Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • DOCUMENTE BASARABENE 18 Acte Privitoare La Satul Ohrincea-Orhei (1612-1810)

    Încărcat de

    gumenai
    127 vizualizări82 pagini
    Documete din Basarabia culesede L.T.Boga

    Titlu original

    DOCUMENTE BASARABENE 18 Acte privitoare la satul Ohrincea-Orhei (1612-1810)

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Documete din Basarabia culesede L.T.Boga

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    127 vizualizări82 pagini

    DOCUMENTE BASARABENE 18 Acte Privitoare La Satul Ohrincea-Orhei (1612-1810)

    Încărcat de

    gumenai
    Documete din Basarabia culesede L.T.Boga

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 82
    9(00)) T BOGA Pi, 2 DOCUMENTE BASARABENE XVIII Acte privitoare la satul Ohrincea—Orhei (1612—1810). i ‘gsm ALEAy My Cenadt itera Pyxo.48. par ray na DY Sucmezeu 1612 august 20. Nadabaico, vornic 4 si sofia sa Nastasia daruesc ginerelui lor Ionasco Bosiioc gi fiicii lor Gafthona satul Horincea, pe Raut. lata eu Nadabaico ce am fost vornic mare gi cu sotia mea Nastasiia 1). lat’ cum am dat un sat alnostru anome Ho- rince pre Rautu feciorului nostru lui Ionasco Bosiioc gi fetii noastre Gafthonii, ca si le fii dela noi mosii_ gi ocind veci « netrecofi si lor gi fecioriler lor, si neme de feciorii nostri ca sé nu aibd mai a sd amesteca tracel sat peste ciastu za- pis al nostru neci dendurd veci. Si lam dat denainte vor- | nicului lui Gavrilas Marca gi parcalabol Putnei, sia giude- lui, si denainte lui Dragan Zopeu de Liesti si denaintea lui Mihail ceu fost temnicer gi dinainte popei lui Lazar de Suc- mezeu, si dinainte lui Vasilii brat Nadabaicel de Bardsti. Deci noi marturisim cu sufletele noastre, aga cum i l-a dat, si s& fie treclet si proclet cine va mai intoarce aceast& * <)> Si eu popa Ilie ined stiu ci lau dat cu sufletul meu. N L Scris in Suemezeu anul 7120 luna august 20 zile1). V> «a P) (L. P.) (L. P.) (L. P.) CL. P.). + Eu Gavril al Mercai Tsu fs 2) (Original romanesc scris pe hartie, lipseste colful de jos, pecetile negre mici, rotunde, fara inscriptie). uy? UL. ) 1618 oct.’ 8. Radul voevod intareste lui lonagco Bosiioc satul Orhincea, dania socrului siu Nadabaico fost vornic. | Suret scos romdneste depe ispisocul sdrbescu dela ; _ Radul voevod din let 7126 oct 8. Facem instiintare precum au venit inaintea noastra si oye inaintea boiarilor nostri sluga noastra Ionasco Bosiioc ce aus | fostu staroste, cu un zapis de marturie dela socrul lui dabaico ce au fostu vornic si dela foneigsliss Nastasia, pre- xt slay in original. 2. Loc rupt in original. enea siliti nici asupriti, cide alor bund voe i-au datu Jui si jupanesii lui Gathonii, fata lui Nadabaico, un satu anume la Ohrincea la tinutul Orheiului, care acel satu i-au fostu Jui dreapta ocina si mosie. Pre acela I-au datu lui danie si cu mare blestam fnaintea noastra si a boia- rilor nostri, si inaintea slugii gospod anume Gav riil Mircan ci au fostu vornic, si inaintea lui Zobco din Leesti, gi ina- peste cartea noastri. S’au talmacit depe sirbie rumaneste de Procopie dascal ot mitropolie let 7273 dechemvrie 12, TL Jasi 1619 mai 17. Cartealui Gagpar voevod prin care ii tareste lui Ionagco_Bosiioc satul Ohrincea tinutul Orhei, dania socralui siu Nadabaico fost vornic. fo Gaspar voevod cu mila lui Dumnezeu domn farii Moldovei '). Nadabaico ce au fost vornic gi dela femeia lui Nastasiia, c& de a lor bund voe de nimeni siliti au dat.si miluit pe el si pe jupaneasa lui Gathonia, fiica lor, ou in sat anume Uhrincea ce este in tinutul Orheiului gi cu mare blestem, o4 acel sat le este dreapti mosie, Drept aceia domnia mea \-cind am vasutide ailor bua “voe danie i miluire si din ispisoc de tntarituré dela Radul voevod ‘gi dela co: am dat gi am inttrit acel sat sus zis Uhrincea sa Ie fie lor 1) Text lav in original, eile dreapté mosie cu tot venitul si altul si nu se amestece ina- intea acestei cdrti anoastre. Insusi domnul a zis (L. P.) In Iasi anul 7127 mai 17 Ghianghe mare logofat a invatat si iscalit Lucoci uricar (Original slav—hartie, pecetea aplicata pe hartie egita in relief). Iv. Tasi 1652 fevruarie 2. Vasilie Lupu voevod scrie lui Sturza medelnicer si Catargiul, parcalabi de Orhei, ca sa cerceteze incdlcarea ce o face satul Zalucenii in hotarul sa- tului Ohrincea. Io Vasilie voevod cu mila lui Dumnezeu domn farii Moldovei '). Scriem domnia mea la boiarii nostri la Sturzea me- delniciarul gi la Catargiul® parcababii de Orhei dimu-va stire cd s'au pardt de fata naintea domnii mele ciasté giu- paneasd Durdcoe ce iaste acum dupa Alexandrinco capi- tanul, cu feciorul lui Donici, zicand naintea domnii mele Durdcoe ci are un sat anume Ohrincea, iaré acum sd scoa- la satul Zalucenii, carili au cumparat Radul spatariul dela ficiorul lui Donici si-i impresuré o bucatd de hotar. Derept aceia daca veti vede cartea domnii mele, iaré voi si mer- geti acolo gi sd strangeti oameni buni batrani megiiagi din sus si din gios. .. . . |. . . “vor gti randul hotarilor acelor sate s& socotifi pre unde vor hi finut din batrani sa tie si acum. Si precum veti afla mai cu direptul sa faceti si o scrisoare aice la noi, sd ne dati stire. Aiasta scrim. Insugi domnul a poruncit *) (L. P.) In Iasi anul ‘)7160 fev. 2 Marele logofat a invatat ') (Original romanesc hartie, pecetie chinovar aplicata). 1) Text slay in origi 2) Numele ,,Catargiul” scris pe loc ras in original. 3) Loc rupt in original. Vv 1653 noembrie 9. Vasilie Lupu voevod intareste Acsiniei satul Ohrincea, fixandu-i hotare spre eatel Zalucenii. Lo Vasilie voevod cu mila lui Dumnezeu domn tarii Moldovei '). Adeca s’au parat de fafa naintea domnii sat anume Ohrincea Ja tinutul Orheiului, iard feciorul lui Donici are altu sat acolea anume Zalucenii i, carele l-au vandut boiarinului nostru Radului spftariului. Si au aratat naintea domnii mele Acsiniia mare jalobi cumu-i inpresoard satul Zalucenii 0 bucata de loc din hotariul satului Ohrincei. Deci domniia mea am facut cartea noastra la boiarii nostri la Mateiasi Sturzea medelniciariul sila Ghiorghie Catargiul parcdlabii de Orheiu si si margi acolea s4 stedngd oameni buni din sus gi din gios carii vor sti hotarul acelor sateyDeci ei au marsu acolo dupa invatatura domnii meli si au stransu oameni buni batrani megiiasi, carii au stiut hotarul acelor sate anume Roman din Macicauti gi Hilip din Ustiia si Petrea din Pocriseni, si alti oameni buni, si au socotit si au ardtat pre unde au fostu hotariul cel batran. $i s’au aflat c4 au in inpresurat satul Zalucenii 0 bucata de loc din hotarul satului Ohrincei. Deci ei au hotadrat si au stalpit pre unde au ardtat acei oameni buni batrani ci au fost hotariul, cum au adus si scrisoare la domniia mea. Deci domniia mea dac’am vazut mérturie intr’acesta chip, cum au fostu inpresurat satul Zalucenii acea bucati de loc din hotarul satului Ohrincei, domniia mea incd am dat gi intirit giupanesai Acsiniei care © tine acum Alexandrinco sotnicul, ca si hie hotarul satului Obrincei pre unde au hotarat gi au stalpit boiarii nostri Ma- teiasi Sturzea si Ghiorghie Catargiul parcalabii de Orheiu, 1, Text slay in original. Saat si cu acei oameni buni ce mai sus scrie, nice sa aiba a sa mai para de aciasta para nici odata naintea cartii noastre. Insusi domoul a poruncit 1). (L. P.) In agi anul 1) 7161 nov. 9. Az 1) Gheorghigan vel logofat iscal. Gorovei. (Original romanesc hartie, pecetia cizuta) vI Tasi 1659, august 5. Cartea lui Ghiorghe Ghica [voevod ‘prin care hotardste lui Andrei Mihulet doua parti din Ohrin- cea de pe Raut. Io Ghiorghie Ghica voevod cu mila lui Dumnezeu domn {arii Moldovei.