ob o. a sil. I. STOIAN n Of eee a MS 7 Qwo DIN DATINA BASARABIE! MATERIALUL ESTE ADUNAT DE ELEVII S$COALE! NORMALE de BAIET!, CHISINAU \SObee MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMER!ILE STATULUI IMPRIMERIA CHISINAU ees ia bu. 1936Jn loc Marile prefaceri sociale ¢ au ingdduit, au atins si poporul nostru, carora imprejurarile le- nu tnsé in marea lui majorii Urmarea acesiui fenome Lumea oraselor, cei putini dintre ro- SAvem dou lumi. mé@ni, cu framéntarile caracteristice in a-si aprop de cele mai multe ori si ne-voirivit lot ce e nou si civiliza'or, firei roménesti ;lumea satelo: impasibila la acesie transformari, traindu- cific $1 caracteristica neamului. Un mare si impresionani go! pe care de multe ori 1 simtim, in de fiece zi. Marea majoritale a lumea celor multi, astdzi ordseni noud viatd, se simt sirdini Scolile normale, pregatitoare a sale, suni, am putea zice, aproap juré inire aceste doug lumi. Dupa cum ele trimit sa ate cuceririle civilizatiei, trecule sisle- oarelor lor, potrivit spiritului de inte- omeneasct superioard, to matic prin filtrele laborat legere si nevoilor de fiece comori de yGndire si sil moase si curale yremi P' mtire popular, amintitoare @ unor J atriarhale, oglinditoare a intreg lulu? neamului romadnesc, trasmiténdu-le urmasilor. Monogratiile oraselor si mai ales ale salelor, folklorul basarabean, este ratiunea de @ fi a Scoa de prefate oe u efecte civilizatoare Ia popoarele, tate si in mod eyolutiy. no intdlnim Ia fiecare pas. ia si imita r, mareq multime @ poporului roman, si viata arhaicd, spe- | existe intre aceste doug lumi, — desfasurarea normald aviefit — inielectualilor roméni, porniti din prin excelentd, adopi@nd o in salele lor de obdrsie si le evilé. invatatorilor maret multimi de! e singurile institutii de le jelor romanesti, dornice de vieatt zi, tot astfel trebue st adune marilede inydjitori ,, Mihai Viteazul din Chisinau, in activitatea ei, in afaré de zidurile scolii. : Corpul didactic, constient de aces! imperativ, prin colegii Olimpiu Constantinescu si J. J. Stoian, titularii catedrelor de limba roménd, dé un prim si modest inceou?, prin acest yvolum ,,Din dating Basarabiei, al activitatii de fiece zi in Scoala normalé si in afara ei. Jn calitaie de conducdtor yremelnic, al acestei institutii, multumesc Mioiputernicului, c&é mi-a harazit zile, iar cole- —gilor profesori si comiletului scolar, care @ sustinut mate- rialiceste aceastétipdriturd, le multumesc cé mi-au dat prilejul, Sd recomand atentiei binevoitoare a conducétorilor scoalei ro- manesti, exieriorizéri de Selul acesia, ale unei munci neprecu- Petite a colegilor si totodaté sé trezesc un imbold peniru insti~. tutiile surori, de a activa in acelasi fel tn finuturile unde se b gasesc. " Prof. St. C. Gheorghiade, Directorul Scoalei Normale de Invépétori nMihai Viteazu“ din Chisindu.CUVANT INAINTE Dand la lumina aceasta culegere de, datini, credin- te si superstitii ale poporului roman din Basarabia, am fost cadlduziti de o mare dragoste fata de neamul nostru si admiratie fata de respectul lui pentru traditia stra- buna. Datinile si credintele strdmosesti sunt perle desi- rate si ratacite prin toate ungherele, Se cuvine ca s& le cautdém, sd le insiraém spre a forma salba de margarit, * cu care s& impodobim fiinta neamului, Urmarim prin aceasta lucrare sa readucem inmin- tea tuturor fratilor nostri Romani de pretutindeni a-— ceasta mostenire, ca sé stim chemarea datoriei noastre. Romani de pretutindeni din satele noastre, respec- _ tati mai departe datinile si credintele strabune! jar voi, Romani ce traiti in orase, readuceti aceste da-_ tini in c&minurile voastre si in vieata voastra de toate zilele. : Le veti restabili in vechile lor drepturi, acolo un- de obiceiurile straine de neamul nostru si de multe o nevrednice, ca de ex.: jocurile de carti, dansurile e. centrice, credinta zeflemista, le-au inlocuit, : Le veti reinvia si restabili in drepturile lor orase, precum ele sunt stabilite si se pastreaza nestirbit Ja sate. Sinks Numai asa vom conserva fiinta poporului nostra. Precum sunt Societati pentru protectia monun lor istorice, cari pastreazd cn Sfintenie locasuri, 2 pietre sdpate, documente gi alte davoare, graitoar 44 gloria strabuna, istorica; tot asa s& ia fiint&é societati pentru protectia datinilor si credintelor strabune, care s& grdiascd despre sufletul nostru, pastrat intact in sate in decursul veacurilor. Asa si numai asa vom servi neamul nostru cu folos si vom putea Jasa nestirbita comoara strabuna Scoala Normal de baieti din Chisinau. e.cy,*OBICEIURI, GREDINTE si SUPERSTITI DE CRACIUN »Vieata e o lupt& grea“ spune marele nostru poet G. Cos- buc. E lupta grea intre indivizi, e lupté grea intre societati si lupta intre popoare. Daca lupta se manifesta cu destul& trie in domeniul ma- terial — lupta pentru existen{a, rasboaele de cuceriri —, este si o lupta tot atat de invergunata si in lumea spiritelor, a sufletelor, ce stapanesc noroadele. Popoarele, pe langa caracterele lor etnice, imbratiseazi o -anumita conceptie morala si teologica, au anumit simt intern, cu care se prezinta in fata semenilor, Unele au imbratisat religia crestina, altele religia budista, religia mahomedana si altele au ramas la faza_primitiva a idolatriei. Traiesc sufleteste in acest misticism gi intreaga lor fiinta” © indreapta in sensul acestui imperativ ,,credo*. weak: : Natiunile fin la religia lor, caci aceasta pastreazd contac- i ful intre lumea vie, trait’, si lumea inchipuita, diriguitoare a Celei_dintai. ‘ Pasii_ si-i indreapti in acest sens si formeazi a doua— atura a lor, Credinfa din domeniul sutletese cere 0 concre- Fens in domeniul fizic, si aceasta, prin dese repetiri, naste ‘ceiul, $6 Prin. nagtere se trec asupra urmagilor aceste obiceiuri ; 4 copiii, avand 0 anumita afectivitate preconceputa si vazand obi- ceiurile, parintilor,le vor practica si ei, nascdndu-se astfel da- tina, traditia. . Prin traditie traim vieata strabunilor nostri, legdndu-ne la randul nostru sa o trecem urmasilor. Se formeaza astfel un lant, E ce uneste indivizii intre ei. Acest lant e insusi sufletul colectiv ; al unui popor. | ; Se da si o lupta intre sufletele natiunilor cu tot ce au ele mai caracteristic. Natiunile tin la datinile si credintele lor si victoria este de partea aceleea care va pastra. cu sfintenie tot \ceeace a mostenit. _ Popoarele traditionaliste, conservatoare ale obiceiurilor, cre- _ dintelor si superstitiilor vor fi invingatoare 5 celelalte se vor con- topi lent. in masa anonima a omenirii, caci religia formeaza nota distincté a unei nafiuni. / AAW \\iA atx ; - Privind acum_structura sufleteasca a poporului roman, vom observa cu incredere cAteva note de seama, ce-l disting in mij- Jocul neamurilor inconjuratoare. Este traditionalismul su, pas- trarea cu sfintenie a datinilor stribune j este crestinismul sau, — redinta in Dumnezeu si lisus Hristos, fiul Atotputernicului ; este atea si curafenia sa, respectarea cui sfinfenie a inaltelor | cipii de dreptate, bine gi iubire ; si 0 alta nota, ce pentru oe i scidere, — naivitatea sa, ce 0 gasim in superstitii. a eeeases SAr, mt Super Dac& datinile strabune ce au la baza_credina trebue A tarie, ca scantei din etnicul nostru national, pe ; superstitii ugor le putem inkitura, far sé di- rugem fiinfa noastra sufletonsel Superstifil sau nascut din ifezia cteatoare a poporului, din frica de necunoscut, precum n_nestiin{a unora dintre semenii sau inaintagii nostri. 1 cut din Sf. invatatura a lui Hristos, n sufletele strabunilor gi lasata7 Poporul nostru a imbratigat crestinismul chiar dela EEareay lui. Neamul nostru s’a ndscut crestin, spre deosebire de toate’ celelalte neamuri vecine, cari au dobandit cregtinismul prin bo- tez, ulterior formarii lor. j Inceputurile crestinismului sunt inceputurile romanismului. Astfel’ se explicé de ce Romanul nostru — faranul roman — este | atat de evlavios, tine cu atata tarie la credinta sa, datinile sale. Evenimentele de seama ale crestinismului sunt evenimente — marete in vieata lui. Sf. sarbatori ale Craciunului — Nasterea Mantuitorului — sunt moment solemn in vieata Romanului. Zilele de Craciun si toate s&rbatorile ce le urmeazd sunt zile de cinstire si praznic intru Domnul. : RomAnul nostru iubeste cu o eviavie nefatarnica si nefa- riseic& pe Creator si Fiul Sau; el stie si-I cinsteascd amintire Nasterii intr'un mod cuviincios si cat mai in cadrul Sf. noa: Biserici. Nu avem acele desintate serbari ale paganilor, nu a obiceiurile acelea prea dramatice din Apus, ci avem datini si Ple, curate, dar inalte prin manifestarea lor sufleteasca. hs Obiceiurile, credintele, datinile noastre din Basarabia vor \ fi asemanatoare cu ale fratilor de peste Prut, sufletul romanesc \; fiind unul gi nedespartit. os Factorul politic, st&panirea de 106 ani a poporului rus _ asupra ramurii moldovene din Basarabia, nu a alterat cu n tezaurul strabun. ; Mici deosebiri, inerente unei credinti raspandita pe 1 ritoriu intins, vom gasi. Mici diferentieri se afla si intre frafi, oricdt ar avea trasaturi comune. Liniile generale de ‘Sunt aceleasi cu ale fratilor Romani de pretutindeni. — —- Obiceiurile stramosesti ii plac Romanului, le iul Schimba gi uneste de multe ori sufletul lor cu sufleti si din intrefeserea aceasta naste poezia. og at as _ Romanul nostru din Basarabia igi pregiiteste sufletul, iar trupul in cumpatare inca cu-40 zile inainte de sf.8 Bisericile tin slujbe in fiecare zi si gospodarii’ se aduna fn fata altarului. Postul este respectat in cea mai mare parte a satelor moldovenesti. ~ Odata cu inceperea postului, flacaii inva{a colinde sub | conducerea unui staroste, ce stie multe cdntece de acest gen. Cand au ramas 2—3 zile pana la Craciun, starostele ii imparte {in grupe si fiecare grupa in cate doua parti. O parte din grupa sunt flacaii cantareti gi acestia incep intai melodia; iar in partea a doua sunt flAcdii ce canta in urma celorlalti. Este un obiceiu german gi se gaseste in sudul Basarabiei, in special in comuna Hasan-Baiar, de unde a fost cules. in restul Basarabiei cest obiceiu al starostelui nu se gaseste. ' De sf. mucenic Ignat (20 Decemvrie) {aranii nostri taie _ porcul, iar despre cel ce nu taie se zice cA nu asteapta Craciunul (Budesti—Lapusna). o38 Taierea porculii e legaté in unele comune cu oarecari pre- ziceri. Daca splina porcului va fi lunga, atunci, si iarna va fi -lunga si contrar (Pécistea—Orhei). Daca e groasa pe la mijloc, a~ tunci si iarna pe la mijloc va fi geroasa (Visoca—Soroca, Mi- | lestii-Mici—Lapugna, Selemet—Tighina). Fierea animalului asemeni are putere de oracol. Fierea dela Porei negri e bund pentru vatamatura in timpul anului si de aceea {arancele ngastre o pastreazi cu multé bagare de seama (Seseni—Orhei, Albina—Tighina). Daca porculeste liber in acea zi, Tupe tot ce gaseste in cale. Copii obignuesc si se suie calare pe animal, ca si se fac soricul mai moale gi gustos (Milestii- | Mici,, Capriana—Lapusgna, Bogdanestii-Noui—Tighina). : in unele comune se taie porcul in ajunul Craciunului (Ustia— Orhei, Bardar—Lapusna). f In ziua de sf. Ignat, daca te duci in casa unui gospodar, _ esti obligat sa stai intr’un col, ghemuit, pentru ca si clostele _ s& stea tot timpul pe cuibar (Hasan-Batar—C.