NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Plan:
1.Definitia Nevoii.
2. Independenta in satisfacerea nevoii
-Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de a evita
pericolele
-Manifestări de independenţă
3. Dependenta in satisfacerea nevoii
- Surse de dificultate
- Problemele de dependenta posibile
- Interven ţi il e asis te ntului med ica l
Definiţie
Nevoia de a evita pericolele este o necesitate a fiinţei umane pentru a fi protejată
contra tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru menţin erea integrităţii sale
fizice şi psihice.

I. Independenţa în satisfacerea nevoii

Viaţa oricărui individ poate fi ameninţată la un moment dat de o suferinţă bruscă,
care îl va aduce într-o situaţie critică.
De-a lungul vieţii, oamenii sunt continuu asaltaţi de stimuli veniţi din mediul
înconjurător şi anturaj.
Organismul uman este protejat contra agresiunilor de toate felurile (agenţi fizici,
chimici, microbieni sau din alte motive), pentru că posedă numeroase medii naturale
ca: părul la nivelul orificiilor, secreţiile pielii, ca obstacole de penetrare a
agenţilor externi.
El este capabil să-şi menţină integritatea sa prin mecanismele naturale de
autoapărare.

Factorii care influenţează satisfacerea nevoii

Factorii biologoci:
- Vârsta: persoana adultă are abilitatea de a se proteja Are cunoştinţe despre
sine şi dezvoltarea sa.
- Copilul - percepe sensul pericolului şi în funcţie de ritmul dezvoltării sale
mintale, descoperă puţin câte puţin autoprotecţia contra pericolelor, până la vârsta
adultă.
- Persoanele în vârstă - prezintă diminuarea funcţiilor senzoriale şi motorii
şi, în consecinţă, trebuie să-şi ia măsuri particulare de autoapărare.
- Mecanismul de autoapărare. Individul posedă mecanisme de autoapărare
înnăscute (exemplu: termoreglarea) sau însuşite de-a lungul experinţei sale;
rezistenţa la îmbolnăviri este dată de protecţia sa imunitară naturală sau dobândită,
prin crearea de anticorpi specifici în urma unor îmbolnăviri infecţioase sau prin
vaccinare.
Factori psihologici
- Emoţiile şi anxietatea - pot provoca la individ utilizarea mecanismelor de
apărare care permit conservarea integrităţii faţă de agresiuni de ordin psihologic.
- Stresul- fiecare stare de stres poate influenţa adaptarea individului la toate
formele de agresiune stimulate de mecanismele de apărare.
Factori sociologici
- Salubritatea mediului
Un mediu sănătos este esenţial persoanelor pentru un trai fără pericole
Sunt necesare următoarele condiţii:
- temperatura ambiantă 18,3° C - 25° C
- umiditatea între 30%-60%
- lumina - nici prea întunecoasă, nici prea luminoasă
- zgomot - a cărui intensitate să nu depăşească 120 decibeli
- mediul ambiant să conţină un minim de microorganisme, produse chimice, fum
- condiţii de securitate (precauţie atunci când se folosesc aparate, obiecte care ar fi
surse de accident)
- Rol social, în funcţie de exigenţele locului de muncă şi ale muncii lor, indivizii
trebuie să utilizeze măsuri de protecţie împotriva tuturor pericolelor. Astfel,
salariaţii trebuie să aibă un mediu înconjurător şi condiţii de muncă care să permită
satisfacerea nevoilor de muncă; cei cu un post cu responsabilităţi trebuie să
folosească perioada de destindere pentru a preveni stresul şi surmenajul.
- Organizarea socială. Societatea prevede măsuri legale care trebuie luate pentru
protecţia individului contra pericolelor; în toate societăţile sunt legiferate măsuri
de prevenire a accidentelor, de prevenire a îmbolnăvirilor; în plus, societatea se
ocupă şi de bunul mers al individului pe parcursul anilor de viaţă, prin măsurile de
protecţie şi de asigurări sociale. Aceste măsuri vizează: prevenirea îmbolnăvirilor
şi menţinerea stării de sănătate, folosind un evantai multiplu de metode de educaţie,
informaţii, publicitate etc.
- Clima, în funcţie de climă, individul utilizează metode de autoapărare faţă de
condiţiile nefavorabile climatice, în locuinţă sau în locurile colective.
- Religia. Practicarea unor religii este o preocupare ideologică ce permite
individului să-şi menţină o securitate psihologică.
- Cultura. Măsurile de protecţie contra pericolelor sunt variate în funcţie de
cultură, ele sunt reliefate în tradiţii, fiind măsuri socio-economice ale unei societăţi.
- Educaţia. Părinţii informează copilul foarte drastic – privind măsurile de securitate
ce trebuie luate în lunga perioadă de creştere; şcoala se ocupă de educaţia copiilor,
adultul socialmente este obligat să cunoască posibilele pericole pentru a stabili
măsuri de prevenire pe care să le aplice.