*) Adeca s’au parat de fatd inaintea domnii mele Andreiu Mihulet cu Tofana fata lui Bosiioc ce au fost parcalab gi cu ginerile Tofani cu Vlasie pentru niste parti de ocina din sat din Ohrincea ce iaste pre Raut, in tanutul Orheiului, o parte ce au fost data de Tofana lui Andreiu Mihulet danie pentru cdci o au fost inprumutat Andreiu cu cativa bani si i-au fostu datore din giumatate de satu a treia parte. Asgijderili din giu ndtate de satu a treia parte i-o au fostu vandut Tofana lui Andreiu de bund voia ei denainte a multi oameni buni de fanut. Deci au venit Tofana inaintea dom- nii meali gi au z4s cd iaste mai bund acea mogie de cat pretul ce i-au dat Andrei. Deci domniia mea gi cu tot sva- tul domnii mele i-am giudecat, aga i-am giudecat de vreme ce le pare lor cd iaste mai bund mosia decat pretul ce le-au dat Andrei sa-i dea banii lui Andrei tofi precét va giura Andrei la sfanta evanghelie c& i-au dat pana in 2 sAptimani cum iaste legea tarii, si sd-gi tie Tofana mosiia. Decicandu au fost la zi Andrei au marsu de au giurat, iar Tofana gi cu Vlasie n’au avut sd dea lui Andrei nici un ban. Ce apoi 1) Text slay in original, 2) Ewe Bre dopa giudetul ce i-am giudecat domniia mea s'au sculat To- fana de buna voia ei si cu ginerile sdu Viasie si au marsu la al nostru credincios si cinstit boiarin Racovira Cehan marele logofit gi s’au voit ei de bund voia lor gi au dat lui Andrei Mihulet si tie precumu-i spune zapisul | din giumatate de sat de Ohrincea ce iaste a Tofanii, s& tie doao parti den vatra satului si din vaduri de mori si din pometi si din balti cu peste si din farina, si din fanate, si din tot venitul ce va fi Pre acele 2 parti acele si le tie “Andrei Mihulet cum mai sus scrie. [ar atreia parte din giumatate de sat din partea Tofanii iaste nevandutd si ne data, aceia si o tie Ghiniia si Anastasiia fetele Tofani cu tot venitul ce si va alege pre acea a treia Parte din giuma- tate de sat, iar Andrei Mihulet sa n’aiba treaba la aceia Parte. Pentr’acela lucru daca ne-au mérturisit dumnealui al nostru credincios si cinstit boiarin Racovita Cehan marele logofat precum s’au voit ei de bund voia lor sis’au tocmitu denaintea dumisali si au lisat s& fie Andrei cele 2 parti de ocind din sat din Ohrincea carele mai sus scriu, dela domaiia mea inca iam dat gi i-am intirit. ca sd-i hie lui Andrei Mihulet direapta mosie gi cu cumpardturA cu tot venitul, si alt nime si nu sd amestece, gi de aceasti para s4nu sd mai parascd nici dandoara in veci preste cartea noastra. Aceasta scriem 1) Insusi domnul au Poruncit ') In Iasi anul 7167 luna august 5 '), (L. P.) Racovita Cehan vel logofit Prodan (Original romanesc, pecetia cazuta) VIL an Tasi 1662 Martie 2. Cartea lui Duca Voevod, data lui Andrei Mihulet, pentru apararea hotarelor satului Ohrincea, Jo Duca voevod cu mila lui Dumnezeu domn farit Moldovei. ') Dat-am cartea domniei mele slugii noastre lui Andreiu ) Text slay in original. eet Mibulet, ca sa fie tare si puternic cu cartea domniei mele tinea si a opritot hotarul satului Ohrincei despre sat des- pre Ustiia si despre alte hotard altor sate, farina si -fanea- tele si balti de pegte ce vor fi, si pddurea, si tot hotarul satului cu tot venitul, ca si aiba a-l tinea pre unde au ti- nut strdmogii lui si mogii lui, si parinfii lui pre hotardle cele bitrane pre unde s’au ojivait de vac, si pre unde au hotérat Matias Sturzea ci-au fost medelnicer mare cu Gheorghi Catargiul parcdlabul in zilele lui Vasilie Voevod si pre drese ce ne-au aratat, nime sd nu aibd a intra in ho- tarul satului lui Ohrincei nici cu plugul, nici la faneate, nici la padure nici la pomete, nici la hrana pestelui, far de voia lui, iar cine va fi arat si va fi cosit cu tarie tn locul lui, 84 aibé Mihulet a le lua pamanturile cum vor fi arate si sdmanate, gi faneatele si mastriile cele de peste, si topoara- le din pAdure, si nime si nu cuteze a finea sau a opri peste cartea domniei mele, iar acei oameni de vor avea nescari drese pre acel loc s& le aducd aici la divanul dom- niei mele sa stea fafa cu sluga noastra cu Mihulet. Altfel sa nu fie !) Insus domnul a zis ') (L. P.) In Iasi anul 7170 mart 2 zile ') Nicolai Buhus vel logofat iscal Efimie (Original hartie romanesc, pecetia chinovar apli- cata). VU Jasi 1666 ianuarie 15. Duca Voevod intareste lui Mihu- let satul Ohrincea, cu ‘hotarele ardtate. Jo Duca voevod cu mila lui Dumnezeu domn Tarii Moldovei.') Adeca au vinit fnaintea noastra gi inaintea a lor nostri moldovenesti boiari a mari sia sluga noastra Andreiu Mihulet gi au adus un zapis de marturie denainte a multi 1 ‘ext slay in original. boiari mari facut din curtea domnii meale, asa_scriind cum au avut para sluga noastra Mihulet cu cumnatu sau Vlasie, ginerele Tofanei pentru giumatate de sat de Ohrincea pre Rautu, in tinutul Orheiului, care giumatate de sat au fost cumparat sluga noastra Mihulet dela maica lor Tofana di- rept 1800 de lei. Deci Vlasie cu fameaia lui Ghiniea si Nas- tasiea fetele Tofanei au fost parand gi au fost zicind cA easte mai bund mogiea de cat acel pref. Intr’ aceia Mihulet s’au tocmit cu dansii si au mai datlui Vlasie gi fameei sale Ghi- niei si Nastasiei 40 de lei batnti, care s’au ficut plata pre acea giumatate de sat 200 de lei. $i acesti bani i-au dat din di- vanul domniei mele, ca si nu mai aiba galciava de dansgii sau de feciorii lor. Agijdirea au adus marturii de hotdraturi ci-au hotarat Isac din Digcova cu Nitul din Benghidirea si inpreuna cu Aslan gi cu lonasco parcalabii de Orheiu in zilele Radului Voda acesta sat ce mai sus scriem Ohrincea, si dupa aceia dela Mateiag Sturzea ce-au fost medelnicer mare, si dela Ghiorghi Catargiul ce au fost hotdrat si ei in zilele lui Vasilie voda, gi mai pre urma dela Vasilie ci-au fost vornic de poarté, iaré pe hotdrdtura Win zilele Jui Ste- fan Vasilie voda, scriind in semne incepatura hotarului sa~ tului Ohrincei din unghiul ce easte despre rasdrit intre Rautu, unde sintu trei mormanturi tntre Pocriseni si intre moara ce se chiama a Ustiei, iard moara acea easte cu tot vadul pre hotarul Ohrincei si iazul si apa ei, gi dela moara merge pre mijlocul Rautului in gios pan dirept sat dirept Dranceni, si de acolea trece peste Rautu unde este un stalpu de piatrd tn gura valcelei ce merge prin capul stancei la deal dirept pre mijlocul valcelei unde merge de trece drumul Crivu- lenilor si trece preste acela drum gi merge dirept pin in hotarul Cogercanilor gi acolo iard este un stilpu de piatra si de acolo la un hotar unde sa hotdraste Ohrincea cu Co- gercanii si cu Slobozia lui Dugco gi de acolea merge dirept iard la hotarul Sloboziei gi despre Onetcanii intr’o valcea si de acolo dirept spre apus pan in muchea dealuluiintr’o movila gi de acolo culmea dealului spre miaza noapte pan Ja Cruhlic gi pre mijlocul Crublicului pana ip valea ce vine dela Izbiste gi Ege pre vale pind in Sebana gi de acolea Sebana in sus pana Ja rediul ce este in capul hotarului Pocrisenilor prin capul dumbravii pana la izvoru ce sé chiama a lui Pocris, si de acolea trece dirept preste Raut si cade unde s’au inceput hotarul la cele trei mormanturi. Asijderea au adus gi scri- soare mirturie dela Costantin pircalabul de hot&raturd gi de para ci-au avut la Dabija voda cu cdlugarii dela mAndstirea Ragcai pentru o moar ce sé chiamd a Ustiei, zicand Mihulet cé este moara pre locul lui, iard cilugirii au zis cA este pre locul Jor a satului Ustiei. Deci marturia lui Costantin aga scrie cum moara casa cu giumatate de iaz gi cu giuma- tate de apdin lungu cat tine 16 stnjini, o procicd di sdgiaté ‘au aflat de hotarul Ustiei, si au pus acolo si stalpu de pia- tr, iaré giumitate de iaz din hotar in sus sintu amandoi tarmurii a lui Mihulef, si toatd apa de acolo este pre locul Jui Mihulef. Si la aceasti hotaraturd s’au tanplat gi boiarinul nostru credincios Contas logofat gi au scris siau iscalit sin- gur cu mana lui, precum i-au marturisit oamenii ci-au fost la hotdrdtura sisingur Costantin au méarturisit c’au aflat aga. Si dupa aceasta au adus Mihulet zapis dela egumenul si de la toti calugarii dela svanta m4andstire dela RAgca cu pece- tea svintei mandstirii gi calugarii toti scrigi cinesi pre nu- mele sdu, aga scriind cd ei ocotindu-si cd n’or putea sa tie moara numai cu atata loc, fiind loc mai mult a lui Mihulet au stétut si au strdnsu multi boeri din curtea domnii mele, si oameni buni de fara anume Ghiorghi Catargiul clucer mare, gi Chiriiac Sturzea jitnicerul si Contig logotitul si Dumitragco Rogca, si Rugind, si Beldiman, si Stroescul vornici portai si Tani Catacatul, gi Iani_ c&- mascajiul gi Lupan vatavul si Vasilie Bosie din Ghinblesti; si Nuor capitanul de Orheiu gi Vasilie feciorul Dolocai, gi Draganciul de SapotenisiGanea de acolo, si Gavril de Zub- resti, Ghelasie de acolo, si s’au tocmit cdlugarii toti de bund voia lor cu Mihulet si au socotit. pentru acei 16 stranjini ci-au fost de locul Ustiei, si pentru moara cum au fost gata o au’ dat lui Mihulet, iaré Mihulet au dat célugirilor denaintea acestor boiari tuturora doi telegari murgi pretuiti 80 de ta- (6? -—10-— leri si 20 de lei batufi bani gata, care i-au facut 100 de ta leri. Deci cAlugarii dacd au vazut plata buna au mai dat lui Mihulet inca zece st&njini dela moara in gios preste acei 16. stAnjini ci-au fost din helesteu si preste moara si s’au inpa- cat si i-au facut lui Mihulet si zapis, care mai sus scriem cu mare afurisenie, cine si va radica pre urmalor sa strice aciasta asizatura. Asijderea au adus marturie dela Posto- lachie Rusul pircdlab de Orheiu si dela Apostol Durac parcalabul de Soroca, gi dela Leca parcalabul de impar- tala ci au avut cu fratii lui, jardg scriind giumatate de vad de moara dela Ohrincea ce s’au vinit lui Gheorghi Durac fratele lor, carele au perit in tara Legeascd, I-au ales gi l-au dat lui Mihulet pentru o sabie ferecatd sio miturcd si o sea poleitd si pentru 19 lei batuti bani gata, care le-au fost luat Ghiorghie Durac dela Mibulet inca inainte de ce s’au fost dus in tara Lesascd. Pentr’aceia domniia mea dacd am vazut atdta marturii adevarate dela atatia hotarnici si dela atatia domni gi scriind in semne, si dela egumenul, si dela tot