-Alba). {| , Tot in acea zi femeile gi fetele mari ascund furcile de <-tors in pod, ca si nu le vada de loc in timpul sarbatorilor, c&ci daca le vor vedea, atunci le vor iesi in-cale multi serpi in vara itoare (Zubresti—Lapugna, Otac—Orhei) sau nu le va merge | dupa sirbatori (Seseni—Orhei),9 unele comune, e in legdtura cu pregatirile de sf. sarbatori, ‘ari cer o atentie deosebita si munca mai intens4 ca in cele- lalte zile ale anului. ‘ in ajunul Craciunului, ca de altfel in ajunul tuturor marilor sarbatori, preotul umbla prin casele crestinilor, sfintind, gospo- dariile si vestind apropiata Nastere a Domnului. Preotul poarta 9 cruce (Micleugeni—Lapusna) sau icoana Nasterii si canta tro- parul Nasterii. Este insotit de cantaret. ery ‘Are ocazie astfel de a cerceta si vieata casnica a popore- nilor lui si de a-i indruma in viitor pe. calea binelui, daca s’au abatut dela ea. ‘ Primesc dela tarani oud, bani, fuioare de canepa, iar inalte parti sunt poftiti la mancari de post; la urma gospodina casei ii dA un colac, care va sta pe masa preotului (Visoca—Soroca). Acest pios obiceiu al sfintirii gospodariilor, in afara de co ” munele pomenite mai sus, il gasim gi in ‘Ustia-Orhei, Bardar-| pugna, Seseni—Orhei, Chisinau—oras, Truseni—Lapugna, - dova—Lapugna gi chiar in toata Basarabia. oop Venirea preotului si sfintirea casei este un obiceiu adanc inradacinat in traditia poporului roman. Sfanta icoana, crucea, — rugaciunile rostite de preot alungi necuratul, coboaraé gsi aduc _ din cer o putere dumnezeeasca ce umple sufletele de multa bucurie. © in jurul acestei datini s’a croit 0 superstitie. Fata mare, inainte de venirea preotului, taie trei suvite de par, punandu-le- la cele 3 praguri ale casei: Dac& sunt cilcate, fata se va ma-_ rita curdnd (Saltaidac—Tighina). : ay ~ Daca in dimineata ajunului intra primul in casa un bal bat, atunci gospodarul va avea un juncan, daca intra o femei va avea o vitica (TArsitei—Orhei, Popeasca—Tighina). Acel ce vine in ospetie in ajunul Craciunului este rn Ascunderea furcilor si altor obiecte casnice, ce le gasim a= s& stea pe scaun sau pe pat, ca s& stea gi petitorii. (Pecigtea—Or' De obiceiu copii, batranii ‘gi batranele duc cate o legati cu 2 colaci si alte copturi, facute din faind curata de grau, Ja rudele lor. Rudele le dau bucate de ale lor si bani (Fa oani—Cetatea-Alba). eeCopiii mici se duc cu cei doi colaci, infasurati intr’o panza frumoasa de borangic, pela nasii lor si se intore apoi cu daruri de Arbatori TWieita Grheiy, Daca se taie o pasire parte barbateasca, atunci vaca va fhe vitel (Popeasca—Tighina). Daca plangi in ajunul de Craciun, vei plange tot anul (Otac—Orhei). Asemenea, daca un opil va fi batut de Parintii lui in aceasta zi, el va fi batut jereu. De acea copiii se poarti cu multi blandete pe langa pa- tinti (Otac—Orhei). i Pe timpul sarbatorilor nu se las lucruri pela vecini, caci aga va fi tot anul si saracia se va irtcuiba in casi (Bardar— Apusna). lt . Un obiceiu plin de.multa caritate se savargesc in aceasta zi. Se da de pomana, mai mult ca de obiceiu, la cei saraci. Pomana onsta din azima, Sarmale si prune fierte (Sadova--Lapusna). i af acestei zile, gospodinele se’ pregtitesc pentru atorile Craciunului:' fierh grau (Gordinesti—Mofin; Chisinau- rag), coc covrigi pentrt copii cari umblA cu/ w tul (Seseni— Orhei etc.). RL ee otis Fetele mari fac colaci mari, ii infrumuseteazi cu diferite le hartie si-i dau flacdilor spre cari se indreapta inimile ¢ cununi frumoase, pe cari iubifii lor le poarta in zi- Aciun (Hasan-Batar—C.-Alb’). E un obiceiu german si este dect in sudul Basarabiei. Un Obiceiu foarte raspandit in satele moldovenesti din Ba- sae rivitor la ,Craciun* sau ,Mos Craciun*, j . xCriciunul* este un | cokicel mai mic in forma cifrei opt, un capat. Acest colac se pistreazi ling’ icoand And se incepe aratul (Gordinesti—Hotin, Bog-a d , tf ; Daca gospodarul are si alte animale, ca: oi, cai, capre, fat si pentru acestea cate un »Mog Craciun* si-l dau 4-1 ma- an - Dupa ce au terminat ureaza multi ani intregei familii gi mana gospodarului si sotiei lui (Capriana—Lapusna). : tarile de stea se fac in fata icoanei gi toti ai casei ‘Piositate. r Se da colindatorilor aceleasi obiecte, ca gi la cei fara stea. ‘Sosit si Noaptea Sfanti a Nasterii Domnului, In aer duh divin, care ajuta pe cei buni si umple de Dum- aga fire omeneasca. Rugaciunile crestinilor sunt ate primite de Dumnezeu in aceasta Sfanta Noapte (Tatarasti—_ _ Lapusna). Crestinii, cei mai multi, nu dorm toata noaptea si stau -Imprejuril vetrei, povestind multe de ale vietii (Tatirasti—La- | Saul asculti -citirea unei fapte din vieaja Mantuitorului, _ re un copil | stiinfa de carte o degira, lin gi pe indelete : Orhei). 9 ‘. a {In aceasta Stanti Noapte chiar animalele se bucurl. Li se | limba si graiesc intre ele. Nu ne- este insi ingdduit : vorbirea, caci putem ‘muri (Cale zaresc. Ei retin in minte locul sia doua zi se duc in cduta- rea lor (Capriana—Lapusna). i Raii si spiritele diavolesti pier in aceasta Noapte Sfanta (Tarsitei—Orhei). ‘ { : Ursitoarele isi deap&na firul lor misterios cu mai multa \ - tarie ca oricand si prezicerile bune ale vrajitoarelor se impli- nese (Pecistea—Orhei). Astfel stie Romanul basarabean sa se pregateasca sufleteste §i trupeste pentru marea sarbatoare a Nasterii Domnului. Astfel SAndeste si simte el acea sguduire a cerului si pamantului, de Care ne spune Sf. Scriptura. ‘ Craciunul ce vine i-a rascolit intreg sufletul, i-a dat pre- Scupari noui. El, curatat de orice rautate asupra aproapelui, cin- Stit si cu inima plin& de osanale Celui Atotputernic, asteapta impacat zilele Craciunului, pentru a cinsti cum se cuvine Na- §terea Domnului. D 15 Pe dealuri ard comori si numai oamenii buni la Dumnezeu l * * # Din negura eternitafii a sosit batranul Craciun! , E sfanta zi de sarbatoare. fn vazduh si pe pamant dom- Neste o liniste maiestoasd. Din bolta cereasca se cern fulgi desi, de z&pada, soli ai cerului, vestind evenimentul cel mai de seama din istoria lumi, - Stelute sclipese pretutindeni sipamantul a imbracat alba. Par'cd e mai sclipitoare zapada in aceste sfinte zile foliul ce s’a asezat peste campii, ¢ mos ¢a oricand. _ Arareori se intam Zpada si atunci, din cer innourat, lumina, dela soare, amintindu-n Tea Domnului. irelui, j hlamida16 -plin de veselie, precum: se cuvine si precum a mostenit Romanul din strabuni. ee Inca. din ajunul Craciunului, la r&saritul luceafarului de seara, femeile aprind candelele, dupa ce au reinoit untdelem- nul si au schimbat fitilul (Gura-Galbena’ — Tighina) si candelele ard sub icoane toati noaptea sfanta si toata ziua intaia de Cra- io Daca se sting chiar in noaptea sfanta, e semn rau caci se va intampla o nenorocire, va muri cineva din casa (Valea Fi Perjei-Vechi—Tighina) sau 0 paguba se va abateasupra gospo- ' dariei (Branzeni—Orhei). Se reinoieste untdelemnul gi se inlocueste fitilul astfel ca incontinuu si ard&{ candela in aceste sfinte zile (Popeasca—Tighina, Branzeni—Orhei, Tarsitei—Orhei, Bardar— Lapusna, Cepeleuti—Hotin). , Ardetea candelei in sfintele Sarbatori ale Craciunului, ca ~ de altfel in ajunul si-ziua tuturor sarbatorilor, si respectarea acestei datine cu multa scrupulositate, dovedeste adanca cre- dinta a {aranului roman basarabean, ca si cel de pretutindeni pana la Tisa, ce cauti s& aducd jertfa cregtineasca Atotpu- — ternicului si sa-I lumineze, precum se cuvine, chipu-I sfant. Dumnezeu isi araté puterea in tot ceeace ne inconjoara $I cateodaté ne destdinue si noua din vointa Lui, prin diferite Semne. Astfel se explicd credinta Romanului privitoare la stin-- gerea candelei. { In zorii zilei se asterne prin casi. paie in amintirea Nag- terii Mantuitorului (Branzeni-Orhei). Este un obiceiu din batrani, ca 'n acea dimineafa femeile | Sd fact tot lucrul in-cas&: s& mature, st coase, si dea cu var. | cu lut pentru a se deslega Jucrul si in sarbatorile de peste an _(Trugeni—Lapugna) sau pentru a fi sandtoase (Durlesti—Lapugna). ‘Legie insd nu se face, cici,0 veibea pe lumea cealalta* (Otac— ‘Orhei). j in ziua intaia de Craciun, dimineataf*nu se mananca n a’ nu se termina serviciul religios (Popeasea—Tighina). Tiner' erele ce vor ciilea aceasta datina strabuna nu vor avea bi a-si vedea mai de grab’ viitorii tovaragi ai vietii (Se-17 ; Seni-Orhei) gi ,cu cat vei manca mai tarziu, cu atat mites : Sau mirele va fi mai frumoasa sau frumos“ (Sahaidac—Tighina). Serviciul religios se indeplineste in unele comune, ca de ex.: in com, Selistea-Veche—Lapusna, dupa miezul noptii, ast- fel ca s4 se termine in zorii zilei de Craciun. in alte parti, slujba bisericeasca are loc in dimineata zilei de Cr&ciun pe la Orele 10 —11 si se repeta in toate cele 3 zile (Seseni-Orhei), © Dupa ce se spala, toti membrii casei merg de saruti mai- nile, cei. mai mici la cei mai mari, se felicith si apoi_ pornesc A Lapusna, Zubresti - Lapusna, Faraoani-C.-Alba), Tot dimineata, inainte de slujba religioasa, in timpul cand Preotul pregateste _ SE Taine, batranii se s&ruta tntre ei (Gura-Galbena—Tighina), iar toti gospodarii ce au avut neintelegeri, sfezi, sé impac& Pentru ca uniti cu sufletele s& porneasca in fata altarului (Ce- peleuti-Hotin). Dumnezeu vrea iubirea si infratirea i tre oameni sie p&cat s& vie Cregtinul cu sufletul ménios sau de vrajba _ contra aproapelui in fata altarului, in aceste mari. zile (Micleu- geni—Lapusna). f : Pacea din cer se coboara gi in sufletele fiilor lui Hristos i Oamenii cred c& preotul credincios, cand se roaga de Cr: ciun, vede pe Dumnezeu in fata altarului si vorbest cu El _ (Micleugeni—Lapugna). Este transmiterea Duhului Sfant ce se coboara asupra Slujitorului credincios, pa rey La slujba bisericeasci din acele zile se aduc copiii bolnayi _ Pentru a se impartasi cu Sf. daruri’ ca sd se vindece de: , _ boalele grele, chinuitoare ale trupurilor Jor istovite (Capri¢ Lapusna, Gura-Galbeni—Tighina),. ee eS Lhe La biserica se aduc si daruri, ca de ex.: cate de colaci_ sau coliva (Otac—-Orhei, Capriana—Lapusna Orhei) din care apoi se da preotului ) I Anafora din zilele Craciunului duse de gospodarii din sat. = a, Serviciul religios decurge intr’o liniste dest « Preotului si raspunsurile dascilului sau, in sat Corului gcoalei it Dim dating Baxaradiel.18 Pluteste, in sfantul locas, ceva din in _. cereasca. , 7 ~ Intre sufletele slu __ stinilor ascultatori se a Crestinismului; jar luri nevazute, asupra ‘si mai intelegatori int Astfel se explicy Schimbarea sufleteasca ce se produce in ‘sufletele crestinilor, cand ies din biserica ; chipurile lor sunt mai frumoase ca de obiceiu (Buseuca—Orhei). Lumina gi cura- fenia sufleteasca s’ay rasfrant asupra chipului si i-au pus pe buze—zambet, in ochi—selipire gi pe obraji—imbujorare. Dupa slujba bisericeasca, corul impreuna cu dascalul, in- vatatorij si primarul ‘se due si felicita pe preotul satului (Fa- Taoani—Cetatea-A Iba), Feciorii si finii se duc (Faraoa ni-~Cetatea-Alba), altimea si desavarsirea jitorilor Domnului si intre acelea ale cre- fese 0 unire si o intelegere tainica, baz Duhul Sfant, prin Preot, se revarsa in va- Poporenilor, facandu-i