STRESUL

S-a constatat [15,53] c activitatea într-un mediu stresant crete riscul atît a suferinelor de ordin fizic i
psihologic, cît i a accidentelor i avariilor la locul de munc. Un numr mare de studii ce susin existena unei
legturi interdependente între condiiile de munc (fizice i psihosociale), sntatea i bunstarea indivizilor au
legitimat conceptul de boal indus de stres. Astfel, în SUA se constat în ultimul timp o cretere evident a
numrului cererilor de compensare a “traumelor cumulative”, adresate patronilor [40]. Conceptul de
“traume cumulative” se refer la apariia unei boli mentale ca rezultat al expunerii la stres ocupaional
continuu. K. M. Collins si colaboratorii si [14] au observat în cercetarea lor din 1992 c tensiunile legate
de serviciu se asociau cu cerine profesionale înalte, or, insatisfacia profesional i intenia de a abandona
locul de munc erau asociate cu promovarea lent în carier i obiective profesionale neclare. Cercetrile
demonstreaz c angajaii îi dau seama din ce în ce mai mult de impactul pe care îl are stresul profesional
asupra serviciilor pe care le presteaz, asupra sntii i a bunstrii. Problema stresului la locul de munc a
devenit în consecin o problem care nu este scoas de ceva timp din ordinea de zi a discuiilor la forurile
mondiale, tot aa cum angajaii îi dau la fel bine seama care este cauza degradrii accentuate a strii lor
fizice i morale. Programul Internaional de Studii Sociale (International Social Survey Program), realizat în
15 ri, a artat c 80% de angajai se simt stresai la locul de munc [41]. Aa stînd lucrurile, ne propunem în
spaiul acestui articol s abordam efectele stresului profesional prin îmbinarea a dou modaliti: un mod
inventarial/de trecere în revist i unul corelaional. Vom încerca s enumerm efectele generate de stresul
profesional, grupîndu-le totodat în funcie de unele aspecte mai generale. Aadar, se tie c efectele
stresului pot fi împrite în trei categorii: fiziologice, comportamentale i psihologice. 1. Efecte fiziologice
Stresul profesional poate avea efecte directe asupra sntii angajatului i efecte indirecte, mediate de un
stil de via nesntos, cum ar fi fumatul i consumul de alcool. În termini de productivitate a muncii,
pierderile industriale sînt enorme. Studiile medicale au demonstrat c stresul este „implicat” în 50%-70%
de boli fizice: boli de inim, ulcerri stomacale, herpes i alte afeciuni. Stresul profesional cauzeaz o rat înalt
de absene pe motiv de boal de la locul de munc. Cercettorii J.Earnshaw i C. L. Cooper constat în lucrarea
Stress and Employer Liability, aprut în 2001 la Londra, c 60% de absente de la locul de munc sînt cauzate
de boli provocate de stres [17]. Totodat trebuie remarcat c starea sntii însi poate reprezenta în sine un
stresor ce diminueaz sau agraveaz posibilitile unei persoane de a face fa stresorilor iniiali. De obicei,
afeciunile sntii legate de stresul profesional se manifest prin simptome somatice 92 tipice: migrene,
transpiraie i ameeli [11], care indic probleme cardiovasculare i respiratorii, slbirea sistemului imunitar i
dereglri ale sistemului gastro-intestinal [16]. Mediul profesional modern se caracterizeaz prin creterea
numrului aa-numitor angajri “de moment” sau temporare. Acest termen se atribuie oricrui post de lucru
care nu-i ofer individului un contract de munca stabil, de lung durat. Angajrile temporare se
caracterizeaz prin senzaia de nesiguran/instabilitate, control sczut (in privina tipului i duratei sarcinilor) i
predictibilitate redus (natura i durata angajrii). Toate acestea se asociaz cu satisfacie profesional sczut,
implicare profesional slab, lipsa angajamentului organizaional i bunstare redus [4]. Rezultatele celui de-
al Doilea Studiu European al condiiilor de munc (Second European Survey on working conditions), care