soborul fiind zapisul cu pecetea sfintei manastirii gi calugarii scrisi toti_cinesi pre numele sdu, gi atatia boiari si oameni buni iscaliti, crezut-am si dela domniia mea am dat slugei noastre lui Mihule¢ sa tie toata partea Tofanei giumatate de sat de Ohrincea ce este lui cumparatura dirept 220 de lei batuti_ din vatra satului cu vecini, si din vadu- rile morilor si din pomet si din balti de peste, si din tarina, si din padure, si din tot locul cu tot vinitul. Agijderea gi acea moard ce sd cheama a Ustiei care au fost facutd de calugari gi pre partea Ohrincei si pre partea Ustiei ca sd fie slugei noastre lui Mihulet direapta ocina si cumpa- rdturd cu tot vinitul pre zapis de cumparatura si de toc- mali ce are dela cilugarii de Ragca. Asijderea gi cea gi matati de vad de moara dela Ohrincea ce i-au ales fratii lui pentru odarale sale gi bani carile mai sus scriem, carele i-au fost luat fratele lor Gheorghie Durac. Agijderea gi ho- tarul satului Ohrincei prin Pregiur ca si aibi a tinea pre hotarale cele batrane pre unde s’au ojovait din veci, gi pre~ cum scriu méarturiile dela hotarnici s4-i fie si dela domniia ca fates mea direaptd ocind gi cumpardtura si uric si intaritura ne- clatita nici odandoara in veci. Si nimeni sinu se amestece.') Insusi domnul a poruncit ') . P.) In Iasi anul 7174 luna ghenar 15. Nicolai vel logof. iscal Stratul (Original hirtie~romasesc, pecetia aplicata egita in relief). Ix Iasi 1668 fevruarie 5. Tocmeala marilor boeri prin care stabilesc hotarul Ohrincei pentru a lamuri proprietatea unui vad de moara a lui Mihulef si a lui Nicolai Racovité hat- man si parcalab al Sucevii. Adeci eu Nicolaiu Racovita hatman i parcalab Su- ceavschi. Scriu si marturisdscu cu cest zapis al mieu pentru © moara ci-au fost facutd de calugarii dela manastire dela Rasca intre hotarul satului Ohrincei, ce este a lui Mihulet uricariul pre apa Rautului. Deci au avut cdlugarii_ mult& paracu Mihulet la Stefania voda. Deci Stefania voda le-au dat hotarnic pre Vasilie Beldie ci-au fost vornic de poarta. Deci Vasilie Beldie au stransu mulfi oameni buni si au mar- su acolo de au socotit, gi cu socoteala lui si pre hotarul cel batran au aflat moara pre hotarul Ohrincei, gio au dat lui Mihulet. Apoi calugarii de iznoavi au parat pre Mihu- let la Dabija Voda. Deci Dabija voda le-au dat hotarnic pre Costantin ce-au fost parcalab. Deci Costantin dac’au miarsu acolo s’au stransu oameni buni si au socotit cu so~ coteala lui, de unde au fost stalpul cel batran ce sa hotarea Ustiia cu Ohrincea, au lasat si Mihulet pentru sd sd aseze galceava, si au mai mutat stalpul de au mai intrat in locul Ohrincei. Si au vinit de au stétut moara pre hotarul Ustiei gi giumatate de iaz si din moard in sus 16 stanjini pan in protiva hotarului ce bau pus Costantin. lara giumitate de jaz si cu altu loc intr’apa in helesteu s’au aflat de Ohrincea, gi y lay ia original ui dela moara in gios iara au aflat un faérmure cu giumatate de Rautu, iar in protiva Drancenilor de Ustie siun firmure cu giumatate de Rautu iaré pan direptu Dranceni de Ohrin- cea. Intr’aceia dac’au vazut si calugarii cé tot sd afl cd este loc mai mult a lui Mihulet de cat a lor, s’au socotit ei cu tot sdborul si au statut la tocmala sis’au invoit ei in de ei cu Mihulef, si i-au dat lui Mihulet moara cum au fost si cu cea giumatate de iaz a lor cu cei 16 stanjini ce s’auaflat de hotarul Ustiei din sus de moara. Si Mihulet le au dat lor doi telegari murgi pretuiti direptu 80 de taleri si 20 de lei batuti care fac 100 taleri batuti. Si daca le au facut Mihulet plata deplin 100 de taleri, calugarii cu tofii tau facut si zapis lui Mihulet cu pecetea svintei manastiri, si au iscalit tofi sd hie a lui Mihulet moara, nime dentru dan- sii s& nu mai aibd treaba cu moara. Deci Mihulet s’au facut siintarituri pre zapisul dela calugari, si au tinut moara cAtéva vreme. Apoi mi s’au tamplat mie de au cazut satul Ustiia pre sama mea. Deci vazind ca sti moara pre hotarul satului mieu si au fost facut de calugdri, n’am vrut sé las sd tie Mihulet moara pre hotarul mieu, nici am vrut eu sdi fac alté strambatate, ce am statut la tocmala dintre toti boiarii {ari si iam dat Ini Mihulet 100 de lei batuti cat au fost dat el calugirilor, si Mihulet mi-au dat moara cu voia lui, insi ce-au fost cumpardtura dela calugari, moa~ ra gata cu giumatate de iaz, si dela moarain sus 16 stAnjini pan unde este pus stalpul de Costantin pircalabul, ce si hota- reste Ustiia cu Ohrincea, iara giumitate de iaz ce este de hotarul Ohrincei gi alt loc intr’apa in helesteu ce-i de hota- rul Ohrincei nimicd nu mi-au vandut, deci nici eu sa n’aibu treab& la cea giumatate de iaz a lui, nici la alt loc intr’apa in helesteu ce este de hotarul lui far cei 16 stan- jini ce mi-au vandut, carii i-au fost cumpdardatura, ce sd facd el cu partea lui gi cu hotarul lui ce-i va hi voia. Asijderea si din moara in gios iard-si n’aiba de nime asupreala, ce si-mi fin eu {armurele despre Ustiia cu giumatate de Rautu ce este de hotarul Ustiei pan in protiva Drancenilor, si Mi- hulet sa-si tie tarmurile despre. Ohrincea cu giumatate de. Rautu, iar pan in protiva Drancenilor ce este de hotarul iis lui, precum au ales si Costantin parcalabul, si pre unde au tinut din batrani, si pre hotarele cele batrane. Si aciasta tocmala si zapis s’au facut dinainte svintiei sale Ghedeon arhiepiscop i mitropolit Suceavschi, Vasilie vel dvornic de sus'), Stamatie vel postelnic, Toderascu Iordachi vel spatar, Ursachi vel visternic, Iie Sturzea vel stolnic, Alexandru vel comis, Lupasco Buhus vel satrar, Alixandru Ramandi vel user, Contas treti logofat, Ghiorghi Ursul, Toader Vetres, Toader Ciocarlie, Silion, Enachi, Gherghil vornicii de poar- ta. Si pentru credinja eu am iscalit si svintia sa parintele si dumnialor boerii cu tofii cati s'au tanplat aici. Si eu Stra- tulat am scris ca sa sa stie. In Iasi anul 7176 iar dela nastere 1668 fevrar 5 zile. Ghedeon mitropolit Suceavschi (L. P. mitropoliei). Eu!) Nicolai Racovita hatman iscal. Eu’) Vasilie vel vornic. Eu') Toderasco vel spa~ tar iscal. Contas logofat. Eu!) Ursul vel vist. Ev,) li Sturza vel stolnic iscal. . Eu!) Ionagcu vel pitar iscal. Eu!) Toader Rusul viori spatar. (Original romanesc). x Orheiu 1670 octombrie 27. Referatul pArcalabilor de Orheiu cu privire la un vecin al lui Mihulet din Ohrincea, juat de Murgulet, fara dreptate. Milostive si luminate doamne, sa fii mariia domnii tale © sanatos. Dam stire méarii tale ca domnului milostivu c’au venit la noi Mihulet uricariul cu cinstité cartea marii tale, scriindune mariia ta cum au avut un vecin anume Tonasco Curca facut den zilele Ghicdi vodi si venit Ja dansul in saat in Ohrincea den fara turceascd. i au sezut in zilele Ghicai vedi, si la Stefan Vasilie voda, si la Dabija voda. ‘Text slay in original. : oe The Si dela moarte Dabijei vodi s'au dus iar in fara turceasca di dabile. Si in urma lui sa fie perit bucatele lui Mihulet pentru dansil la dabalari. Si acum in postul cel mare sé fie venit iar la Mihule¢ in casa lui, s’au sezut pana pre vremea secerei. Iaré cdndu au fost pre vremea secerei, nefiindu Mihulet acaasi au mersu Murgulet de i-au luat omul fara ¢artea mérii tale, numai cu taria lui. Deci mariia ta ne scrii s4 chiemam pre Murgulet si si chiemam oameni buni de sat de Ohrincea si din Pregiur megiiasi, si sd intrebam cu ce triabi au Iuat Murgulet acel vecin, De sa va afla acel vecin ca iaste vecin drept a lui Maurgulet sa si-l ia Murgulet, iaré de va dovedi Mihulet cu oameni buni ca lui Murgulet vecin nu i-au fostu, ce si acoliseste cu napaste gi va fi fost dela Ghica voda pana la moartea Dabijei Voda la Mihulet, si acum dac’au venit din tara turceasca, iar au venit la Mihulet sa-l ia Mibulef. Deci noi doamne pre cin- stité. cartea mari taale chemat-am pre Murgulet si Lam intrebat cu ce triabi au luat pre acel om si de candu-i iaste vecin. El au dat sama c’au fost vecin femeei sale Botei dela Vasilie voda si acum sa fie venit la sloboziia lui. Deci noi tam zis si mai aducd macar vr’un om sd spue ca dansul, sé-i dim vecinul. El n’au adus pre nime, nici au mérturisit nime cum i-au fostu vecin lui. [ard Mihulet uricariul au adus oameni din saat den Ohrincea gi den satele de pregiur anu- me Vlasie de Ohrincea, carele iaste cumnat lui Murgulet si Andronic Scorag ot tam ‘), si Hilimon cel batran ot tam’), si Ionasco Fador de Izbiste, si Hilip de Zaluceni, si Stefan de Dranceni si Tosea de Pocrigeni, gi alti oameni buni den megiiasi. Si asa au marturisit cu sufletele lor cum acest om Jonasco Curca nici odata n’au fostu vecin lui Mur- “ gulet, nici fameei saali Botei, nici la Vasilie voda, nici la alti domni mai incoace, ce Pre acest om lau adus Mihulet den fara turceasca in zilele Ghicai voda, si au fostu la Mi- hulet la Ghica voda, gi la Stefan Vasilie voda, si la Dabija voda. Si deci s’au dus in fara turceascd de dabile Pprecum ni-au