mai buni, mai drepti vale vegniciei, $i felicita pe parintii si nasii ‘lor nu se obignueste a se face vizite » Cari se strang laolalta in aceasta zi (Se- _ seni—Orhei, Zubresti, Bardar—Lapugna). Petrecerea laolalti a Tintilor, fratilor, Surorilor, finilor, nasilor si cumetrilor, intr'un vant a familiei de sange, alaturi cu rudele dobandite prin si Cununie, e 9 datina foarte veche si dovedeste taria fe _ Poporul nostru a Mostenit, in sangele lui, aceasta legatura Social’ —famitia Si respectul pentru ea — dela strabunii nostrii de- Partati, Arienii, age | Solidi a civilizatiei de azi si Romanul o respect Se mai da cate o pereche -fripta (Valea Perjei-Vechi—Tighina) P le, ca de ex.: in Bogdanestii Noui—Tighina, Craciun se duc finii la masa nagilor si numai Pott nagii ta fini. Oricum ar ti obiceiul, deremarcat este fa uite nasti, Parintii spirituali ai celor noui nascuti Prin botez gi prir tot atat de pu i Este spiritul de adanca religi Pretuitor, al Sf. Taine bisericesti, Legiutorul nostru bine a fac Ca a respectat datina strabuny si i nasi. A fost in spiritul neamului n ditionalist., ‘ n celelalte zile ale Craciunului ‘ nului se fac vizite, iar acel. ~ duce Prin vecini este Tugat ca sa sg; tea pe scaun sau pe pat _Cloceasca clostile Sospodarujui peste an (Zubresti—Lapusn: Dé obiceiu se pottesc cei mai batrani sa vie in: casele. celor tineri, spre a le -cinsti cu prezenta lor gi a se. inveseli \ a un semn de respect US (Marzesti—Orhei), ‘ Sfintele sarbatori cer unire si bucuri Se pot Capita acestea. -Veselia in zilele mari omnulut (Zubresti—Lapugna), Cand. veselia se unes Siositatea si f tia catre aproape cu desavarsirea suflete: atunci se dobandeste acel inalt suflu dumnezeese, : ing - Poate ajuta Ja indltarea omenirii. * Daca in ziua de Craciun intra de Prima data in barbat, atunci oile si vacile vor fata berbeci si bou intra © femee, vor fata Mielufe si vifele (Seligtea-V Jeet Ae oe Parte vor Veni aspetii, ne-o spune i linge botul (B, gdanestii-No Tighina). Privirea ei in / decat la usa, alu apriana—Lapusna) pre jen d in spre masa le si numai in sociee fiul cel mai mare turnandu-i apa. Apoi pune cel dintaiu mana ™ pe paine, facand prima taieturé (Gura-Galbena—Tighiria). Ceilalti_ membri ai familiei beau aghiasma, inainte de a _ manca, spre a-si curati sufletele de pacate (Otac—Orhei, Sado- —Lapusna). Femeile, pana a nu se infrupta, coc malai pentru porcii bol- “ de branc§, » cdci Se crede cA e leac bun contra’ acestei boale (Durlesti—Lapugna). | sLa mas& se Serveste intdi carne_de_yrabie, ca sa fie go- ‘Spodarii harnici Ia vara, la coasa, sau ca s& fie iarna sburatoare (Branzenii-Vechi—Orhei); dac& vor manca intai, carne de pore vor .fi lenesi. (Zubresti—Lapusna). e Pe alocurea se mananca inainte de orice mancare, grau amestecat cu zahar, in felul aceluia din ajunul Craciunulut, pe care |-am vazut (Tarsitei—Orhei). Este un obiceiu rusesc, care . 4 patruns in unele sate moldovenesti. Mancarea_cu vrabii 0 ga- sim*in urm&toarele comune: Durlesti—Lapugna, Trugseni—La- pusna, Selemet—Tighina, Visoca—Soroca. 5 ~ La nevoie se Poate inlocui cu mancaruri de iepure (Trugeni — Lapusna, Selistea-Veche——Lapugna) ;carne de pasdre—giini, ca 8a fie gospodarii ugori ca pasarile (Durlesti—Lapugna). Se mananca si carne de pore (Zubresti—Lapusna, Sele- met—Tighina, Cepeleuti—Hotin). Se mai serveste si malai_ dulce _ cu jumati, cAci vor fi boii grasi in cerghiciu (piele de sub gatul _ boului) (Sadova—Lapusna), |) Nu lipseste dela masa nici mamaliga, hrana obignuit’ a 4 Romanului nostru, Pentru ca sa ‘se faci porumbul bogat in anul viitor (Bugeuca—Orhei, Selemet—Tighina). , De fiecare obiceiu si deprindere sunt legate superstitii. _ Daca superstitile usor se pot inlatura, obiceiul e bine si-l pas- » tram, cAci el e mostenit dela strabuni gi e plin de frumusete. . = Veselia dela masa de Craciun este mare. Se canta, se spun glume gi se bea vin din belgug. Se cinsteste in s&natatea pa- ilor si a nasilor. 3 ee Se pastreaz’ ordinea, incepand cu cei mai in varsta. , i21 Dela cas& la casi, umbli o gtupa de muzicanti cu _viori si alte instrumente, urand zile frumoase comesenilor. Canta a-- poi diferite cantece de hora’ (Micleuseni—Lapugna). Masa ia sfarsit in cAntecele lautarilor si Romanii se duc in batatura satului unde se incinge o hora gi veselia este din Plin (Popeasca—Tighina, Sadova—Lapusna, Zubresti—Lapugna, Gu- - ta-Galbeni—Tighina). ‘ Tinerii au ocazie la aceasta hora sa se intalneasca gi sa-si schimbe vorbe in taina, tesandu-se dragostea intre ei, pe cand ~ cei mai in varsté se adun& grupuri si petrec spunand fel de~ fel de intamplari de peste an sau vorbe sagalnice atunci plis- nuite. : i Obiceiul jocului gi al horelor se repetd in toate zilele Cra ' ciunului cu aceeasi voie buna si multumire. a f Obiceiul stramogesc al umblatului cu steaua si colinda se Savarseste in toate comunele, precum am mentionat mai inainte. Umblatul cu steaua are de Scop sad vesteasc’ Naster Domnului lisus Hristos. Banii, colacii si batistele, primite in d: Sunt apoi legate de gospodina, la stea; iar intr’un colt al b: tistei se innoada tamaie, simbolizand darul crailor (Valea jei-Vechi—Tighina). - Pe alocurea, umbla cu Steaua, nu copiii, ci tinerii, gruy cate trei,—precum au fost trei magi,—si fiecare are in cap, Coroana lucrata din hartie colorata (Visoca—Soroca) sau | haine ce aduc aminte pe cei trei crai (Gura-Galbena—Tighi Cu steaua se umbla in tot timpul s&rbatorilor pana Ia. boteaza (Gavanoasa—Cahul, Targitei—Orhei, Marzesti— Bogdinesti—Tighina), sce : | Cu colindul se umblt—ziua copii, iar pe inserate _ (Budesti—Lapusna). f : ae ncomuna Bogdanestii-Noui—Tighina umbli cu _ fetele pani la varsta de 14 ani. Se colind’ pana noaptea (Marzesti—Orhei, Pecistea—Orhei). : __ Din banii strangi dela stea si colind’ se ¢ ; biserica: carti, vesminte, icoane ete, si o pili pentru a fi cheltuiti dupi voia lor (22 Obiceiul acesta este vrednic de remarcat si dovedeste buna chibzuiala a impartirii banului strans. Cumpararea de obiecte bi- Sericesti si incrustarea numelui lor pe obiecte, dovedeste spiri- mostenit in copii din tati’n fiu. , Biserica trebue Si ea s4 se innoiasck cu cele ce are tre- - -buinfa, acum, in zilele sfintelor Sarbatori. Cumpararea obiecte- lor necesare imbracamintii, Precum si a cé&rtilor, dovedeste un spirit de dreapta intelegere a nevoii si o distribuire rationala si utila a castigului. In unele cornune, cu colinda umbla numai copiii_mici _ (Otac—Orhei, Ivancea-—Orheiy- Se _ In multe: parti gasim si Vicleemul sau Irozii (Batar—C.-Alba, 2 Visoca—Soroca), iar obiceiul de a umbla cu capra este asemeni cunoscut in Basarabia (Visoca~-Soroca, Seseni—Orhei). Capra poarté numele, pe alocurea, de malanca«. Capra este facut& din- lucrata tot din Jema, Un copil din hartie, manueste bastonul _ jocul caprei. Vicleemul sau Irozii, dramatizand scena intrevederii intre i gi Irod este prea’ bi ne cunoscut, aga ca nu-l mai descriem. Obiceiul Mos-Craciunului, atat dé inrddacinat in masa lor de pe intreg pamantul romanesc, este aproape necuno- sate. 5 In oragele basarabene i] gasim practicat, a, intelectual si apoi de masa mare a oragenilor. iciun, Obiceiu de origina_germana, il gasim in n n sudul Basarabiei, ca si in oragele basara- , in aceeasi masuraé cu obiceiut Mog-Craciunului, Se face si inele sate -moldovenesti, pom : intelectualilor : invatatori, deprins acest obicetu gi un-brad cu fel de , invelit. intr’o haina prelucrata tot si face diferite migcari inchipuind au incepyt si ei si impodo- ari ceatat insd este mic gi in primul rand, ° de Craciun, pe la. scoli ca gi J preofi ete. Taranii,. putiniOBICEIURI, CREDINTE si SUPERSTITII DE ANUL NOU _ Ni Ho! aho! aho! Buna searé Péné in valea Ierusalimului. vam gdsit, Ni s’a aninat plugul tntr’o Cam devreme ne-am pornit. barnd Hodinifi, boeri, hodinifi, Intr’un os de rama Jar de noi plugarii nici nu Si s’a facut farama | | ganditi! Férama fardnifele, Cam devreme a inserat, ° De n’am ales nici un sac _ Cand e bine de arat. de surcele. Am arat din valea Betleemului aga rasuna in disdedimineata Ajunului, glasurile copiilor ce ‘repeta si invata plugugoare noui, ascunsi prin unghere, pentru a nu trezi pe parinti. ’ ~, Unul mai cunoseator citeste textul sau il recita, precum il stie dela parinti sau din auzite prin alte meleaguri, iar ceilalti __ doisau trei copii repeti rar, cu incredere si seriositate cele auzite (Tarsitei —Orhei), Nici glasurile. parintilor nu-i oprese din stradania lor, nici frigul care a invaluit camera, —opaitul decuseara abia a mai _ Pastrat cafiva carbuni nestingi, —nimic nu-i opresc din pregati- _ Tile Jor de a primi precum se cuvine pe sfantul An Nou gi a ura cresti 1a tinilor belsug, spor gi multumire, ’ J \Aii-se-iau la intrecere cu copiii in invatarea in zori Strabune de belgug a lui badica Traian. prin podul casei, prin magazie gi tindA ca sa biciu ‘Mai lung, vre’un clopot mai mare, vre"i 5 oi Anul Nou ce se apropie si gaseasca un Duh sfant (Cand se incepe un an nou, aducator de bine 5 cofa mai inalt% Pentru ca sa fie sunetul buhaiului mai patrun- zator ; totul fac ca sa nu-i gaseasca noaptea Anului Nou fara cele necesare. Cadrul aratului vor s&-1 redea cat mai real si pentru aceasta scot si plugul, i] curafa de colb, Tugina, daca are, si-] pun deoparte. : Opiii se uitd cu jind Ia cei mai mari dar se mangde cA bine '(Micleugeni—Lapugna), Se reinoeste untdelemnul in candela in spre seara, astfel ca in noaptea de Anul Nou Sa nu se stinga, caci, dac& se Stinge candela in aceasta noapte, va muri cineva din familie, in cursul anului viitor (Pecigtea—Orhei), nae Caderea icoanei din perete, in aceasti noapte, are acelasi efect (Popeasca—Tighina) gi de aceea Sospodina are mare gi Sa se uite si la cuiul de care este atarnata icoana. in dimineaja Ajunului umbla preotul pe la casele Jocui tilor gi Je Sfinteste_gospodariile cat si pecei ce traiesc in ele (Bardar—Lapusna, Truseni—Lapugna, Zubresti TArsitei —Orhei). ; nezeese Pretutindenea. Credinta le da incredere oarhenil Pagesc cu mai multi voie buna la indeplinirea tr Daca la inceperea oricdrui lueru, ori cat de ar fi, ca de ex: ridicarea unei locuinfe, saparea cind, Romanul cl sfant este cautat divin, cu atat mai mult acest dar care nu se stie nimic gi nimeni, in afara ff *Lapugna), : Att fusul26 Fiecare gospodina coace paine si pregateste diferite bu- + cate; fetele mari fac cate un colac mai miarisor si mai frumos _ pe care il vor ,inchina“ alesului inimii, in noaptea Anului Nou. dupa ce va ura (Capriana—Lapusna). Colacul acesta il impo- ‘dobese cu busuioc, aducator de noroc (Sadova—Lapugna) sau cu flori de hartie, aducdtoare de multumire (Scoreni—Lapusna). Se mai coc gi alti colaci pentru flacdii ce vor veni cu _uratul precum gi colacei pentru copiii ce vor veni cu plugul _ (Bardar—Lapusna). j . Ziua de Ajun trece in preg&tiri de felul acesta. Copiii se veselesc in timp ce femeile_gi barbatii pregatesc cina de seara. Batranii stau pe lavita, privesc cu drag la cei tineri, traiesc vieata lor sufleteasc& si craimpee din trecut le revin in minte. Adesea dau din cap, gandurile incretesc fruntile lor, si aga sbarcite, si o indoiala fe patrunde in inima, daca