Test 1 Tabaran Roman,g

1.1.Definiti dreptul financiar(cel putin 3 notiuni).

Dreptul financiar poate fi definit - totalitatea actelor norm. care reglem. relaţiile de constituire,
repartizare şi utilizare a fondurilor băneşti ale statului şi ale instituţiilor publice, destinate
satisfacerii sarcinilor social-economice ale societăţii.
Dreptul financiar-totalitatea normelor de drept care reglementeaza raporturile sociale ce apar la
constituirea,utilizarea fondurilor banesti a statului,destinate satisfacerii sarcinilor si necesittilor
social-economice a societatii.
Drept financiar-reprezinta ramura de drept alcatuita din norme de drept in vederea
reglementarii relatiilor financiare,utilizarii fondurilor banesti,destinate interesului public..

1.2.Clasificati izvoarele dreptului financiar:

Izvoarele dreptului financiar sunt alcătuite din totalitatea actelor normative care reglementează
raporturile juridice financiare. În raport de gradul de generalitate sau specificitate, se disting
următoarele izvoare:
A. IZVOARE COMUNE ALE DREPTULUI FINANCIAR
Astfel, în ierarhia izvoarelor, comune distingem ca prim izvor de drept financiar - Constituţia.
Legea fundamentală a ţării prevede dispoziţii referitoare la elaborarea, aprobarea şi executarea
bugetului public naţional şi a contului de incheiere a exerciţiului bugetar, de asemenea prin
normele constituţionale sunt stabilite competentele statului cu privire la gestiunea banului public,
sarcini referitoare la controlul execuţiei bugetare, politica valutară, politica fiscală etc.
Ca izvoare comune se mai disting, legile ordinare ale parlamentului, decretele prezidenţiale şi
hotărârii ale guvernului.
B.IZVOARE SPECIFICE ALE DREPTULUI FINANCIAR
Izvoarele specifice sunt actele normative care cuprind dispoziţii referitoare la relaţiile financiare.
Ca izvoare specifice ale dreptului financiar cităm:
1.Codul Fiscal al RM 3.Legea RM cu privire la bani 4.Legea RM cu privire la Banca
Nationala a Moldovei 5.Legea RM privind sistemul bugetar si procesul bugetar
8.Hotarirea Guvernului RM privind aprobarea normelor pentru efectuarea operatiunilor de casa
in economia nationala a RM s.a.
Dupa scop:
-acte de intocmire a bugetului de stat
-acte de imprumut public,de formare si intrebuintare a fondurilor banesti;
-acte de control financiar
Dupa efectele produse:
-acte financiare-acte juridice,manifestari de vointa.
-operatiuni financiare-nu prodic efecte juridice dar stau la baza emiterii actelor juridice
financiare,ele sunt acte de calcul a veniturilor,cheltuielilor savirsite de functionari de specialitate
financiar-contabila.
Dupa aparitie(organul care le-a emis):
-Legi-sunt emise de Parlament cu aplicabilitate asupra statului,al unitatilor administrativ-
teritoriale si instintutiilor publice.
-Acorduri internationale-izvoare de drept cu conditia ca RM sa fie parte la acest accord si acestea
sa fie ratificate de Parlament.
-Hotaririle Guvernului-se emit pentru organizarea executarii legilor.
-Actele normative ale MF-acte normative prin care se instituie norme juridice care dezolta si
detaliaza cuprinsul dispozitiilor generale din legile de specialitate financiara.
1.3.Argumentati locul si rolul dreptului financiar in sistemul dreptului:

2.1.Definiti notiunea de buget(inclusiv conf legislatiei RM):

Bugetul reprezintă un procedeu economic-financiar, cu caracter evalutiv, programatic şi

comparativ, compus din două părţi, respectiv din partea de venituri şi partea de cheltuieli, care se
întocmeşte pentru o perioadă determinată, în legătură cu resursele financiare ale oricărei
persoane fizice sau juridice.

Legea privind sist. Bugetar și proces bugetar prevede că bugetul st cuprinde sursele de venituri și
destinație cheltuielilor pentru un an bugetar. Conform legislatiei prin buget se intelege un
document(o lege votata de Parlament) in care sunt inscrise cheltuielile statuuli si veniturile
necesare pentru acoperirea acestora.Bugetul de stat este elaborat annual de catre Guvern si
aprobat ulterior de Parlament.

2.2.Argumentati importanta principiilor si ordinea repartizarii veniturilor si cheltuielilor

bugetare:

Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar este subordonata unor reguli de

conduita in vederea solutionarii unor probleme principale:
-se acorda statului si administratiei de stat acel volum de resurse financiare care sa asigure
indeplinirea de cater aceste organe a functiilor puse in sarcina lor;
-sa asigure asa cheltuili bugetare care sa corespunda sferelor de activitate a acestor organe.
Procesul de repartizare a veniturilor si cheltuielilor se bazeaza pe urmatoarele principii:
1.Principiul reglementarii uniforme(centralizate)-se exprima in stabilirea prin acte normative a
bazelor commune care determina sistemul de venituri si cheltuieli de diferit nivel,ordinea de
aprobare a normativelor de defalcari sau modalitatea de utilizare a mijloacelor bugetare
imprumutate
2.Principiul echilibrarii maximal posibile a bugetului-se infaptuieste in conditiile deficitului
bugetar cronic printr-un system de masuri special elaborate care duc la inlaturarea sau la
micsorarea acestui fenomen.
3.Principiul subordonarii administrative,insemnatatii obiective si masurilor finantate-din buget
se finanteaza actiunile care se atribuie la competenta fiecarui organ de stat.
4.Principiul teritorialitatii trecerii in fond a veniturilor-foarte important la constituirea bugetelor
locale.
5.Principiul autonomiei autoritatilor publice locale la repartizarea unor venituri( își aprobă
propriul buget și îl cheltuie conform necesităților unității).

2.3.Evaluati natura juridica a bugetului de stat a RM:

Sub aspectul naturii juridice a bugetului de stat in literature de specialitate s-au formulat o serie
de teorii:
1.Bugetul este un act administrative pentru ca atit veniturile cit si cheltuielile bugetare sunt
evaluari realizate de agentii administativi.
2.Bugetul este un act legislative-este o decizie care emana de la puterea legislativa.
3.Bugetul este un act administrativ+legislative-bugetul este o lege in partea creatoare de
dispozitii generale si este un act administrative in partea creatoare de dispozitii individuale.
4. Bugetul este un plan financiar-imbraca forma unui act normativ.
5. Are natura juridica de lege-se considera ca bugetul este adoptat printr-o lege care poarta
denumirea de Lege bugetara anuala

Subiectul 3:Cheltuielile publice

3.1.Definiti cheltuielile publice:

Prin cheltuiele publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate
prioritare in fiecare perioada. Cheltuielile publice exprima relatii economico - sociale in forma
baneasca care se manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte,
cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor
acestuia. Continutul economic al cheltuielilor publice se afla in stransa legatura cu destinatia lor,
unele cheltuieli publice exprimand un consum definitiv de produs intern brut, iar altele o
avansare de produs intern brut.
Cheltuielile publice inseamna numai acele cheltuieli care se acopera de la bugetul administratiei
centrale de stat, din bugetele locale sau din bugetul asigurarilor sociale de stat.

3.2.Clasificati cheltuielile publice:

Clasificaţia cheltuielilor publice se face pe mai multe criterii:

1.Clasificaţia administrativă – pe criteriul instituţiilor prin intermediul cărora se efectuează

cheltuieli publice (ministere, instituţii publice autonome, unităţi administrativ teritoriale etc.).

2.Clasificaţia economică – pe două criterii: al scopului în care sunt efectuate plăţile (cheltuieli
publice curente sau de funcţionare şi cheltuieli publice de capital sau de investiţii); al existenţei
sau nu a unei contraprestaţii (cheltuieli publice ale serviciilor publice, numite şi administrative şi
cheltuieli publice de transfer).

3.Clasificaţia funcţională – pe criteriul sectoarelor de activitate către care sunt repartizate

resursele financiare publice (a) în domeniul social: învăţământ, sanitare, ocrotire socială etc.; b)
în domeniul cercetării; c) în domeniul economic (investiţii, acordarea de subvenţii şi facilităţi; d)
în domeniul apărării şi siguranţei naţionale; e) în domeniul administrativ public central şi local;
f) în ceea ce priveşte dobânzile aferente datoriei publice).

4.Clasificaţia financiară – pe criteriul momentului efectuării şi a efectului avut de acestea

(cheltuielile publice definitive caracterizate prin faptul că se finalizează cu plăţi la scadenţe
ferme, certificând lichidarea totală a angajării statului pentru efectuarea cheltuielilor prevăzute în
buget; cheltuieli publice temporare: majoritatea sunt operaţiuni de trezorerie urmate de plăţi cu
scadenţe certe; cheltuieli publice virtuale: pe care statul le va realiza în anumite condiţii doar).

5.Si pe criteriul formei de manifestare (cu/ fără contraprestaţie; definitive/ provizorii; speciale/
globale)

3.3.Formulati structura cheltuielilor publice conform bugetului pentru anul 2005:

Nivelul si structura cheltuielilor publice sint stabilite in functie de nevoile publice care urmeaza
conform prioritatilor acestora,si ierarhizarii lor pe anumite criterii,sa fie realizat in perioada
considerate(anul financiar,anul bugetar).
Cheltuielile publice reflecta cererea de resurse,dar volumul veniturilor posibile de realizat
reflecta oferta de resurse.
Introducerea cheltuielilor publice in buget presupune diferite etape:
-Identificarea nevoilor;
-Stabilirea importantei nevoilor si ierarhizarea lor;
-Urgenta rezolvarii acestor cheltuieli;
-Eficacitatea cheltuielilor; -Eforturi si efecte.
Test 2
Subiectul 1:Circulatia monetara
1.1.Relatati despre functiile monedei:

• Functia de evaluare a valorilor economice. Cu moneda se masoara valori materiale, se exprima

preturile, puterea de cumparare, creditul.
• Functia de mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii prin intermediul operatiunilor de
vanzare-cumparare. Moneda mijloceste circulatia marfurilor, ea insasi fiind o marfa
intermediara. Moneda a evoluat neintrerupt cu productia si schimbul de marfuri; prin schimb,
produsele devin marfuri a caror circulatie este inlesnita de moneda.
• Functia de mijlocire a platilor. Moneda dobandeste calitatea de moneda legala pentru ca
creditorul este obligat sa primeasca moneda aflata in circulatie la data lichidarii unei datorii. Ea
poate fi intrebuintata la efectuarea oricaror plati, de catre oricare dintre subiectele de drept,
indiferent de categoria marfurilor ori serviciilor supuse acestui act commercial.
• Functia de mijlocire a creditului. Creditul reprezinta transmiterea temporara a unei puteri de
cumparare; el este un imprumut de moneda.Moneda serveste ca mijloc de acordare a creditului.
• Functia de mijlocire a economiilor. Disponibilitatile temporare ale populatiei se pot valorifica
prin intermediul monedei. In acest mod, moneda transforma in capital, care se poate utiliza
eficient in circulatia monetara.
• Functia de tezaurizare. Cu ajutorul monedei se pot pastra si transfera valorile care se cer
mentinute in timp pe o perioada indelungata. De asemenea, valorile pot trece de la un detinator la
altul in modul cel mai eficient prin intermediul monedei. Tezaurizarea se realizeaza in conditiile
circulatiei banilor cu valoare integrala (de aur) cand functia de mijloc de circulatie si de plata
este indeplinita de catre monedele din metal obisnuit sau bancnote, acesti bani lipsiti de valoare
intrinseca inlocuindu-i pe cei din metal pretios, care sunt transformati in lingouri, putand fi
pastrati ori vanduti sub aceasta forma, dupa greutate, ca orice marfa.
• Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor. Produsul social se
distribuie cu ajutorul monedei celor care au contribuit direct sau indirect la crearea lui. Moneda
inlesneste o buna utilizare a factorilor de productie nationala, asigurand o repartitie cat mai justa
a produsului social.
Aceste functii ale monedei nu se cer indeplinite cu necesitate, cumulativ, de catre o marfa
pentru a fi considerata moneda. Este suficient ca ea sa indeplineasca o singura functie din cele
amintite pentru a deveni moneda, daca este asimilata ca atare.