include informaie adunat de la 15.000 de angajai din 15 tari europene, indic c pentru toate tipurile,
angajaii cu norma întreag, permanent (100%) acuz urmri mai grave asupra sntii decît cei angajai
temporar sau cu ½ (50%) norm [6]. E de menionat c angajaii temporari acuz un nivel înalt de insatisfacie
profesional, oboseal, dureri dorsale i musculare, dar înregistreaz mai puine absente i mai puin stres în
general decît cei permaneni. Angajaii temporari prezint o rat mai joas de absente pe motiv de boal
certificat medical i o mai bun gestionare a sntii decît angajaii permaneni. Rezult c aceste diferene nu in
efectiv doar de starea sntii angajailor ci i de deciziile pe care acetia le iau cu privire la momentul în care s
stea acas pe motiv de boal sau s se prezinte la serviciu bolnav [36]. Studiile cu privire la stresul
profesional au avut loc în diverse organizaii: agenii guvernamentale [12], departamente de poliie [20],
sfere militare [47]. Toate îns au subliniat efectul negativ pe care-l poate avea stresul profesional asupra
satisfaciei profesionale. Totodat o serie de alte studii, cele asupra comportamentului organizaional,
susin ideea c stresul profesional afecteaz performana, angajamentul organizaional, satisfacia profesional
i inteniile de schimbare a serviciului. 2. Efecte comportamentale Efectele comportamentale se pot
manifesta prin consumul sporit sau excesiv de alcool i droguri, incluzînd aici i fumatul, sau prin
descreterea performanei profesionale, cauzat de nivelul înalt de absenteism sau frecvena sporit a
concediilor de boala, de accidentele la locul de munc etc.[11]. În afar de aceasta, consecinele stresului
profesional se pot extinde i asupra mediului familial, cauzînd probleme conjugale[49]. M. E. Haskins i
colaboratorii si (A. J. Baglioni, Jr. $i C. L.Cooper) au studiat sursele majore ale stresului persoanelor în
vîrst din domeniul auditului, ajungînd la concluzia c stresorii profesionali au efecte disfuncionale asupra
productivitii angajailor i vieilor lor personale [24]. 93 2.1. Absentele la locul de munca Studiile de
specialitate constat c în Statele Unite ale Americii [18], Anglia [52] i Europa [50] aproximativ o jumtate
din totalitatea absenelor pe motiv de boal de la serviciu sînt legate de stres. Un studiu longitudinal,
avînd ca subieci mai bine de 10.000 de chelneri londonezi [38], a artat c absena pe motiv de boal poate fi
utilizat ca indicator al funcionrii fizice, psihologice i sociale în cercetarea populaiei lucrtoare. Absena pe
motiv de boal poate fi atribuit i gradului de insatisfacie profesional. $i anume, un nivel înalt de absen s-a
înregistrat în cazul angajailor cu un nivel sczut de satisfacie profesional. Astfel de constatri pot sugera c
angajaii stresai din cauza insatisfaciei la locul de munc, utilizeaz boala ca strategie de coping, încercînd în
aa mod s evadeze pentru o perioada din mediul profesional ce le provoac stres. Cu toate acestea, unii
psihologi, în urma studiilor efectuate [37], nu valideaz observaia colegilor lor, care vd o relaie direct între
stres i absen, contrazincînd ideea potrivit creia absena ar fi un rspuns de coping la stresului profesional.
Într-un studiu longitudinal efectuat asupra lucrtorilor din guvernul finlandez, s-a ajuns la concluzia c
absenele de lung durat (mai mult de trei zile ) pe motiv de boal, cu certificate medicale, se aflau în strîns
legtur cu un angajament organizaional redus i motivare sczut [55]. Aceste efecte psihologice au urmri
comportamentale în sensul în care angajaii îi reduc din eforturile de meninere sau sporire a calitii
randamentului i caut alte oportuniti de angajare [35]. Cu toate acestea în procesul evalurii impactului
stresului profesional asupra randamentului angajatului trebuie s se ia in considerare tipul de angajare.