anul viitor il vor petrece* pana la capat. - Tinerii cumpara © gasc4 si impreunad cu muzicantii se duc la ‘preotul satului, fi ureaza multi ani, ii ,inchina* pasarea si apoi fi cer voie sA umble cu uratul prin sat. Preotul scoate o Sticla cu vin, toarna in pahar ei cinsteste el intdiu, in timp ce muzica fi canta ,,preotului de pahar“. Se le apoi paharele ceior veniti gi se inchina ,,dupa cinste“ cu cel mai mare pana la cel mai mic. Li se da apoi A ‘umble cu uratul, zicdndu-li-se ca sa-i vada stinatosi Lapugna). blatul cu plugul si plugugorul se incepe prin unele parti d imineata Ajunului si continua toata ziua, pana noaptea ilestii-Mici—Lapugna, Otac—Orhei, Marzesti—Orhei), Tn eel i multe parti insd, pe ’nserate umbla copii cu lugusorul, iar seara pana tarziu, umbla flictii cu, plugul ul cel te, tragand brazde_prin omat (Durlesti — Lapusna, "Valea ‘Vechi—Tighina, Tx i—LApugna, Gavanoasa—Cahul, —Orhei, Branzenii-Vechi—Orhei, Popeasca—Tighina.a.). alocurea umbl cu plugul cu boi chiar oameniin varsta. (Bog- | danestii-Noui—Tighina, Micleuseni ~Lapugna) pana pe la ora 12° Oo ms cu plugul . éSat moldovenesc O casi veche moldoveneasca7 Tighina), dupa care se adund Ja vreun cunoscut unde se cin- Steste si se m&nanca in veselie si multumire. —_ Rasuna satul de strigatele uratorilor, de sgomotul clopo- telor, uitul buhailor si pocnetele bicelor. O migcare neobignuita @ cuprins drumurile si ograzile tuturor gospodarilor. Unii rad, Se veselesc, infruntand cu semetie frigul; altii zgribuliti in hai- nele lor largi, si cciulile ce le acopar pana si ochii, tremura Si se grabesc s& mantue mai repede uratul ca la caldura opai- tului sa-si desamorteascé madularele. Cainii latra pretutindeni, un strigat de manie si revolta, Caci uratorii le strick linistea ograzii gi ameninta gospodaria lasata in paza lor; altii schelalie de durere cand ciomagul Vreun urd&tor ii last urme pe spinare. Uratul se face dela casa la casa, pana se termina tot satul Cand ‘uratorii se aduna la casa vre unuia dintre ei, impart | Colacii si banii strangi, se veselesc si st aa se du¢ pe | la casele lor (Capriana —Lapusna). Se oli si fara de plug (Visoca-—Soroca) Sau_cu_un_plug ii ftira ~(Seseni—Orhei) Si cu buhaiul, biciul si clopotul. Un copil mai rasarit sau un flacdu eu voce mai puternica,’ Tecita plugusorul, iar la intervale, ceilalti uratori, haesc, pocnesce din bice, trag clopotul si de coada buhaiului, dupa ce au avut | Srija si ude parul buhaiului cu apa dintr’o cofa ce 0 poarts Cu ei. Se schimba apoi strigdtorul dupa urarea pe la cateva Case, pentru ca s& nu se oboseasca gi si poata recita tare. (Mar- zesti—Orhei). Plugugorul este insofit cateodata gi de capra (Micleugeni— Apugsna, Chisindu-oras). Capra este facut& dintr’un cap facut din lemn, pe care-I joacd un flicdu sau copil, in /cantecul Utatorilor gi in sgomotul pe care-I fac. caldarile vechi si Sparte, tobe improvizate la moment. Buhaiul este facut dintr’o cofa eschist 1a ambele capete; a un capat se intinde o piele de bou si din mijlocul acesteea se agati un manunchiu de fire de Par Iwate dela cal. Prin tragerea ritmat a firelor de. par, vir reaza pielea de bou gi se produce un sunet asemanator cu mu- Setul boilor, = uf i 5" ‘in fiecare an si dat ca model plugarilor nostri. Ce. | Poate s& aduca - 28 ‘Simbolizeaza Mugetul scos de vitele ce trageau plugul Jui badica Traian. : ; i Se umbla prin unele Comune (Gordinesti—Hotin, Truseni— Lapugna), in afara de plug gi buhai, gi cu calutul. Acesta este fa- cut dintr’un cap de cal mic Prelucrat in Jemn pe care-] joaca unul dintre haitori, Uratorii sunt insotiti si de cateva Personagii comice, ca un tigan, un Evreu. Acestia sunt Pusi atat cu scop edticativ gl Tol satiro-social cat Si distractiv spre a Produce umorul necesar unei bune dispozitii Sufletesti si deci unei sanatati prielnice a- cum la inceputul “unui nou an. Mai fac parte din’ cadrul plugusorului si baba si mognea- Sul, doi urdtori deghizati in acest fel, ce fac diferite gesturi. A- vem asa numita malanca (Faraoani—C.-Alba). tes dn-camuna Gura-Galbena—Tj Sofifi de capra. Talanca este u _ tabla rasucity si se ighina, se umbla cu talanca in clopot usor facut dintr’o Pune deobiceu Ja gatul vacilor. In afar de Plugugor, buhai, capri, calut se mai umbla cu irozii Pe cari i-am vazut la sarbatorile Craciunului (Bogdinestii- i Noui—Tighina). Trozii sunt imbracati cu cojoace pe dos, cu coi _ furl de hartie Pe cap, cu toiaguri si paloge de lemn in maini, “-inchipuind De Irod gi Ostagii sti, n . umbla cu colaci prin sat, pela gospodarii Flacaii. mai mari mai de frunte, Ie ureaz, dela 20 lei in sus (Ciocana-Noua—Lapugna). ' _. Pretutindeni ins& nu lipseste Plugul, unealta de arat a fa- i I al muncii. Vieata agricoli ein floare in upatia de Predilectie a {Aranului roman. bs $i Tisa. Prosperitatea neinchipuité a holdei lui ba. ‘ i © chemata si se reverse si asupra ogoarelor fi- Acest Personagiu legendar i istoric este chemat ca marturie in fie 4 si dau colacul in schimbul unei sume mai multa -Multumire locuitorilor, muncitori mai mare parte, decat un lan bogat ca sia lui Me » 429 Cine poate simboliza mai bine, harnicia in lucru, ’ spiritul de organizare a muncii, grija si supravegherea Jucrului, darni- cia, destoinicia si priceperea in distribuire a roadelor decat ba- dica Traian! . Pana si cel Atotputernic isi vars4 harul din prisos asupra holdelor, caci badica. Traian, era bun ca nimeni altul (Sadova ~Lapusna) si Dumnezeu ajuta celor buni * (Bogdanestii-Noui— - Tighina) Uratorii cu Plugul opresc boii dinaintea casei sizic: Hai, Plugul mogului cu 12 boi, la coada bourei, la frunte fintatei....« | (Otac—Orhei, Gura-Galbeni—Tighina) dup& care cer voie sa ureze. : j ks Dupa urare, sunt poftiti inanuntru si primese colaci sibani | i jar un fl&ciu ales, chipes i indragit de fata mare a casei, | V E Primeste colacul Pregatit, de care am Pomenit mai sus (Bran-_ = zenii-Vechi—Orhei, Milestii-Mici—Lapusna). : Niet ber ’ Fetele iau_busuioc dela plugul flacdilor de si-l pun in cap in timpul zilei (Stolniceni—Lapugna) sau noaptea cand se culcy rf (Popeasca — Tighina) spre a_le reste parul mare; mai ales | \ Cand se spali-dimineafa il pun in ldutoare ca parul s& le fie | des gi frumos (Bardar—Lapugna, Durlesti—Lapugna, Raspopeni * Orhei) si ca si se mirite mai degraba (Otac—Orhei). ND Furtul_busuiocului nu se face la intamplare ci se ia dela ww tinerii Sau copiii cu chipul frumos Pentru ca gsi fetele s& fie tot Pe aga de frumoase ca dansii (Trugeni—Lapusna) Sau pentru ca ‘Sa le fie barbatul la fel ca acei uratori (Sadova~-Lapusna), caci Numai copiii si tinerii frumogi poarta busuioe cu_noroe (Gura- Galbeni—Tighina), ie ‘ xc g ee _ Se ia busuiocul dela haitori si se pune : la colacul tanii si dact panda doua zi, prinde promoroaca, barbatu fi bogat, iar dac&d promoroaca va fi rara, barbatul va fis ‘Gura-Galben’—Tighina), ; wee aha “ a30 « - pela casele cregtinilor si intoneaz4 cantece cari incep cu urari de noroc si sinatate pentru Anul Nou, in felul urmator : : ~ Anul Nou acum soseste, Cel vechiu ne paraseste, lar noi cu toti in cor Va uram-de Anul Nou: Anul Nou cu bucurie Sa v’aducd ce doriti 5. a.» _ Acest obiceiu al corului il gasim mai ales in preajma ora- gelor, ceeace denota o influenta culta. / Se gramddeascd pela vreun gospodar mai chiabur. Ei. sunt pof- i sd stee pe 'scaune sau laita pentru ca si stee gi clostile pe ibar in anul viitor (Branzenii-Vechi—Orhei, Milestii-Mici—La- Pugna), obiceu pe care I-am vazut si cu ocazia Sf. Sarbatoti ale Craciunului. $ a wi tiheg _ _ Se aseaza la vorba in fata mesei plina de bucate si bau- turd. Dact vine intai in casa unui gospodar in Ajunul Anului un barbat atunci vaca va naste vitei si clogca_ va avea | ti cocosi, iar dac& vine o femeie, atufci vaca va nast clogca va avea mai multe’ gaini (Spinoasa—Lipusna, c ilegtii-Mici—Lapugna). ; aS feresc s4 intalneascaé vre’un betiv ca — i, casa, in anul viitor (Malina-Mici—or. Chi- i casi pe'nserate si la gard sau intr'un | drumul mare, asteapta sa treaci vre un — beasc’, caci daci este trecutaé cu ve- Ant ‘ au31 de cunoscutii lor si cu voie bun& sunt intampinati de gazda. Multumirea a inflorit fetele oaspetilor sia gazdei cé au putut ajunge gi aceasta noapte sfanta si cu sanatate vor intalni« 5 Anul Nou. eee Bi Usa casei, abea inchisi, se deschide la venirea unor noui oaspeti. Mai cu voie, mai fara voie, fetele mari uiti si in- [shida bine usa c&ci deschiderea usei dela sine, insemn& casa [ toria cuiva din familie (Pecistea-—Orhei, Valea Perjei-Vechi ¥ Tighina). : Nici drumul pe care pagesc gospodarii nu este lasat liber.) Fetele au grijA sa-L baricadeze cu sfori, ate, de-a-curmezisul! Pentru ca sa-si afle ursitul, cAci dac& rupe ata un batran, bar-) batul va fi bogat, daca orupe un tanar—va fi sarae (Gura-Gal-. bena—Tighina) sau daca primul trecXtor ce trece peste aceste | sfori va fi un barbat, fata se va marita ‘sau, contrar, va Famane | inca un an Ia casa parinteasca" (Cobusca-Noui—Tighina). Fetele din coltul gardului unde stau zgribulite de frigul ce ‘le-a cuprins, urmarese cu Qchii' pe trecatori gi cu mare atentie _agteapta deslegarea viitorului dela sfoara intinsa, Coplesite de frigul naprasnic, se duc in casa, si la cAldura opaifului se ‘sm fesc, lasdnd pe adoua zi sa-gi vada viitorul dup& cum va 0 _.fupta sau intreagd. Sfoara rupté e semn ci fata se va marita) curand, precum sfoara rAmasa in aceeasi stare cum a legat ! -Semn ca’ va rimane neméaritata (Gura - Galbena—Ti: Flacaii vicleni, negri la inima, ascund sforile _ fata nu se va marita decat atunci cand va desgr (Cobusca-Noua—Tighina). Fetele pismuite de flicai - dealtele, se lipsesc de acest mijloc de aflar de primejdios, caci pana nu se giseste sfo fu se marita, oricat timp ar trece. (Gura: ; Oaspefii s'au strans si gospodina | cate persoane sunt in casi gi lu V repede, acela moare mai degri de cinstire c&tre Domi Now. (Raspopen32 Mama ia apoi o Poala de nuci si le arunca pe pat sau pe ~—cuptor gi face clo! clo! ca si clogea, iar copiii imita puii si se |" arunc& asupra nucilor Ca sa aiba c&tre parinti, dragoste asema- _Natoare cu a puilor cdtre clogca (Tarsitei-Orhei). \ Familiile adunate -laolalta, petrec, zicand ca_,intampina* anul ce vine (Seseni-Orhei), Se veselese si se bucura din toata inima (Capriana-Lapusna). ‘ Voia buna ia cateodatt forme sgomotoase, rasete alternand cu cantece, snoave auzite cu intamplari traite. Cei mai in var- st4 mananc&4 Si cinstesc pentru cei de fata si cei absenti, dar dragi. Amintirile se insira_pe’ndelete dupa care planuri, pen- tru viitorul an, Se {es tot mai cu miaestrie. ’ Tinerii, cari nu au Plecat cu uratul sau au terminat sa- varsirea datinei Strdbune, incep jocurile cu aceeasi voie buna ca \ si cei in -varsta, dar cu veselie si mai mare. + Seatarna de un cui de perete, b&tut mai sus, un colac > mare. Toate fetele, una dupa alta, se sue pe lopata si incearca _ Sa ajunga colacul gi si muste din el: in timpul acesta nu trebue Sa zambeasca, cu atat mai mult sa rad&; daca zarbesc, atunci doi flAcki cy cate o carpamurdara de funingine, ii dau pe fata, “in rasul Celorlalti jucdtori, Dupa ce termina fetele, incep baietii sh indeplineasca acelasi