1.2.Determinati factorii care influenteaza suma de bani si viteza de circulatie a banilor:

Suma de bani necesara circulatiei monetare reprezinta un ansamblu de preturi ale marfurilor si
serviciilor vindute si incasate a platilor scadente influentate de preturile marfurilor si serviciilor
vindute pe credit sau compensatie toate acestea in functie de viteza de rotatie a banilor.
Factorii ce influenteaza suma de bani:
-Factorul de influență directă( -Volumul produselor; -Nivelul preturilor;)
-Factorul de influență indirectă (-Dezvoltarea platilor fara numerar).
Viteza de circulatie a banilor exprima numarul de tranzactii la care poate servi o unitatet
baneasca.
Este influentata de urmatorii factori:
-Cu cit suma este mai mica viteza mai mare;
-Stabilitatea social-economica si conjunctura economică;
-Gradul de coincidenta intre incasarile veniturilor de catre populatie si momentul platilor
effectuate de catre populatie;
-Increderea populatiei in puterea de cumparare a monedei.

1.3.Evaluati rolul BNM in circulatia monetara:

Obiectivul principal al Băncii Naţionale este de a realiza şi a menţine stabilitatea monedei

naţionale. Banca Naţională conlucrează cu Guvernul în realizarea obiectivelor sale şi, conform
legii, întreprinde acţiunile necesare pentru a realiza o astfel de conlucrare. Banca Naţională
aduce periodic la cunoştinţa publicului rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei
financiare şi informaţia statistică, inclusiv cea privind masa monetară, acordarea creditelor,
balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
În scopul îndeplinirii atribuţiilor sale Banca Naţională are dreptul să emită hotărâri, regulamente,
instrucţiuni şi ordonanţe. Actele normative ale Băncii Naţionale, care sînt obligatorii pentru
instituţiile financiare şi alte persoane juridice şi fizice, se publică în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova şi intră în vigoare fie la data publicării lor, fie la o altă dată prevăzută în
textul actului respectiv, cu condiţia informării publicului
In 1991, conform legislatiei a fost format un sistem bancar de doua niveluri, in care B.N.M.
indeplineste functia de banca centrala, dar nu este angajata in activitatea bancara comerciala.
Apoi Parlamentul a adoptat doua legi cu privire la B.N.M. si institutiile financiare. Aceste legi
includ elemente indreptate spre intarirea rolului B.N.M. in elaborarea si implimentarea politicii
monetare si valutare si spre o activitate sigura si durabila a sistemului financiar.
B.N.M. este responsabila pentru autorizarea, supravegherea si reglementarea activitatii
institutiilor financiare.
Atribuţiile de bază ale B.N.M. sunt:
-stabilirea şi promovarea politicii monetare şi valutare în stat;
-emisiunea monedei naţionale;
-autorizarea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare;
-gestionarea rezervelor valutare ale statului;

Subiectul 2:Bugetul asigurarii sociale de stat

2.1.Indentificati continutul bugetului asigurarilor sociale de stat:

BASS este planul financiar annual care reflecta constituirea,repartizarea si utilizarea fondurilor
banesti necesare ocrotirii pensionarilor,salariatilor si a membrilor de familie.
BASS este o componenta a bugetului public national.
Continutul sau trebuie privit sub 2 aspecte:
1.La venituri cuprinde:
-contributia pentru asigurarile sociale de stat platite de catre agentii economici si institutii;
-contributia salariatilor si ale celorlalti asigurati;
-contributiile pentru asigurari sociale datorate de unitatile particulare bazate pe libera initiativa;
-dobinzi pentru disponibilitatile din conturi;
-contributiile differentiate ale salariatilor si pensionarilor care merg la tratament balnear sau
odihna.
1.La cheltuieli cuprinde:
-pensiile(pentru munca depusa si limita de virsta,invaliditate).
-indemnizatiile si ajutoarele de asigurari sociale(ajutor de deces,de ingrijirea copilului bolnav sau
cu handicap);
-trimiter la tratament balnear si odihna;
-cheltuieli cu plata taxelor postale ocazionate de traansimiterea pensiilor;
2.2.Selectati particularitatile executarii BASS:

Executarea BASS consta in realizarea contributiei si a celorlalte venituri,in corelatie practice

necesara cu plata pensiilor,indemnizatiilor si ajutoarelor banesti acordate din acest buget.
Particularitatile ce individualizeaza executarea BASS privesc in special:
1.Veniturile
2.Cheltuielile
Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat provin din contributii de asigurari
sociale( 23angaj/6sal), din transferul da la bug. de st. și din alte venituri (din dobinzi, din
majorari pentru plata cu intirziere a contributiilor)
Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat acopera contravaloarea prestatiilor de
asigurari sociale din sistemul public, cheltuielile aferente organizarii si functionarii
sistemului public, finantarii unor investitii proprii, alte cheltuieli prevazute de lege.
Din veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat se preleva anual pina la 3% pentru
constituirea unui fond de rezerva.
Fondul de rezerva cumulat nu poate depasi 50% din nivelul cheltuielilor prevazute pentru
anul bugetar respectiv.
Fondul de rezerva se utilizeaza pentru acoperirea prestatiilor de asigurari sociale in situatii
temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea
bugetului asigurarilor sociale de stat.

2.3.Formulati adoptarea BASS:

Acest buget se intocmeste distinct de bugetul de stat,cuprinde relatiile financiare de

constituire,repartizare si utilizare a fondurilor benesti necesare asistentei si protectiei
sociale.Elaborarea BASS ets asigurata de MF publice in conformitate cu prevederile Legii prvind
finantele publice locale.
BASS este examinat de comisisa parlamentara de specialitate,celelalte comisii ale Parlamentului
si Directia juridical a organului legislative care prezinta Plenului Parlamentului un raport si aviz
la data stabilita de acesta.Concomitent,proiectul legii BASS este examinat de Curtea de Conturi
care prezinta Parlamentului un aviz la data stabilita de acesta.
In baza avizelor Comisiilor permanente si avizului Directiei juridice,Comisia de specialitate
intocmeste raportul si lista de recomandari asupra legii BASS si le prezinta Parlamentului.
Examinarea proiectului legii BASS in Parlament se efectueaza in 3 lecturi.In fiecare lectura
Parlamentul examineaza proiectul legii BASS si nota explicative.Legea bugetului poate fi
adoptata si in 2 lecturi daca toate chestiunile sunt examinate intr-o singura lectura.
La prima lectura se examineaza:
-directiile principale ale politicii bugetare ale asigurarii sociale de stat;
-conceptiile de baza a proiectului;
A doua lectura:
-veniturile estimate sub forma de calcul si structura lor;
-cheltuielile estimate:structura si destinatia lor;
-deficitul sau excedentul bugetului.
A treia lectura:Parlamentul la prezentarea Comisiei de specialitate:
-examineaza alocatiile detaliate care vor fi effectuate;
-stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar;
-examineaza alte detalieri din proiectul legii.
Pina la 5 decembrie a fiecarui an Parlamentul adopta legea BASS care va fi promulagat de
Presedintele statului,apoi va fi publicata si va intra in vigoare la 1 ianuarie a urmatorului an.Daca
Legea BASS nua fost adoptat cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar,se
aplica Legea BASS al anului precedent.

Test 4
Subiectul 1:Finantele publice

1.1.Definiti notiunea de finante publice

In opinia unor autori, finantele reprezinta relatiile aparute in procesul de asigurare si repartizare a
fondurilor necesare statului exprimate valoric sub forma de bani. Aceste relatii se concretizeaza
in transferuri banesti de la agentii economici, institutii si persoane fizice la bugetul de stat, de la
bugetul de stat catre agentii economici, intre institutii si chiar in interiorul unor structuri
economice, cu prilejul formarii sau utilizarii diferitelor fonduri.1
O alta definitie a finantelor publice o propune D. D. Saguna sub urmatoarea forma:“totalitatea
relatiilor sociale de natura economica ce apar in procesul realizarii si repartizarii in forma
baneasca, a resurselor necesare statului pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale”.2
Tot in sensul definirii finantelor publice, profesorul I. Condor afirma ca:
1
2
“sunt caracterizate ca relatii referitoare la formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ce se
acumuleaza in bugetele publice si se utilizeaza in mod nerambursabil pentru satisfacerea
nevoilor generale ale societatii”.3

1.2.Stabiliti si comparati trasaturile caracteristice ale conceptelor finantelor publice:

Conceptiile specialistilor care abordeaza problema finantelor publice sunt urmatoarele:

1.Finatele publice clasice(sec.VIII-incep.sec.XX)
2.Finantele publice moderne(primele decenii ale sec.XX-anii 1970
3.Finantele publice postmoderne(1970-prezent).
Primul concept classic al finantelor publice era strins legat de perioada in care statul isi desfasura
activitatea dupa principiul laisser faire,laisser passer.In acea perioada finantele publice serveau
doar pentru constituirea fondurilor banesti ale statului si aveau un character neutru.
In cel de-al doilea concept spre deosebire de primul,statul urmeaza sa joace un rol mai active in
viata economica a societatii in veedrea influentarii proceselor economice spre un curs mai
favorabil.
In comparative cu cele doua concepte,in cel de-al treile se contureaza armonizarea intereselor si
interventia statului in sectorul privat,insa interventia statului se pronunta doar pentru a stabili
cadrul juridic al acestei concurente de piata,in baza functionarii mecanismelor preturilor si
impiedicarii abuzurilor din partea monopolurilor.

1.3.Estimati activitatile financiare ale statului la etapa actuala:

La etapa actuala activitatea financiara a statului se bazeaza pe domeniul privat.statul constituind

un system financiar complex de acte,operatiuni si institutii publice de natura financiara sau cu
atributii financiare de control privind formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ale
statului,unitatilor administrative teritoriale si ale altor entitati de interes public.Facind referire la
etapa actuala RM depaseste o perioada indelungata de tranzitie unde activitatea financiara isi are
rolul superior pentru ameliorarea situatiei.In asemenea conditii statul trebuie sa cunoasca
tehnicile de utilizare a disponibilitatilor banesti din partea contribuabililor pentru maximizarea
profitului si rentabilitatea.
O activitate financiara bine dezvoltata nu inseamna altceva decit intreprinderi sanatoase,business
orientat spre o dezvoltare continua,implimentarea noilor tehnologii,toate acestea pentru
mentinerea unui echilibru sistemului financiar. Sistemul financiar al RM la etapa actuala este
format din urmatoarele elemente - Sistemul bugetar - este un sistem unitar de bugete si fonduri,
care constituie bugetul public national si include: bugetul de stat -constituie totalitatea
veniturilor si destinatiei cheltuielilor pentru un an bugetar; Bugetul asigurarilor sociale de stat
- care cuprinde veniturile si cheltuielile si rezultatele financiare ale sistemului public; bugetele
locale - bugetele autoritatilor administrativeteritoriale; fondurile asigurarilor obligatorii de
asistenta medicala - aceste fonduri se examineaza si se aproba de Parlament RM, o data cu
bugetul de stat, acestefonduri se constituie din primele de asigurare obligatorii de asistenta
medicala, alteincasari prevazute de legislatie; fondurile speciale (extra bugetare) - in aceste
fonduri se colecteaza venituri cu destinatie speciala pentru realizare

3
Subiectul 2:Creditul

2.1.Definiti notiunea de credit si elementele lui

Creditul reprezinta suma de bani pe care o banca o acorda unei persoane fizice sau juridice pe o
anumita perioada de timp, pîna la o anumita data numita scadenta si pentru care primeste o
dobânda.
Creditul reprez cedarea unei sume de bami efectuata la un moment dat din partea unui sub econ
altuia cu oblig ca cel din urma va restitui la o anumita data suma primita plus o sum de bani care
se numeste intere sau dobinda.

