Despre obiective de învățare: taxonomia lui BLOOM

Pentru a eficientiza procesul de învățare este important să știi ce anume înveți.

Trainingurile au (sau ar trebui să aibă) obiective de învățare; programa școlară la
fel. Și mai cred că e important să ne setăm noi înșine obiective de învățare (pe
termen mai lung sau pentru experiențe de învățare specifice prin care trecem –
ex: o conferință, un training). E indicat ca ele să fie SMART, dar cum le
formulăm să fie așa și să ne fie și de ajutor? Taxonomia lui Bloom ar putea fi o
soluție.

Teoria.

O echipă condusă de Benjamin Bloom (1956) a realizat o categorisire care poate

ajuta în formularea obiectivelor. (Pe profesori îi poate ajuta să construiască teste
care să măsoare eficient progresul studenților, iar pe studenți îi poate ajuta în
alegerea strategiilor de învățare atunci când știu care este obiectivul de învățare).

Echipa lui Bloom a identificat 3 domenii:

 Cognitiv: aptitudini mentale (Cunoștințe)

 Afectiv: “creștere” emoțională (Atitudini)
 Psihomotor: abilități manuale, fizice (Abilități)

Probabil vă sunt cunoscute și sub forma: să știi, să poți, să vrei (pentru HRiști

nivele folosite și în construcția fișelor de post).

Pentru fiecare domeniu sunt identificate competențe care marchează creștere pe

nivelul respectiv. Cea mai cunoscută detaliere este pentru domeniul cognitiv.
Bloom a identificat stadiile învățării, urmărind firul logic al gândirii. Astfel,
înainte de orice trebuie să cunoșticonceptul (să îl poți numi), apoi să îl
înțelegi, să îl poți aplica, să poți analiza, să fii capabil să sintetizezi și în
final să evaluezi.

Ulterior, în 2001, aceste competențe au fost revizuite de Lorin Anderson și

David Krathwohl sub forma a 5 niveluri de învățare, formulate sub forma unor
verbe (spre deosebire de Bloom care le formulase ca substantive).

1. Remembering (a ține minte)– a recunoaște, a lista, a descrie, a

identifica, a numi, a localiza, a găsi.
2. Understanding (a înțelege)– a interpreta, a sumariza, a parafraza, a
clasifica, a compara, a explica, a exemplifica
3. Applying (a aplica) –  a implementa, a folosi, a executa
4. Analysing (a analiza) – a compara, a organiza, a deconstrui, a atribui, a
sublinia, a structura, a integra
5. Evaluating (a evalua) – a verifica, a emite ipoteze, a critica, a
experiementa, a judeca, a detecta, a testa, a monitoriza
6. Creating (a crea)– a construi, a planifica, a produce, a inventa, a face

Cum aplici.

Verbele enumerate ar trebui să vă dea o idee despre ce competențe ar trebui să

aibă cel ce învață pe măsură ce aprofundează. Sunt discuții despre faptul că cele
6 niveluri nu se pot aplica pe orice obiectiv de învățare însă sunt un bun punct de
plecare. Astfel că, în setarea obiectivelor poți folosi verbele de mai sus, mai ales
că te ajută în formularea de obiective parțiale

Exemplu:

 până la sfârșitul anului: să pot numi elementele taxonomiei lui Bloom

 până la începului lui martie: să pot explica unui coleg, fără a mă ajuta
de materiale
 până la sfârșitul lunii martie: să îmi analizez toate obiectivele de
învățare folosind taxonomia
 …
 până în iunie: să realizez un training ținând cont de această clasificare.

Mergând și mai departe puteți identifica instrumente sau tehnologii care să vă

ajute (pe voi sau elevii voștri) să treacă prin fiecare nivel. De
exemplu, QUIZLET este o platformă care te ajută să creezi cartonașe pentru a
memora mai ușor, MINDMEISTER te ajută să creezi mind maps pentru a
înțelege corelațiile dintre diferite elemente etc.

Bonus.

Taxonomia e reactualizată constant în funcție de realitățile din domeniul

educației și de nevoile de învățare. A apărut astfel, ca urmare a utilizării
tehnologiei informației, Taxonomia Digitală a lui Bloom care se concentrează
pe cum să folosești eficient tehnologia pentru a eficientiza procesul de învățare.
(exemple de adăugiri: highlighting, bookmarking, subscribing, tagging etc.).