Manifestătile de independenţă
Măsuri de prevenire:
- a accidentelor
- infecţiilor
- bolilor
- agresiunilor, a agenţilor fizici (mecanici, termici) chimici, (arsuri chimice,
intoxicaţii), agresori umani, animale şi autoagresiuni (mutilări, suicid).

Securitatea psihologică
Stare de linişte a individului, care se simte la adăpost de toate pericolele.
Individul poate realiza control liber asupra mediului înconjurător.
Măsuri
- metode de destindere, de relaxare şi de control al emoţiilor;
- utilizarea mecanismelor de apărare în diferite situaţii;
- răspuns eficace şi adaptat la agent stresant;
- practicarea unui obicei, crez, religie
Securitatea sociologică
Mediu sănătos:
- salubritatea mediului
- calitatea şi umiditatea aerului 30%-60%
- temperatura ambiantă între 18,3° C-25° C
- fără poluare fonică, chimică, microbiană
- mediu de siguranţă
- măsuri de protecţie socială

Investigaţiile asistentului medical pentru menţinerea independenţei

Pentru menţinerea unui mediu sănătos:
- educă pacientul pentru evitarea poluării atmosferei cu praf, microbiană prin
ştergerea umedă a mobilierului şi aerisirea încăperilor
- îndepărtează sursele cu miros dezagreabil
- participă la programe de propagande şi control, de educaţie a populaţiei pentru
menţinerea unui mediu sănătos, în comunitate, unităţi de învăţământ
Pentru prevenirea accidentelor:
- face educaţie pentru prevenirea accidentelor, verifică dacă sunt respectate
normele de securitate a muncii, normele ergonomice în unităţile cu activităţi cu
risc de accidente
- explorează pericolele reale şi cele potenţiale la locul de muncă şi la domiciliu
Pentru prevenirea infecţiilor:
- supraveghează dacă sunt respectate normele de igienă, salubritate,
dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare şi circuitele funcţionale
- asigură implicarea populaţiei în aplicarea programelor pentru menţinerea şi
promovarea sănătăţii
- supraveghează starea de sănătate a populaţiei şcolare prin controale
periodice; face controale periodice persoanelor cu risc crescut la infecţie
- organizează - efectuează imunizările obligatorii

II. Dependenţa în satisfacerea nevoii

Când nevoia de a evita pericolele nu este satisfăcută, pot surveni mai multe
probleme.
- Vulnerabilitatea faţă de pericole
- Afectarea fizică şi psihică
- Stare depresivă
- Pierderea stimei de sine
Sursele de dificultate sunt comune primelor celor două probleme de dependenţă
Surse de ordin fizic
Insuficienţă intrinsecă
- deficit senzorial
- lipsă de sensibilitate
- afectare fizică
Dezechilibru
- durere
- dezechilibru metabolic
- dezechilibru electrolitic
Surmenaj
- saturaţie senzoro-perceptuală

Surse de ordin psihic

- tulburări de gândire
- anxietate
- stres
- pierdere - separaţie
- pierderea imaginii corporale
- situaţie de criză

Surse de ordin sociologic

- insalubritatea mediului
- poluare
- condiţii deficitare de muncă (absenţa măsurilor de protecţie)
- lipsa amenajărilor sanitare
- sărăcie – promiscuitate
Lispa cunoaşterii
- insuficienta cunoaştere de sine, a altora şi a mediului înconjurător.

Probleme posibile cân nevoia nu este satisfăcută:

1. Vulnerabilitatea faţă de pericole
Susceptibilitatea individului de a fi afectată integritatea sa fizică şi psihică.
Pericolul de infecţii, accidente, boli este mare la organismele slăbite, obosite,
surmenate
Predispoziţie la accidente: răniri, căderi
- Neatenţia poate fi responsabilă de accidente rutiere, de muncă sau alţi agenţi
traumatici, fizici, chimici
- Tegumentele pot fi lezate prin contact prelungit cu substanţe iritante,
corozive, în lipsa echipamentului de protecţie.
- Apariţia de leziuni la nivelul spaţiilor interdigitale, plici datorate umezelii,
căldurii, îmbrăcăminte neadecvată.
- Deshidratarea, edemaţierea predispun tegumentele la lezar