Elementele creditului:
1.Subiectele raportului de credit In calitate de creditori se afrima intreprinderile, care manevreaza
importante disponibilitati monetare. In calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie se
afirma si statul, ca unul din principalii debitori.
2. transmiterea- valori, bani, puterea de cumparare pe care cred il transmite deb.
3.Termenul de gratie-perioada intre momentul angajarii creditului si inceperea rambursarii lui
(elem fac-v)
4. Ratele partiale-cele care se ramburseaza esalonat la anumite termene conform intelegerii
stipulate in contractul de credit.
5.Garantarea creditului(gajul)-ets format din anumite bunuri care se constituie la dispozitia
creditorului sau a unui tert pentru asigurarea indeplinirii de catre debitor a unor obligatiuni de o
valoare in general mai redusa.
6.Dobinda-o suma de bani platita de debitor creditorului sau pentru imprumutul acordat pe un
termen determinat.
7. Scadenta-momentul stabilit pentru intoarcerea bunului
8. penalități(fac-v)

2.2.Clasificati creditul:
Formele principale sub care se prezinta creditul in economia de piata sunt:
1.Creditul commercial-reprezinta creditul pe care sil acorda egentii economici la vinzarea marfii
sub forma aminarii platii.
2.Creditul bancar-se acorda agen econ sau pers fiz sub forma baneasca de catre instit fin
bancare.
Din punct de vedere al calitatii debitorului si creditorului,se face distinctia intre:
1.Creditul privat-in care participantii la raportul de credit sunt subiect de dr privat;
2.Creditul public-in cadrul caruia debitorul este reprezentat de stat,iar populatia si agentii
econmici apar in calitate de creditori.
In functie de scopul acordarii creditelor:
1.Credite de productie,care pot fi:
-credite de consum pt consumul curent ale pers fiz
- de productie destinat pt investitii in sectorul de productie
Dupa natura garantiilor,se intilnesc urmatoarele forme de credite:
1.Credite reale-sunt cele pentru care garantia se prezinta sub forma de:
-garantie imobiliara concretizata intr-un contract de ipoteca asupra terenului sau cladirilor;
-garabtie mobiliara,care consat in valori mobiliare;
2.Credite personale-au la baza garantii morale,care se pot prezenta astfel:
Dupa intinderea drepturilor creditorului:
1.Credite denuntabile-care s emanifesta atunci cind creditorul isi rezerva dreptul ca
oricind,inainte de scadenta,sa ceara rambursarea acestui credit,cu sau fara avizarea debitorului.
2.Credite nedenuntabile-cind creditorul are dreptul de a cere rambursarea numai la o scadenta
dinainte stabilita.
3.Credite legate-caz in care creditorul conditioneaza acordara creditului de folosirea sa in
anumite scopuri convenite de debitor.
Dupa termenul de rambursare:
1.Credite pe termen scurt-de la 1 luna-pina la 12 luni.
2.Credite pe termen mediu-a caror rata de rambursare este de la 1 an la 5 ani.
3.Credite pe termen lung-a caror rata de rambursare depaseste 5 ani.
4.Credite overnight-o banca ce se afla pe un continent ce este z ice crediteaza o alta banca de pe
un alt continent(SUA-Europa).

2.3.Evaluati domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile externe:

Domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile externe:

1.Sustinerea balantei de plati;
2.Finantarea prectelor de investitii pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ale economiei;
3.Acoperirea deficitului bugetar;
4.Finantarea cheltuielilor legate de lichidarea consecintelor calamitatilor naturale si altor situatii
extraordinare;
5.Finantarea cheltuielilor rezonabile legate de contractul datorat de stat;
6.Importul de materie prima;
7.Onorarea obligatiilor asumate prin acordarea garantiilor de stat pentru imprumuturi;
8.Serviciul de refinantare datoriei contractate anterior.

Subiectul 3:Veniturile publice

3.1.Definiti notiunea impozitului si taxei:
Impozitul reprez o contributie baneasca obligatorie și cu titlu nerambursabil datorata conform
legii buget de st de catre pers fiz si jur pt veniturile pe care le obtin sau bunuri pe care le poseda.
Taxa reprez suma datorata de pers fiz sau jur pt anumite acte sau servicii indeplinite sau prestate
la cererea si in folosul acestor pers de catre org de st, instit pub.

3.2.Clasificati impozitele:
Există şi se folosesc numeroase impozite. Gruparea lor în clase după trăsături comune constituie
o necesitate deopotrivă teoretică şi utilitară.
a) După forma în care se percep, impozitele se clasifică
- impozite în natură:
- impozite în bani:
b) După obiectul impunerii, impozitele se grupeaza in :
- impozite pe avere: care afectează bunurile de natură mobiliară sau imobiliară ale
contribuabililor (impozitul pe clădiri, pe terenuri,
- impozite pe venit: care vizează veniturile persoanelor fizice sau pe cele ale societăţilor
comerciale (impozitul pe profit).
- impozite pe consum (cheltuieli): care vizează cheltuielile de consum (accizele, tva).
c) În funcţie de scopul urmărit există:
- impozite financiare (cu caracter fiscal): care se instituie în vederea realizării de venituri
necesare acoperirii cheltuielilor publice.
- impozite de ordine: introduse cu intenţia limitării unor acţiuni sau pentru atingerea unui ţel ce
nu are caracter fiscal.
d) În raport cu frecvenţa realizării lor, impozitele pot fi:
- permanente: adică se instituie şi se încasează periodic, prezintă o anumită regularitate (sunt
anuale, trimestriale, lunare, chenzinale, decadale, etc), cuprinzând impozitele obişnuit practicate.
- extraordinare: se introduc şi se percep o singură dată (de pildă, impozitul pe averea şi câştigul
de război).
e) După instituţia care le administrează, impozitele se pot clasifica în:
- impozite de stat: care în statele de tip federal sunt ale federaţiei, ale statelor, provinciilor sau
regiunilor acesteia, iar în statele de tip unitar aparţin administraţiei centrale de stat. Cele mai
numeroase şi importante impozite sunt incluse în această categorie.
- impozite locale: care sunt comunale şi ale organului teritorial administrativ. Sunt considerate
impozite de interes local.
g) După incidenţa asupra plătitorilor, impozitele pot fi:
- impozite directe (convenţionale): se percep drect de la contribuabili, ele fiind stabilite nominal,
în funcţie de mărimea veniturilor şi/sau a veniturilor acestora.
La rândul lor, impozitele directe pot fi grupate în:
 impozite reale (obiective): se caracterizează prin aceea că se stabilesc asupra obiectivelor
impozabile, fără a ţine seamă de situaţia personală a subiectului impozitului.
 impozite personale (subiective): sunt aşezate asupra veniturilor sau averilor
contribuabililor şi ţin seama de situaţia personală a acestora.
-impozite indirecte (neconvenţionale): impozite care se percep cu ocazia vânzărilor de bunuri,
prestărilor de servicii sau executării de lucrări.

3.3.Selectati modalitatile de stingere a obligatiei bugetare:

Stingerea  obligaţiilor fiscale prin plată:
Stingerea obligaţiilor fiscale are loc, de regulă, prin această modalitate, contribuabilii
executându-şi de bunăvoie obligaţia impusă în mod unilateral de către stat. Plata sumelor
cuvenite bugetului de stat se poate realiza, în funcţie de caracteristicile veniturilor bugetare,
potrivit prevederilor legale care le instituie, în una din următoarele modalităţi: prin plată directă,
prin reţinere la sursă, prin aplicare şi anulare de timbre fiscale mobile.
Compensarea:
Aceasta modalitate de stingere a obligatiei bugetare intervine in situatia in care un contribuabil a
platit bugetului general consolidat o suma nedatorata sau a platit mai mult decat datora. Sumele
astfel platite se vor compensa cu alte obligatii fiscale ale contribuabilului, restante sau viitoare.
Compensarea este alternativa cu restituirea acestor sume.
Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau inainte de restituirea
ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia.
Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de cate ori constata existenta unor creante
reciproce.
Stingerea obligatiei fiscale prin anulare:
Stingerea obligatiei fiscale prin anulare se efectueaza prin acte cu caracter general sau individual,
adoptate conform legislatiei.
Data a stingerii obligatiei fiscale prin anulare este considerata data indicata în actul de anulare
sau data întrarii în vigoare a actului legislativ privind anularea obligatiei fiscale.Înscrierile în
conturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin anulare se efectueaza în temeiul
documentelor fiscale interne, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, precum si tinînd
cont de lamuririle date organelor fiscale privind particularitatile executarii pentru fiecare act
legislativ privind anularea obligatiei fiscale.

Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie:

Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie se efectueaza în urma survenirii termenelor de

prescriptie pentru determinarea obligatiei fiscale sau stingerea ei prin executare silita.Data a
stingerii obligatiei fiscale prin prescriptie este considerata prima zi dupa data în care a expirat
termenul de prescriptie.Înscrierile în conturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin
prescriptie se efectueaza în temeiul documentelor fiscale interne, elaborate de Inspectoratul
Fiscal Principal de Stat, în scopul reflectarii în sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat a
deciziei scrise a conducerii organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor
Economice si Coruptiei, în functie de faptul care organ administreaza obligatia fiscala
respectiva.În cazul serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale, stingerea obligatiei
fiscale prin prescriptie se efectueaza în baza deciziei adoptate de catre consiliul local.

Stingerea obligatiei fiscale prin scadere

Data stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de organul cu
atributii de administrare fiscala, care administreaza obligatia respectiva.Înscrierile în conturile
personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin scadere se efectueaza în temeiul
documentelor de uz intern, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în scopul
reflectarii în sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat a deciziei conducerii organului
fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, în functie de
faptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva.În cazul serviciului de colectare a
impozitelor si taxelor locale, stingerea obligatiei fiscale prin scadere se efectueaza în baza
deciziei adoptate de catre consiliul local.

Test 5

Subiectul 1:Finantele publice

1.1.Identificati trasaturile caracteristice ale finantelor publice:

Trăsăturile finanţelor publice:

 Sunt relaţii cu caracter economic, întrucât ele apar în procesul formării, repartizării şi
utilizării produsului social.
 Apar în formă bănească, deoarece în cadrul producţiei de mărfuri şi al acţiunii legii
valorii, produsul de producţie, reproducţie şi de circulaţie a mărfurilor, repartiţia
produsului social, relaţiile de schimb, retribuirea muncii, precum şi relaţiile dintre agenţii
economici sau dintre aceştia şi persoanele fizice, se exprimă prin intermediul banilor, în
 cadrul unor relaţii băneşti. Noţiunea de finanţe publice sau relaţii financiare nu poate fi
confundată cu cea de bani sau relaţii băneşti. Banii reprezintă o marfă, iar finanţele sunt
relaţii de constituire, repartizare şi utilizare a mijloacelor băneşti.
 Sunt relaţii fără echivalent, adică nu presupun în mod necesar o contraprestaţie directă
din partea subiectului beneficiar al mijloacelor băneşti.
 Mijloacele băneşti repartizate şi utilizate de subiectele beneficiare nu se rambursează.

1.2.Argumentati deosebirile dintre finantele publice si finantele private:

Noţiunile de finanţe publice şi private sunt adecvate situaţiei din ţările cu economie de piaţă, în
care cea mai mare parte a mijloacelor de producţie se află în proprietate privată, fapt care face
posibilă realizarea unei delimitări nete între sectorul public şi cel privat. Finanţele publice sunt
asociate întotdeauna cu statul, unităţile administrativ-teritoriale, cheltuielile, împrumuturile şi
datoria acestora. Finanţele private sunt asociate întotdeauna cu activităţile financiare ale
întreprinderilor economice, ale băncilor şi societăţilor de asigurări private, în legatură cu
resursele şi necesităţile acestora, împrumuturile primite sau acordate, creanţele de încasat şi
obligaţiile de plată, asigurările şi reasigurările de bunuri, persoane şi răspundere civilă.

Între finanţele publice şi cele private există o serie de deosebiri după cum urmează:

 Resursele necesare statului pentru realizarea funcţiilor şi sarcinilor acestuia se procură pe

calea impozitelor şi taxelor, prin măsuri de constrângere în principal, în timp ce resursele
întreprinderilor private şi ale persoanelor fizice se procură de pe piaţă, pe baze
contractuale.
 Statul poate lua orice masură în legatură cu moneda naţională, în timp ce întreprinderile
private nu pot decât să o folosească.
 Finanţele publice sunt folosite în principal în scopul satisfacerii nevoilor generale ale
societăţii, în timp ce finanţele private sunt folosite în slujba realizării de profit de către
întreprinzătorii particulari.
 Gestiunea finanţelor publice este supusă dreptului public, iar gestiunea financiară a
întreprinderilor private urmează regulile dreptului civil şi comercial.

