Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Comisiunea Monumentelor Istorice - Sectia Din Basarabia. Anuar 1928.

    Încărcat de

    gumenai
    73 vizualizări128 pagini
    Monumente romanești și istoria lor

    Titlu original

    Comisiunea Monumentelor Istorice.Sectia din Basarabia. Anuar 1928.

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Monumente romanești și istoria lor

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    73 vizualizări128 pagini

    Comisiunea Monumentelor Istorice - Sectia Din Basarabia. Anuar 1928.

    Încărcat de

    gumenai
    Monumente romanești și istoria lor

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 128
    I PARACLISUL CE In puternicul si minunatul castel, care aleatueste miezul cetatii Hotinului, printie diferitele cladiri, mai toate maestrit execu- tate care sunt ingramadite in aceasta incinta, se giseste si un paraclis, Efi fost facut de Petru Rares, Legat de un complex de’ cladiri—poate care se zi a 1) Extras din lucrarea sub tipar: Biseriile moldovenesti in “Veacul al XIV-Iea, C2 M. Ist TATIL HOTINULUD) de G.BALS, palat _domnesc~ se gaseste acest paraclis asezat la etaj, peste o serie de incaperi joase si cu intrare deosebita. Precum vom vedea, este verosimil ca unele lucrari sa fi nor. Paraclisul vdzut dinspre 8. Est, fost executate t aici in vremea Iui Rares, to- tusi_paraclis I in sine trebue s& fie mai vechiu, Se compune dintr'un singur naos cu un altar. Bolta acuma e cazuté, dar se vede ca era un semicilindru (bercean), iar aceea 10 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE. SECTIA DIN BASARABIA, a altarului era un sfert pe sierd legat de filate asemenea oarecum cu ceea ce se ve- prin trei arcuri trans de la Balinesti, Usa de intrare — un adevarat portal—este foarte frumoasa si de un aspect si de profile ne obisnuite la noi. E si ceva mai laté de c&t cele ce le-am va- zut pana acuma, avand peste 1m. 30 cm, atime. Sunt nervure care se indoae sus intr’un arc foarte putin frant, partile verticale continudndu-se drept in sus si indreptand ar- curile de mai sus, Sunt cinci asemenea _nervuri separate prin adancaturi (cavete). Aceasta pa- re afi fost usa veche,—dar la © epoca mai noua s'a adao- gat concentric inc o serie de muluri, vre-o opt, care se inde- parteaza de normele de_ protila-~ turd gotica. Sunt simple toruri, asezate prin manunchiuri de acaba astin tio eropiveckon rearpapi Waeuon Pocei Ohecea ss, IL ‘A. Hato, Heropia Beccapasin ch apentbitunxs pene: Oxecea, 1826, "tll B 3) Ay Taree. Op. ai, if, pe 832, din in anul 1395 %), Nici una insi nu gaseste sprijin aceste pareri marturiile isto- BE forga, Sli Itorice asupra Chit Oi Albe. Bucuresti, 1899, p. 43, w 3 teen ye Maropiams sunronepeain us ope/ qnetimn Pocen. Beceapasenan ofawerh. acta 2 CO Tetepsy prs 1808, p. 15. Z, Arbore. Basarabia tn secolul XIX-lea, ‘Bucuresti 1898, p. 279) HIT, Ce we none Tawi-maneni, Poccia. Vol XIV, ©. Tletepsyprn. 1910, p. 495. Hie Xarwmia. Ocuountas neropuaverit sant mast'o Beccapadin. Tpytu beceapasexoh yxeHof ap- AHBHOM woweein, vol Il, p. 18. 3) TH. Batmmgon, Beceapasia. Meropr yeckoe snnteautie 1802, p. 106. TI. 6. Tletepdypre. 1891, p. CETATEA TIGHINA. : 23 Dunarea pe la Isaccea') si s'a indreptat spre centrul Moldovei, iar Titarii de Ociacov au trecut Nistrul, probabil pe la Tighina, care, ca si intreaga Moldova, n'a opus nici un fel de rezisten{a. Se crede, ca So- liman ar fi mers dela Suceava la Tighina’), unde se hotiri si ridice o cetate, care ar fi avut menirea sd tie in frau Moldova’) si desigur, cum afirma Dimitrie Cantemir, SA supravegheze gi asupra Titarilor de dincolo de Nistru si ca 0 ameninfare im- potriva Poloniei*), Dimitrie Cantemir afirma, ca Tighina, care n’a putut fi luata cu forfa, a fost cedata Turcilor cu inselaciunea si lenia lui Aron Vodi, caruia Moldo- venii au dat numele de Tiranul. In ade- spune Cantemir, ,acesta, find alungat din ‘domnie de boeri din cauza cruzimei, fugi la imparatul turcesc si-i flgddui ca, daci-i da iants domnia, el ii va preda oastet lui cetatea Tighinei, ceruti de mai multe ori cu 12 sate, si i-o darui in stapanire vesnici). serie de acte diplomatice si corespon- dena intre Polonia si Turcia din a doua jumatate a veacului XVI-lea®) dovedese cA Tighina intra in stapanirea Turcilor imediat dup’ expedifia sultanului Soliman, Sunt dovezi precise, ci cetatea a fost ridicati de citre Soliman si ci ea la in- ceputul anului 1541 era deja gata. Din aceste dovezi vom cita urmatoarele: de- asupra portii cetafii de piatra (a citadelei) in anul 1882 se gisea o inscripfie pe 0 piatra, cari astazi nu mai exist. O copie de pe aceasti inscripfie, care nu era toc- mai citeafa, a fost trimis’ Academiei de stiinfe ruse, care a descifrat-o in parte. Este 0 poezie care in traducere sund astfel : 1. Eu, robul lui Dumnezeu, in im- paritia acestei lumi sunt sultan. Ma facut (EV) pe mine urmas al tui Ma- homet ; sunt favoritul Atotmilostivului. 