lucru. Asemeni se iau dou talere mici, dintre cari unul este mut- Grit cu funingine ta fund. Taterul acesta se di unei_ persoane, Careia ‘ise spune si faca aceleagi semne ca gi cel dela care a ‘ Primit talerul, Taleru! i I curat nu va murdari pe cel ce savargeste diferite semne, pe cand cel plin cu funingine va umple pe cel _, Pacalit, in rasul Si Veselia jucdtorilor, ow Fetele pun vre'un sirag de margele la gatul unui baiat, in | Semn cA va plage cand va fi mire (Sahaidac—Tighina) si toti { ae Incep s& bocesci de ‘pe acum pe acel ce va plinge la : _ Hunt; i , : ’ ~~: Dar Prezicerile si ursitoarele, ‘acum, nu mai prididesc s& de- + “Stainue viitorul; mai ales in noaptea. ajunului ele dau semne pu- t _ternice si hotirite asupra celor ce vor urma (Gura - Galbena lina) si toate cel e iesite la sorti se implinesc intocmai (Sahai- 4 ;33 dac—Tighina). in orice lucru e un semn de intrebare, in orice Miscare se intrezareste viitorul, Fetele iau trei fire de par si le pun pe foc; daca firele nu Se sucesc inseamnad c4 barbatul va fi bun si contrar, barbatul Va fi rau (Gavanoasa—Cahul). : Se ia apoi o basma gi se leaga capetele dupa ce s’a pus induntru Paine, sare, inel §i_bani. Basmaua se Pune apoi pe o sité care se invarteste si apoi se opreste. Daca in partea dine Spre usa se gaseste Sarea, atunci peste an va fi sdnatos, acel Pentru care se Shiceste ; daca se gaseste pai ea, atunci iiva rodi “farina ; daca se Saseste inelul, se va cAsato iar dac& se va gasi banul, va fi Purtat din mana in mana ca gi banii, (Faraoani— Cetatea-Alba), Tofi jucatorii incep s& traga de manecy pe celce \ 4 ramas cu banul, Se lasi la o Parte basmaua si se intoarce Gita}cu gura in Jos si pe aceasta se Pune in patru Jocuri, doi lei, paine, carbune Si un cutit. Se acopere totul cu un Stergar si juc&torii ies afara Pentru a revenj fiecare cu ochii legati. t Daca a Pus mana pe bani, va avea tot anul banet din ~belsug ; daca a pus Pe paine, va avea noroc la recolta sau va \ fi bogat (Selemet—Tighina) ; dacé va pune mana Pe carbune, \y Va fi tot anul trist (Capriana — Lapusna), iar pe cutit,va fi un atius de frunte._ ford, Fetele jaw matura tntre Picioare gsi da de-a-rostogo= ll; in urma 0 oOprese cu Piciorul stang si o'Tovesc de o mar- gina, Daca va cidea cu fundul in sus, atunci nu se va marita Ar dact va ‘cidea cu gura in’ sus, atunci se va ma Se ia o perie si un Pahar.cu apa masa. Una din persoane isi leaga ochii 4. 'Plare pe un obiect din aceste dout, Se umbl& incet cu obiectele ca sé nu e ‘tricdciune atrage raul pentru intregul Pin dating Basarabies, ; ao ae ? ;34 Se schimba apoi jocul, se lasa la o parte aflarea norocu- lui si se revine la sortii casdtoriei. y- _ Fetele si flacaii descal{a ghetele si pantofii si ageaza in- | caltimintea la cativa pasi dela us’. Se leaga cineva la ochi gi schimba ghetele si pantofii pana ajunge la pragul usii. A cui gheata sau pantof se afla mai in frunte, acela se va casatori mai intai (Albina — Tighina). ay Chiar figura viitorului sot sau soaté se poate afla in al- busul dela mai multe oud, varsate intr’o sticla cu apa (Seseni— Orheiu) iar locul unde se va marita si va convietui cu sotul sau soata o spune lingura prin ecoul ei (R&aspopeni—Orheiu). Pana gi numele viitorului tovaras de vieata se afla in aceasta noapte. int:’un lighean cu.ap& se lipesc niste hartiute pe marginea de de sus a vasului. Fetele scriu pe fiecare hartiuta cate un nume de baiat. La suprafata apei se pune o coaja de nuc& care va pluti ugor. De aceasta coaja este lipita o lumanare aprinsa. Se im- \ pinge ugor pe apa, aceasta coaja. Lumanarea in mersul ei, atinge o hartiuta si o arde. Al cui nume se afld scris pe acea hartiuta, acela va fi al viitorului sot. (Cobusca-Noua Tighina). ae Tot in acelas vas cu apa, las’ sa cada din lumanare mai multe picdturi de ceara si se ,meneste“ numele unui flacau sau | fata. Picdturile de ceara plutesc pe apa pana se ating, aflan- du-se astfel ursitul (Cobusca—Noua Tighina), caci fetele au grija sd pofteascd pe cel drag in aceasta noapte. ci Se invarteste apa din vas pana ce picaturile de ceara au _ Si ele o miscare circulara gi atunci se poate sti cine urmeaza L pe altul: fata ori baiatul dupa cum urmeaza pickturile. _ Barbatii si femeile mai in varsti vin si se amesteca in jo- _Curile tinerilor si-si afla si ei soarta dup’ dowa coji de nuca Vv _umplute cu ceara si aruncate in galeata cu apa: barbatul alearga dupa sotia lui sau aceasta dupa sotul ei? (Capriana—Lapugna)- Se face mult haz si veselia se varsd din plin in sufletele tuturora. Ceara, materialul din care se fac lumanarile, jertfa cre- stineasci in bisericile noastre, este chematd sa ne destdinue in aceasti noapte si oarecari evenimente ce se vor desfagura in anul viitor. | |35 Se picura ceara mult& intr’un vas cu apa. Pe fundul va- | Sului apar umbre reprezentand figuri ; florile — inseamna fericire, mormantul — moarte ; pasdrea — calatorie . a. (Cepeleuti—Hotin). Figurile de ceara se ridica din apa si se pun la lumina lampii, |) astfel casa lase pe perete, diferite umbre, de animale, plante Se P a., avand fiecare cate o insemnare deosebita (Cobusca—Noua ~—Tighina). be Precum ceara ne da cheia ‘iitorului, nou& oamenilor, tot | aga picdturile de lapte, aruncate in vasul cu apa dau, viitorul vi- | telor noastre. . | Daca se duce la fund, picdtura de lapte aruncata intr’un | Vas cu apa, vaca va fata in curand, iar daca se ingira la su- Prafata, nu va fata degraba (Capriana—Lapugna, Gura - Gal-_ bena—Tighina). Ceara gi laptele sunt lasate la o parte si se trece la oglinda: | Caci oglinda are putere fermecata (Popeasca—Tighina). De a- Colo vine gi superstitia indeajuns de cunoscuta privitoare la) . Spargerea oglinzii si acea privitoare la acoperirea oglinzilor din | WV Odaia mortului. 7 Fetele se uité in oglinda timp de doua ore, neclintind din —~ Ochi, pe cat se poate, spre a-si vedea ursitul in luciul si cadrul glinzii (Seseni — Orhei, Zubregti — Lapugna, Bardar — Lapugna), Si-cum ji va aparea in oglind’, intocmai va fi gsi in realitate (Capriana — Lapugna). : ec Prin unele parti, fata sau chiar baiatul se ageaza intre dou’ —— Blinzi, una in stdnga, alta in dreapta, si spre miezul noptii — (Cobusca-Noua —Tighina), la 12 noaptea (Durlesti — Lapusna) Sau la ora 1 dupa miezul noptii, (Albina — Tighina), va vedea — Ursitul in oglinda. a La inceput apar vedenii urife in fata carora nu trebue si Se ingrozeasca, ci fara frick s& continue a se uita c&ci la urma Ya apare si ursitul sau ursita (Cepeleuti — Hotin). in unele co-— Mune ins& (Ivancea — Orhii) fetele se feresc sit se uite in oglind’, Sd nu-l vada pe diavol, cici nu se vor miarita. 3 ___ Farfuriile, asemenea, joacd rol de seam in aceasta Se iaw trei farfurii: ian eee una cu ofet si unaBie \ _ va mirita (Sirefi—Lapugna), 36 gata la ochi, fata pune mana la intamplare. Daca se nemereset -farfuria goala, barbatul va fi frumos dar sarac; cea cu otet inseamna ca va i urit si sarac; iar dacd pune mana in cea | plina cu apa, barbatul va fi frumos si sarac (Ivancea — Orhei)- Sub cele trei farfurii se ‘pune un inel, o oglinda gi un piep- tene. Se amestec& farfuriile, apoi se ridic& la intamplare. Daca se nemereste inelul, moartea il Paste din graba, pe cel ce-gi cauta ursita; oglinda aduce casatorie, iar pieptenele aduce boala grea (Gura-Galbena—Tighina). Prin unele parti se pune margele, bani, pine, perie. Painea inseamna cA mirele va fi bogat si va avea »paine“ mult; peria inseamn’ un sot bitran; carbunele inseamnd mire urit; iar fata cargia ii cade c&rbunele mantue jocul si incheie vraja (Gordiné$ti—Hotin, Sahaidac—Tighina). 3 Un pahar cu o lumanare aprinsa si aplecati, se invarteste intre doud farfurii si spune cati adoratori are fata, dupa numarul | picdturilor de cear&% ce cad Pe farfurii (Sahaidac-Tighina). intr’o farfurie Cu cenuse se pune un pahar cu apa si in acesta se introduce un inel de cununie gi se uit’ prin el spre a se vedea logodnicul (Popeasca, Ivancea-Orhei, Chisiniu oras)_ Ursitoarele nu- mai intre peretij locuintei. cr Pretutindenea ele sunt gata s4 ne desvdlue din tainele vii- torului si ne pune ja indemana atatea mijloace. Tinerii gi tinerele ies in ograda si aici continua vrajile. Se arunc& omat peste cap ca sa se implineasc&’ ceeace doresti | (Seseni-Orhei) Saul se arunca o ciobotd, o gheat’ sau un pantof _ este casi (Ustia — Orhei, Cobusca-Noua — Tighina, Ivancea— _ Orhei, Milesti: Mici — ; Lapusna), peste oarta (Albina — Tighina, Seseni—Orhei)sau pes n ograda vecinului si la repezeali ia un br: c mai trece pana atunci (Milestii-Mici—Lapugna) ; Se trece si in of de lemne. Acasa se numara lemnele sf daca sunt cu sot, fata37 in curtea vecinului sau a iubitului (Durlegti— Lapugna) se asculté pe furig la geam pentru a auzi convorbirea celor din- nduntru. Daca se aude vorba ,,du-te!l“ ex. ,du te si ada apa !<, atunci fata este bucuroasa sie sigura cd se va marita; iar daci aude vorba ,sezil* sau »Vinol“, atunci fata pleaca suparata si incearca alt noroc (Ivancea — Orhei, Sireti—Lapugna). Cearta din acea casa, va atrage acelasilucruin noua casnicie, iar buna intelegere si armonia aduce multumire pe toata vieata in casa Celor ce gandesc si se casatoreasca (Ivancea—Orhei). * ee Si vremea cum va fi la nunt& se poate afla prin invartirea - |/ Cu ochii inchisi, in ograda. Daca la oprire va fi cu fata din co- tro vine Ploaia, atunci la nunt& va ploua (Branzenii-Vechi—Or- hei, Popeasca—Tighina). oy Fetele mari, in dorinta lor arzitoare de a se marita, por-— Nese cu o legdtura de busuioc in man& (Seseni—Orhei) sau cu Mainile goale, legaté la Ochi, finandu-se una de alta si numara& 9 sau 10 pari, iar pe ultimul il leagi cu o atisoara sau cu o basma, spre a-l cunoaste a doua zi. Dac& parul este noduros, Ursitul va fi urit, dar putred de bogat, sau va fi un vaduvoi Cu copii multi (Branzenii-Vechi—Orhei); daca este lustruit, ursi- tul va fi tanar si frumos ca un inger, dar foarte sdrac (Buliesti—___ { Orhei, Durlesti—Lapugna, Branzenii-Vechi—Orhei, — BardarLa- ’ Pusna, Seseni—Orhei, Visoca—Soroca). ee Numaratoarea se face si din 12in 12 (Gavanoasa—Cahul), | ‘ -Precum si 9 in 9 stalpii casei cari se leaga cu lana. Daca prindey Promoroaca fata se marité, dact nu Prinde promoroac& fata nu Se marita (Gura-Galbeni—Tighina). ca : Daca este vreo Padure prin apropiere, se leaga la intam- Plare un copac pentru a sti cum va fi mirele, dupa cum va fi Opacul, 2 oe gabe i Fantana nu este nici ea uitati. Fetele pun busuioc intre Petetii Fintdnii pentru ca pan& a doua zi, inibadoctt Sf prinda. °moroacd si astfel mirele sa fie bogat (Capriana—Lay i nzenii-Vechi—Orhei) sau si aib’ mult noroe (Bardar—s] na, Zubresti—L’pugna), Busuiocul se mai pune si wee Se leaga cu o panglica rosie (Ivancea—Orhei, B Yechi—Orhei) Re i eee ee F ¥S= 38 Fantana arata fetei mari pe ursitul cautat, daca se uita in adancul ei cu lumanarea dela Sf. Paste (Gavanoasa—Cahul, Chisinau--oras), dupa ce mai intai s’a acoperit cu un tol (Dur- lesti - Lapugna). Vederile urite inseamna ca ursitul nu va veni _ 4ga_curand (Seseni—Orhei). | Tighina, Cobusca-Noua } fe { y “rol di Drumul dintre fantan& si casa il fac de 3 ori sau de 9 ori | cu gura-plina de apa dela 3 fantani