1.3.Estimati functiile finantelor publice:

Finanţele publice sunt necesare, în mod subiectiv şi obiectiv, deoarece contribuie la realizarea
sarcinilor şi funcţiilor statului, care nu ar putea fi înfăptuite fără pârghiile financiare. Mijloacele
prin care finanţele publice, ca relaţii financiare îşi îndeplinesc acest rol, sunt funcţiile acestora:

 funcţia de repartiţie
 funcţia de control

Funcţia de repartiţie se manifestă în procesul repartiţiei produsului social (produsului intern brut)
şi cuprinde două faze:
  constituirea fondurilor (resurselor) bănesti;
 redistribuirea (utilizarea) acestora.

În prima fază are loc formarea fondurilor publice de resurse băneşti, acţiune la care participă
societăţi comerciale, regii autonome, instituţii publice, alte persoane juridice şi persoanele fizice,
indiferent dacă sunt rezidente sau nerezidente. Fondurile publice de resurse se constituie în mai
multe forme concrete cum sunt: impozite , taxe, contribuţii petru asigurări sociale, amenzi ,
majorări şi penalizări de întârziere ,rambursări ale împrumuturilor de stat acordate ,dobânzi
aferente şi ajutoare primite Resursele din care se constituie fondurile publice provin din toate
ramurile economice şi din toate sectoarele sociale: public, privat, cooperatist, mixt. În proporţie
covârşitoare, resursele băneşti ale finanţelor publice sunt mobilizate cu titlu definitiv şi fără
contraprestaţie. A doua fază a funcţiei de repartiţie o reprezintă distribuirea fondurilor publice pe
beneficiari – persoane juridice şi fizice. Distribuirea este dată în competenţa autorităţilor publice
şi se face în raport cu resursele financiare disponibile şi cererea de resurse financiare.
Distribuirea fondurilor publice înseamnă stabilirea cheltuielilor publice pe destinaţii: învăţământ,
sănătate, cultură, asigurări sociale şi protecţie socială, gospodărire comunală şi locuinţe, apărare
naţională, ordine publică, administraţie publică, acţiuni economice, datorie publică. În cadrul
fiecărei destinaţii, resursele se defalcă pe beneficiari, obiective şi acţiuni. Distribuirea sau
redistribuirea produsului intern brut (produsul social) are loc în două modalităţi:

 în cadrul aceluiaşi tip de proprietate, când are loc un transfer de resurse băneşti între stat
şi unităţile sale în ambele sensuri
 cu schimbarea titlului de proprietate când transferul are loc între stat pe de o parte şi
agenţii economici cu capital privat sau mixt şi populaţie pe de alta parte, şi invers.

Redistribuirea se poate realizea şi pe plan extern, prin contractarea de împrumuturi externe,

acordarea de împrumuturi externe, achitarea cotizaţiilor şi contribuţiilor către organisme
internaţionale de către stat sau alte instituţii publice, primirea sau acordarea de ajutoare externe
de către stat, etc. Funcţia de control a finanţelor publice se justifică deoarece fondurile publice
aparţin întregii societăţi. Sfera de manifestare a funcţiei de control este mai larga decât cea a
funcţiei de repartiţie, deoarece vizează, pe lângă constituirea şi repartizarea fondurilor financiare
publice, şi modul de utilizare a resurselor. Funcţia de control a finanţelor publice nu se limitează
la modul de constiturire a fondurilor publice şi la repartizarea acestora pe beneficiari, ci
urmăreşte şi legalitatea, necesitatea, oportunitatea şi eficienţa cu care instituţiile publice şi agenţii
economici cu capital de stat utilizează în concret resursele băneşti de care dispun.

În consecinţă, controlul se efectuează nu numai activităţilor specifice funcţiei de repartiţie, ci el

se exercită şi asupra producţiei realizate în sectorul de stat, a schimbului şi consumului ce are loc
în acest sector.

Subiectul 2:Pricedura bugetara 2.1.Definiti notiunea legala si doctrinara a procedurii

bugetare: Conform Legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar :” Procesul bugetar
reprezintă etape consecutive de elaborare, aprobare, executare şi raportare a executării
bugetului.” Procedura bugetara este activutatea care incepe cu elaborarea bugetului si se termina
cu aprobarea darii de seama despre executarea lui pentru anul bugetar respectiv.

Conform doctrinei,prin procedura bugetara se intelege un ansamblu de acte si operatiuni cu

character tehnic si normative infaptuite de organe specializate ale statului in scopul elaborarii
,adoptarii,executarii si incheierii bugetului public national.

2.2.Stabiliti importanta darii de seama cu privire la executarea bugetara:

Procedura executiei bugetare annuale cuprinde actele si operatiunile de realizare a veniturilor si
efectuare a cheltuielilor prevazute de legea bugetara anuala.
Procedura executiei bugetare este compusa din mai multe etape:
1.Repartizarea lunara a veniturilor si cheltuielilor:responsabilitatea generala pentru executarea
bugetului de stat revine Guvernului.  În termen de 10 zile după adoptarea legii bugetare anuale,
Ministerul Finanţelor:
a) solicită de la autorităţile publice centrale planurile de finanţare ale acestora, precum şi ale
instituţiilor subordonate;
b) întocmeşte repartizări lunare ale veniturilor prevăzute de legea bugetară anuală şi de alte acte
legislative.
În termen de 45 de zile după publicarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor aprobă
repartizarea lunară a veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat conform Clasificaţiei bugetare.
Ministerul Finanţelor poate aproba alocaţii pentru fiecare program guvernamental.
Repartizarea lunară se semnează de ministrul finanţelor sau de o persoană autorizată din
Ministerul Finanţelor, care aprobă cererea de cheltuieli pentru un scop specific.
Nici o autoritate publică nu poate efectua cheltuieli fără autorizaţia semnată de ministrul
finanţelor sau de persoana autorizată din Ministerul Finanţelor.
2.Executia partii de venituri a bugetului:realizarea veniturilor anuale ale bugetului de stat sunt
supuse cerintelor de legalitate.
În buget se percep impozitele, taxele şi alte încasări numai dacă au fost stabilite prin lege.
La colectarea veniturilor sunt necesrae o serie de cate si operatiuni:
1.Identificarea veniturilor si bunurilor impozabile si taxabile si stabilirea obligatiunilor fata de
bugetul de stat;
2.Incasarea veniturilor bugetare realizate in urma platii de catre subiectele platitoare a sumelor
datorate bugetului de stat;
3.Urmarirea colectarii veniturilor bugetare care cuprinde o serie de masuri initiate de oprganele
financiare si bancare in vederea asigurarii integrale si la termenele prevazute a tuturor veniturilor
bugetare.
3.Executarea de casa a bugetului:operatiunile executiei de casa a bugetului de stat specifice si
principale sunt:incasarea veniturilor bugetare,pastrarea fondurilor banesti realizate pina la
scadenta cheltuielilor bugetare si eliberarea fondurilor banesti necesare efectuarii acestor
cheltuieli conform normelor privind executia platii de cheltuieli a bugetului de stat.
Executarea de casa a bugetului de stat se efectuează de Ministerul Finanţelor prin Trezoreria de
Stat prin mijloace băneşti.Ministerul Finanţelor poate angaja băncile, care activează pe teritoriul
Republicii Moldova, în calitate de agenţi pentru efectuarea operaţiunilor ce ţin de executarea de
casă a bugetului.
În realizarea acestor funcţii Ministerul Finanţelor este responsabil de:
a) asigurarea evidenţei stricte a veniturilor în baza încasărilor efective în ordinea colectării;
b) efectuarea de cheltuieli, în caz de existenţă a autorizaţiei.
c) administrarea veniturilor şi cheltuielilor prin conturi distincte bazate pe Clasificaţia bugetară;
d) asigurarea serviciului datoriei de stat.
La data de 31 decembrie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor închide toate conturile deschise în
decursul anului bugetar curent, pentru a întocmi raportul annual
  4.Executia partii de cheltuieli a bugetului:
În procesul executării bugetului de stat, autorităţile publice pot face cheltuieli pentru diverse
programe guvernamentale, cu condiţia ca aceste alocaţii să corespundă legii bugetare anuale şi să
se efectueze în baza autorizatiei.
Alocaţiile aprobate pentru utilizări specifice nu pot fi redistribuite între destinatari.
Alocaţiile incluse în repartizarea lunară pentru utilizări specifice nu pot fi transferate pentru alte
utilizări fără notificarea şi aprobarea ministrului finanţelor.
Toate alocaţiile se închid la finele anului bugetar, cu excepţia cazurilor în care, conform actelor
norma tive, soldurile sînt accesibile spre utilizare în anul bugetar imediat următor.
Dacă anumite cheltuieli sînt stabilite pentru un termen ce depăşeşte un an, sumele necesare sînt
prevăzute în legile bugetare anuale ulterioare.
Eventualele disponibilităţi rămase neutilizate la finele anului bugetar pot fi realocate în anul
bugetar viitor.

2.3.Evaluati elaborarea proiectului bugetului de stat a RM: Aceasta etapa incepe in cursul
anului . Astfel incit pina la finele fiecarui exercitiu bugetar sa se ajunga la adoptarea de catre
parlament a budgetului elaborate. Elaborarea proectului budgetului de stat ii revine Min. Finante
astfel din punct de vedere metodologic la elaborarea proectului budgetului de stat rolul important
revine evaluarii sau estimarii si calculul evaluarii sau estimarii si calcului veniturilor si
cheltuielilor bugetare precum si metodele utilizate in acest scop. In vederea estimarii veniturilor
si cheltuielilor sunt utilizate urmatoarele metode:

 metoda autonoma
 matoda majorarii
 metoda evaluarii directe
Metoda autonoma se i-au drept baza la intocmirea budgetului venitirilor si cheltuelilor ultimului
buget al carui exercitiu este incheiat si se efectueaza evaluarile formate care sunt influentate de
modificarile in legislatia financiar-fiscala.Aceasta metoda nu necesita un volum mare de lucru
dar prezinta un dezavantaj care este rupt de realitate, din motivul ca functiile economice si
sociale care au fost 2 ani in urma nu se mentin pe perioada elaborarii budgetului de stat.
Metoda majorara se bazeaza pe rezultatele executarii bugetare de stat pentru ultimii ani
determinindu-se ritmul de crestere sau dupa caz de descrestere a veniturilr si cheltuelilor
bugetare.
Metoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si pentru
fiecare categorie de cheltuieli. In ceea ce priveste propunirele de buget in R.M.care sunt
reprezentate de autoritatile publice conform structurii si continutului determinat de catre
Min.Finante cuprind :veniturile si cheltuelile realizate in anul bugetar trecut, veniturile si
cheltuelile pentru viitor, estimate pentru cel putin 2 ani dupa anul viitor. In desfasurarea
procedural a elaborarii proectului bugetar de stat un rol deosebit ii revine Min.Serviciilor pentru
elaborarea proectelor bugetare(Potrivit art. 17 a legii cu privire la sistemul bugetar si procesul
bugetar, actiunile de baza necesare pentru elaborarea proectului budgetului de stat se prezinta
Min. Finantelor de catre Min. Economiei care prezinta prognoza indicatorilor macro-economici
pentru anul bugetar viitor, prognnoza indicatorilor asigurarii sociale de stat este prezentata de
catre C.N.A.S. precum si de Ministerul Sanatatii si a protctii sociale .Indicatorii Fondurilor
Asigurarii Obligatorii de Asistenta Medicala, Banca Nationala prezinta prognoza balanta de plati
a creditelor, si a obligatiilor externe .Ministeru Finante primeste propunerile de buget inaintate
de autoritatile publice si la o data stabilita de catre Ministru le examineaza de comun accord cu
reprezentantii acestor autoritati cu dreptul de a decide in ultima instant revenindui Ministerului ,
inainteaza toate veniturile si cheltuelile financiare. Proectul bugetului de stat impreuna cu nota
explicativa inainteaza si cu anexele inainteaza guvernului notificarile bugetare de stat pe un au.
Subiectul 3:Veniturile publice

3.1.Relatati despre particularitatile taxelor comparativ cu impozitele:

Spre deosebire de impozit,texele dau dreptul platitorului sa beneficieze de un contraserviciu

direct si imediat, insa de regula nu se pune semnul egalitatii intre costul serviciului efectuat de
catre stat sau institutiile sale si suma perceputa cu titlu de taxa.
Impozitele reprezinta o contributie baneasca obligatory cu titlu nerambursabil, datorata,
conform legii, de catre persoanele fizice sau juridice pentru veniturile pe care le obtin sau pe
bunurile pe care le poseda. Impozitu este oplata cu titlu gratuit ce nu tine de efectuarea unor
actiuni determinate si concrete de catre organelle imputernicite sau personaele cu funcyie de
raspundere a acestea pentru sau in raport cu contribuabilii care a achitat aceasta taxa.
Taxa reprezinta plata efectuata de persoana fizica sau juridical pentru serviciile prestate acestora
de institutiile publice. Taxa este o plata obligatory cu titlu gratuity care nu este impozit .spre
deosebire de impozit taxa se creaza prin:
 plata neechevalenta
 subiectul platilor este précis determinat din momentul prestatiei serviciului
 taxa reprezinta plati effectuate de personae fizice sau juridice pentru serviciile sau
lucrarile prestate in mod direct sau indirect de catre institutiile speciale de stat
Impozitele si taxele au urmatoarele functii commune:
 contributii la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii
 redistribuirea unor venituri primare sau derivate
 reglarea unor fenomene economice sau sociale\

3.2.Determinati elementele definitorii ale veniturilor bugetare:

Veniturile bugetului de stat, reprezintă acea parte a veniturilor publice cuvenită puterii centrale a
statului, pentru a fi folosită apoi în scopul îndeplinirii obiectivelor şi programelor puterii
centrale, pe perioada ultimului an bugetar.
Veniturile bugetare au unele elemente comune ce facilitează determinarea, urmărirea şi
realizarea lor cum ar fi:

1. denumirea venitului bugetar- se stabileşte în raport de natura financiar economică şi

juridică care o caracterizează, ex. impozit pe venit, pe profit, pe clădiri etc
2. debitorul sau subiectul impunerii – contribuabilii adică persoane fizice, persoane juridice
3. obiectul sau materia impozabilă - sau baza impozabilă este suma asupra căreia se aplică o
cotă de impozit pt. a se stabilii valoarea impozitului ce trebuie plătit. În ţara noastră
bunurile impozabile sau taxabile sunt terenurile, clădirile, mijloacele de transport.
4. unitatea de evaluare – reprezintă elementul care exprimă cuantumul unitar al venitului
bugetar în raport cu baza de calcul. Cuantumul unitar al venitului se stabileşte printr-o cotă
de impunere care reprezintă suma sau procentul care se aplică asupra obiectului impozabil.
În practică, cotele de impunere au fost stabilite diferenţiat fiind aplicată o cotă fixă sau o
cotă procentuală. Cota procentuală poate fi de trei feluri:
a. proporţională – când rămâne neschimbată
b. progresivă – creşte în raport cu creşterea valorii bazei de calcul
c. regresivă – pe măsură ce baza de calcul sporeşte cota de impunere scade
5. unitatea de impunere – este reprezentată de unitatea prin care se exprimă mărimea
obiectului impozabil. Ex: la impozit pe venit monetar leu, dolar; la impozitul pe avere:
metru pătrat, ha.
6. asieta fiscală (modul de aşezare al impozitului) – după obiectul sau materia impozabilă
constă în totalitatea operaţiunilor pe care organele fiscale le realizează în vederea
identificării subiecţilor impozabili, stabilirii mărimii materiei impozabile şi a cuantumului
impozitului. Asieta constată existenţa unei creanţe fiscale a statului creând pentru
contribuabili obligaţia de plată a impozitului.
Metode de aşezare a impozitului:
i. directă – se realizează pe declaraţia contribuabilului (contribuabilul este obligat să
ţină o evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor, să întocmească un bilanţ şi să înainteze
organelor fiscale declaraţii din care să rezulte veniturile realizate) şi pe baza
declaraţiei unei terţe persoane, mărimea obiectului impozabil se stabileşte pe baza
declaraţiei scrise a unei terţe persoane care fixează ori cunoaşte mărimea obiectului
impozabil
 ii. indirectă – presupune identificarea şi evaluarea venitului bugetar prin raportare la
aspectul exterior al obiectului impozabil
iii. metoda aşezării pe baze forfetare – agentul de impunere şi plătitorul stabilesc de
comun acord mărimea aproximativă a materiei impozabile după care se va plăti
impozitul
iv. metoda administrativă – agentul fiscal stabileşte în mod unilateral mărimea materiei
impozabile pe baza datelor existente la sediul organului financiar.

7. perceperea venitului bugetar – încasarea venitului bugetar constă în realizarea efectivă a

sumei valorice de bani şi se realizează prin:
a. plată directă – constă în plata datorată pe care contribuabilul o face în
mod direct în contul bugetului de stat din propria iniţiativă la termenul
stabilit.
b. reţinere şi vărsare – se aplică atunci când debitorul este angajatul unor
unităţi şi primeşte de la acestea venituri care sunt surse impozabile.
Impozitul este calculat şi automat reţinut după care este vărsat la bugetul
de stat, debitorul primind de la angajator un venit net
c. aplicarea de timbre fiscale – constă în aplicarea şi anularea de timbre
fiscale pe acte emise care sunt supuse la o anumită taxă.
8. termenele de plată – sunt fixate prin lege, de regulă au caracter imperativ şi nerespectarea
lor se sancţionează cu majorări
9. înlesnirea, drepturile şi obligaţiile debitorilor – sunt elemente pe care legea le prevede prin
care contribuabilul beneficiază de anumite avantaje în folosul politicii fiscale a statului.
Înlesnirea presupune reducerea sau scutirea de impozite. Drepturile decurg din regulile
generale ale raportului juridic financiar-fiscal, debitorii fiind subiecţi pasivi. Obligaţiile -
contribuabilii sunt obligaţi să pună la dispoziţia organelor fiscale toate documentele şi să
ofere toate informaţiile pentru stabilirea exactă a materiei impozabile
10. răspunderea debitorilor – dacă nu-şi îndeplinesc obligaţiile fiscale, contribuabilii răspund
administrativ, civil, penal în raport cu faptele comise.
11. calificarea veniturilor bugetare – dă posibilitatea stabilirii caracterului central sau local a
unui venit bugetar pentru a se stabili spre ce conturi urmează să se îndrepte impozitul ori
taxa stabilită în sarcina contribuabilului.

3.3.Evaluati compartimentul venituri fiscale ale Legii bugetului de stat pentru anul 2005:

Test 6
Subiectul 1:Dreptul financiar:
1.1.Indentificati obiectul si metoda de reglementare dreptului financiar.
Dreptul financiar poate fi definit ca totalitatea normelor de drept care reglementeaza relatiile
sociale ce apar la constituirea , administrarea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti a
statului destinate satisfacerii sarcinilor si necesitatilor social-economice ale statului.
Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii financiare si mai
putem atribui fixarea sistemului financiar, distribuirea competentei in acest domeniu intre
administratia central si cea locala in domeniul de activitate financiara a statului. Obiectul de
reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii sociale ce apar in procesul
constituirii,administrarii,i
repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si sunt reglementate de normele dreptului
financiar
Metoda de reglementare a dreptului financiar este metoda imperativa sau matoda subordonarii
partilor in raportul juridic , esenta ei consta in faptul ca unul dintre subiecte impune o anumita
conduit celuilalt, adica nu are loc egalitatea subiectelor si obligativitatea subiectului de a se
conforma celuilalt subiect.

1.2.Stabiliti structura si felurile normei de drept financiar.

Pornind de la notiunea de norma juridical a dreptului financiar se poate define ca o regula de
conuita stabilita sau recunoscuta de stat, care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor
participante la raportul de drept financiar si a carui respectare este asigurata de autoritatea de stat.
Dupa continutul lor normele de drept financiar se clasifica in:
 materiale
 procesuale
Materiale sunt acelea ce stabilesc structura sistemului bugetar , forma si continutul obligatiilor
financiare ale persoanelor fizice fata de stat adica acelea care stabilesc drepturile si obligatiile
suiectelor participante.
Procesuale sunt cele care stabilesc forma si modul de actiune a normelor material ex: prosedura
bugetara ,stabilirea modalitatii de constituirae a organilor financiare.
Normele drptului financiar au character general , impersonal si privesc un numar nelimitat de
participant si se aplica repetat in timp ori de cite ori sunt intrunite conditiile vizate in ele.
Dupa structura logico-juridca norma dreptului financiar are urmatoarele 3 elemente:
 ipoteza-indica imprejurarile in care se aplica dispozitiile normei de drept;
 dispozitia-indica conduit subiectilor si poatefi:
-onerative, adica obligatia de a face careva actiuni
-prohibitive, adica obligatia de a se abtine de a face careva actiuni
-dispozitive
 Sanctiunea-sunt stabilite sanctiuni pecuniare(amenzi fiscal, diferite majorari de
intirziere,suspendarea finantarii.

1.3.Analizati si argumentati felurile si particularitatile asezarii sanctiunilor financiare in

normele de drept financiar.
Specificul normelor de drept financiar consta in faptul ca spre deosebire de normele altor ramuri
de drept reglementeaza raporturi care apar in procesul constituirii, repartizarii si utlizarii
fondurilor de resurse banesti ale statului necesare realizarii sarcinilor sale.
Astfel se stabilesc sanctiuni specific relatiilor de drept financiar:
 amenda fiscal(baneasca)
 majorari de intirzieri
 suspendarea finantarii
 majorarea dobinzii
 vinzarea silita a garantiilor gajului
Subiectul 2:Creditul
1.1.Relatati despre functiile creditului.
Importanta si rolul creditului este determinat de urmatoarele functii:
 Functia distributive consta in redistribuirea resurselor banesti, disponibile la un moment
dat in economie si acordarea de imprumuturi in alte sectoare, svere de activitate care au
nevoe de resurse financiare.(participa la concentrarea capitalului si distribuirea lui)
 Functia de transformare a economiiei in investitii care se realizeaza conform regulei
E=investitiile, adica prin intermediul creditului sunt puse la dispozitia intreprinderilor
economiile inactive.(se pune in circulatie banul azi)
  Functia de emisiune monetara, ca urmare a consolidarii ei de credit bazata pe increderea
intre participanti la actul economic a fost create moneda fiduciara cu o valoare fictive
bazata pe incredere, iar ulterior determinate de nevoile schimbului de marfuri apar si alte
instrumente si tehnici de plata.(inexistenta materiala a banilor doar ca o valoare)
 Functia de asigurare a stabilitatii pretutilor, ea se realizeaza prin reglarea dimensiunilor
cererei si ofertei, marfurilor si serviciilor creditindu-se pe deoparte consumul sip e de alta
parte stocarile.(pt ca preturile sa nu fie fluctuante permanent)

1.2.Stabiliti domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile interne.

Imprumuturile publice sunt veniturile extrordinare la care se recurge la dezechilibru budgetului
adica atunci cind veniturile ordinare sunt insuficiete pentru a face parte cheltuielilor.
Imprumuturile de stat sunt relatii contractuale prin care creditorul transforma in proprietatea
statului cu conditia rambursarii acestora de catre stat la expirarea termenului pentru care au fost
acordate. Imprumuturile publice au urmatoarele trasaturi:
 Utilizarea reproductive a acestui capital, in relatie cu creditul public intotdeauna se
acorda superiritate statului
 Rolul deosebit al statului este ca el incheie aceste contracte fara a asigura careva gaj
 In cazul creditului bancar contractual se incheie in baza principiului egalitatii partilor , in
cazul creditului public uneori se aplica principiul constringerii
Mijloacele obtinute din imprumuturile interne si externe se utilizeaza pentru dezvoltarea
economiei tarii, crearea de noi locuri de munca, imbunatatirea conditiilor sosiale si ecologice din
tara. Instrumentele generatoare de datorie de stat interna sunt instrumente financiare
reglementate de legislatia R.M., valorile de stat emise pentru plasarea interna a imprumuturilor
de stat..
1.3.Elaborati planul unui imprumut extern.
Creditul extern este creditu acordat de catre stat ,banci sau personae fizice sau juridice unor tari,
banci sau persoanelor fizice sau juridice.
 Creditele pot fi acordate de institutii financiare international unor state;
 Credite interguvernamentale care sunt acordate de catre state altor state;
 Credite acordate de catre state unor institutii bancare particulare a altor state.
Un rol important in totalitatea veniturilor unui stat alaturat resurselor financiare proprii
Revine si resurselor externe. Astfel din punct de vedere economic creditele externe trebuie in
mare masura sa fie destinate dezvoltarii lor economice sau sectoarelor economice care sunt
dotate cu resurse economice interne. Din punct de vedere social credetele externe in primul rind
trebuie sa postul tranzitiei pentru o perioada in care va fi mai usor de suportat rambursarea
resurselor contractante anterior.

