe, s-au produs
numeroase degradări de şosele şi căi ferate au
* Autorul căruia i se va adresa corespondenţa.
Tel.: 0040 264 596384; Fax: 0040 264 593792
e-mail: mmarghitas@usamvcluj.ro
hidrotehnice.
2. Material şi metodă
Suprafaţa de teren alunecată luată în studiu se
află situată în partea de sud-vest a Municipiului
Cluj-Napoca, cartierul Mănăştur, pe strada
Câmpului, fiind la ora actuală folosită ca şi casă
cu grădină, având suprafaţa totală de 1186,00 m2
„Planul de încadrare în zonă”. Din totalul
suprafeţei, 560,00 m2 formează o platformă
aproximativ la nivelul străzii cu o pantă de 6%,
iar restul suprafeţei (626,00 m2) constituie un
taluz abrupt care coboară de la cota curţii până la
 MĂRGHITAŞ Marilena şi col./ProEnvironment 2 (2008) 105 - 106
nivelul albiei Pârâului Popii cu o diferenţă de
nivel de 50 m.
Terenul are acces carosabil de pe strada
Câmpului cu care este legat prin latura vestică.
Versantul este puternic fragmentat, prezentând
rupturi, alunecări şi dese formaţiuni a eroziunii
de adâncime.
În cazul alunecării de teren studiate, limitată
spre est de Pârâul Popii, mişcarea masei de
pământ s-a produs spre pârâu, aceasta
identificându-se şi cu sensul pantei.
3.Rezultate şi discuţii
Din punct de vedere pedologic şi agrochimic,
tipul de sol caracteristic zonei este preluvosol
(sol brun argiloiluvial) cu următorul profil: Ao-
A/B-Bt-C.
Executarea lucrărilor de consolidare prin zid
de sprijin a terenului afectat de alunecarea masei
de pământ, s-au executat sub linia terenului,
orientate perpendicular pe direcţia de înaintare a
masivului de pământ ce se deplasează.
Zidul de sprijin din zona alunecată luată în
studiu, s-a realizat din piatră de granit şi mortar
de ciment cu beton armat, încât să reziste la
răsturnare, la încovoiere verticală şi
longitudinală.
Odată cu realizarea zidului de sprijin s-a
executat terasarea trenului, realizându-se cinci
terase care s-au însămânţat imediat cu specii de
ierburi perene urmând în continuare plantarea de
specii arboricole cu înrădăcinare rapidă şi
puternică.
4.Concluzii
Ameliorarea şi valorificarea terenurilor pe
suprafaţa cărora s-au produs alunecări în bloc, pe
suprafeţe mari, se fac diferenţiat în funcţie de
stadiul actual şi de perspectiva procesului de
alunecare, de cerinţele de stabilizare a terenului,
de natura solului, de gradul de degradare al
acestuia şi de cerinţele agroeconomice. Măsurile
luate trebuie îndreptate asupra cauzelor care duc
la alunecări de teren şi a condiţiilor în care
acestea apar. Dacă alunecările de teren se produc
şi din cauza fenomenelor naturale şi a condiţiilor
climatice, poluarea cu deşeuri depinde numai de
neglijenţa şi indiferenţa oamenilor de a arunca
gunoaiele la întâmplare, fiind absolut necesară
educarea populaţiei în vederea respectului faţă
de sine şi faţă de mediul înconjurător.
Bibliografie
[1] Angelescu A., I.Ponoran, V.Ciobotaru, 1999, Mediul
ambiant şi dezvoltarea durabilă, Editura A.S.E. Bucureşti
[2] Bally R., P.Stănescu, 1977, Alunecările de teren şi
stabilizarea versanţilor agricoli, Editura Ceres, Bucureşti.
[3] Florea M.N., 1979, Alunecări de teren şi taluze, Editura
Tehnică, Bucureşti
[4] Ionescu Al., V. Săhleanu, C. Bîndiu, 1989, Protecţia
mediului înconjurător şi educaţia ecologică, Editura Ceres ,
Bucureşti.
[5] Mărghitaş Marilena, C. Băluţiu, 1996, Agrochimie –
Lucrări practice, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca
[6] Mărghitaş Marilena, 1999, Utilizarea resurselor
agrochimice, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca
106