2.2. Stresul profesional i performana Teoriile cu privire la efectele stresului profesional asupra
performanei sînt împrite, pornind de la aceea c oamenii sînt diferii i reacioneaz în mod diferit în situaii
de stres la locul de munc. Majoritatea oamenilor vor considera stresul profesional ca fiind un fenomen
negativ cu efecte nocive asupra bunstrii i performanei, pe cînd exist persoane care, dimportiv,
„înfloresc” în condiii de stres. O serie de cercettori sînt de prerea c o cretere treptat a stresului
profesional de la zero la moderat se asociaz cu creterea performanelor, îns la un moment depirea „liniei
invizibile de demarcaie”/creterea suplimentar a stresului duce la scderea performanelor. Exist îns i un alt
punct de vedere, promovat de J. Greenberg i R.A. Baron. Potrivit acestor psihologi, prezena stresului,
oricît de slab, cauzeaz scderea performane [22]. Performana ar putea fi afectat negativ de conflictul de
rol, din cauza unei confuzii la nivel de semnale de rol care accentueaz dificultatea rolului. Acest efect a
fost argumentat tiinific cam în aceeai perioad de ctre M.Jamal - în 1984 [30], S. Rabinowitz i S. Stumpf –
în 1987 [46] i 94 alii. Performana ar mai putea fi afectat i de ambiguitatea rolului, constat ali cercettori ai
fenomenului [3, 8, 30]. Supraîncrcarea rolului poate cauza epuizare fizic, cognitiv i emoional care,
ulterior, poate cauza deteriorarea calitii performanei [29, 48]. 2.3. Stres si decizie Efectele negative pe
care le are stresului profesional asupra deciziei se manifest la nivelul etapelor procesului decizional.
Acest proces const din etapa preparatoar/pregtitoare (colectarea informaiilor), etapa de prelucrare i
interpretare a acestor informaii i etapa decizional. Dac una din aceste trei etape sau chiar toate trei se
desfoar în condiii de stres, este foarte probabil ca individul s ia decizii greite care ar putea avea
consecine grave mai apoi [56]. 2.4. Stres si conducere Stresul la locul de munca poate avea repercusiuni i
asupra activitii de conducere. Ca i în cazul performantei, teoriile difer. Unii cercettori vad stresul ca fiind
benefic, perceput ca stimul în activitatea de conducere. In acest sens, exist chiar i un tip de conducere
numit „conducere prin criz”, care se manifest prin încercarea de a gsi soluii în situaii stresante, în
sperana de a gsi soluii geniale. Ali autori îns consider c stresul profesional nu face decît s adînceasc criza.
Stresul la locul de munca influeneaz i asupra stilului de conducere, favorizînd alegerea unui anumit stil
de conducere. Unii îl prefer pe cel autoritar, alii îns, din contra, se arat a fi mult mai receptivi la sugestiile
subordonailor. O explicaie ar fi c în momente de stres conductorii resimt nevoia de idei, informaii
suplimentare relevante. Alii îns explic adoptarea unui stil de conducere egalitar prin frica de asumare a
întregii responsabiliti [56]. 3. Efecte psihologice Printre cele mai frecvente efectele psihologice se pot
numra dereglri afective, precum sînt anxietatea, depresia [2], furia [34] i epuizarea total (burnout). S-a
constat c expunerile îndelungate stresului profesional se termin cu boli mentale i sinucideri [34]. Unele
cercetri au demonstrat existena unei strînse legturi între epuizarea total la locul de munc i depresie sau
anxietate [23]. Se tie c cerinele externe contribuie semnificativ la apariia epuizrii emoionale. F. Jones, B.
Fletcher i K. Ibbetson afirm, în acest sens, c nu e surprinztor faptul c angajaii din sfera social sufer în mod
deosebit de anxietate, depresie i burnout, fiind deseori supui unor situaii intense pe plan emoional [31].
Cercetrile i observrile sistematice asupra stresului profesional au început odat cu lucrrile lui Kahn i ale
colegiilor si în anii 1960-1970. În cercetarea sa cercettorul american Kahn a acordat o mai mare atenie
caracteristicilor subiective i personale în defavoarea caracteristicilor situaiei, în cazul stresului legat de
serviciu. Mai tîrziu îns au aprut concepte noi în rile scandinave, de 95 data aceasta opuse conceptelor lui
Kahn, subliniind importana caracteristicilor serviciului în apariia stresului profesional [10].