Subiectul 3:Bugetul local

1.1. Relatati despre autonomia finantelor publice locale.
Autoritatile publice locale sunt o colectivitate umana delimitate teritorial care au autoritate
publica diferita de cele central de stat. Autonomiea financiara a acestora este absolute necesara
deoarece autonomia, nu ar fi posibila administrarea fara autoritatile financiare care ii asigura
suportul material a functionarii, comunitatile locale isi cunosc posibilitatile proprii privind
resursele de provenienta publica, dar mai ales nevoile privind cheltuielile ei trebuie acoperite
pentru producerea de servicii publice la nivel local. Autonomia finantelor publice locale este:
  O clectivitate locala are dreptul la resursele proprii adecvate de care sa poata
dispune liber in vederea exercitarii atributiilor sale
 Resursele financiare ale colectivitatii locale trebuie sa fie proportionale cu
responsabilitatile stabilite de constitutie
 Protectia colectivitatlor locale mai slabe din punct de vedere financiar
 Cel putin o parte din resursele financiare a colictivitatii locale trebuie sa se
produca impozite, taxe locale din proportiile stbilite de lege
 In scopul finantarii propriilor obiective de investitii a colectivitatilor publice locale
trebuie sa aiba acces la plata de capital.

1.2.Stabiliti locul bugetelor locale in cadrul B.P.N.

Pentrua aprecia locul bugetelor locale in sistemul bugetului de stat contemporan ne folosim de
pondereli pe care le au veniturle si cheltuelile in totalul celor consolidate. Transformarile de la
bugetul de stat la bugeturile rationale, bugeturile central UTA Gagauzia, bugetul municipiului
Chisinau, de la aceste bugete la bugetele locale. La elaborarea bugetelor locale se tine cont:
 In termenul stability de Ministerul Finantelor directiile de finante ale autoritatilor
publice locale depun la M.F. pentru analiza, prognoza tuturor tipurilor de impozite
si taxe ce urmeaza a fi incasate in anul urmator precum si projectile bugetelor
locale de nvelul 2
 In termen cel mult 30 zile de la data publicarii legii bugetului autoritatile publice
locale aduc bugetele aprobate
 In termenul stability de M.F. directiile de finante prezinta M.F. rapoarte
trimestriale si anuale privind executia bugetalor respective.

1.3.Interpretati procesul adoptarii de nivelul doi.

Finantelor unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza in conditiile Legii privindfinantele
publice locale conform principiului autonomiei locale. Procesul bugetar si bugetele unitatilor
administrative-teritoriale de nivelul 1 si 2 sunt independente unul de altul precum si de bugetul
de stat. Autoritatile publice locale dispun de baza fiscal proprie (distinct de cea a statului)
constituite din impozite cuantumul caror este stabilit in legea cu privire la finantele publice
locale.Baza fiscal a autoritatilor publice locale va fi proportional competentei lor proprie
prevazuta de Constitutie, de prezenta lege si afinanciare necesare lte acte legislative. Autoritatile
publice locale dispun si de alte surse financiare cum ar fi : taxe locale, venituri si bunurile
unitatilor administrative teritoriale si cele prevazute din prestari servicii. Veniturile nefiscale nu
se include la calcularea transferurilor cu destinatie generala. Procedurile de disribuire a
resursurilor financiare proprii ale autoritatilor publice locale precum si orice modificari a
legislatiei referitoare la functionarea sistemului finantelor publice localevor fi coordinate in mod
obligatoriu cu structurile representative ale autoritatilor publice locale. Este interzisa orice
delegare de competentefara alocarea de surse financiare, necesare pentru a acoperi constiturea
realizarii competentei respective.

Test 7
Subiectul 1:Circulatia monetara
1.1.Definiti emisiunea monetara
Emisiunea monetara-este acel drept a statelor de a bate moneda, reprezinta un atribut al
suveranitatii lor monetare, care pe plan international a fost recunoscut pentru prima data, in mod
oficial, in anul 1929 si care consta in urmatoarele operatiuni: crearea semnelor banesti, adica
tiparirea biletelor si baterea monedelor; stocarea de catre emitent a semnelor banesti, punerea in
circulatie a semnelor banesti create in acest scop, respectiv retragerea acestora.
1.2.Stabiliti avantajele (dezavantajele) platilor fara numerar:
Platile fara numerar constau in faptul ca moneda c ear trebui sa faca obiectul platii,in loc sa fie
inminata beneficiarului in forma de moneda manuala etse substituita printr-o dispozitie prin care
din disponibilul existent in contul platitorului se trece in contul beneficiarului suma convenita
drept plata.
Avantaje:
 Numerarul disponibil al PF si PJ ar reprezenta un capital in stare latenta.Acelasi capital
fiind pus la institutie bancara ar putea fi investit in activitati economice,iar detinatorul
capata un profit(dobinda).
 Prin acetse palti sunt inlaturate riscurile legate de prestarea si manipularea numerarului;
 Platile cu numerar presupun o deplasare sau a platitorului sau abeneficiarului,acestea insa
nu.
 Platile fara numerar pot fi revazute,verificate,controlate in baza documentelor din baza
contabilului
 Prin aceste plati detinatorul are posibilitatea sa se elibereze de perocuparile de plata a
unor sume periodice,sume benesti legate cu asigurarea circulatiei numerarului.
Dezavantaje:
Un dezavantaj al platilor fara numerar este legat de risc,de neincredere-deblocarea sistemului de
siguranta.

1.3.Estimati platile in numerar facute de PJ conform legislatiei:

Platile in numerar sunt acelea in care se intrbuinteaza semnul monetar sau de hirtie sau de metal
si constau in compensarea drepturilor si obligatiilor de plata reciproca.Din analiza efectuarii
platilor in numerar de catre PJ si anume la circulatia platilor in numerar exista restictii.
Conform Legii cu privire la antrprenoriat si intreprinderi presupune ca faţă de întreprinderi şi
organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează
decontări în numerar în sumă ce depăşeşte 1000 de lei pentru fiecare tranzacţie.De asemenea
pina la 10 mii lunar la plata impozitelor si taxelor.
In vederea combaterii evaziunii fiscale la exfectuarea decontarilor in numerar precum si
indeplinirii de catre agentii economici a prevederilor legale privind protectia
consumatorilor,Guvernul prin Hotarirea nr.447 din 28.04.98 a hotarit de a obliga
intreprinderile,organizatiile,intitutiile,filialele acestora indiferent de forma de proprietate si
organizatorico-juridica care desfasoara activitatea de intreprinzator si presteaza servicii in
numerar sa utilizeze masini de casa si control cu memorie fiscala.
Se permite comercializarea fara utilizarea masinilor de casa:
-fermierilor,PF si bisericilor.
De asemenea:
-activitatii posesorilor de patent de intreprinzatori;
-servicii medicale;
-comercializarea obiectelor de cult in lacasurile religoase;
-testerea serviciilor de avocat.

Subiectul 2:Procedura bugetara

2.1.Relatati despre continutul executiei bugetare:

Executia bugetului avind importanta practica de a garanta rolul acestiu buget in viata publica
este indrumata si controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare ca parte a sistemului
contabil unificat al economiei nationale
Executia bugetului public national presupune la fel ca realizarea venitului si efectuarea
cheltuielilor aprobate prin legea bugetului anuala sa se faca sub controlul unor organe de stat
cu raspundre in activittea de stat
Controlul executarii bugetare se efectuiaza de:
1 Parlamenutl RM
2 Curtea de conturi
3 Ministerul finantelor
Dupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaya la intocmira darii de seama contabile

2.2 Formulati adoptarea bugetului de stat al RM

Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar Guvernul prezinta parlamentului
pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat
Proiectul legii bugetare anuale include anexele si este însoţii de nota explicativă.
Adiţional la proiectul legii bugetare anuale. Ministerul Finanţelor prezintă calculele veniturilor şi
cheltuielilor bugetare.
Proiectul legii bugetare anuale este examinat do Comisia Economie, Buget şi Finanţe, care
prezintă Parlamentului un aviz la data stabilită de acesta. Concomitent, proiectul legii bugetare
anuale este examinat de Curtea de Conturi, care prezintă Parlamentului un aviz la data stabilită
de acesta.
Pe lîngă Comisia de specialitate, proiectul legii bugetare anuale se examinează de toate
Comisiile permanente şi Direcţia juridică a Parlamentului. La data stabilită de Parlament,
Comisiile permanente şi Direcţia juridică prezintă avizele la proiectul legii bugetare anuale
Comisiei Economie, Buget şi Finanţe.
în baza avizelor Comisiilor permanente şi avizului Direcţiei juridice. Comisia Economie. Buget
şi Finanţe întocmeşte raportul şi lista de recomandări asupra proiectului legii bugetare anuale şi
le prezintă Parlamentului la data stabilită de acesta.
Examinarea proiectului legii bugetare anuale în Parlament se efectuează în trei lecturi.
în fiecare lectură Parlamentul examinează proiectul legii bugetare anuale şi nota explicativă.
Legea bugetară anuală poale fi adoptată şi in două lecturi, dacă toate chestiunile din lecturile doi
şi trei suni examinate într-o singură lectură.
A ) Examinarea in prima lectură.
în decursul primei lecturi. Parlamentul audiază raportul Guvernului şi coraportul Comisiei
Economie. Buget şi Finanţe asupra proiectului legii bugetare anuale şi examinează:
a) direcţiile principale ale politicii bugetare-fiscale;
b) concepţiile de bază ale proiectului.
Parlamentul adoptă. în prima lectură, proiectul legii bugetare anuale şi îl remite Comisiei
Economie. Buget şi Finanţe pentru pregătirea de examinare în a doua lectură.
în caz de respingere. Parlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi prezentare repetată
a proiectului legii bugetare anuale în prima lectură.
B ) Examinarea in a doua lectură.
în decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei Economie, Buget şi Finanţe,
examinează:
a) veniturile estimate sub formă de calcule şi structura lor:
b)cheltuielile estimate, structurii şi destinaţia, lor;
c) deficitul scai excedentul bugetului de stal.iar
Parlamentul adoptă. în a doua lectură, proiectul legii bugetare anuale şi îl remite Comisiei
Economie Buget şi Finanţe pentru pregătirea de examinarea îri a treia lectură..
în caz de respingere. Parlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi prezentare repetată
a proiectului legii bugetare anuale în a doua lectură.
C ) Examinarea in a treia lectură.
în decursul lecturii a treia, Parlamentul la prezentarea Comisiei Economie. Buget şi Finanţe:
a) examinează alocaţiile detaliate pentru autorităţile publice:
b) stabileşte alocaţiile care vor fi finanţate in mod prioritar;
cj examinează alte detalieri din legea bugetară anuală.
Pînă la 5 decembrie a fiecărui an. Parlamentul adoptă legea bugetară anuală, care va fi
promulgată de Preşedintele statului, apoi va fi publicată şi va intră în vigoare la 01 ianuarie a
următorului an. Termenul de 5 decembrie are un caracter de orientare şi nu produce nici un efect
juridic dacă a fost încălcat.

2.3 Argumentati corelatia puterii legislative si executive in procedura bugetara.

Dupa cum am mentionat mai sus Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar
Guvernul prezinta parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat.Dar
anterior acestiu lucru minister finantelor prezinta guvernului proiectul aupra caruia trebuie sa se
pronunte.Proiectul min .finantelor este elaborat pe baya informatiilor si rapoartelor preyentate de
autoritatilt publice
Parlamentul dupa ce a primit de la guvern proiectul il preyinta curtii de conturi ,care se pronunta
cu un aviz catre parlament si acesta din urma purcede mai departe .
Analizind aceasta etepa putem sa ne dam seam de fsptul ca legaturile intre acestea puteri ale
statului sunt strinse .

