8/2/2019 Tehnium 06 1988

REVISTA LUNARA EDITATA DE 0.0. AL U.T.C. ANUL XVIII - NR. 211 6/88
CONSTRUCTII PENTRU AMATORI

SUMAR

LUCRAREA PRACTiCA DE
BACALAUREAT . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 2 -3
Alimentarea echipamentelor
electronice
Redresor cu punte
s e m i c o m a n d a t ă 
INITIERE ÎN
RADIOELECTRONICA ............. pag. 4 -5
Pe scurt despre atenuare
atenuatoare
Joc de lumini
Amplificator auto
CQ-YO ............................ pag. 6-7
.. Etaje RF de putere
A n t e n ă  de b a n d ă  l a r g ă 

LABORATOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 8-9

Receptor 0.95-1,75 GHz
HI-FI ......... ................. pag. 10-11
Preamplificatoare cu
ţ M 3 8 7 A N 
Circuitul integrat hibrid
STK463SL
INFORMATiCA ................. pag. 12-13
Adaptor video '
Calcule chimice
ATELIER ...................... pag. 14-15
Temporizator foto cu a f i ş a j 

LOCUINTA NOASTRA ......... pag. 16-17

Montarea î n t r e ţ i n e r e a  gea-
murilor
CITITORII RECOMANDA ............ pag. 18
Cablu pentru videocasetofon
PENTRU TINERII DIN
AGRICULTURA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 19
Prevenirea i n t o x i c a ţ i i l o r  cu
s p o n t a n ă 
ciuperci din
FOTOTEHNICA flora pag.
................ 20-21
Obiectivele interschimbabile
utilizarea lor În macrofoto-
grafie

AJ.,IMtNTAfttA
0biective MEOPTA
REVISTA REVISTELOR . . . . . . . . . . . . . . pag. 22
T x - 70 cm
Rx AM-FM

!'C+flPAMrNTtJ.,OR
Corector de ton
PUBLICITATE ...................... pag. 23
Întreprinderea
ELECTRONICA
SERVICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Receptorul GEGO
pag. 24
!'L!'CnONICr
(CITITI ÎN PAG. 2 - 3 )

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988 1/24
 8/2/2019 Tehnium 06 1988

fi Î n s o ţ i t ă  des c ă d e r e a  f i a b i l i t ă ţ i i  sis Prin utilizarea unui regulator de

temului de c r e ş t e r e a  costului raport, la anularea tensiunii nesta
acestuia. Mai mult, restrînge rea do  bi/izate de r e f e r i n ţ ă  se a n u l e a z ă  au
meniului la un punct este adesea tomat tensiunea r e g l a t ă .  Se
i n u t i l ă  sau chiar c o n t r a i n d i c a t ă  di n o b ţ i n e  astfel un sistem de alimen