deosebite. Ele pe drum merg singure caci altfel nu reuseste vraja (Seseni—Orhei). Pe drum, de se intalnese in cale cu vreun barbat si-i da buna Seara, nu trebue s& raspunda, ci s& continue drumul mai de- Parte, privind cu atentie la drumetul ce a intampinat-o. Cu apa dela fantana se face din faina,—cantitate 18 gaoace de nuc&, sau 3 degetare,—niste aluat sau mici turte gi sé ageaza » 70 prag pentru a fi mancate de cdine, Pe a carei fete il marfanca intai, aceea se marité mai degraba (Ivancea—Orhei, Sahaidac— —Tighina, Capriana — La&pusna). Daca mananca incet, se va marita mai tarziu (Branzenii-Vechi-—Orhei). O parte din aluat Sau turta se pune noaptea sub perng— : (Pentru visarea iubitului (Ivancea—Orhei, Stolniceni — Lapusna). Daca lucrurile au Puterea cunoasterii viitorului si ele stau la dispozitia omului ca s&-i destdinue din tot ce-I asteapta, cu atat mai mult fiinfele, fapturi cu duh si viata au acest dar si ele stau bucuroase in calea noastra gsi ne ajuta sé patrundem cele de nepatruns, - “Apucarea prin intuneric din cotet a unei gai Pentru anul vitor, lips’ de noroc; din p duce fericire. Cdinele si el, precum am vazut mai Sus, e Chemat sa joace norocire mare in fami! negre e semn rau triva gaina alba a © oracul. Urletul cAinelui aduce ne39 furculite, a palmelor de 3 ori, sus pe poarta, pentru trezirea Cainelui si provocarea latratului. Se stie astfel din ce parte va veni mirele, dupa directia din care latra cainele (Albina — Ti- ghina, Seseni—Orhei, Bogdanestii-Noui—Tighina, Gordinesti— Hotin, Ivancea—Orhei) [ Oaia nu ramane mai Prejos de celelalte animale. Miorita care a stiut si-i desvalue ,Moldoveanului* cele urzite de dugma- nii lui, vine si de data aceasta si-i arata din tainele viitorului ~—in aceasté noapte. j in timpul noptii se vine in iesle si se_leagad o oaie cu o Cordicd rosie la gat si a doua zi se vede cum este oaia, tanar& Sau-batrana, caci asa va fi si alesul inimii (Bogdanestii-Noui— Tighina, Milestii Noi —L&apusna, Gura-Galbena—Tighina). Daca Se nimereste un berbec, atunci c&s&toria va fi foarte degraba (Ca- Priana—Lapusna, Selemet—Tighina, Cobusca-Noui—Tighina). Fata se mai duce si la gogerul porcilor si le striga ca Si se destepte spre a le spune si ei despre mire. Daca porcul Se scoala in picioare curand, barbatul va fi harnic, iar daca nu Se scoala, barbatul va fi lenes (Popeasca—Tighina, Raspopeni--Or- hei); daca porcul grohae, fata se va marita curand, iar daca nu gro | hae, atunci se va Scurge multé vreme pana la nunt&é (Seseni— Orhei)- : . Daca la prima lovitura cu piciorul si laintrebarea: ,,Huideo! nul acesta ?“ porcul nu raspunde, se intreab& pentru anul vii- tor gi aga mai departe, pana ce se da un raspuns; se stie ast- “fel cati ani vor mai trece pana la nunta, dupa numéarul intreba- Tilor (Albina—Tighina, Durlesti—Lapugna, Capriana—Lapugna), Cobusca-Noui—Tighina), rie Oare vitele raman mai Prejos !? Tovarasele nedespartite ale Romanului, si izvorul de hrana, Vita de povar& la deal, la arat, cirat papugoi si pietrig nu poate SA nu ne ajute si stim ce ne asteapta ! ' / Vaca care rage in aceasti noapte, vesteste de bine ~*nii-Vechi—Orhei). ‘ : .. Fetele se mai duc gi in ‘Staul gi incalect | | vaca, intretinand aceeasi convorbire ca si cu ee40 a sti cAti ani vor trece pana se vor marita (Ivancea—Orhei, ; Capriana—Lapusna, Gavanoasa—Cahul). Animalele nu dorm in aceasta noapte sfanta si ele stau \s\ p de vorba in graiuri necunoscute noua, oamenilor (Ivancea—Or- ~ hei); cine incearca Sd le asculte vorbirea ramane mut pe toatai \ vieata (Chigin&u—oras), : Cand le cerem si ne si invaluite in ceafa, mu demana in aceasta noapte , noasa—Cahul). '——-. Borona se cu lapte, pentru bena—Tighina). desvalue din cele cunoscute Cerului titorilor, bucuroase ne stau la in- si zicerile lor se adeveresc (Gava- Pune in usa staulului vitelor sau altor animale a se opri luarea_ manei prin vraji (Gura-Gal- : 6 a oa z 3 Qa . 2. 8 S 5 z p oo po ‘ nzenii-Vechi—Orhei, G&vanoasa—Cahul, Po- _ Peasca—Tighina, Tarsitei—Orhei). Cojile le pun pe fereastra (Otac—Orhei), Pe masa (Durlesti—Lapusna), intr’un chug de f grau (Truseni—Lapusna) sau alt loc uscat (Bardar—Lapugna) pta, insemnandu-se Artie (Milesti—Lapusna, Sadova—Lapusgna). Cojile de ceapa gsi imprejurul unei farfurii, i 7a dintre foile de ceapa nu a inmuiat sarea din ele, atunci anu, va fj Secetos (Capriana—Lapugna, Budesti— Lapusna). Prin unele Parti, zentand cele trej luni Se pot pune Daca nici , nu se pun decat 3 foite de ceapa, repre- de vara (Branzenii-Vechi—Orhei) si se » Ci si grau, orz, ovas, pentru ca sa stim ce d cultivam (Gordinesti—Hotin). es 3 he »Camiasile, Cici asa _poarti denumirea foile de ceapa, ne Prezic si soarta noastra de Peste an. Umezeala sari aduce mul- {umire, precum ramanerea ¢ in starea in care am pus-o, aduce »Scarba“, necaz si nimic nu-i va merge din plin acélui om. sa a ila: a te41 La ora 12 din noapte, toti Vasilii pornesc S84 joace asa Numita ,sarba Vasililor“ (Gura-Galbena—Tighina) ; veselia se Tevarsa din plin in sufletele celor Prezenti pentru ca si in anul Viitor veselia sd nu mai conteneasc4 (Seseni—Orhei). Se mananca la masa din seara aceasta numai carne de gaing (Hasan-Batar—C.-Alba), colaci si sarmale (Seseni—Orhei), grau indulcit (Cetatea-Albi—oras), placinta in care s’au pus biletele Purtand vorbe de noroc sau vorbe sigalnice (Chisinau-oras). Gospodarul, gazda chiabura, hotdragte de mai inainte vi- felul ce se va da drept noroc, acelui ce ya stranuta intai la aceasta mas§ (Hasan-Batar—C.-AIba), , Nimeni nu are dreptul si se tidice dela mas& pana ce se | termina Ospatul, pentru ca si clogtele s& stea pe cuibar peste an (Hasan-Batar — C.-Alba). : 5 Dupa ce se termina masa, gospodina se duce cu Testulde | _ 8rau fiert si nemancat Si-l di pasarilor din curte ca s& se in- Multeasca si sd nu moara ilestii-Mici — Lapusna, Hasan- i Batar—C.-Alba) Sau se dai colacii ramisi vitelor,? ca sq lei ‘Todeasca ogoarele Peste an (Seseni—Orhei). Farmecele reincep. Ursitul este chemat prin fel de fel de Mijloace ; casatoria mult dorita si norocita framanta mintea fetelor, , Ele pun doua linguri rezemate de Piciorul laitei. Dacd nu | Sunt pravalite a doua zi, atunci fetele se Vor casatori (Milestii-- ~~ ici—Lapusna), Paharul gol dela Ceai, il duc de trei ori dupa Picioruy stang, de trei ori dupa piciorul ‘drept 2ntru ca ursitul "| -S4 vie in graba Mare, cu sase picioare (Ivancet—Orhei), mS i (Branzeni—Orhei, Cobusca-Noui—Tighina), , ».. Deschiderea cerului nu este vazuti decat de oamenii | © cu sufletul curat (Seseni—Orhei), iar cei rai nu pot ved aceasta minune cereasc& (Zubresti—Lapugna), aan ‘ | Nceperea unui nou an simbolizeaza nagterea Domni Mtocmaj Ca atunci cerul se cutremura, se deschide, . ae ry42 intreaga sa frumusete (Seseni—Orhei). Mortii se ridicd din morminte si umbla prin cimitir, fara nici o teama de vieata (Seseni—Orhei). Totusi lumea lor spirituala nu trebue s4 comunice cu lumea noastra pamanteasca, si de aceea nu este bine si trecem pe langa cimitir in aceasta noapte, ca si nu fim prinsi de morfi si dusi in lumea nevazutelor (Branzeni—Orhei). Din lumina gi flacdra cerului ia si pamantul side aceea in diferite locuri se vad din departare flacari ce ascund in paman comori de aur sau argint. . Oamenii se duc in acele locuri si pun cureaua dela brau, marcand locul, si a doua zi sapa si gisesc comoara (Ivancea— Orhei). Duhurile rele s’au ascuns in negrul pamant, orbite de stra- lucirea cerului si multe dintre ele au pierit, arse de razele lui (Tarsitei—Orhei). : Ursitoarele destram& din misterele viitorului si in timpul somnului si deaceea fetele dupa ce se piaptana intre doua usi, aduna parul de pe pieptene si-pe acesta impreund cu pieptenele | sau ciorapii fi pun sub perin& ca si viseze ursitul (Ustia—Orhei, Chiginau-oras, Gura-Galbena—Tighina, Ivancea—Orhei). | Nu numai fetele, dar si flacdii sunt doritori sa-si afle con- _ Soartele gi de aceea pun sub perina ciorapii ce i-au purtat timp ———te opt zile inainte de Anul Nou (Cobusca-Noui—Tighina) sau pun vrun pantof, vr’un ciorap sau alt obiect folositor femeilor _(Ivancea—Orhei), Fetele mai pun sub perina gi o matura, o lingura, o furculifa sau un cufit si daci vor visa unul dintre obiectele puse, au dovada sigura c&4 se vor marita. Se mai pun si hartiute cu di- ferite numiri de flacai pentru ca dintre acestea, ursitoarele sdog aleagd pe cel menit si si-l arate in vis celor ce dores afle (Cobusca-Nouai—Tighina). Se cule cu parul dat pe fati ca ursitul si se sue pe fire ar in sus (Seseni—Orhei) sau pe podul de betisoare ce se face peste apa dintr’o farfurie, pusa sub patul unde doar + fata (Ivancea—Orhei), . “de p fi > 1 *43 Tot ceeace se viseazd in aceasta noapte se implineste cu adevarat si tntocmai (Truseni —L&pusgna), caci pretutindenea in aceasta noapte un Duh sfant de adevar si dreptate rataceste prin lume (Truseni—Lapusna) gi prin diferite semne, prin vise, ni se araté ceeace va fi si ceeace este scris fiecdruia de Creator (Seseni—Orhei). : Dupa petrecerea gi veselia din ajun, trupurile trudite isi Tecapata fortele si traiesc lumea subconstientului, a viselor. In sat, adanca pace cereasc& se coboara pe pamant. Tot mai rasleti sunt gospodarii. Cei tineri, nepasatori de gerul noptii de iarna, canta si chiue, pe cand cei mai in varsta, infagurati in hainele lor se indreapté grabiti spre locuinte, ca in linistea . Noptii si in somnul cel dulce sai recapete puterile pierdute. Il : NAadejdi noui prind sa se infiripe si dau sufletului o adanca _ multumire, cdci este zi intai de Anul Nou. De dimineata fata se duce la fantana s& aduc& ap& pen- | tru splat, avand grijd sa nu alunece sau s& se impiedece de) vr’un lucru, ca si aib& noroc la nunta (Micleugeni—Lapugna)_ Sau sa se marite in acest an ce a inceput (Capriana—Lapugna).) Mult se intristeaz& cand in drumul ei vede o cioara, cdci atunci Si barbatul ii va fi negru (Spinoasa—Lapusna). De se va intalni ~ Cu un barbat, vitele vor da prasila de gen masculin, si contrar, | ‘de genul femenin (Valea Perjei-Vechi—Tighina). : Grabita se intoarce acasa si toarna apa curatd in vasul de spalat pentru ca gi anul s& fie rodnic gi plin (Micleugeni— Lapugna). Unii oameni se spal& cu zipada, ca s& fie albi gi frumosi | intregul an (Marzesti—Orhei) ; fetele se spalé cu zar dela vacd ca a mai frumoase gi s& placa flicailor (Micleugeni—Lapugna). Bani sau diferite obiecte casnice nu se imprumuta vecini- >» pentru ca sa nu se incuibeze saracia in casa (Valea P : Vechi—Tighina, Bardar—Lapugna, Truseni—Lapugna) § Cana de apa nu trebue s& fie scoas& afaré din cast Lapusna). Creanga de vigin, pusi cu doua siptimani in : t ‘ ;1 44 ulcior cu ap& si inmugurit’ in aceasta dimineata, inseamna an - bun, manos si ploaie la timp. Mult se bucura gospodarul cand -vedé creanga inmugurita. i in ziua de Anul Nou nu se coase, nu se matura prin casa, | spre a merge bine gospodariei gi toate si aib’ spor (Seseni— Orhei).\.