Subiectul 3:Organele de activitate financiara a statului:

3.1.Relatati despre atributiile financiare ale Presedintelui RM
Potrivit dispoziţiilor art. 74 alin. (3) din Constituţia Republicii Moldova, legile, adoptate de
Parlament, se trimit, spre promulgare Preşedintelui Republicii Moldova. Promulgarea legii este
actul final al procedurii legislative şi ţine exclusiv de competenţa şefului statului4 ".

4
Este firesc ca şeful statului să aibă posibilitatea de a examina legea bugetară anuală, adoptată de
Parlamentul Republicii Moldova, exercitîndu-şi atribuţiile constituţionale ce îi revin în această
calitate, de a asigura buna funcţionare a autorităţilor publice.
Conform art. 93 alin.(l) din Constituţia Republicii Moldova .Preşedintele Republicii Moldova
promulgă legile".
Promulgarea legii bugetare anuale este operaţiunea finală a procedurii legislative şi ea permite
şefului statului să investească legea cu formulă executorie, obligînd autorităţile publice de
specialitate financiară şi cu atribuţii financiare să procedeze la executarea prevederilor legii
bugetului de stat pe anul următor de gestiune. Conform art. 94 alin.(l) din Constituţia statului
nostru statuează, că decretul de promulgare a legii bugetare anuale emis de Preşedintele
Republicii "Moldova sînt obligatorii pentru executarea pe întreg teritoriul statului, avînd caracter
normativ. Decretele Preşedintelui Republicii Moldova se promulgă într-un termen de două
sâptămini :
Uneori. Preşedintele statului, printr-o scrisoare de remitere, poate cere Parlamentului
reexaminarea legii bugetare anuale pentru orice motive, incepind cu inacceptabilitateat unor
texte şi terminind cu îndreptarea unor erori materiale. Reexaminarea legii bugetare anuale poate
fi cerută de către şeful stalului numai a singură dată şi nu sint obligatorii pentru Parlament. In
acest sens. trimiterea de către Preşedintele Republicii Moldova a legii
bugetare anuale, cu obiecţiile sale, spre reexaminare Parlamentului înseamnă, de fapt. refuzul
şefului statului de a o promulga.
în cazul adoptării repetate de către Parlament a legii .bugetare anuale, cu sau" fără luarea în
consideraţie a obiecţiilor expuse în scrisoarea cte remitere de şeful statului. Preşedintele
Republicii Moldova este obligai de a promulga legea bugetară anuală. Ulterior, Decretul cu
privire la promulgarea legii bugetare anuale se publică în Monitorul Oficial.

3.2 Comparati controlul financiar efectuat de Ministerul Finantelor si CCCEC

Întru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Ministerul este autorizat:
1) să solicite şi să primească de la autorităţile administrative centrale şi autorităţile
administraţiei publice locale, de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii materiale necesare ce ţin
de realizarea atribuţiilor sale;
2) să ceară conducătorilor şi altor persoane cu funcţii de răspundere din autorităţile şi
instituţiile publice, altor beneficiari de mijloace de la buget lichidarea încălcărilor admise la
executarea bugetului de stat şi a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi să verifice
îndeplinirea prescripţiilor sale;
3) să suspende temporar finanţarea de la bugetul de stat a autorităţilor şi instituţiilor publice,
altor beneficiari de mijloace de la buget, dacă acestea nu au prezentat materialele solicitate, nu
au înlăturat, în termenele stabilite, încălcările şi neajunsurile depistate, nu au prezentat la timp
rapoartele privind utilizarea mijloacelor alocate anterior, precum şi alte rapoarte obligatorii, s-au
eschivat de la prezentarea altor documente şi informaţii solicitate, necesare pentru realizarea
funcţiilor sale;
4) să perceapă pe cale extrajudiciară, în condiţiile legii, mijloacele alocate de la bugetul de stat
sau din mijloacele şi fondurile speciale, în cazul în care acestea sînt folosite în alte scopuri
decît cele preconizate;
5) să deschidă conturi bancare la Banca Naţională a Moldovei şi în alte instituţii financiare;
6) să formeze rezerva necesară de mijloace financiare pentru cheltuielile prioritare ale
bugetului de stat;
7) să emită, în limitele competenţei sale, acte normative departamentale executorii pentru
autorităţile administraţiei publice, persoanele juridice, indiferent de subordonarea lor
departamentală,forma organizatorico-juridică şi tipul de proprietate, precum şi pentru persoane
fizice;
8) să exercite orice alte drepturi stabilite prin actele normative ale Republicii Moldova.
Atributiile CCCEC:
A) să dispună, în legătură cu examinarea cererii sau comunicării, înregistrate în modul stabilit,
despre infracţiunile ce ţin de competenţa sa ori în legătură cu urmărirea penală a acestor
infracţiuni, efectuarea unor revizii economico-financiare,
1) în procesul controalelor fiscale efectuate în cadrul urmăririi penale, să dispună de drepturile
organelor fiscale, iar angajaţii săi - de drepturile funcţionarului fiscal, inclusiv de dreptul de a
calcula obligaţia fiscală şi de a o transmite organului fiscal pentru executare silită;
3) să suspende operaţiunile persoanelor juridice, precum şi ale persoanelor fizice subiecte ale
activităţii de întreprinzător, pe conturi în bănci şi în alte instituţii financiare şi să sechestreze
mijloacele băneşti, bunurile materiale, datoriile debitoare şi alte active ale acestor persoane în
cazul depistării unor fapte de activitate economică ilicită, neonorării obligaţiilor faţă de buget
sau să sisteze executarea operaţiunilor financiare limitate sau suspecte;
4) să solicite şi să primească din partea autorităţilor publice, instituţiilor financiare, agenţilor
economici şi persoanelor fizice informaţiile şi documentele necesare pentru îndeplinirea
atribuţiilor ce îi revin;
5) să efectueze expertize criminalistice şi de altă natură, precum şi cercetări ce ţin de
competenţa sa, să solicite autorităţilor publice, întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor de
stat antrenarea de specialişti şi experţi la verificări sau expertize, la elucidarea unor probleme de
specialitate;
6 ) să efectueze fotografierea, înregistrarea sonoră şi video, dactiloscopia şi înregistrarea
persoanelor reţinute sau ţinute sub arest, conform legislaţiei;
8) să constate încălcarea legislaţiei economico-financiare, fiscale şi să aplice sancţiunile
prevăzute de lege;
10) să ridice, în cazurile ce nu suferă amînare, documentele contabile ale subiecţilor de
antreprenoriat, documentele cu falsuri înscrise, bunuri fără stăpîn, obiecte şi documente, în baza
informaţiilor operative, pînă la soluţionarea definitivă a cazului;
11) să iniţieze acţiuni de citare în faţa instanţei de judecată în conformitate cu legislaţia;
12) să participe la elaborarea şi perfecţionarea cadrului legislativ vizînd preîntîmpinarea şi
contracararea infracţiunilor economice şi a corupţiei;
13) să solicite şi să primească din partea autorităţilor publice suportul informaţional şi
consultativ necesar efectuării expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a
proiectelor de acte normative ale Guvernului;
14) să înainteze, conform legii, sesizări privind înlăturarea cauzelor şi condiţiilor care au
favorizat comiterea de infracţiuni a căror contracarare ţine de competenţa sa;
15) să efectueze schimb de informaţii despre relaţiile economice ale persoanelor juridice şi
fizice din Republica Moldova cu cele din alte ţări în baza tratatelor interstatale;
16) să folosească mijloacele de informare în masă pentru stabilirea circumstanţelor în care s-au
comis infracţiunile, precum şi pentru urmărirea persoanelor care se eschivează de la urmărire
penală şi judecată.

3.3.Formulati si argumentati controlul financiar efectuat de Curtea de Conturi/

Atribuţiile de control al Curţii de Conturi.
Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de
întrebuinţare a resurselor financiare publice, precum şi asupra modului de gestionare a
patrimoniului public.
Prin controlul său Curtea de Conturi urmăreşte respectarea legilor şi aplicarea principiilor de
economicitate, raţionalitate şi eficienţă în gestionarea mijloacelor materiale şi financiare ale
statului.
Pentru exercitarea atribuţiilor Curtea de Conturi controlează:
• formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat. ale bugetului asigurărilor sociale de stat,
ale fondurilor de asigurări obligatorii în medicină;
• format ea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale, precum şi a fondurilor de tezaur
public:
• formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru
creditele interne şi externe;
• procesul de reorganizare şi privatizare a patrimoniului statului.
• activitatea altor organe de control, precum şi a structurilor de control intern:
• emisiunea banilor, utili/arca resurselor creditare şi valutare ale slalului;
Suni supuse reviziei financiare:
A) Aparatul Parlamentului. Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova. Curtea
Constituţionala, Aparatul
Guvernului. Curtea Suprema de Justiţie. Judecătoria Economică. Procuratura Generala. Comisia
Naţională a
Valorilor Mobiliare;
B) autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, alte autorităţi administrative.
Banca Naţională a
Moldovei şi băncile comerciale în care cota statului în capitalul social este mai mare decît 50 la
sută.

Test 8
Subiectul 1:Creditul
1.1.Definiti creditul public:
CREDITUL PUBLIC=ansamblul relatiilor de utilizare si mobilizare a resurselor cu caracter
temporar si rambursabil in scopul acoperirii cheltuielilor publice.
Creditul public reprezinta o relatie contractuala prin care creditorul transmite in proprietatea
statului mijloace cu conditia rambursarii acestuia de catre stat la expirarea termenului pentru care
au fost acordate.

1.2.Stabiliti avantajele si dezavantajele creditului extern:

Creditul extern reprezinta imprumutul acordat de catre stat,banci si alte PF si J unor tari,banci si
persoane fizice si straine.
Avantaje:
 Permit realizarea unor importuri modernizarii economice,ceea ce duce la cresterea
competitivitatii produselor pe piata externa;
 Efectuarea unor investiti in obiective economice;
 Crearea de noi locuri de munca pentru personalul provenit din ramurile afectate;
 Asigurarea efectuarii reformelor in conf cu procesele ce se afirma pe plan extern.
Dezavantajele:
 O datorie de stat externa importanta atrage dupa sine alocarea pentru plata serviciilor
acestora a unei importante parti a intrarilor in valuta convertibila cu vederi asupra
scaderii nivelului de investitii;
 Acumularea unui insemnat debit al datoriei exeterne este un process dureros pentru tarile
cu export necompetitiv si reprezinta o ipoteca asupra generatiilor viitoare.

1.3.Dezvoltati aspectul legal referitor la instrumentele generatoare de imprumut intern si

extern:
Imprumutul de stat in calitate de act juridic, reprezinta o conventie incheiata intre PF si PJ, avind
calitate de creditor de stat- debitor, prin care o parte se obliga sa puna la dispozitia celeilalte parti
o suma de bani cu titlu de imprumut,iar cealalta se oblige sa respecte conditiile
Conventiei,platind pentru utilizarea creditului o anumita suma de bani.
MF utilizeaza instumente generatoare a imprumuturilor de stat reglementate de legislatia
RM,inclusive valorile mobiliare de stat,emise pentru plasarea pe piata interna.
Intern:
-HVS(hirtii de valloare de stat);
-imprumuturile de la BNM si alte institutii financiare din RM;
-alte insturmente generatoare de datorie de stat interna.
Extern:
-HVS,reprezentind un contract de imprumut cu valoare exprimata in orice moneda legala cu
exceptia celei nationale;
-imprumuturile de la Guvernele acestor state,de la agentii Guvernelor altor state;
-imprumuturile de la institutiile financiare straine,organizatiile internationale financiare;
-alte imprumuturi bi- sau multilaterale.