considerente de conservare a rezis

Este cunoscut faptul o s u r s ă 
de alimentare cu tensiune c o n
o b ţ i n u t ă  prin redresare, f i l t r a t ă  da r
n e s t a b i l i z a t ă ,  nu poate garanta de
cît o p l a j ă  l a r g ă  de tensiuni care va
r i a z ă  din cauze externe ( v a r i a ţ i a 
tensiunii alternative de intrare, a
i m p e d a n ţ e i  r e ţ e l e i  de intrare, a im 
p e d a n ţ e i  de s a r c i n ă ,  a temperaturii
u m i d i t ă ţ i i  ambiante etc.) sau din
cauze interne ( î m b ă t r î n i r e a  compo
nentelor). I m p e d a n ţ a  de i e ş i r e  a.
acestor surse este În general mare
o n d u l a ţ i a 
s u r s ă  de asemeneatensiunii
r i d i c de
a t ă . 
i e ş i r e  din
În cazul În care echipamentele
electronice r e c l a m ă  p r e z e n ţ a  mai
multor tensiuni de alimentare, de
p o l a r i t ă ţ i  identice sau diferite, 'com
b i n a ţ i a  de valori a tensiunilor furni
zate de aceste surse este de aseme
nea c u p r i n s ă  Într-un domeniu
E1
E1nom
t e n ţ e i  la p e r t u r b a ţ i i  a echipamente
tare cu tensiuni perfect simetrice,
variabile, dar permanent egale În
lor alimentate ( p e r t u r b a ţ i i l e  cresc modul. Simetria tensiunilor de ali
o d a t ă  cu tensiunea de r e ţ e a  tot mentare este un deziderat al multor
a ş a  ar trebui s ă  c r e a s c ă  pragurile echipamente electronice cu d o u ă 
circuitelor, ceea ce nu se Î n t î m p l ă  în tensiuni de alimentare (amplifica
Cr. ing. NICOLAE MARINESCU cazul s t a b i l i z ă r i i  totale a a l i m e n t ă r i - toare d i f e r e n ţ i a l e ,  comparatoare,
I lor). În acest caz, ideal ar fi d a c ă  do  circuite logice de mare stabilitate la
foarte larg de valori, cauzele care meniul s-ar re.strÎnge nu la punctul p e r t u r b a ţ i i  etc.).
t i n u ă  p r o v o a c ă  m o d i f i c ă r i  coerente . În G, ci la diagonala AD. Vom a r ă t a  Schema-bloc a unui astfel de sis
toate sursele fiind reduse. acest lucru este posibil utilizînd un tem de alimentare este p r e z e n t a t ă 
În figura 1 se p r e z i n t ă  cazul des singur regulator de tensiune, în figura 2, În care El este tensiunea
întîlnit al unui 'echipament alimen anume un regulator de raport; spre c o n t i n u ă  n e s t a b i l i z a t ă  de r e f e r i n ţ ă 
tat cu d o u ă  surse de tensiune ne deosebire de stabilizator, În care Eg tensiunea c o n t i n u ă  nestabili
stabilizate, El E2' de p o l a r i t ă ţ i  di tensiunea de r e f e r i n ţ ă  este f i x ă ,  re z a t ă ,  r e g l a t ă ,  Regulatorul de ten
ferite. f e r i n ţ a  regulatorului uneia din ten siune R g e n e r e a z ă  o tensiune E2
Se o b s e r v ă  domeniul În care siuni este chiar c e a l a l t ă  tensiune, conform unei legi anume, d i c t a t ă 
v a r i a z ă  valorile normate (raportate complet n e s t a b i l i z a t ă .  În mod evi de blocul de m ă s u r ă  $i comparare
la valoarea n o m i n a l ă )  ale tensiuni dent, d a c ă  puterile celor d o u ă  surse I C.
lo r de i e ş i r e  este foarte· mare, sînt diferite, vom regla întotdeauna Din motive de e f i c i e n ţ ă  a protec
cuprins În interiorul poligonului tensiunea sursei de putere mai ţ i e i ,  este oportun ca tensiunea de
ABCDEF,
foarte des ceea ce impune
neacceptabile de c proiec
o n d i ţ i i  m i c ă ,  pierderea de fiabilitate
terea costului fiind astfel nesemni c r e ş - r e f e r i n ţ ă 
torului d u El p ă  cefiea s t r ă b ă t u t  compara
a p l i c a t ă 
tot echi
tare a circuitelor alimentate, deci ficative în raport cu c r e ş t e r ~ a  per pamentul alimentat. O e v e n t u a l ă  în
posibilitatea r e a l i z ă r i i  unor echipa f o r m a n ţ e l o r  electrice ale ,echipa trerupere a ei în echipament este
mente performante, mentelor. Simultan se o b ţ i n e  o anu ~ s t f e l  imediat s i m ţ i t ă  în compara
StabilizÎnd ambele tensiuni, do  m i t ă  p r o t e c ţ i e  a circuitelor alimen for. Blocul de m ă s u r ă  comparare
meniul s-ar restrînge la o m i c ă  z o n ă  tate, care ar suferi la o alimentare C e l a b o r e a z ă  semnalul de eroare
În jurul punctului G. da r aceasta ar a s i m e t r i c ă  (cum ar fi aplicarea unor c ă t r e  regulatorul de tensiune R. Re
tensiuni mari inverse pe j o n c ţ i u n i l e  gulatorul poate fi cu f u n c ţ i o n a r e 
b a z ă - e m  itor):

1,4 + - - - - - - - ~ ~ - - - - ... + ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ ~ 
E1

E
; . - - - - -......- - - - l : l _ - --
R2

R3

E2
R1
o E2nom E1
E2

E1 +
E2 max
_-00-------
ECHIPAMENT
E2nom
R2
fgo<=-
R1
C
E2m/n
+

EJ + ' - - - - - - - - - - - - - - 0 - - - - - 
_.
~ ~ - - ~ - 4 - - - + - - - - - - - ~  E
o E1 mir? E1 om E1 max
E2

--
Ee HIPAMENT

o J...--...-------=::....=.-...---o- - _
E2
+ R2

R3

R1
E1 ~ ~ - - - O ~ - - ~ - - 4 - - - ~ - - - - - - - - - - - - E 1
E1min Elnom E1max

TEHNIUM 6/1988
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988 2/24
 8/2/2019 Tehnium 06 1988