2. $i bunitatea lui Dumnezen si 1)N. Jorga, Basarabianoastrd, pag, 35. 1. Nistor. Op, tit, page 104 2) N’ loa Stilt storice asupra Chile si Ceti Albe, Pag. 186, ar sR ile (Bend destings &entermes a Motdaie i Femptcher de secouer le jou que les. TW valet impose: Contle Langeron Ee tidrmusachi, Yo Wp. Biot 9) Ibidem, pag. 188 4) Dimitrie Cantemir. Descrierea Moldovei, pag. 30. 5) Dimitrie Cantemir. Op. cit, pag. 30. 6) E, Hurmuzachi. Documente, vol, I! 18, I, XL. Ne orga. idem, pp. 186-188, puterea miraculoasi a tui Mahomet sunt cilduzitorii mei; in numele meu s'a citit Hutva in templuri, sunt So- timan. 3. Cel ce trimite conibii in marea Francilor, Mahribiu si India, sunt sahut Bagdadului, Iranului, Cesarul Greciei, Sultanul Egiptului. 4. Cel ce a cedat din marinimie re- gatul, coroana si scaunul regelui Un- gariei, robului mai mic». In randul al 5-lea s'a putut citi « Voevoda Petru», iat in a doua jumatate a versului: na fost (s'a transformat in) pulbere @ potcoavelor calului meu‘, Sunt cuceritorul tarei Moldovei (Bog- daniei)'), La urmd ar fi fost indicat anul 940, ceiace ar corespunde anului crestin 1534, desigur data citita gresit. Daca luim in seama ca poarta, deasupra c&rei a fost aceasta inscriptie, este intr'un turn, si cd etajul al 2-lea al acestui Turn a fost o geamie, in care s’a pastrat locul coranului $i astézi, o firida adanca in zid, venim la concluzia, c& citadela cetifii de astazi a fost ridicaté de catre Soliman, c& n'a fost vorbi de o reconstruire a cetatii, ci de o cetate noua. Si marturiile straine confirma acest Incru, Asa intr'un raport din 11 Februarie 1541 trimis din Viena se afirma ci Soliman ya facut_o fortéreata la hotarul Moldovei de- spre Polonia‘, unde voia sa pue cu deasila o garnizoana de 5,000 de boeri (?) ceiace face ca nobilimea moldoveneasca sa se rascoale, si ucida ,pe voevodul ture cu ai sai*... Si au mers, unde Turcul, dupa ce a luat fara dinspre Marea Neagra, isi fine de obicei multe vite, pentru bogafia pasunelor, si au pridat la 100.000 de oi si 80.000 de ca- pete de alte dobitoace“*). Informatorul regelui Ferdinand | al Un- gariei, leronim Laski la 13 Martie 1541, anunfind ca Petru Rares a fost readus de cfitre Turci pe tronul Moldovei, crede c& 2) Typeuras matuner, eyarany roja, wh Gemtepexolt_xphuoern. obaerga neTopi ape vol. Xil, pag. 264. }) Opus. tamen est un ill Maestas Vestra cum bor- bandis” et ‘munitionibus subueniat et aliquibus pixidaris hhungaris ut aggredetar castrum ‘Tehin (din in text = Thelim*) nouiter extructum®, E Hurmt te itoare la istoria Romanilor, vol. It, p. 215. Ibidem, p. 190. CyseAana 1534 een Onecexar 24 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE domnitorul Moldovei se va riscula dac va avea ajutor din partea regelui si va ata Tighina, cea mai recenta pierdere a Moldo- vei. ,,Totusi scrie el ,este nevoie ca Maes- tatea Voastra sa-i vind in ajutor cu tunuri si munitiuni si cu ceva soldafi (aruncatori de smoala?) unguri ca si atace cetatea Tighinei, construita de curand*'). La 30 Martie 1541 acelasi Laski trimite SECTIA DIN BASARABIA. se va rascula daca va avea dela Maestatea Voastra citeva tunuri si pedestri pentru a ataca fortdreata Tighina ridicata de cu- rand), \-casta afirmatie gaseste sprijin si in unele date de mai tarziu. Asa in ,, Tartariae Descriptio a lui Martin Broniowski, tipa- rita prima data in anul 1593 se vorbeste despre ,ordselul Techina si o cetate tur ceasca nu demult construita, tocmai ta gura TIGHINA Turnut in care a fost geamia cu poarta ce duce in citadeld tegelui sau o alté scrisoare cu acelasi con- finut, care sun astiel St trimeata Maestatea Voastri pe D-L Bamphi la Petru, voevodul Moldovei, care 1) NY. forga, Nbidem, pp. 189-190. In Apritie 1540 tn Tighina, cum vedem dintr’o seri- "lui loan Tarnovschi, ‘se gasea un capitan (cApe- ture, Capitaneum sem, qu’ Pretficz et Subditos. Suge Maiestatis Regiae affecerat_ minis"... N orga. Ib Nistrutui, tot acolo pe Nistra sa aibd tre- cerea dela Tighina (Tinichea) sau treca- toarea motdoveneasca, care duce in stepele Vetineus**). 1)

    S-ar putea să vă placă și