Predispoziţie la infecţii: gripă, abces

- Neîngrijirea corespunzătoare a acestor infecţii poate da complicaţii mai mari
(pulmonare, cardiace, ale sistemului nervos, septicemie)

Predispoziţie la: îmbolnăviri frecvente, fatigabilitate, surmenaj

- îmbolnăvirile frecvente favorizează scăderea rezistenţei organismului de
autoapărare
- Fatigabiiitate - slăbire fizică, adinamie, lipsă de forjă
- Surmenaj - fatigabilitatea excesivă care influenţează organismul; apare în urma
unui exces de efComportament depresiv şi agresiv
- Comportamentul poate fi modificat cu tendinţă spre depresie sau agresivitate
în foarte multe boli psihice; bolnavul poate avea tentativă de sinucidere sau
poate deveni agresiv faţă de cei din jur. în unele forme instabile în cadrul unor
psihopatii, bolnavii pot face acte antisociale - incendieri. în alte cazuri, bolnavii pot
face acţiuni impulsive - crimă,automutilare, sinucidere

Intervenţiile asistentului medical

Pacientul cu vulnerabilitate faţă de pericole
Pacientul să beneficieze de un mediu de siguranţă fără accidente şi infecţii
- asigură condiţiile de mediu adecvate, pentru a evita pericolele prin accidentare
- amplasează pacientul în salon în funcţie de starea sa, afecţiunea şi receptivitate
- ia măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor în cazul îmbolnăvirilor cu boli
transmisibile
- prin izolarea pacienţilor, respectarea circuitelor, măsuri de igienă spitalicească
(condiţii de cazare, microclimat, alimentaţie, aprovizionare cu apă, îndepărtarea
reziduurilor, sterilizare, curăţenie, dezinfecţie)
- urmăreşte şi apreciază corect potenţialul infecţios al pacientului, receptivitatea sa
şi aplică măsurile de izolare a surselor de infecţie
- alege procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie
- informează şi stabileşte împreună cu pacientul planul de recuperare a stării de
sănătate şi creştere a rezistenţei organismului, efectuează imunizările specifice şi
nespecifice necesare.
O: Pacientul să fie echilibrat psihic
- favorizează adaptarea persoanei la noul mediu
- creează un mediu optim pentru ca pacientul să-şi poată exprima emoţiile,nevoile
- ajută pacientul să-şi recunoască anxietatea
- furnizează mijloace de comunicare adecvate stării pacientului;
- furnizează informaţiile de care are nevoie
- furnizează explicaţii, clare şi deschise asupra îngrijirilor programate
- învaţă pacientul tehnici de relaxare
- face masaj al spatelui, mâinilor şi picioarelor
- încurajează pacientul la lectură, activităţi etc, pentru a înlătura starea de anxietate
- asigură legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente
- învaţă familia pentru a îngriji pacientul cu boli psihice, degenerative, dacă este necesar, în
vederea reintegrării sale sociale
2. Alterarea integrităţii fizice sau psihice ori amândouă;
Efectul unei boli sau a unui stres, la nivel fizic sau psihic
Manifestări de dependenţă
Semnele inflamaţiei:
- durere
- roşeaţă locală a regiunii respective
- tumefacţie (mărirea în volum)
- limitarea mişcărilor segmentului afectat
- căldură locală
Semne de insecuritate psihologică:
- agitaţie
- iritaţie
- agresivitate
- neîncredere
- frică
- idei de sinucidere

Intervenţiile asistentului medical

Pacientul cu alterarea integrităţii fizice şi psihice
Pacientul să-şi satisfacă nevoile în funcţie de starea de sănătate şi gradul de dependenţă
- ajută şi suplineşte pacientul în satisfacerea nevoilor organismului
- determină pacientul să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile
- administrează tratament medicamentos antiinflamator, antiinfecţios
- aplică măsurile de prevenire a complicaţiilor septice
- foloseşte metode de relaxare pasivă; de exemplu, terapie muzicală, masaj

Pacientul să beneficieze de siguranţă psihologică, pentru înlăturarea stării de anxietate

- asigură un mediu de protecţie psihică adecvat stării de boală a pacientului, prin
înlăturarea excitanţilor psihici
- aplică tehnici de psihoterapie adecvate
- asigură condiţiile de mediu adecvate (cameră izolată, aerisită, temperatură adecvată,
semiobscuritate)
- încurajează pacientul să comunice cu cei din jur, să-şi exprime emoţiile, nevoile, frica,
opiniile
- învaţă pacientul să folosească mijloacele de autoapărare (pentru persoanele cu risc sporit la
pericol)