>) p Toata lumea se poart& bine in aceasta zi: ascultatori ca in alte dati, sburdalniciei nevinovate ; copiii sunt mai cumintenia respectoasd a luat locul —tinerii inconjoara cu mai mult dra- goste pe cei batrani, iar acestia cu mai multa incredere si bu- curie privesc la :odraslele lor. O armonie deplina leaga pe toti, pentru ca intelegerea deplina sA fie si peste an (Seseni-—Orhei). Dealtfel 0 adanc& credinta transmisa din stribuni cere, ca in toate sarbatorile mari sufletele Oamenilor si arunce rdutatea Si necuviinta in. genuna neagra a duhurilor rele, ca sa placa Ta- talui ceresc (Sadova—Lapusna) si a indeplini porunca-I sfanta. LY Grupuri de copii, baietasi si fetite, sau chiar tineri umbl& | din casa in casi, semanand cu graunte pe toti cei din lduntru | (Valea Perjei-Vechi—Tighina, Trugeni—Lapusna, Ivancea—Orhei" Tataresti—Lapugna, Branzenii-Vechi—Orhei, Zubresti—Lapugna), urand sanatate, noroc si belgug (Marzesti—-Orhei, Otac —Orhei) 4 Urarea se face in proza, zicandu-se :' ,Sanatatea Noului si da Anul cu sinatate !« (Milesti—Lapugna) sau in versuri: SA traifi, SX ‘nfloriti Ca merii, ca perii, in mijlocul verii ; Ca toamna cea bogati De toate ‘ndestulata!.. (Visoca—Soroca, Ce- peleuti—Hotin). Se ureaza gi roadi pamantului (Ustia—Orhei). Semanatul incepe cu Parintii dela cari primesc banuti si covrigi (Zubresti—Lapugna, Seseni—Orhei); apoi merg la napasi. Acestia nu trebuesc s& fie uitati, cAci se supara si deaceea tintii conduc sau recomandy copiilor sa se duca intai la nasi _(Capriana—Lapusna). Primesc bani si covrigi—de obicei in ~ humdar de doi — ca si Dumnezeu si le dea pe lumea cealalta (Micleugeni—Lapusna), Bak45 De la nagi se colinda pe la diferiti cunoscuti, rostind ace- leasi urari. Prin unele comune seamana si oamenii mari, chiar: batra: ii, mai ales daca se duc in ospetie pe la cunoscuti. (Bog- danestii-Noui—Tighina, Siligtea-Veche—L&pusna). Se seamana si animalele (Tarsitei—Orhei), ca si acestea sa fie sandtoase si s& aiba spor la lucru, sau gainile—s& cloceasc& bine peste an (Selemet—Tighina). % Nu numai cu grau, ci si cu porumb, secara, ovas, orez, cafea se seaman& (Gura-Galbena—Tighina, Ermoclia—Tighina) Sau cu o amestecatura din toate aceste cereale, ca sa fie belsug in tot felul de semanaturi (TArsitei—Orhei). Daca un gospodar va fi semanat mai mult cu grau, graul li va da o recolté bogat’; daci va fi sem&nat cu saman{a de canepa, aceasta planta ii va da o recolt& manoasa gs. a. (Ca- Priana—L&pusna) si astfel plugarul stie ce planta s& semene mai mult, Boabele sunt prinse cw mana si dup& numarul boabelor Se poate sti belgugul recoltei (Gordinesti—Hotin). a Boabele cazute pe jos se dau apoi la vite si porci pentru alungarea boalelor (Valea Perjei-Vechi—Tighina) sau se las& ; pana a doua zi ca sa aiba gospodarul noroc tot timpul anului (Sadova—Lapugna) ; ziua urmatoare se strang si dupa numarul lor se poate sti cati pui va avea gospodarul (Gura-Galbeni— Tighina). oe Se seamana toata dimineata pana la amiazad (Micleuseni— Lapugna). FA : \ _Imbr&cati in vesminte de sarbatoare, toti oamenii se duc si asculta sf. slujba dela bisericé. Mai ales cei ce poarta nu- Mele de Vasile, trebue si asculte aceasta slujba, ca sa le ajute Domnut ‘ceresc. Flacdul ce intdlneste pe o fata pe drum, isi Stie ursité précum gi fata ce va intalni pe vreun flac&u in dru- mul ei spre biserica, c&ci Dumnezeu scoate tn fata pe ci ‘Celui ce se duce Ia biserict in aceasta zi (Micleugeni Ceice au vreun bolnav acasa, iau cAteva fire dela _ Potului mare, pentru ‘insanatosirea lor (Sahaidac— : La inapoierea dela bisericé copii seama’n& pe y Flacaii asteapta in Poarta bisericii cu un i hes i46 j cog, pana ce iese preotul din bisericd. La iesirea Sfintiei sale, mu- | zica de lautari canta un mars si-l conduc acasa, unde il seamana | si-i, inchina« curcanul sau cocosul. Primesc bani si apoi pornesc cu _muzicantii prin sat (Scoreni si Micleugeni—Lapusna). in mijlocului satului se intinde hora plata Muzicantilor, se adund flacdii iau masa (Scoreni—Lapusna). Fetele arunca in iaz, ghirlande de flori si, daca se duc la fund, atunci nu se vor marita; de se va duce inainte, se va marita; iar de se va invarti pe loc, nu se stie ce va aduce anul acesta (Ivancea—Orhei). Vueste satul de sgomote si veselie. Unii dintre muzicanti canta la hora, altii colinda satul si canta pe la casele oameni- X. lor (Scoreni—Lapugna, Ustia—Orhei). Barbatii si femeile se indreapta spre gospodariile lor, ca Sa pregateasca pranzul cat mai bogat. : | Acasa tamaiaza vitele ¢ | si dup& ce se face la diferiti gospodari, unde a Sd fie sAndtoase pentru arat si semanat (Bardar—Lapusna). Copiii las semanatul si iau sorcova cu care sorcovesc pe | Cunoscuti. Sorcova este un buchet de flori artificiale, de hartie, Cl care se loveste usor pe spate, in cuvinte de urare, versifi- : cate (Bardar—Lapusna). B _ Copii sunt Poftiti si stea pescaune ca sd stea clostile pe cuibar peste an (Pistrueni—Orhei). Fetele rup varfurile mlajelor : | dela sorcovele Copiilor si le pun in apa cu care isi spala parul, : . Pentru ca sa le creasca lung si frumos (Hasan-Batar—C.-Alba). Incep Sa se “e Sospodarii unii la alti. Finii la nasi, F fiii la pParinti, cumetrii unii la altii, cu cate o pereche de colaci ; _ Si ureaza cele bune (Capriana—Lapusna). Un iepure iegsit in cale € semn ca nu vei gasi_ acasa pe cel la care vrei st te duci (Popeasca—Tighina), iar de te va intampina cineva cu caldarile — desarte sau. pisica (Trugeni—Lapugna) e semn ca-ti va merge rau tot anul (Gordinesti—Hotin, Bogdanestii-Noui—Tighina). | Cantecul cocosului in Prag aduce oaspeti multi peste an (Branzenii-Vechi—Orhei), iar cotcodacitul gainilor arati veselie “Mare in ziua aceasta de Anul Nou (Pecistea—Orhei). Bi : j| -Contrar obiceiului rusesc de a se lisa masa intins’ tot timpul 47 Daca intré intai pe us un barbat, atunci vaca va fata pi Vitel, iar daca intra o femeie atunci va fata o vitea (Ivancea— Orhei). Asemenea si celorlalte animale le putem sti progenitura dupa intrarea mai inainte a barbatului sau a femeii (Seseni— Orhei). La masa se serveste, ca gi la Craciun, carne de iepure, pen- tru a fiiute peste an; carne de pasare, pentru a fi usor ca | vrabia (Seseni—Orhei). Se mai m&nanc& si placinté in care s’a \\s Pus un ban. Acel comesean in a carui bucaté a ramas banul, \ va'fi norocos peste an (Micleuseni—Lapugna). intai trebue sa mananci ceva din placinta si apoi sa iei banul, c&ci altfel no-) Tocul nu te va paste (Ustia—Orhei). i in placint& s’au mai pus si betisoare ce reprezinta curtea, Pasarile, vitele, viile, hambarele, pamantul sau chiar Jenea, ca Sa se stie in ce va avea noroc cel ce gaseste betigoarele (Hasan- , Batar—C.-Alba). S'au mai pus si hartiute cu nume de flacdi sau — fete ca sa se stie numele celui sortit de a fi tovaras de vieata_ (Cobusca-Noui—Tighina). _- Pe masa de anul nou se gaseste fierul taios al Plugului si 1g Sospodarul aruncé cu lingura peste el gi in sus, grdunfe de | rau, ca si se faci cerealele bune (Hazan-batar—Cet.-Alba. \ Alti oaspeti sunt vestiti prin c&derea lingurilor jos (Po- \ Peasca—Tighina), iar caderea painii arata ca acei_ oaspeti sunt flamanzi (Popeasca—Tighina). eae Dupa ce toti s’au indestulat cu bucatele si bauturile de pe! Masa, se ridic&d masa, caci nu e bine sé stea masa intinsa, caci nu va sta vita in ocol (Branzenii-Vechi—Orhei). Acest obiceiu este f ile’ §i oaspefii si vie la orice ora. CAinele este chemat si acum > Spue sortii casatoriei tinerei fete, ca si in noaptea spre Anul | ; ~. (Bogdanestii-Noui—Tighina, Truseni—Lapugna, Branzeni— »_ i). ‘ EOE &4 _ Tinerii se grabesc la joc gi aceeasi hora reincepe cu tot | Mai multi voie buna. ; Se crede c& dup& cum este ziua de Anul nou, aga Yremea in intregul an (Targitei—Orhei, Micleugeni—|48 ¢ Cerul senin sau rosu spre Apus (Micleuseni—Lapusna) arata eta, precum Cerul acoperit cy nouri araté o vark ploioas& (Zubresti—Lapusna, Ivancea—Orhei), Cerul senin si rogu arata si rasboiu (Buseuca—Orhei). De va fi ziua aceasta cu soare si timp frumos, anul intreg va fi frumos si imbelsugat (Marzesti— Orhei), iar de va fj timpul urit si Ser, vara va fi foarte c&ldu- Toasa si secetoasi (Marzesti—Orhei), Omatul cu stelute arata 4 4M an posomorit (Popeasca—Tighina), Si animalele prezic vre- | mea: cantand Cocosul in patul sau de vor sburda vitele in staul, \ timpul se va schimba (Popeasca—Tighina), W i 2i, aga vei fi in tot cursul anului. De vei plange, de vei fi mahnit (Pecistea—Orhei), nefericit vei fi intregul an (Valea Perjei-Vechi—Tighina) si multe lacrimi vei i varsa (Branzenii-Vechi — Orhei, Ermoclia — Tighina); bolnav de vei fi, intregul an vei boli (Ivancea—Orhei). De vei fi vesel, tot astfel vei § intregul an (Zubresti—Lapusna, Ivancea—Orhei). Copiii se ferese Sd fie batuti de Parinti ca s& nu facd bube impul anului (Seseni—Orhei, Ivancea—Orhei). Nu in ogor, de te va Jovi cineva cu o maturd (Bogdanestii-Noui—Tighinay. \ ‘aca timpul nu este frumos, viscolul gi gerul naprasnic _ Impiedecand hora din batatura satului, atunci petrecerea are loc im casa unui. gospodar. (Ermoclia—Tighina). : La sezatoare, Vorbele sagalnice se intalnese cu cantecele, Shicitor ile cu Poeziile, amintirile cy basmele. Vreun flicdu talentat | , incepe un cantec, toti ascult& in li- uma si clocoteasca odaia de rdsetele si Blas tare ca 4 fie auzite de cei adunati spre in vreun instrument muzical --niste, pentru ca la vorbele rostite cy fetelor de a afla numele viitorului mire esti _ “mare. Ele ies afara gi pe Cine intaInese tn cale, il intreabaA tes Oe49 nume (Ermoclia—Tighina). Mai aprind si focul in ograda, ca sa vada incotro se indreapta flacira. De se va indrepta spre ele, Curand se vor marita (Gordinesti—Hotin), Se aprinde un chibrit si in timpul arderii se observa in ce parte se inclina, ca sA se §tie in ce Parte se va marita (Bogdanestii-Noui—Tighina), Dac& numarul celor prezenti la sezatoare este prea mic, se Chiama, prin farmece, noui flaca, Roata carutii invartity mult semn ca se vor aduna multi oaspeti (Bogdanestii-Noui—Tighina), x Daca cel drag este de fata la sezatoare, fata ce-l indrg- Seste se face c% se impiedec& de ceva si cade in vazul lui si atunci e Sigurd c& el ii va fi mire. . De 0 va vedea alt flacdu mai intai sau de o vor vedea doi sau mai multi flacdi deodata, hazul si rasul nu mai contenesc. Tarziu, spre miezul noptii, se duc pe la casele lor Pentru @ a doua zi Sa inceapa lucrul cu mai multa incredere ca in trecut, \ Romanul nostru, desi a suferit din timpul plimadirii si Pana in ultimul timp, este prin firea lui optimist, increzitor in Viitor, increderea aceasta i-o da natura, vesnictanara si plind © vieata. Cu un »Doamne ajuta | pasesc in vieafi-intr'un nou Nn, enigma Pentru noi, oamenii, *ACI4" in dating Vavaradie, <OBICEIURI, CREDINTE si SUPERSITII de BOBOTEAZA si SF. IOAN Dupa munca obignuita de toate zilele desfagurata in urma | Sarbatoarei Anului Nou, iati cA avem alte dou& sarbatori cre- stinesti, care incheie seria sarbatorilor Craciunului. Sarbatoarea Bobotezei ne aminteste de botezul Domnului lisus Hristos in a- pele lordanului ; sarbatoarea Sf. loan Botezatorul ne aminteste de sfanta persoana a aceluia ce s’a invrednicit prin pronia cereascd sa boteze pe Fiul lui Dumnezeu. Botezul simbolizeaz& insusi crestinismul, cici pecetea bo- _ tezului pe frunte pusi ne curata de necuratenia diavoleasca (Seseni—Orhei). : in ajunul Bobotezei, dimineata, se obisnueste sa se facd semnul crucii cu creta pe