aratat Mihulet si hartie dela dabilari, ca i-au perit bucatele 1) De acolo. aa ioe pentru dansul, si acmu in postul cel mare au venit iara la stipanul siu la Mihulet, si in casa lui. Si nefiindu Mihulet acasd, au marsu gi i-au luat vecinul, si au si giurat intr’- acesta chip denaintea noastra, precums’au prilejit si dum- nialui Chiriiac Sturzea la acesta giudet, s’au zis precum au marturisit acesti oameni buni. Deci dac’am vazut ci Mur- gulet nu are nici o mérturie s& spue ci-i iaste vecin, iar Mihulet au adus atijea oameni buni mérturie, de au mar- turisit intr’acesta chip, cum iaste vecin dreptu lui Mihulet, am socotit, si am aflat inpreund cu dumnialui Chiriac Stur- zea jicnicer c’au inblat Murgulet far isprava, si acolisin- du-si de Mihulet cu napaste, si cu vecinul nici o triaba n’a avut, ce lam luat dela Murgulet si l-am dat lui Mihulet. De aciasta dam stire miarii tale. Sa fii mariia domnii tali sinadtos. Amin. Orheiu anul 1) 7178 oct. 27. Eu) Chiriac Sturzea iscal. Robul marii tale Ghinea biv medelniciar, parcalab de Orhei. Robul marii dumitali Apostul ci-am fostu parcalab. Robul marii tali Donici ci-au fost aga. (Original romanesc). XL Tasi 1671 iunie 8, Duca voevod intireste Ini Andrei Mihulet, uricar, satul Ohrincea cu hotarele aratate. To Duca voevod cu mila lui Dumnezeu domn farii Moldovei '). Adec& au venit inaintea noastra si inaintea a lor nostri moldovenesti boeri a mari si a mici sluga noastré An dreiu Mihuletu uricariul, si au parat de fafa pre Tordachi de Pocrigeni si pre tofi fratii lui si pre Enachi si pre Nuor si pre alti frati a lor pre tofi, feciorii lui Craciun si razesi cine sintu moseni la sat la Pocrigeni, zicind sluga noastra 1. Text slay in original. eaten Mihulet uricariul inpresoara acesti oameni hotarul sa- tului sau Ohrincei cu hotarul Pocrisenilur, si i-au stricat plugul si si-au pus garduri de peste pre locul lui, si si-au facut gradini pre locul lui, si incd au pus gi trei casa pre locul lui. De care lucru Mihuletu zice ca este hotarul satu- Tui sdu pan la un izvor, unde sa chiama izvorul lui Pocri Tara Tordachi cu fratii lui si feciorii lui Craciun si alti r: zasi a lor dat-au sama cd unde s’au stricat plugul lui Mi- hulet si unde sintu puse acele garduri de peste si unde le sintu gradinile, si’ sintu acele trei casi din gios de izvor, este de hotarul Pocrisenilor. Deci domniia mea n’am crezut nici pre unii, ce am trimis acolo pre sluga noastra Prodan, vatavul a lui nostru credincios gi cinstit boeriu Solomon Barlddeanul logofatul cel mare, de au marsu acolo gi au stransu mulfi oameni buni de prin pregiur megiesi gi au aflat cum de unde au f%rimat plugul lui Mihulet, si unde au fost acele garduri de peste, si acele gradini, si acele trei case este locul lui Mihulet de hotarul Ohrincei, De care lucru gi-au scos Mihulet diresale ci-au avut dela mogul lui Nadabaico vornicul gi dela Bosiioc stolnicul, si dela Radul vedi, si dela hotarnici ci-au hotdrat Ohrincea, scriind cu semne pe dintr’alte parti despre alte hotard, intdiu despre Criuleni la hotarul cel batran, si pre valea ce este in capul stdncei a Crucestilor la vale si pan la mijlocul Rautului in gura vaei si pre mijlocul Rautului in sus pana in protiva capu- lui piscului ce vine de catra Ustiia, si de acolo direptu pre la unghiile balfai Petrigorovii pre din sus, si de acolo di- rept preste Rautu pan la izvor unde si inpreund cu hotarul lui Pocris. $i alte diresi dela raépdosatul Vasilie vodi gi de hotarat ci-au hotarat Mateias Sturzea cu boeriul nostru cinstit si credincios Ghiorghie Catargiul vornicul cel mare si tot sd sa hie aflat locul Ohrincei pan intr’acel izvor, gi spre acolo au tinut mosii lui si paringii lui, iard Pocrigenii n’au scos nici un dires nici alfi oameni si dovedeasca e4 este locul lor. De care lucru mai apoi singuri ei cu tofi Afi mai sus scriu au spus inaintea domnii mele gi inainte a tot svatul nostru cum locul lui Mibulet este din fantana hofului direptu la dial pan intro movila desupra satului Cds’: cognaie Pocrisenilor si*pre o valcea pre din gios de izvor pan in mijlocul Rautului in sus panin mijlocul Rautului, si de acolo Rautul in sus pan in protiva satului Pocrisenilor, si trece preste Rautu spre Ustiia pre din sus de bilfi ce sintu in protiva satului Pocrigenilor, si de unde s’au stricat plugul au spus direptu c’au fost a lui Bosiioc mogul lui Mi- hulet acel pamAnt si unde s’au aflat acele garduri de peste iard este locul lui Mihulef numai din cea pan in izvor cat tine unde sintu cele trei casd si gradinile zis-au cd este alor de Pocrigeni. Domniia mea le-am zis si scoata diresi sd biruiascd pre a lui Mihulet si s4 tie ei acel loc. Ei n’au scos nici un dires nici alté dovadé numai ce vrea tie cu gura fara zapisd si fard_nici o dovadad. Deci domniia mea am socotit inpreund cu tot svatul domnii mele ca inbla lordachi Purcdrenco cu fratii lui cu Crdciunestii si toti razasii lor neste oameni far isprava, si acolisindu-sd de locul lui Mihulet cu napaste si n’au nici o treaba cu acel loc pan in izvor, ce s’au aflat direptu locul lui Mihulet pan in izvor, si din izvor direptu preste Rautu prin capul baltilor pre din sus spre Ustiia a lui Mihulet de hotarul Ohrincei. Deci au ramas lordachi Puredrenco si toti frafii lui si Craciunesti, si ali razesi a lor toti denainte domnii mele si din toata legea {ardi. lard sluga noastra Andreiu Mihvlet uricariul s’au indireptat si iam dat sa-gi tie locul pre direse ce ne-au aratat pan in izvorul lui Pocris si peste Rautu pre din sus de balfi si in semne cumu-i scriu diresale din semnu in semnu, gi si-au pus gi herde 24 de zloti in visteriul domnii mele. Si dupa ce s’au aflat cu toate cate mai sus scriem vinovati Pocrigenii de au fardmat plugul lui Mihulefu din locul lui gi siau fost pus garduri si grddini si casale pre locul lui in sila. Invatat-am pre al nostru cinstit si credincios boeriu Solomon Barladianul logofatul cel mare de le-au luat 12 boi hatalmu pre dupa cum au fost obiceiul cel batran ca pentru s& nu sd mai parascd aciasta par nici danaoara in veci de veci. Iara de vor mai scorni para de acum inainte si hie de gloaba portai domnii mele cu 24 de boi, si sd hie si de certare, iard lui Mihulet uricariul asa precum mai sus scriem sa-i hie gsi dela domniia me ocind 8: == si uric gi intaritura neclatit si nerusuit nici dindoara in veci. Si nime sd nu sd amestece inaintea acestei carti a domnii mele 1). Insusi domnul a poruncit 1) (L. P.) In Iasi anul 7179 iunie 8 zile 1) Barladeanul vel logofat iscal. Stratulat Rugind (Original romanesc hartie, pecetia cazuta) XI. Tasi 1671 Iunie 24. Cartea lui Duca voevod prin care porunceste lui Panteleiu ce au fost cdpitan si Cioboranul, ca s strice niste case asezate pe hotarul satului Ohrincea, al lui Andrei Mihulet uricarul. To Duca voevod cu mila lui Dumnezeu domn farii Moldovei. ') Scriem domniia mea la slugile noastre la Panteleiu ce au fostu capitan gi la Vasilie Cioboranul, dimu-va stire pentru trei patru case ce au pus neste omeni de Pocriseni pre locul satului Ohrincii, care sat iaste a slugii noastre a lui Andreiu Mihule¢ uricariul, acea bucaté de loc unde sintu acele case si pan in izvorul lui Pocris s’au aflat ade- varat ca iaste de hotarul Ohrincei, si am invdtat domnia mea pre al nostru credincios gi cinstit boiariu Solomon Barladea- nul logofatul cel mare de li-au luat si gloaba acelor omeni pentru ce gi-au pus casile pre hotarul satului lui Mihulet a Ohrincii si i-au stracat hotardle. Pentru aceia s4 mergeti acolo si numai sa stracati acele case toate cAte igi vo hi din gios de izvor gi sa-gi fie si Mihulet locul pana in izvor. Aciasta va scriem domnia mea, intr’alt chip si nu faceti. Insusi domnul a poruncit. 1) CL. P.) In Iasi anul 7179 iunie 24. Marele logofit a invajat 1) (Original romanesc hartie, pecetie chinovar aplicata). 1) Text. slav ia original. 