Subiectul 2:Controlul financiar

2.1.Relatati despre formele controlului financiar:
Formele controlului financiar:

In functie de momentul exercitarii:

- Controlul anterior – este efectuat inainte de realizarea operatiunilor economice, pentru a
preveni incalcarea disciplinei financiare. Controlul este realizat prin verificarea documentelor
prin care sunt contractate drepturi si obligatii patrimoniale;
- Controlul concomitent – se realizeaza in acelasi timp cu derularea operatiunilor economice si
este efectuat atat de catre persoanele din conducerea unitatii, cat si de catre fiecare salariat in
parte, prin autocontrol.
- Controlul posterior – se realizeaza, dupa cum arata si numele, dupa efectuarea operatiunilor
economice. Acest tip de control este exercitat de catre organe specializate prin studierea datelor
inregistrate in documentele si evidentele institutiei care fac obiectul controlului.
In functie de aria de cuprindere:
 - Controlul general , denumit si control de fond, presupune un control exhaustiv al unitatii
economice, fiind cercetate toate sectoarele de activitate si toate operatiunile efectuate.
- Controlul partial vizeaza doar cateva sectoare, eventual cele care fac obiectul unor suspiciuni.
- Controlul total si prin sondaj. Controlul total vizeaza o analizare in profunzime a tuturor
documentelor si operatiunilor efectuate de catre institutie, in timp ce controlul prin sondaj se
realizeaza prin alegerea unor documente sau operatiuni considerate reprezentative pentru
institutia respectiva.
- Controlul mixt cuprinde o utilizare combinata a fomelor de control anterioare.
In functie de scopul urmarit:
 - Controlul tematic –vizeaza cerceterea unor documente, operatiuni concrete;
- Controlul complex – Acest tip de control depaseste granitele economic, efectuandu-se verificari
si asupra aspectelor tehnice, sociale, sau politice.
- Controale repetate – au rolul de a tine sub control activitatea unei unitati economice prin
urmarirea evolutiei acesteia intr-o perioada de timp determinata.
- Controale sub forma de ancheta –au la baza sesizari sau reclamatii, fiind efectuate in cazuri
speciale. In acest caz, controlul este mai complex, putand implica inclusiv organe de cercetare
penala.
In functie de modalitatile de exercitare:
 - Controlul faptic – reprezinta una dintre cele mai eficiente forme de control prin faptul ca
implica inventarierea, putandu-se descoperi astfel posibile lipsuri. Acest tip de control presupune
cercetarea la fata locului a documentelor si operatiunilor financiare.
- Controlul documentar – presupune o verificare indirecta a operatiunilor economice in acte.
Din punct de vedere al pozitiei organelor de control: 
- Control din interiorul unei unitati – este obligatoriu si este realizat de catre conducerea
institutiei economice
- Control financiar exercitat din afara unitatii – subsumeaza acele verificari efectuate la cererea
organelor superioare de control, precum Curtea de Conturi sau Ministerul Finantelor.

2.2.Stabiliti procedura executarii controlului financiar:

Procedura controlului financiar este alcătuita dintr-un ansamblu de acte si operaţiuni privind
organizarea, desfasurarea si valorificarea rezultatelor actiunii de control. Rezultatele actiunii de
control sunt determinate tocmai de modul de programare si organizare, asigurandu-se astfel
ordinea in munca. Procedura controlului financiar se desfasoara pe baza unui plan bine
determinat, intr-o anumita ordine, care poate fi grupata pe sase etape.  Prima etapa consta
in pregatirea echipei de control financiar, prin informarea si documentarea asupra dispozitiilor
legale cu privire la specificul unitatii ce urmeaza a fi controlata, actele normative cu caracter
economico-financiare, analizarea actelor de control anterioare, masurile luate in urma
verificarilor, sesizarilor facute de catre banca finantatoare, cele ale intreprinderilor cu care are
legaturi economice. Pregatirea echipei de control joaca un rol important, deoarece da
posibilitatea de a stabili problemele de baza si de a asigura calitatea controlului. Cea de-a doua
etapa este prezentarea la unitatea in care urmeaza sa se efectueze controlul. Organele de
control cer conducerii unitatii sprijinul pentru efectuarea controlului in bune conditii, prin a li se
pune la dispozitie toate materialele necesare.  A treia etapa conrespunde organizarii
activitatii echipei de control. Dupa constatarile facute in urma informarii, documentarii, se
intocmeste un plan de lucru in care se prevad obiectivele cuprinse in tematica de control,
metodele folosite etc. Cu cat acest plan este intocmit, cu atat creste calitatea controlului.  O alta
etapa reprezinta desfasurarea actiunii de control, care consta in verificarea propriuzisa a
actelor si operatiilor, legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea si realizarea acestora.
Controlul are la baza in primul rand date din evidentele contabile, insa nu sunt suficiente, de
aceea se controleaza si celelalte documente si evidente care nu sunt de natura contabila. Prin
controlul tematic al documentelor si evidentelor se poate obtine un tablou complet asupra
continutului operatiunilor si proceselor economice ale unitatii controlate. Procesele economice se
reflecta insa clar in indicii sintetici si analitici cuprinsi in bugetele de venituri si cheltuiieli.
Organele de control, in cazul constatarii unor fraude, deplasari, lipsuri in gestiune sau daca
documentele sunt dubioase, trebuie sa se realizeze un control incrucisat. Pentru aceasta este
necesar sa se ridice documentele cercetate, lasandu-se in locul lor copii. Este foarte important ca
documentele sa fie ridicate imediat pentru ca acestea sa nu fie modificate sau distruse. In timpul
controlului, in caz ca se descopera abateri, comise in mod constient sau inconstient, vinovatilor li
se va cere sa dea explicatii in legatura cu acea problema.  O alta etapa consta in redactarea
actelor de control, acestea constand in fundamentarea concluziilor, a constatarilor si a masurilor
propuse, prezentarea abaterilor si a dispozitiilor legale inclacate, persoanele raspunzatoare,
pozitia acestora in fata echipei de control, punctul de vedere al echipei de control si concluzia
definitiva. In aceasta etapa se sintetizeaza, se definitiveaza constatarile facute in timpul
controlului, actele facandu-se in tot acest timp si nu la incheierea controlului, aceasta ar duce la
ingreunarea valorificarii actelor.      Ultima etapa consta in valorificarea actiunii de
control, care se concretizeaza prin luarea masurilor si urmarirea executarilor de catre unitatea
care a dispus controlul, ca urmare a constatarilor facute in acte. Valorificarea rezultatelor are ca
principal scop remedierea deficientelor. Pentru aceasta se va intocmii un plan de masuri,
organelor de control revenindu-le sarcina sa acorde sprijinul necesar unitatii pentru a-l realiza..
Putem trage concluzia ca daca se tine cont de toate aceste momente in realizarea controlului,
acesta va avea eficienta dorita, descoperindu-se la timp deficientele, asigurandu-se luarea
in  mod operativ a masurilor ce se impun.

2.3.Evaluati atributiile de control financiar ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat    exercita urmatoarele atributii:

a) efectueaza supravegherea activitatii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale în vederea
exercitarii controlului fiscal, asigura crearea si functionarea unui sistem informational unic
privind contribuabilii si obligatiile fiscale;
b) controleaza activitatea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, examineaza scrisorile, cererile
si reclamatiile referitoare la actiunile acestora, ia masuri în vederea eficientizarii activitatii lor;
c) emite ordine, instructiuni si alte acte în vederea executarii legislatiei fiscale;
d) organizeaza popularizarea legislatiei fiscale, raspunde la scrisorile, reclamatiile si la alte petitii
ale contribuabililor în modul stabilit;
e) efectueaza controale fiscale;
f) organizeaza si efectueaza, dupa caz, executarea silita a obligatiilor fiscale;
g) examineaza contestatii si emite decizii pe marginea lor;
h) exercita controlul asupra respectarii legislatiei fiscale în activitatea organelor vamale si
serviciilor de colectare a impozitelor si taxelor locale si prezinta autoritatilor competente
propuneri vizÎnd tragerea la raspundere a functionarilor acestor autoritati care au încalcat
legislatia fiscala;
i) organizeaza diferite concursuri, cu stimularea din surse bugetare a contribuabililor care, direct
sau indirect, si-au adus contributia la îmbunatatirea procesului de administrare fiscala si/sau la
majorarea încasarilor la bugetul public national. Organizarea concursurilor se efectueaza în
modul stabilit de Guvern;
j) colaboreaza cu autoritati din alte state în baza tratatelor internationale la care Republica
Moldova este parte si activeaza în cadrul organizatiilor internationale de specialitate al caror
membru este;
k) prezinta informatii si rapoarte asupra obligatiilor fiscale, inclusiv asupra restantelor, în
conformitate cu instructiunile Ministerului Finantelor;
l) deleaga atributii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale;
m) preîntîmpina, depisteaza si curma încalcarile ce tin de repatrierea mijloacelor banesti, a
marfurilor si serviciilor provenite din tranzactiile economice externe;
n) exercita alte atributii prevazute de legislatie.

Subiectul 3:Dreptul bugetar si veniturile bugetare

3.1.Definiti dreptul bugetar si raporturile bugetare:

Dreptul bugetar reprezinta totalitatea normelor financiar-juridice care reglementeaza sistemul
bugerat,structura si ordinea repartizarii veniturilor si cheltuielilor bugetare,competenta organelor
de stat si a organelor administartiei publice locale,precum si procesul bugetar.

Raporturile juridice bugetare reprezinta relatiile sociale care apar la constituirea,repartizarea si

utilizarea resurselor bugetulu public national si care sunt reglementate de normele dreptului
bugetar.

3.2.Stabiliti continutul si cuprinsul bugetului public national:

Bugetul public national – reprezinta expresia sintetizata a relatiilor economice ce se manifesta

in procesele formarii si utilizarii principalului fond centralizat de mijloace banesti ale statului si a
fondurilor unitatilor administrativ teritoriale in vederea finantarii activitatilor social culturale.

Continutul bugetului public national este format din veniturile publice si cheltuielile publice.

Veniturile publice sunt mijloacele practice de constituire a fondurilor banesti ale statului.
Acestea sunt formate din venituri ordinare (curente) si venituri extraordinare. Veniturile ordinare
sunt reprezentate prin taxe si impozite. Veniturile extraordinare sunt constituite din imprumuturi
(datoria publica), suplimentarea masei monetare aflate in circulatie printr-o noua emisiune
monetara, emiterea de bonuri de tezaur si vanzarea unei parti din rezervele de aur ale statului.

Cheltuielile public reprezinta modalitati de repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar in

vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii: armata, ordine publica, invatamant,
sanatate, cultura, constructii de strazi, autostrazi, locuinte, porturi si aeroporturi, modernizarea
mijloacelor de transport, agricultura, protectia mediului etc.

Cuprinsul bugetului public national consta in totalitatea de verigi care in ansamblul lor alcatuiesc
structura bugetara.

Structura bugetara corespunde cu structura organizatorica a acestui stat(State federale-bugetul

federatiei,bugetul statelor member si bugetul UTA).

Conf Legii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar,sistemul bugetar in RM in structura

actuala este alcatuit din 4 elemente:

1.Bugetul de stat;

2.BASS

3.Bugeturile locale

4.Fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.

3.3.Estimati dreptul statului de a reglementa sistemul de impunere:

Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar al RM este subordonata unor reguli

generale de conduita sau a unor principii in vederea solutionarii a doua probleme:
1.Sai acorde statului acel volum de resurse financiare care sa asigure pe deplin organelle in
vederea exercitarii functiilor care le revin.

2.Sa asigure asa cheltuieli bugetare care sa corespunda sferelor de activitate a acestor organe.

Procesul de repartizarea a veniturilor si cheltuielilor se bazeaza pe urmatoarele principii:

1.Reglementarea centralizata,presupune necesitatea stabilirii prin lege a bazelor commune care

determina sistemul de venituri si de cheltuieli de diferite niveluri.Deci,urmeaza a fi determinate
prin norme generale competenta organelor ce activeaza in domeniu repartizarii veniturilor si
cheltuielilor bugetare

2.Principiul echilibrarii maximale posibile a bugetelor se infaptuieste in conditiile unui deficit

bugetar cronic printr-un sir de masuri cu un scop de a inlatura sau a miscora deficitul bugetar

3.Principiul teritorialitatii,presupune transferarea si evitarea veniturilor ce urmeaza sa se

realizeaze in limitele teriotirului,unde este plasat subiectul.

Ordinea veniturilor si cheltuielilor bugetare este reglementata de legislatia bugetara

fiscala.astefel,Legea privind sistemul si procesul bugetar prevede modul general de repartizare a
veniturilor si cheltuielior bugetare.

In 45 de zile de la publicarea Legii bugetare anuale, MF aproba repartizarea lunara aveniturilor si

cheltuielilor bugetare elaborate conform clasificatiei bugetare.De asemenea CF reglemteaza
repartizarea veniturilor dupa bugete(care venituri si caror bugete le revin).