Studiul – Evaluarea impactului psihologic al regimului de

autoizolare/carantinare în contextul pandemiei Covid-19

 În perioada 10 –  14 februarie 2021 un număr de 30 respondenți au completat un chestionar

referitor la impactul psihologic al pandemiei Covid-19 în populația supusă autoizolării/
carantinei. Respondenții au fost adulți (60%), adolescenți (23.3%) și vârstnici (16.7%), din
România. Respondenții au fost de sex masculin (56.7%) sau feminin (43.3%), iar statutul lor
marital a fost necăsătorit(ă) 50%, căsătorit(ă) 33.3%, văduv(ă) 3.3% sau divorțat(ă) 13.3%.
Ipoteze:
Persoanele varsnice au avut nivelul de stres cel mai ridicat.
Cea mai importanta grija este santatea celor apropiati.
Atitudinea autoritatilor in raport cu prevenirea exdinderii pandemiei cov-19 este
considerata ineficienta.
Pregatirea profesionala:
Respondenții făceau parte din personalul medical (30%), personalul implicat în menținerea
ordinii publice și a siguranței naționale (16.7%), erau persoane care prestau activități comerciale
(13.3%), cadru didactic (13.3%), elev/student (23.3%), pensionar (3.3%).
 Nivelul de stres indus de autoizolare/carantină a fost resimțit diferit de respondenți,
variind de la nesemnificativ (20%) la insuportabil (16.7%). Cei mai mulți au considerat nivelul
de stres asociat regimului de carantină/autoizolare ca fiind mediu si putin semnificativ (23.3%).   

Cum evaluati nivelul de stres indus de autoizolare/carantina, pe o scara de

la 1 (nesemnificativ), la 5 (insuportabil)
Valid Cumulative
Frequency Percent Percent Percent
Valid nesemnificativ 6 20.0 20.0 20.0
putin 7 23.3 23.3 43.3
nesemnificativ
mediu 7 23.3 23.3 66.7
putin insuportabil 5 16.7 16.7 83.3
Insuportabil 5 16.7 16.7 100.0
Total 30 100.0 100.0

     
  Interacțiunea cu ceilalți membrii ai familiei aflați în autoizolare a fost metoda preferată
de a face față situației (16.7%), urmată de utilizarea rețelelor sociale (13.3%), Internetul-
divertisment și jocuri online (13.3%), urmărirea programelor de divertisment, muzică, filme
artistice, documentare la televizor (10%), lectura (13.3%), activități sportive la domiciliu (10%),
gradinăritul (3.3%), jocuri de societate cu alți membrii ai familiei din autoizolare (6.7%),Alte
activități folosite ca metode de a face față stresului izolării au fost internetul- cumpărături online
(6.7%), dar și alcoolul (3.3%) și fumatul (3.3%).

Ce metoda considerati ca va ajutat cel mai mult sa faceti fata

autoizolarii/carantinei?
Valid Cumulative
Frequency Percent Percent Percent
Valid Interactionarea cu fam. 5 16.7 16.7 16.7
Utilizarea retelelor de 4 13.3 13.3 30.0
socializare
Jocuri online 4 13.3 13.3 43.3
Urmarirea mass m. 3 10.0 10.0 53.3
Lectura 4 13.3 13.3 66.7
Activitati sportive la 3 10.0 10.0 76.7
domiciliu
Gradinaritul 1 3.3 3.3 80.0
Jocuri de societatea 2 6.7 6.7 86.7
Cumparaturi online 2 6.7 6.7 93.3
Alcool 1 3.3 3.3 96.7
Fumat 1 3.3 3.3 100.0
Total 30 100.0 100.0
Întrebați ce ar sfătui alte persoane aflate în izolare să facă pe durata în care acestea nu ies
din casă, respondenții au afirmat că cele mai bune metode de coping ar fi informarea din surse
oficiale, petrecerea timpului cu activități plăcute, sportul/gimnastica/dansul, meditația, lectura,
Internetul, grădinăritul, yoga sau Pilates, gătitul, îngrijirea celorlalți membrii ai familiei cu care
coabitează, comunicarea cu prietenii/rudele din afara casei prin mijloace electronice, vizionarea
de filme, să lucreze de acasă dacă este posibil, să asculte muzică, să urmărească spectacole
online, să facă curațenie periodic la nivelul întregii case, să-și facă planuri de viitor, să privească
această autoizolare ca pe o vacanță, să se odihnească, să picteze, să făcă goblen/croșeteze, să se
roage, să își dezvolte abilități noi, să respecte principiile unei alimentații sănătoase, să caute orice
activități plăcute, să practice activități pe care le-au amânat din lipsă de timp, să se redescopere
prin activități de specifice.
 