195 XUL. fevruarie 6. Zapisul lui Andrei Mihulet cu sofia lui Fendea si feciorii lor care pun zilog satele lor Ohrincea, Burhuta, Isacova cu Vaticiul cu vadurile pentru 300 lei im- prumutafi dela Mihai Zugravul. Adeca eu Andrei Mihule¢ cu faimeaia me Fende si cuco- nii nostri Mariea si Postolachie siGligoras, Alexandru scriem si marturisim cu cest zapis al nostru adevarat cum am fostu cAzut noi la un greu si la 0 nevoe mare, care nevoe ne tre. bue neste bani a da domniei, si noi nu putem afla nice la un prijatin. Intr’aceiaam aflat pe dumnealui Mihai Zugravul si am cazut la giupanul Mihai cu mare rugdminte de ne-au facut mare bine cu trei sute de lei batufi si ne-au scos capetele din mare greutate ce eram cu toatd casa nostra. Si acegtea bani i-am luat noi inprumut socotindu-ne noi c& din zi fa zi vom nevoi si vom sili de-i vom da banii dumisali fara nemicacu- vintu. Si i-am fostu facut dumisali gi zapis de la mana noas- tra cu mare legdturé ci am fostu zalojit ale noastre drepte ocine gi adevrate mogii pentru acestea bani ce scriu mai sus, ca sd fie la mana dumisale zdélog pana cand am da du- misale banii, anume satul Ohrincea cu mori cu tot, si Bur- huta, si Isacova cu Vataciul cu vadurile morilor din selis- tile ce sintu a satului, toate deplin si din cdmpu, gi din ta- rind cu fineate, cu pometi, agijderea cu toati hotarale din Seamne in seamne ce scriu in drease, precum le-am fost z&- Jojit cum mai sus scriem cu tot vinitul, cari ntu la finu- tul Orheiului. Si am facut dumisale zapis cu mare lezdturd, cum de nu vor hi banii la zi cand s’au socotit ca sa fie aceste mogii toate a dumisale, si dela noi date in veci. Deci timplindu-ni-sa si noao ca gi altor frafi_ cari ) in {ara si intr’acest pamant, n’am putut ca si dim dumisale ba- nii la zi, gi ne-am scdpat din zi si am socotit cd intr’alt chip nu iaste nice vom putea agiunge aceia bani cu nemicd a-i da dumisali giupanului Mihai, vorovitu-ne-am cu toatd casa noastrA gi cu ai nostri oameni, de a noastra buna voe gi i-am 1, Loc rupt in original = abe dat dumisale aceste mogii toate ce scriu mai sus cu toate viniturile ce vor hi intr'inse, cd sd-i fie dumisale dreapte ocine si mosii im veci neclatit si neruguit si dumisale si cu- conilor dumisdle i fratilor dumisale si a toatd sementiia dumisali si dela noi vanzari gi danie cu toata inima intru nemic neindoiti. Si pre acesta zapis s& aib 4 dumnialui a-gi face si drease domnesti pre anoastre cumparaturi ce am cumparat pre ai nostri bani pre anoastra mogie ce iaste danie si miluingé dela alti domni si care iaste a sotu- lui mieu a Fendii si dela p&rintii ei gi ai nostri. Asijdirea de s’ar afla nescai drese la oamenii miei sau la oamenii fi- meii meale gi de s’ar afla intr’aciaste hotara vreun loc de a oamenilor miei, s& zici cA am facut noi inpresurare, si tragem noi toatd galciava si cheltuiala, si dim auirea loc drept loc oamenilor nostri, iar dumnialui si aib’ a tinea toate hotarele deplin precum mai sus scriem. $i la aciasté tocmala au fostu loasaf egumenul dela sfeti Sava si Patrasco jit. si Andropachie vel usear, si Diiamandi sulgear, si alti boiari, si singur cu mana mea am scris si sotul mieu au pus Peceatea si am iscalit cu acesti boiari ca si sd stie. Anul!) 7190 fevruar 6. Apostolachi iscal; Az? Gligoras iscal; Andrei Mibulet iscal; + Fendea (I. p.) Alexandru iscal. Andronachi Cru- penschi biv user si martur, Az?) Patrasco biv jitn. iscal, Az?) Albisor iscal, egumenul sfantului Sava Ioasaf marturisesc cele de mai sus*), Apostol Catargiul vel comis iscal. Ne- delco marturisescu (I. p.). (Original romanesc). 1) Text alav in original. 2) Ew 3) Text grecese in original. =2 oh XIV. Tasi 1682, mai 5. Duca voevod intdreste lui Mihai Zu~ gravul mosiile Ohrincea, Burhuta, Vaticiul si Isacova. To Duca voevod cu mila lui Dumnezeu domn {arii Moldovei si farii Ucrainei'). Adica au vinit inaintea noastra si inaintea a lor nostri moldovenesti boiari a mari si a mici sluga noastra Mihaiu Zugravul si au artat inaintea domnii mele la divanul nostru un zapis de mare marturie dela Andrei Mihulet si dela fameia lui Fendea gi dela ficiorii lor Mariea, si Postolachie, si Gli- goras si Alexandru, scriindu si marturisindu, cum au fost datoriu slugii noastre lui Mihaiu Zugravul cu trei sute de lei batuti, bani gata si siau pus zi pest zi cu zapis ca sade banii. Si apoi la zi n’au mai dat banii. Apoi sau socotit cu toata casa lui, si au dat pentru acesti bani ce mai sus scriem satul Ohrincea cu mori cu tot, si Bur- huta, si Isacova cu Vaticiul cu vadurile morilor din sa- liste ce sintu a satului cu toate deplin, din cdmpu, din tarind cu fanete, cu pometi si cu tot vinitul din toate hota- rale din semne in semne ce scriu in derese ce séntu la {a- nutul Orheiului. {Pentru aceia si domnia me dac’am vazut acel adevarat zapis scris de mana lui Andreiu Mihulet uri- cariul si dela femeia lui si dela cuconii lor si cu iscaliturile a multi boiari, domnia mea am crezut si am dat si am inti- rit slugii noastre lui Mihaiu Zugravul acele ocine ce mai sus scriem Ohrincea si Burhuta gsi lsacova cu 2) si cu toate viniturile lor ce sintu la finutul Orheiului ca sa-i hie si dela domnia me derepte ocine si danie si cumparaturi, si si hie volnic a le: {Ane s’a le vinde si a le darui cui va fi voia de nime opreala s4 n’aiba. $i alt nime si nu s& ame stece peste carte domnii meli. Si intr’alt chip si nu fie. Insusi domnul a poruncit. 1) (L. p)- In Iasi anul 7190 mai 5 zile.) Miron Costin vel logofat Tonasco Isar. (Original romanesc, pecetia aplicaté pe hartie, esitd tn relief). 1) Text slay in originale 2) Loc rapt in original. aaa XV. Barlad 1683 aprilie 27. Cartea lui Duca voevod prin care di voe lui Mihai Zugravul, si adune oameni streini pe seligtea sa Ohrincea, tinutul Orheiului. Jo Duca voevod cu mila lui Dumnezeu domn farii Moldovei si {arii Ucrainei.') Dat-am cartea domnii mele slugii noastre lui Mihai Zugravul si diregitorului sau dela sdliste de la Ohrince, ce este in tinutul Orheiului, si aibé a chema si a strange oameni streini de alta fara cati de multi. Si daca or veni si_s& vor asdza acolo la acea siliste ce mai sus scriem dela domnia me or ave slobozie *) ani si vor fi in pace de toate, nemanui nemica n’or da, nici cu fara amestecafi nu vor hi. lar dupa’ce li sa va inple cisla cartii, or veni la domnia me ‘de si vor tocmi de or da cu ruptul pentru mai usorul. Asijderea gi voi slujitori carii veti imbla ori cu ce fel de slujbe la acel tinut, la nemic de acesti oa- meni carii or veni *) cartea domnii mele, sa nu va atin- geti, nici bucatele lor pentru alfii sA nu le trageti, iar care s’ar ispiti a le face val peste cartea domniei meli, de mare certare va fi dela domnia me. Intr’alt chip nu va hi. (L. p.) In Barlad anul 7191 april 27. (Original hartie, pecetie micd chinovar). XVI. Jasi 1683 dechemure 17. Scrisoarea marilor boer prin care marturisesc cé pentru datoria ce a avut Mihulet¢ catre Mihai Zugravul i-a dat satele Ohrincea, Burhuta, Isacova gi Vaticiul cu vaduri de mori. Tata noi1) Miron Costin vel logofat, Necula Racovita logofat, Gavriil Costachie vel vornic farii de gios, 1) Gligo- 1 )Text slay in original. 2) Loe alb in original. 3) Loc rupt in original, as rie Gheghe vel vornic {arii de sus 1) Ionagco Balsa biv vor- nic, Alexandru Buhus hatman, Costantin vel postelnic, Ale- xandru Ramandi biv postelnic, Toader Paladie vel spatar, Ion Racovita vel ciasnic, To ader Iordachie vel visternic, Apostol Catargiul vel comis, Savin vel medelnicer, Cantemir vel clucer, Manolachie vél sulger, Dedul vel satrar, Toader Albota vel armas, Ion Costin al doilea:) postelnic. Facem stire cu aciastd scrisoare anoastra cum au venit inaintea noastra Mihail Zugravul si au ardtat un zapis cu multe marturii dela Andrei Mihulet si dela fameia lui Fendea gi dela ficiorii lor Maria si Apostolachie, si Gligorasco, si Alexandru scriindu si marturisindu cum au fostu dator lui Mi- haiu Zugravul cu trei sute de lei batuti, si si-au pus zi peste zi cu zapis, ca s&-i dea banii. Si la zi n’au mai dat banii. Si apoi s’au socotit Mihulet, cu toaté casa lui, neavandu de unde da banii de au dat pentru acei bani ce mai sus scriu satul Ohrincea cu mori cu tot, si Burhuta gi Isacova cu Vati~ ciul, cu vadurile morilor din saliste ce santu a satului cu toate deplin den campu, den farina cu faneata, cu pameti, si cu tot venitul din toate hotarele ce sintu la tinutul Orheiu- lui ce mai sus scriu, de am facut gi dela noi aciasta scrisoa- re ca sii fie de credinta. Tn Iasi anul 7:91 luna dech. 17. Miron vel logofat, 3). Eu 1) Gavriil Costache vel vornic; Eu1) Gheghe vel vornic; Eu 1) Balse biv vel vornic; Eu1) lordachi_visternic iscal; Buhug hatman iscal; Costantin postelnic *) Eu Apos- tol Catargiul vel comis, Gheorghie Albota sardar, Dediul sAtrar iscal; Alexandru Ramandi martor;*) Toader Albota’ vel armas; Manolachi mare sulger*); 3), 1) Text slav ta original. 2) Text grecesc in original. 3) Semnituri indescifrabile. Dae XVIL. Iasi 1685 mai 13. Cartea lui Dumitrascu Cantacuzino voevod prin care porunceste lui Ilie Dragutiscul sairdar, ca sd descopere pe cei ce au ars moara si au vanat peste in baltile lui Mihai Zugravul, si sd implineasc&d pretul dela cei vinovati. fo Dumitrascu Cantacuzino voevod cu mila lui Dum- nezeu domn {arii Moldovei.') Scriem domniia mea la credincios boiarinul nostru la dumnelui Ilii Dragutascul sardariul, dimu-ti stire cd domnii meli s’au jeluit sluga noastra Mihai Zugravul zacand ca au avut o moara la sat la Ohrincea care iaste la tinutul Orheiului, cé au fost cumparat de-la Mihulet vornicul, iar astd iarnd s’au sculat oare cini di i-au arsu moara si pie- trile. Deci unii zic c’au ars-o TAatarai, alfii zic c’au ars-o oamenii de prin pregiur. Pentru acesta lucru iata cd scriem dumitali, s4 strangi pre toti oamenii carii sintu inpregiu- ragi si sd le iai sama, cd de or hi arsu Tatarai moara pie- trile n’ar hi sfarmat. $i dacd sé vor afla cd n’or hi arsu Tatardi moara si ar hi ars-o pizmasii, si vii afla dumniata vinovatul, si-i plinesti toaté paguba de pre aceia oameni. Asijderea s’au mai jeluit cd au avut niste balti in Raut acolo la Ohrincea gi s’au sculat unii si alfii si i-au vanat pestile de I-au vandut. Deci iards s4 socotesti dumniata cine sa vor afla ca i-au vanat pestile si pre cat s’or da credinta cd au vandut peste si precum e hi fostu pretul, sé-i plinesti. lar cui va parea cu strambul din celora cu moara, sau din cestora cu pestile si dai zi sd vie de fata si pre povestea lor sa le faci dumniata si o marturii la mana cui s’a vini, precum vii afla dumniata mai cu dreptul, si avem stire. Insus domnul a poruncit. 