ferestre, pe icoane si alte locuri ca Sa se alunge spiritele rele (Bogdanestii-Noui—Tighina) dupa ce. S'a aprins candela, precum am vazut gi la celelalte sarbatori. La bisericA se face o slujba religioas’ cand se_ sfinteste apa, asa numita aghiasma. | Lumea ia aghiasma si o duce acasa (Visoca—Soroca) cu _ care stropeste locuinta in timp ce se musci dintr’o _placinta restul se toarna in fantand ca sa-fie apa curata, pretutindenea; Pentru ca Sfintirea s& fie mai deplina, preotul dupa servicitt umbla cu ,Ajunul*, cantand troparul Botezului (Visoca—Soroca), Budesti—Lapusna, Gordinesti—Hotin, Chisinau - orag, Siligtea Veche—Lapugna). Poarté Sf. cruce si un m&nunchiu de busuioe cu care sfinteste din aghiasma purtata intr’o caldaruga de catre dascal, pe toti cei ai casei cum gi intreaga gospodirie (Tatarestl —Lapusna). Fetele au grija si pue margelele pe pragul usii, c@ 451 Preotul sa treacd peste ele sau s4 ceara un firicel de busuioc Si, noaptea, atat margelele cat si busuiocul s4 le pue sub cap Spre a-gi visa ursitul (Seseni—Orhei, Albina—Tighina). In aceast& zi, gospodarii si mai ales tinerele fete nu _ma- Nanca nimic toata ziua pana seara (Capriana—Lapusna) sau pana ce vine unul din membrii familiei cu aghiasma dela biserici (Gor- dinestiHotin). Cand se aseazi la masa, beau fiecare cate o jumatate pahar de aghiasma, facand de trei ori semnul crucii (Zubresti—Lapugna). Se mananca numai coliva de grau gi co- laci (Raspopeni—Orhei, Bogdanestii-Noui—Tighina)} Prima mus- __ catura din colac, tinerii au griji si o pastreze pana noaptea cand o pun sub cap spre a visa ursita (Branzeni—Orhei). Pre- Zicerea cu cel dintdi barbat sau femeie intrat in casa, vestind Senul viitoarelor progenituri ale animalelor, pe care am intal- hit-o la Craciun si Anul Nou, are loc si acum in ajunul Bobo- _ tezei (Selemet—Tighina, Bugeuca—Orhei). in seara de ajun, se crede c& se deschide cerul, intocmai Ca si la sArbatorile mai sus pomenite. Farmecile pentru aflarea Viitorului ursit si in aceasta noapte se desfasoara. Fata iese afara cu _capul gol si sta putin timp. Daca intra in casa cu capul uscat, ii va fi barbatul rau, urit si sgdrcit Opeasca—Tighina) sau de va intra in casd cu capul umed, ii Va fi barbatul bun gi blajin (Raspopeni-—Orhei). * Alte multe mijloace pentru aflarea ursitului si a viitorului, | Pe care Je-am gisit in ajunul Anului Nou, se practicd siin a- i Seasta Seara. Mentionam numai pe cateva din ele: numarafea pari- _ °F, cojile de nuc& si figurile de ceara, gaina pus& sa mandnce — St s& bea g. a. (Gura-Galbend, Popeasca—Tighina). La culcare, tinerii pun sub cap, obielele peste cari au pre- “Stat sare (Tarsitei—Orhei) sau prima mugcatura din colac, de © am pomenit mai sus si Dumnezeu le arat’ in, vis pe man- Masi aleasa, Ileana CosAnzeana (Gura-Galbena—Tighina). — ‘m..\ Fetele pun sub cap, margelele, firul de busuioc sau prima ‘MUscatur din colac, intocmai ca gi fldcaii si astfel vor vedea — a ™andrul la chip si viteaz, Fat-frumos din basme (Albina— Sina, Seseni—Orhei). cre OWS. RR eo Ng a 8 ele Me WIN oe we ele‘ 52 \ J in ziua sfanti a Botezului Domnului, dimineata, toti ai ca- sei, dupa spalare, beau din aghiasma adusd in Ajun (Popeasca —Tighina) fara grija c& se va sfarsi bautura sfanta, caci se va — reinoi cu apa sfintita, apa din sfanta api a lordanului, dati- toare de sanatate gi liniste_sufleteasca. Asemeni éa si in celelalte sarbatori, se aprinde candela, ei veniti in aceastd dimineata intr’o casi straina sunt pof- Ltiti sd stea jos, ca s& stea siclogca pe cuibar (Buseuca—Orhei). Gospodarii se grabesc spre locagul sfant, spre a fi de fata la Sfintirea apei. Fetele Poarta in maini troite de busuioc si de alte flori ca s4 cinsteascX mai bine sfanta cruce; aceste flori sunt bune de altfel si contra boalelor, afumandu-te cu ele (Gor- dinesti—Hotin), Slujba bisericeasca dela Boboteaza incepe in interiorul bi- Sericii si sfargeste afaré sub cerul liber. Sf. lordan sau sfintirea apei se face prin Scufundarea de trei ori a Vreunui rau sau a unej fantani, zeni, Pecistea — \ iar c sfintei cruce, in apa daca raul este inghetat (Bran- ‘Orhei). Locuitorul, la a carui fantand s’a facut lordanul, se crede ispagit de pacate si bun la Dumnezeu, caci preotul a fost inspirat de Duhul-Sfant sa aleaga fantana, omului acestuia (Seseni—Orhei). Daca se afl in apropiere vreun izvor, sfintirea apei se face acolo ca sa fie apa curaté asupra cdreea se va cobori Duhul Sfant (Otac—Orhei), Se mai face sfintire gsi in nigte vase cu apa aranjate pe o masa in fata bisericii sau intr’un basin di curtea bisericii (Chiginau-oras). in timpul sfinfirii, in timp ce corul canta troparul Botezu lui (Visoca—Soroca), jandarmii trag focuri de arma spre soar rasare (Popeasca—Tighina, Marzesti—Orhei, Hasan-Batar—Ce fatea-Alba si in toate celelalte comune). i Pocnituri asemanatoare acelora dela Botezul Domnului, cand Duhul Sfant a despicat nouri si sub forma de porumbel s'a coborit pe pamant din bolt cereasci, risbat pana depar' vazduhul, vestind tuturora marele eveniment. in orase vestirea Botezului se face prin trageri cu tunuf (Chigindu-oras),53 Respectarea acestei datine, sprijinit’ de autoritatea Statu- lui, are loc in fiecare an. Nu numai jandarmii trag focuri, ci si alti locuitori din sat, Cart au arme gi se afli de fata (Zubresti — Lapugna, Tarsitei, Seseni—Orhei); cat mai multe focuri trase, aduc bucurie Tat&lui. Ceresc (Truseni, Sadova, Bardar—Lapusna). Fetele mai poart4 cate 0 icoand (Raspopeni—Orhei), ca Sa le ajute Dumnezeu la méritat Oamenii striga din tot sufle- tul »chiraleisa« (Gordinesti—Hotin), urare sfanta Celui Atotputer- Nic, ce s’a tavrednicit sd ne arate calea spre iertarea pacatu- dui Stramogesc. Se_mai da drumul la_porumbei, asemanatori celor ce au Sburat deasupra capului MAntuitorului, la botezul din apele lordanului (Capriana—Lapusna). Acesti porumbei sunt sfintiti si nu trebuesc impuscati. Pe alocurea se impusc& in ei gi se so- Cotesc sfintiti numai cei ce scapa cu vieat’ (Gura-Galbena—Ti- Shina). intrecerea intre porumbeii din vazduh este intovarasita de o intrecere intre calareti pe paméant, soli vestind botezul Dom- Nului (Spinoasa—Lapusna). Apa sfintita are putere de vindecarea boalelor, c&ci este P& in care s’a botezat Domnul (Gura-Galben’—Tighina), Bol- Navii ce pot merge sunt adugi la slujba bisericeasci, ca sa fie Stropiti cu apa Sfinfita, spre vindecarea lor (Gura-Galbeni— J8hina). Chiar oamenii mari cauti' s% fie stropiti cu apa sfin- ta, c&ci acel udat are noroc Ia toate (Seseni—Orhei). Bolna- Vilor ce nu se pot fine pe picioare sau copiilor mici, li se aduce © casa apa Sfintit& si parintii ti stropesc zilnic pana la vindecare (Capriana—Lapugna). . f Se pastreaza apa intr'un vas si pentru diferite cazuri ne- Norocite in cursul anului, mai ales pentru vindecarea_boalelor eseni — Orhei), Timp. deo -saptamana, dupa Boboteaza, in a “icare diminea{i, inainte de mancare se bea aghiasma, fa-\) Candu-se semnul crucii cu fafa spre r&sarit (Gordinesti—Hotin), bea de trei ori pe zi, cAte trei inghifituri (Visoca—Soroca). Si Surditenia sufleteasc’ ne poate veni. tot prin apa sfintita, cici Site bea din aceasth apa in ziua de Boboteazt, va fi curi{at =54 de piicate (Bogdanestii-Noui—Tighina). Pana gi farmecele sunt aduse prin apa lordanului, caci fetele ce se spala cu aghiasma vor avea parul lucitor si vor fermeca pe flacai (Gura-Galbeni— Tighina, Raspopeni—Orhei) sau, daca fata este putin visatoare si tematoare de dragoste, sa nu fie indragita de acestia (Po peasca—Tighina). Si Ogoarele, vitele se simt sub puterea ape Sfintite si de aceea oamenii Stropese cu aghiasma viile ® Ogoa Tele, spre a cregte bine sia da rod mult (Ivancea—Orhei, Mi- legti—Lapusna, Gordinesti—Hotin), livezile spre a da poame mari (Otac—Orhei), si vitele gi locuinta, magaziile, staulul si cotetele ca si se alunge Spi ritele rele (Bogdanestii-Noui, Popeasca — Tighina, Micleuseni, Truseni, Sadova—Lapusna). A Se toatna si in fantana, ca si fie ferita de necuratenie (Tarsitei —Orhei, Visoca—Soroca), Precum si in poarta casei, ca sa fereasca gospodaria de necuratul (Valea Perjei-Vechi—Tighina Stropirea se face cu un manunchiu de busuiog (Stolnicen Capriana—Lxpusna, Ivancea—Orhei), fie dupa intoarcerea del biserica, in comunele Pomenite mai sus, fie in seara de Bob: teaza (Gordinesti-Hotin), fie in ziua de Sf. loan (Bardar—Lapugna oo Dac& Sfinfirea apei s’a facut in vreun rau, la vreo fai tan sau in niste butoaie, Seadapa caii si alte animale, ca - aib’ gospodarul noroc de ele (Sadova, Trugeni —Lapusna, & seni—Orhei, Albina—Tighina, Gordinesti—Hotin), Mult se bucuraé oamenii daca ingheat&é curand apa in ¢ s’a facut ‘Sfantul lordan, c&ci vara acelui an va fi imbelsuga - (Valea Perjei-Vechi—Tighina), Vremea dela Boboteaza ne vesteste si vremea de peste Un cer senin cu frig mare aduce o vara calduroasa (Bardar- Lapusna) ; de va bate si vantul, atunci e sigur ca anul va manos,—dincotro ya bate vantul, se va patuli graul pes —\ vara (Popeasca—Tighina), Promoroaca pe copaci asemeni semn de road& multi (Popeasca—Tighina). Boboteaza, anul va fi ploios -— »panea“ nu se va coace (Popeasca—Tighina).55 Animalele vestesc de asemenea vremea, insd nu cea de peste an, ci vremea apropiati. De va canta bufnita pe o piatra, e semn ca va fi frig; cAinele vesteste rasboi, de va urla ui- tandu-se in sus. Nu numai apa sfintita are putere divina, ci gi paiele de pe JOs pe care a calcat preotul la Boboteaza. Ele se aduna de go- Spodina si se pAstreaza pana cad clostile si atunci se pun in » Cuibar, ca se stee pe oud (Ivancea—Orhei, Gordinegti—Hotin) Si astfel s& scoata mai multi pui (Capriana—Lapusna). Hartia, praful ramas dela focurile de arma, fultuiala (carpa), Care fine praful in teav’, asemeni au putere miraculoasa, cici Sunt bune pentru descdntece de boli (Sahaidac—Tighina), mai ales pentru cei speriati (Seseni—Orhei) sau leac contra dure- tilor de urechi (Gordinesti—Hotin). Nu numai cei vii trebue si se impartaseasca din darurile sfantului Botez al Domnului, ci gi cei morti si de aceea unul din Membrii familiei merge cu aghiasma la cimitir si stropeste mor- Mintele celor adormiti (Gordinesti—Hotin). ; Slujba bisericeasca odata sfargita, preotii umbl& pe la casele amenilor vestind Botezul Domnului acelora ce nu au putut veni la. biserica (Raspopeni—Orhei). Poart& sfanta cruce si aghiasma Sieste insotit de un grup de baiefi cari strigd : ,Chiraleisa“ din gre- Cescul »Kyrie,eleison*‘——Doamne milueste (Cepeleuti—Hotin), Dupa ce stropeste toate camerele gi pe tofi ai casei, toti Saruta. santa cruce (Bogdanestii-Noui, Ermoclia—Tighina). Se Stropesc apoi vitele din grajduri (Branzeni—Orhei) si in urma Preotul este poftit in cas& la masa. ede Tse di un colac, pomana pentru cei morti, un fuior de ca- ‘nepa,—camasa pentru lisus si bani pentru osteneala_preotului ( Visoca—Soroca). ’ a Fuiorul de canep& se poate pune gi la sfanta cruce (Ris- Popeni—Orhei) cu aceeasi semnificatie casi mai sus. 4 Se mai face gi semnul crucii pe uga, ca st se apere casa — de duhurile rele sau ca si se oud gina peste an (Popeasca— ighina). Numai dupa plecarea preotului se aseazi oamenii | MASA, avand grija, mai inainte, Si bea aghiasma (Cepeleufi—_