A fi asistent medical este o profesie valoroasă, vocațională și plină de semnificație și este în

continuare piesa vitală într-un sistem funcțional de îngrijire a pacienților. Dar nu este deloc
ușoară. În ultimii ani, volumul de muncă a devenit dificil de suportat, iar medicina – una dintre
cele mai importante și de viitor meserii din lume – a ajuns să fie și o meserie epuizantă și
provocatoare pentru mulți profesioniști, fie tineri sau veterani. Mulți nici nu conștientizează că ar
avea nevoie de terapie sau consiliere, sau că suferă de burnout sau epuizare. Ba mai mult, se
crede că asistenții medicali sunt stâlpi de sprijin și putere, deși sunt oameni vulnerabili la
aceleași probleme, uneori mai mult, ca și ceilalți. Acest lucru adaugă și mai multă presiune pe
umerii lor, amplificându-le teama că vor fi izolați, concediați sau scoși din echipe dacă admit că
au nevoie de ajutor.  În timp ce unii reușesc să facă față stresului de la job cu brio, alții se luptă
cu un sentiment de eșec, de neputință și chiar pierdere, ceea ce poate duce ușor la burnout,
anxietate sau depresie. Asistenții medicali fac față pacienților dificili, nepoliticoși sau nervoși,
dar și cazurilor nefericite în care pacienții se simt mai rău sau chiar mor în spital – iar asta poate
fi o traumă în sine greu de gestionat chiar și de cei mai căliți sau mai rezilienți dintre asistenții
veterani. Asistența medicală presupune un ritm alert de lucru, atenție maximă, concentrare,
energie ridicată și multă responsabilitate, ceea ce predispune asistenții medicali la epuizare și
simptome depresive. Pe lângă aceste îndatoriri solicitante, vorbim de factori de stres.

 prea puțin personal calificat, care să facă față volumului mare de pacienți
 ore de lucru peste program sau ture prelungite 
 posibil abuz verbal și chiar fizic din partea pacienților violenți sau dificil de gestionat
 un mediu de lucru alert (mai ales în cazul spitalelor și a secțiilor de terapie intensivă)
 dezechilibru între viața personală și profesională
 lipsa unor programe de wellness sau consiliere psihologică

Toate pot afecta chiar și cei mai puternici sau mai experimentați asistenți medicali. Când acest
lucru se întâmplă, concentrarea, abilitățile de comunicare, lucrul eficient și gândirea critică,
orientată spre soluții sunt grav afectate. Toate acestea duc la consecințe grave pe termen
lung, precum:

 erori de medicație care pot afecta drastic calitatea vieții pacientului

 o gestionare slabă a pacienților dificili și a conflictelor la locul de muncă
 productivitate scăzută și neglijență în respectarea îndatoririlor
 dezvoltarea unei atitudini cinice și lipsite de comunicare empatică
 iritabilitate, insomnii și apatie și incapacitatea de a fi atent la nevoile pacientului
 capacitatea de a lua decizii este afectată și poate duce la accidente la locul de muncă
 sentimentul traumatizant de pierdere și de vină – mai ales în cadrul asistenților ATI, de
pe secția de oncologie sau psihiatrie  etc. 
 probleme de sănătate fizică (hipertensiune, diabet, depresie) și chiar deces
 pierderea locului de muncă