Atitudinea autorităților în raport cu prevenirea extinderii pandemiei Covid-19 a fost

considerată relativ adecvata (23.3%), eficientă/adecvată (30%) sau inadecvată/ineficientă
(46.7%).
 Cum apreciati atitudinea autoritatilor in raport cu prevenirea extinderii
pandemiei cov-19?
Valid Cumulative
Frequency Percent Percent Percent
Valid Relativ adecvata 7 23.3 23.3 23.3
Eficienta/adecvata 9 30.0 30.0 53.3
Inadecvata/Ineficien 14 46.7 46.7 100.0
ta
Total 30 100.0 100.0

În privința îngrijorărilor cele mai importante în această perioadă, respondenții au

menționat în primul rând neliniștea legată de sănătatea celor apropiați (23.3%), apoi cele corelate
cu sănătatea proprie (33.3%), urmate de cele alimentate de nesiguranța financiară, viitorul
profesional sau școlar și contextul politic global.
 Care sunt cele mai importante ingrijorari ale dvs. in acest moment?
Valid Cumulative
Frequency Percent Percent Percent
Valid Sanatate celor 7 23.3 23.3 23.3
apropiati
Sanatatea proprie 10 33.3 33.3 56.7
Nesiguranta 4 13.3 13.3 70.0
financiara
Viitor profesional 3 10.0 10.0 80.0
Contextul politic 6 20.0 20.0 100.0
global
Total 30 100.0 100.0

În perioada autoizolării 54% din persoane au afirmat că pot lucra de acasă fără diferențe
în plan financiar (43.3%), ori cu pierderi financiare (26.7%), iar 30% erau în șomaj tehnic.
 Puteti lucra de la domiciul in perioada carantinei/autoizolarii?
Valid Cumulative
Frequency Percent Percent Percent
Valid Da, fara diverente in 13 43.3 43.3 43.3
plan financiar
Da, cu pierderi 8 26.7 26.7 70.0
financiare majore
Nu, sunt in somaj tehnic 9 30.0 30.0 100.0
Total 30 100.0 100.0

Religia este văzută ca o resursă importantă pentru 40% dintre cei aflați în autoizolare/carantină.
 Considerati ca religia este o sursa importanta pentru
dumneavoastra in aceste momente?
Valid Cumulative
Frequency Percent Percent Percent
Valid Nu 11 36.7 36.7 36.7
Da 12 40.0 40.0 76.7
Nu stiu 7 23.3 23.3 100.0
Total 30 100.0 100.0

Testarea ipotezelor
 Persoanele varsnice au avut nivelul de stres cel mai ridicat. – Se confirma
Cea mai importanta grija este santatea celor apropiati. –Se infirma
Atitudinea autoritatilor in raport cu prevenirea exdinderii pandemiei cov-19 este
considerata ineficienta. – Se confirma

  Concluzii și recomandări elaborate pe baza acestui chestionar:

Nivelul autoevaluat de stres legat de  autoizolare/carantină a fost foarte diferit, relativ
uniform distribuit de la absent la extrem, în condițiile în care intervalul de izolare cel mai
frecvent raportat a fost de 7-14 zile;
De menționat că aproximativ 48% din respondenți aveau în îngrijire persoane minore,
vârstnice sau cu afecțiuni organice, deci erau supuși unor factori de stres multipli, fiind
necesar să facă față situației dificile socio-profesionale (populația fiind majoritar tânără și
activă, angajată în lupta cu Covid19 sau expusă prin profesie riscului de contaminare) și
în același timp să îngrijească de alte persoane cu care locuiau;
 Ingrijorările cele mai mari curente ale respondenților erau (1) preocupări legate de
sănătatea celor apropiați și a propriei persoane; (2) situația financiară; (3) viitorul
profesional sau școlar. Lipsa unor informații clare oferite de autorități în privința
structurii anului școlar și universitar, a modului în care se pot obține ajutoare financiare
pe această perioadă (peste 30% din respondenți resimt deja impactul economic al
autoizolării și alții îl anticipează) contribuie la menținerea unui nivel de îngrijorare în
populația tânără și adultă.