1) In Iasi anul’ 7193 mai 13 zile.1) OGsB.). (Original hartie, romanesc, pecetia chinovar aplicat&). 1. Text alav in original. one XVOL Iasi 1687 fevruarie 24. Constantin Cantemir voevod in- tdreste lui Mihai Zugravul stapanire asupra satelor Burhuta Isacova si Ohrincea, partile lui Andrei Mihulet. To Costantin voevod cu mila lui Dumnezeu domn {arii Moldovei. *) Adicd au venit inainte noastra si nainte a lor nostri moldovenesti boeri a mari si a mici, sluga_noastré Mihai Zugravul gi au aratat inainte domnii mele la divanul nos- tru un zapis de mare marturie dela Andrei Mihulet si dela fameia lui Fende si dela ficiorii lor Mariia si Postolachi si Gligoras si Alecsandru si ispisoc de ‘ntaritura dela rapdo- satul Duca Voda, scriindu si martutisindu cum au fostu dator slugii noastre lui Mihai Zugravul cu trei sute de lei batuti bani gata, si si-au pus zi peste zi cu zapis ca si dea banii. S’apoi la zi_n’a mai dat banii. Apoi s’au socotit cu toata casa lui s’au dat pentru acesti bani ce mai sus scriem satul Ohrincea cu mori cu tot ce este partea lui Andrei Mihulet si a fameii sale Fendii, si Burhuta si Isacova cu Va- ticiul cu vadurile morilor din silisti ce sintu a satului cu toate deplin din cémpu, din farind cu faneti, cu pomet si cu tot vinitul din ‘toati hotarale ce este iarég parte lui Andrei Mihulet gia fameii sale Fende din sdmne in simne ce seri in direse, ce sintu la finutul Orheiului. Pentr’aceia si domniia mea dac’am vazut acel adevarat zapis scris de la mana lui Andrei Mihulet uricariul si dela fameia lui Fende, si dela cuconii lor si iscdliturile a multi boeri de curte domnii mele si ispisoc de ’ntaritura dela ra- paosatul Duca vodi, Domniia mea dac’am vazut si am cre- zut si am dat si am intarit slugii noastre Jui Mihai Zugra- vul aceli otcini ce mai sus scriem Ohrincea ce este parte lui Mihulet uricariul si a fameei lui Fendi si Burhuta si Isa~ cova, si Vaticiul si cu toate viniturile lor, iar si parte lui Andrei Mihulet uricariul ce sintu la finutul Orheiului ca sé 1. Text slay in original. Ee eit hie dela domniia mea drepte ocini gi danie si cumparatura si si hie volnic a le tinea gi a le vinde, si a le schimba sia darui, cum fi va fi voia, de nime opriald si n’aiba. Si altu nime ca s4 nu sd amestece peste carte domnii meli. Si intr’altu chip sa nu Insusi domnul a poruncit. 1) In Iasi anul 7195 fevrar 24 zile.1) ie. (L. P.) Dudos Dubau vel logofat iscal. (Original hartie, pecetia pe hartie esita in relief). XIX. . Tighina, 1707 mai 15. Antioh Cantemir voevod judeca pricina intre Apostol Mihulet vel capitan si Mihai Zugra- vul si Loghin parcalabul pentru Ohrincea si alte sate. Io Antioh Costantin voevod cu mila lui Dumne- zeu domn farii Moldovei. ') Adec& au vinit inainte domnii meli boerinul nostru Apostol Mihule¢ vel capitan de-u facut mare jaloba inain- te domnii meli pre Mihai Zugravul si pe Loghin parcala- bul, zicand Mihulet cip. precum s’au sculat Mihai Zug- ravul si Loghin parcalabul cu neste zapise a tatdne-siu a lui Mihule¢ vornicul de datorie, din zilele raposatului Du- cdi Voda cel batran, si cu acele zapise de datorii s’au sculat Mihai Zugravul si au luat satul Ohvince gi Isacova, cari aceste sate asa au dat sama Mihulet cdpit. precum sintu a maicii lui Fentii, fata Mihalcii lui Durac, si fara aceste doo sate ci mai sus scriu asa mai dede sami Mihulet capi- tanul, precum au mai luat Mihai Zugravul iara’g doo sate anume Burhuta gi danie cii-au fost lui Mihulet vornicul de- la lies voda pe Vatici cu cdteva vaduri de moara, care aceste doo sate sint drepte a lui Mihulet vornicul, si aceste patru sate le-a luat Mihai Zugravul pentru 300 de bezmene de cia- ra ci-au fost indatorit Mihai Zugravul pe Mihulet vornicul, 1, Text slay in original. ear es care aciasta ciara o au preteluit pentru 200 de lei. Si pen- tru acesti bani au luat si mosiile maicii lui Mihulet cap. ca- re maica lui Mihulet de ace -datorie nemica n’au stiut, gi fi- ind si copii mici pe acea vreme, precum ne-a aratat si diiata dela moarte tatani-siu lui Mihulet vornicul, iscalité de du- hovnicul lui si de egumen gsi de preuti si oameni buni, scri- ind pecum pentru ace datorie a lui Mihulet giupaneasa lui nimica n’au stiut, nici cuconii lui. Deci si domniea me dupre ce am vazut acea diiata am giudecat pe svanta pravila, de vreme ce giupaneasa lui chezase n’au fost, nici au stiut ni- mica de ace datorie, am dat ramas pe Mihai Zugravul, ca sd nu sd atingd intru nimic de acéle doo sate anume Ohrin- cea si Isacova, carile acesti sintu di a stramogii a Fentii de- la parintii ei, iar Mihai Zugravul sd aiba a tine ce ar fi drepte mogii a lui Mihulet vornicul, cate s’or afla, ca s pliniasca aciasta datorie, iar cu mosiile maicii lui Mihulet cp. la nimic s& nu s& amestici. Agijderele mai dede sama Mihulet cap. precum si Loghin parcdlabul s’au sculat iards c’un zapis a tdtani- siu, si tau luat o mogsie din Onitcani, care iaste iardsi a maicii lui a Fentii depe Mihalce Durac. Deci si pentru aciasta datorie iaradg asa am giudecat, ca sd marga Loghin parcilabul sé-si ia din mosiile lui Mihulet vornicul, care a fi drepte si alesi pe langa Chisinau, pe cat i-ar face datoriile lui, iar cu mosie din Onitcani, care iaste dreapta .a Fentii imii lui Mihulet cap. dela parinfii ei, la ni- mic sd nu si amestici peste aciasta adevdrata carte a dom- nii ineli. Aciasta scriem. 4 CPR In Tighina anul 7215 mai 15. (Original romanesc, pecetia mic octogonal, chinovar). one XX. Jasi 1716 iulie 30. Mihai Racovitd voevod intareste lui Apostol Mihulet stépanirea asupra pdartilor [lenii, matusa lui, din Pocrisani, Isacova, Ohrincea si altele. Jo Mihai Racovifa voevod cu mila lui Dumnezeu domn {arii Moldovei. 1) Dat-am cartea domnii meli slugii noastre lui Apos- tol Mihulet ci-au fost capitan sé fie volnic cu cartea domnii meli a lua di a zecea din paine si din faneti si din pometi din gradini, si din tot vinitul ce va fi partile [e- nii fetii lui Durac, matusii lui Apostol Mihulef, ci-ar hi par- tea lui din Pocrisani, si din Isacova gi din Ohrincea, si din Mana gi din Onitcani ci-ar hi partile ei, si aibé a sd strangi diusabit ca sé o ia Apostol Mihulet, pentru caci ea l-au luat ficior di suflet, si i-au dat tot u avut si mosiile toate ci-au fost partea ei, precum ari diiata dila matusa-sa iscalita di duhovnici si boeri si oamini buni, si zapis dila frati. ards sd nu sA amestice pesti partile ei, si pe aceli are si dresi domnesti. Asijdirili si partili Botii ci-au fost a suro- ri-sa, au fost zdlog la Iliana, cu zapis, gi aceli insds li-au dat lui Apostol Mihulefu, deci depe acele parti sé aiba a-si strangi di aceace s’ar afla la ace mosii. Iarcini ar avea a rdspun- di ceva sd vie di fata, si nime s4 nu sd pue inpotriva cartii domnii meli. In Iasi anul 1) 7224 iuli 30. (L. P.) Marele logofat a invatat. 1) ‘Original hartie, pecetie chinovar aplicata). 1, Text slay in original. 