Şi el era pe gura ta ... Depus pe gura mea sfinţi văzduhul, Şi lumea s-a născut atunci din duhul Sărutului ce ne unea ...
Dar ape mari cuprinseră uscatul
Şi noi muream tăcuţi sub greul lor ... Veni atunci o pasăre în zbor, Pasăre roşie, şi Araratul Se înălţă din mări biruitor ... Iar noi ne-am ridicat cu el odată Spre zarea nouă şi înseninată Purtând peste abisele genunii Sărutul de la începutul lumii.