20 XXL 1716 august 16. Zapisul Sandei a Ursului cu feciorii ei prin care vand lui Gheorghe Zugravul, partea lor de mosie din Ohrincea. Adeca eu fameia Ursului Sanda si cu ficiorii mei anume Zinica si Alexandru si Mariuta scriem si marturisim cu a- cest al nostru zapis la mana dumisali giupanului Gheorghie Zugravul precum am vandut anoastraé dreaptd ocind si mo- sie care am avut de sotul meu Ursul ficiorul Botei fata lui Durac a Mihalcei, ce este la tinutul Orheiului, pe apa Rau- tului, partea noastra ce s’ar alege din sat din Ohrince, par- te de sus, a cince parte, cu tot locul si cu tot vinitul, din cdmpu, din pddure, din apa si din tot locul cu tot vinitul ce s'ar alege partea mea, am vandut-o dumisale lui Gheor- ghie Zugravul ca sa-i fie dumisale 1) cuconilor du- misale, si nepotilor dumisale, si strénepotilor dumisale, am vandut-o de a mea bund voe de nime silita nici asuprité am vandut dreapti ocind si mogie amea drept 25 de lei, care mosie intreband eu pre la tofi ra: mei si nevrand ei sa © cumpere, am vandut-o dumisale lui Gheorghie Zugravul, mai avand dum. un zapis dela Mihulej, vandut-am partea noastra, iar dumnialui neindurandu-si de o séracd ca mine mi-au ficut plata deosebi pe partea me, ce eu inca i-am fa- cut dumisali acest adevaérat zapis al meu la mana dumisale, ca de s’ar mai scula cineva din ruda noastra, sau din nia- mul nostru, sd nu aiba nici o treaba. lar cine ar ave ceva a raspunde sd stea cu mine de fata la divan. Si la aciasta tocmala s’au tamplat multi omeni buni si boeri si anume Craste vornicul, si Nastasie vorni- cul, si parintele Mitrofan egumenul de trei sfetitele, si Ena- che cdmaragul de Ocna, si alfi mulfi omeni buni cari mai 1. Loe rupt in original. aoe — gios s’or iscali. Si noi vanzatorii pentru credinta ni-am pus degetele. Anul 7224 avgust 6 zile. 1) + Sanda a Ursului ») Mitrofan egumenul dela Trei Ierarhi de fata. *) Si eu Ghiorghie sluga logof. al treile amscris zapisul cu mana me. Sieu Comse martur. leromonah Sava al Mitropolii m’am timplat fata. Carstea Panzariul odobas. martur. Z Costantin bulucbas zet ') Ducai martur. (Original). XXIL Jasi 1719 iulie 25. Cartea lui Mihai Racovita voevod prin care intdreste lui Apostel Mihulet niste parti din Ohrincea. Io Mihai Racovifa voevod cu mila lui Dumnezeu domn {arii Moldovei. ') Dat-am cartea domnii mele lui Apostol Mihulet ci-au fost c&pitan mare, sd fie volnic cu cartea domnii meli a opri si a féne neste parti de mosie ce sé chiama Ohrin- cea la {&nutul Orheiului, ce easte partea Feantii imei lui Apostol Mihulef, ce s'au tras acea mosie Feantii depe mogsu-siu Nadabaico vornicul, si alté parte de mosie ce sd chiama Isacova, tot la acel {Anut, ce-i iaste Feantii depe ta- ta-siu Mihalcea Durac. $i aceste parti de mosie dede sama Mihulet precum le-au fostu zdlogit Andrei Mihulet tatul lui A- postol Mihulet la Mihai Zugravul, pentru 300 de bezmeni de ciaré. Si afara dintre aceste mogii au mai fost zdlogite 2 mosii anume Burhuta gi o danie dela Ilies voda ce sa hotaragte cu Isa- cova. Aceste mosii au fost despre partea lui Andrei Mihulet, Hi 1. Text slay in original. 2. Semnituri acoperite cu hartic groasi, 3. Text grecese in original. 4 Givere. -31-— ceste au fost zalojite tot pentru acei 300 de bezmeni de ciara, carii acea ciara ce s’au fost luat dela Mihai Zugravul au fost dat-o Andrei Mihulet la sduriea domneasca in treaba farai, cari acele 2 parti de mosie din Ohrincea si din Isacova ci-au fost a Fentii au fost depe parinfii si mogii ei si nemic n’au stiut Fentea nici copii cand le-au zdlogit Andrei Mihulet la Mihai Zugravul, si mai pe urma oblicind Mihulet c& sint zalogite si acele 2 parti de mosie partea mane-sa la Mihai Zugravul au fost jaluit Apostol Mihulet la domniia sa An- iohie vod s’au fostu aratat Apostol Mihulet gi diata tita- ne-siu lui Andrei Mihulet la domnia sa Antiohie voda. Deci domnia sa Antiohie yoda vazdnd cum incredinteaza diata lui Andrei Mihulet cum ca n’au stiut Fentea fameia lui Andrei Mihulet ca i-au zalojit partile ei, au giudecat domnia sa An- tiohie voda sa tie Apostol Muhulet partea imei salia Fentii, jar Mihai Zugravul si-si pliniascd din mosiile lui Andrei Mibulet. [ar acum tamplandu-sé moarte lui Mihai Zugravul si dindu-i numai o fata carii au luat-o TaAtarii, si ra- maind Gheorghie Zugravul, fratele lui Mihai, s’au sculat cu acel zapis a lui Andrei Mihulet s’au marsu acolola Ohrin- cea, si afland 4 gropi de pane stransé de Apostol Mihulet, partea Fentii si partea Ileanii si a Botii, carele au fost su- rori Fentii, carii acele parti a Botii s’a Ieanii n’au fost amestecate la acea zdlojituré, si vizdnd Apostol Mihulet c’au venit Gheorghe Zugravul cu acel zapis sd ia venitul ce ar afla pe acele mogii l-au tras Apostol Mihuletu pe Gheor- ghe Zugravul cu ravasul dumisale lui [ie Catargiul vel lo- gofit sd-i giudece dumnialor. [ar Gheorghe Zugravul n’au vrut si marga nice la vel logofit nice la oameni buni, si pes- te cartea domnii meli gi peste ravagul lui vel logofat s‘au sculat Gheorghie Zugravul s’au incarcat_toatd painea dintacele 4 gropi si-o adus la casa lui si pan acum Ta giu- dicaia n’au venitu. Pentru acea am dat domnia mea carte la mana lui Apostol Mihulet si aiba a tanea si a opri par- tile mane-sa de mosie sia matusilor lui a Botii si a Ieanii si parte a unchiu sdu lui Gheorghie Durac, gi si aib& Apos- tol Mihuletu a luoa de a zecea ce ar fi venitul depe acele parti de loc din camp, din pane, din gradini cu legumi, din Ac eee pometi, din prisdci cu stupi dupa obiceiu, si din gradini_ cu tiutiun si din tot locul cu tot venitul. Jar viind Ghiorghie Zugravul acolo, si de ar fi facut vreo carte a domnii mele cu merstesug, s nu fie volnic a luoa nemic din venitul ace- lor mosii, ce sé aib& Apostol Mihulet a-lluoa cu cartea sa-l aduca aicea si stea la giudecaté si dea sama gi pentru pa- nea ce au luat din cele 4 gropi, caci aicea Mihulet ne-au aratat si cartea domnii sale lui Antiohie voda de giudecata, si noi n’am putut sa stricim acea giudecata pind nu vor veni fata, si nime s4 nu cuteze a sta inpotriva cartii dom- nii mele. Aceasta scriem.1) In Iasi anul 1) 7227 iuli 25. Marii boeri au invatat:). (Original romanesc, pecetie chinovar). XXII. Iasi 1720 Ianuarie 18, Cartea lui Mihai Racovité voe- vod, prin care porunceste lui St. Capotici parila de Or- hei si lui Toderasco Clucerescul fost mare capitan, ca si. cerceteze si si satisfact o pretentie a lui Apostol Mihulet fata de Ion Marcé din Ohrincea. Io Mihai Racovifa voevod cu mila lai Dumnezeu domn {arii Moldovei. ') Scriem domnia mea la boiarii nostri Stefan Capotici parcalabul de Orheiu gi la Toderagco Clucerescul biv vel c&pit. facem gstire cd domniei meli s’au jaluit Apostol Mi- hulet biv vel capit. pe lon Marca vornicelul de Ohrincea, zicand Mihulet ca are din giumatate de sat din Ohrin- cea in parte despre apus, care acea giumatate de sat sa imparte in cinci parti, si au trimis Mihulet ca sa-i stran- gi de a zecea ce ar hi pe aceli 3 parti de mosiia lui, cu carte domniei meli. $i au stdtut lon Marca inpotriva, si n’au vrut s4-i dea nimic. Drept aceia daca veti vedea carte 1) Text slay in original. ae domniei meli sa li luafi sama cu mare dreptate, si de va fi asa cum au jaluit Mihulet,dovedindu-l Mihulej pe Ion Mar- ca, cum ca ar hi luat el sau oaminii lui de pe locul lui Mi- hulet si ar hi statut inpotriva peste carte domnici meli cum s’au zis mai sus, tot venitul acela, mult putin, cat s’ar dovedi sa pliniti dela lon Marca gi si-l dati la mana lui Mi- hulef. Caci Mihule ni-au aratat si zapis ce are pe aceli trei par{i de loc de Ohrincea. Asijdirea mai jalui Mihulet ca i-au dat in sama lui lon Marcd doad miscuroae ca sa i li fie cu mascurii lui, si lon dai sama cd una au mAncat-o lupii. Deci adeverindu-sé aga Mihulet a hi rabdatori, iar una zisa cd au luat-o Varlan cumnatu-sdu si Varlan sa fie zicand ca nu stie nimic. Deci de va hi asa sa-i pliniti mascuroae dela lon Marca, gi Ion sa-si intrebe cu Varlan daca au dat-o fara stirea lui Mihulet. Si precum veti afla mai drept sa-i asezati acolo si sa dati si o marturie la mana cui s’ar veni, ca de sar mai trage la parad sd avem stire. Aciasta scriem. tbe B:): In Iasi anul1) 7228 ghenar 18. (Original hartie, pecetia chinovar, aplicata). XXIV. Jasi 1720 iulie 18. Mihai Racovita voevod intareste lui Ghiorghie Zugravul partile lui din mosia Ohrincea. Jo Mihai Racovifa voevod cu mila lui Dumnezeu domn farii Moldovei. :) Facem stire pentru multé par& ce s’au pirat de fata inainte domniei meli gi a tot sfatul nostru Ghiorghie brat?) lui Mihai Zugravul cu Apostol Mihule¢ ci-au fost capitan pentru niste parti de ocind din giumatate de sat de Oh- rincea din parte de sus la finutul Orheiului, care au dat sami Apostol Mihulet cum aceia giumatate de sat sd inparte in cinci parti, 1 parte ima-sa Fende, o parte soru-sa Ileana, 0 parte Botii, gi o parte a lui Ion Marca, si o par- 1, Text slav in original. 2. Frate, = Bae te Mirdutoae. Si cum ca dintr’aceste 5 parti s& fie vandut tatd-siu Andrei Mihulet patru parti cu inpresurare lui Mi- hai Zugravul brat lui Ghiorghie, c&ci taté-siu n’au avut nici o triaba la aceste parti. Si ni-au ardtat Mihulet si carti dela Duca voda de giudecatd pentru parte a méatusdi sa- le Meanii. Asijderea gi pentru parte Botei. Deci s’au zis lui Apostol Mihulet el ce triabé are si traga gilcevile altora, cdci Gheorghie brat Mihai Zugravul ni-au aratat zapis incredintat cu multe marturii a boeri gi altor oa- mini buni, dela tataé-siu Andrei Mihulet si dela imasa Fen- de si dela tofi feciorii lor, in care zapis iaste iscalit si el cum au vandut ei tot satul Ohrincea cu tot venitul, gi Burhuta si Isacova cu Vataciul cu vadurile morilor din semne in semne cu toate hotarali precum scriu la diresale domnilor, ca- re diresa sa afla la mana lui Ghiorghie Zugravul, dirept 300 lei vandute din valet 7190 gi s’au raspunsu lui Mihulet sa vie acie cu mosie sé tragd para. Deci Mihulet aga au dat sama, cum aceli 2 parti ce scriu mai sus o parte Ileanii fiindu-i mituse s’au dat lui cu parte aceia, agijderile si parte Botii iar iaste data lui. Deci domnia mea inpreund cu tot sfatul nostru asa am giudecat ca si aiba Gheorghie Zugravul a {ine si a sta- pani tot satul Ohrincea cu toate partile aceste ce scriu mai sus pecum ii scrie zapisul lui Andrei Mihulet tatal lui Mi- hulet si precum ii scriu ispisoacile domnesti din semne in semne. [ar Apostol Mihulet dei vor trebvi acele 2 parti partea Ieanii si partea Botii ca sa-| tie el simarga intai si arate lui Ghiorghie dintr’alti mogii de a tdtdne-siu, sau de a ma- ne-sa intr’acea parte de loc de potriva acelor parti si li dea la mana lui Ghiorghie, si dandu, atunce va fine gi el acele 2 parti de Ohrincea. Agijderea si pentru aceli dood parti ce zase el ci-i o parte a lui Ion Marca si o parte ai Mirau- toae de s’ar tampla sa iasd si aceli din mina lui Ghiorghie Zugravul si pentru aceli parti, asa am giudecat iardsi sd ai- ba a da Apostol Mihulet dintr’alti mosii de a tatani-siu de potriva acelora, cum scrie si la zapisul parintilor lui, iar ni- dandu-i loc de potriva acelor locuri s&aiba a tine Ghiorghie toate partile aceli pecum fi scrie zapisul cel de cumparatu- r& gsi ci-au luat Mihulet din venitul acelor mosii din stupi Berane ci-au fost stransu Ghiorghie, si din paine si dintr’ alteli si ai- ba a-i da inapoi, caci au luat far’de isprava peste vanzare tdtane-sdu si peste ispisoacile domnesti de au intrat peste is- pisoacele domnesti fir de nici o giudecata de s’au facut mo- sinag neavand nici o triaba si de aciasta pard mai mult sd nu sd mai pdrascd, cici Apostol Mihule{ s’au aflat c’au in- blat fara cali si s’au dat ramas lui Ghiorghie Zugravul, pe- cum am giudecat mai sus. Si intr’alt chip sd nu fie. Aciasta scriem. (.P3): In Iasi anul 7228 iulie 18, (Original, pecetia chinovar). XXV. Iasi 1724 martie 30. Mihai Racovijé voevod, scrie lui Apostol Mibuletu si nu se amestece la moara si mosia lui Gheorghie Zugravul dela Horincea (Ohrincea). Io Mihai Racovifaé voevod cu mila lui Dumnezeu domn {arii Moldovei.:) Scriem domnia mea la Apostol Mihuletu, facem stire ca aicea ni jelui Gheorghie Zugravul pi tini, pentru o mo- i si pentru o moara dela Horincea, cari acia moard au fost in sama domnii meali dupi ce s’au luat de supt stapanie Turcului. Lara apoi m’am milostivit domnie mea si iram dat-o iard acea moard. Acum ne jelui pecum te amesteci gi tu acolo, ardtandu-ne si un ravas dela un Tana- sa Erhan ce i-au fost dat Ghiorghi sa-i fie in sama acia mo- sie si moard, in care rivag scrii cd f/ai facut tu o carte a domnii meli si ai vrut s&-{i scofi si moara si zici tu cd s’au giudecat cu greseal& acia’giudecata. De care lucru iata c4-i scriem sa dai pace si morii si mogii, si nu te atingi de dansa, cici domnie mea nu stim sa-ti fim dat noi tie carte ca cia, ce si cauti si nu mai inbli, facdand mestecdra, cé apoi vii petreci rusine. Aciasta scriem. (L. P.) In [agi anul 1) 7232 mart 30. (Original hartie, pecetie octogonali mic& de chinovar). 1, Text alav in original. 36 — XXVI. Iasi 1736 iulie 4. Cartea lui Grigorie Ghica voevod prin care intaregte lui [lie Zugravul satul Ohrincea cu mori, Bur- huta si Isacova cu Vataciul cu vadurile morilor, pentru care a avut para cu Apostol Mihulet. Io Grigorie Ghica voevod cu mila lui Dumnezeu domn {arii Moldovei. 1) Facem stire cu aceasti carte a domnii mele pentru multa para ci-au avut boiariul nostru Ilie Zugravul, nepot lui Mi- hai Zugravul, ci-au fostu frate cu Gheorghie Zugravul, tatal lui [lie cu Apostol Mihule¢ feciorul lui Andrei Mihulet gi a Feandei pentru satul Ohrincei cu mori cu tot, si Burhuta, si Isacova cu Vataciul, cu vadurile morilor, din siliste satului ce sintu la tinutul Orheiului, zicand Ilie Zugravul cd aceste mosii sintu dreptea lui dipe unchiu stu Mihai Zugravul, iar lui Mihaiu Zugravul i-au fost cumparatura cu zapis dela Andrei Mihulet tatal lui Apostol si dela muma-sa Feande inpreuna cu acestu “ Apostol Mihulet, fiind cu tofii iscdliti pentru 300 lei ci-au avut Mihai Zugravul dreapta datoriela Andrei Mihulet, ara- tnd gi scrisori incredintate, intaiu un ispisoc dela rdposatul Duca voda din velet 7190, scriind pe cum au intarit lui Mi- hai Zugravul pe acesti mogii dupa zapis ci-au ardtat dela Andrei Mihulet si dela Feande fameia lui si dela Apostol Mihulet, si o marturie dela toti boiarii cei mari din velet 7191, scriind precum denainte lor au aratat Mihai Zugravul zapisul lui Andrei Mihulet scris de mana lui, in care iera iscaliti si Feande fameia lui Andrei Milulet, si Apostol Mihulet sialti frati ailui, si o carte de giudecata dela domniia sa Mi- haiu voda, fn care scrie ci s'au mai pdrdt de fata Ja divan Gheorghie Zugravul tatal lui [lie cu Apostol Mihulet, pen- tru aceste mosii ce scriu mai sus, gi-au rdmas pe Mihulet, c& si acoliseste rau, dupa cum pre largu arata carte de giu- decata. Iar Apostol Mihulet au dat sama zicind cd aceste mogii au fostu a lui dipe maicdsa Feande, sin’au avut tata- 1, Text slay in original. pac sau triaba ca si de mogiile famei lui pentru datoriile lui si- au cerut giudecata gi dreptate ca sd-i vie mosiile la mana, aritand si Mibulet cateva scrisori si ispisoace domnesti inci si dela insumi domniia me, de tatdriturd pe acesti, mosii fa- cute dupa jaloba lui, zicand c4-s mogiile lui dipe muma sa. Pentru care domniia mea i-am ordnduit de li-au luat sama cinstiti si credinciosi boiarii domnii meli dumnialor Darie Donici marile logofat, lordachi Cantacuzino marile vornic, Sandul Sturzea vel vornic i Costantin Ipsilante hatman ca: stand de li-au luat sama cetindu gi aceli ispisoace ci-au ara- tat Mihulet, s’au dovedit cA sintu mincinoase, din vremi ce acesti mogii de 50 ani au iesit din mina tatine-siu si de a- tunce incoace tot Mihaiu Zugravul gi frate-siu Ghiorghie li-au stépanit cu tot vinitul, si pe urma lor ficiorii lor, si Mibulet macari ci triabi nu mai ave cu mosiile aceste, dara a tot facut ispisoace de fntariturd, si li-au tinut tot ascunse Socotind ci cu o vremi va intuneca dreptate, care lucru s’au cunoscut aeve megtergugul lui Mihulet. Si s’au dovedit c& a- cesti mogii au fostu vandute bine si cu cale de tat&-sdu in- preund cu muma-sa gi cu ddnsul cu Apostol Mihulet. Si cu dreptate iaste s&-si stipaniasca ficiorii Zugravului mosiile cu Pace, si fara nici o pricind di cétra Mihulet, si magar ca za_ pisul tatane-sdu lui Andrei Mihulet s’au rds&rit dela mana lui Hie Zugravul dara aciasta s’au dovedit cu ispisocul Du- cdi voda g: cu ace marturie ci-au ardtat Ilie dela toata boe- rime, dipe acea vremi, precum gi Feande fameia lui Andrei Mihule¢ si Aposto! Mihulet au fostu cu toti iscaliti intr’acel zapis ci-au dat lui Mihaiu Zugravul, care pricina aciasta dovedindu-se cu ispisoacele domnesti si marturia boerilor celor mari de atunce, cari scriu c’au vazut zapisul. lati dara ca si muma-sa inpreuna si cu dansul cn tofii au vandut aceli mosii, side vremi cd s’au dovedit c’au fos- tu iscdlifi tofi in zapis s’au sfarsit gi toate pricinile lui Mi- hulefu n’au mai avut alta a mai rdspunde sil’am dat rdamas din toata giudecata casi de pace ficiorilor Zugravului, si mosiilor acestora si nu sd atingd de dansele, cA s’au acolisit rau, si s’au lvat gi toate scrisoriledin mana lui, si s’au ruptu fiind facute cu mestergug, iar boiariul nostru Iie Zugravul aR indreptandu-se ca sintu drepte mosiile lui i-am dat si i-am in~ tarit sidela domniia mea cu aciasta carte ca sd-i fie drepti ocini si mosii si uric de intdrituré cu tot vinitul in semnele dupa cum li-au stapanit si para acum gi nime altul si nu si amestece inaintea acestei cdrfi a domniei mele. 1) Aciasta para s4 nu sd pdrasca piste carte domnii mele. Gu; P:). In Tasi anul*) 7244 iuli 4. Darii Donici vel logofat. (Original hartie, pecetie chinovar aplicata). XXVIL- Iasi 1737 fevruarie 1. Grigorie Ghica voevod intireste feciorilor Zugravului mosia Ohrincea. Io Grigorie Ghica voevod cu mila lui Dumnezeu domn {arii Moldovei.*) Facem stire cu aciasta cartea domnii mele pentru mul- td pard ci-au evut mai inainte Ja alti domni gi acum gi ina- inte domnii mele gsi a tot sfatul nostru boerii nostri [lie Zu- gravul med. si fratii lui Coste port. gsi lonita ficiorii lui Ghiorghie Zugravul nepotai lui Mihaiu Zugravul cu Apos- tol Mihulet, ficiorul lui Andrei Mihulet uricariul pentru niste sate anume satul Ohrincea cu mori si Burhuta si Isacova cu Vataciul cu vadurile morilor ce sdntu la tiautul Orheiului, care sate li-au fostu datu Andreiu Mihulet inpreuna cu fa- meia gi cu feciorii lui cu zapisul lor lui Mihaiu Zugravul unchiul lui Iie med. pentru 300 lei ci-au fostu datoriu gi scrie zapisul ca de s’a scula cineva sd gilcevasca pentru acesti mosii sa zicd ca li-au ficut inpresurare Mihulet s& tragd toata gal- ciava si sé dea loc pentru loc oamenilor sai, iara Mihai Zu- gravul acesti mosii si le f4e tot cu pace. Sipe acele zapisé am vazut gi ispisoc gospod de intaritura dela 2) gi méarturie de incredintare gi de intarire dela toti boerii cei mari 1, Textul ginaintea acestei cirfi a domnici mele" in slavoneste in original. 2. Text slay in original. 3) Loe alb in original, oe

    S-ar putea să vă placă și