Ing. EKART 6MRE

propunem spre realizare un instabilitate d a t o r i t ă  incertitudinii
redresor de medie putere În punte i n t e r s e c ţ i e i  dintn·, Uc;. Ucom.
s e m i c o m a n d a t ă ,  destinat f o r m ă r i i  1b). Ungiliurl de
r e î n c ă r c ă r i i  acumulatoarelor cu peste 90 c nu sînt
tensiuni nominale cuprinse între 6 x i ş t î n d  i n t e r s e c ţ i a  Între
V 40 V capacitatea între 10 In cazul comenzii
150 Ah. ( a l e a s ă  de noi),
Cu toate dispozitivele nece rea tiristoarelor se
sare comenzii În impulsuri sînt larg siune s i n u s o i d a l ă  d e f a z a t ă 
r ă s p î n d i t e  u ş o r  de procurat, sis tensiunea a n o d i c ă .  Astfel o
temele de c o m a n d ă  "vechi" - co decalare pe o r i z o n t a l ă  (de unde se
manda pe v e r t i c a l ă  comanda pe trage denumirea).
o r i z o n t a l ă  - r ă m î n  valabile, mai Decalarea În f a z ă  este r e a l i z a b i l ă 
ales În c o n d i ţ i i  vitrege de exploa într-o g a m ă  l a r g ă ,  Între O 18 0
tare. deci În aceeasi m ă s u r ă 
Comanda tiristoarelor În aceste reglarea unghiului de
cazuri se b a z e a z ă  pe folosirea unei (vezi figurile 2a b). Se
tensiuni sinusoidale de c o m a n d ă .  unghiul de defazaj cei de
A c e a s t ă  tensiune d e c l a n s e a z ă  des dere nu sînt aceleasi.
chiderea tiristoarelor În ' momentul ghiul de aprindere 'se
atingerii pragului de deschidere sigur În domeniul 10(-170 c .
dintre p o a r t ă  catod (de ordinul a Tensiunea sincronâ d e f a z a t ă  se
3--:-6 V). o b ţ i n e  cu un circuit defazor R -C În
In cazul comenzii pe v e r t i c a l ă ,  punte (fig. 3a).
tensiunea de c o m a n d ă  s i n u s o i d a l ă  Tensiunea s e c u n d a r ă  t o t a l ă  a
(de amplitudine c o n s t a n t ă )  se su transformatorului este e c h i l i b r a t ă 
prapune p'este o tensiune c o n t i n u ă ,  de c ă d e r i l e  de tensiu ne rezisto
r e ~ ! a b i l ă .  In acest mod se poate de rul R C, între
c l a n ş a  aprinderea tiristorului cu un
unghi cuprins între O 90° (vezi fi
care
manent de
este per-
pun-
o
gura 1a). Prin modificarea tensiunii ţ i i  defazoare are "'...,.,''''''.''r'' ... '''.., con-o
continue, tensiunea de c o m a n d ă  se s t a n t ă  U 1 /2 faza de ele-
d e c a l e a z ă  pe v e r t i c a l ă ,  de unde mentele R C. În vedere ne-
vine denumirea. cesitatea unor mari, se
Metoda se p r e t e a z ă  la realizarea p r e f e r ă  reglajul În vede-
unei r e g l ă r i  În b u c l ă  Î n c h i s ă ,  dar rea m o d i f i c ă r i i  unghiului de defa-
mai În limitele 50%-100% din
loarea n o m i n a l ă .  În apropierea un  cazul p u n ţ i l o r  cu tiristoare, cir
ghiului de aprindere de 90° apare cuitul defazor se c o m p l e t e a z ă  cu

o
c o n t i n u ă  sau În impulsuri, ti p se
rie sau paralel. Figurile 3 de 4 pre Regulatorul
o eroare
serie (fig. 3) asigura
s t a ţ i o n a r ă  de raport re
z i n t ă  schemele electrice ale unor d u s ă ,  dar nu este protejat la scurt
regulatoare simple' de raport cu circuit Între conductorul de alimen
f u n c ţ i o n a r e  c o n t i n u ă  serie ş i r e s - tare cu tensiune E2 m a s ă .  Cel
pe.ctiv paralel. ralel (fig. 4) este protejat la
In ambele cazuri cele d o u ă  ten cuit de acest tip, dar eroarea s t a ţ i o - b)
siuni se a p l i c ă  la e x t r e m i t ă ţ i l e  divi n a r ă  este mai mare decît În cazul
FIG,2
zofului rezistiv Rl' R2 , R3' Semnalul precedent.
de eroare se culege Între cursorul În unele a p l i c a ţ i i  este n e c e s a r ă  o Tr.
p o t e n ţ i o m e t r u l u i  de ajustare R3 d e p e n d e n ţ ă  l i n i a r ă  oarecare, ce se n - - - - - - - ~  r - - - - - - - - - - - - - - - ~ 
m a s ă  se a p l i c ă  regulatorului de poate realiza u ş o r  înserierea
tensiune format din etajele T{, T2 , unei diode Zener În emit o-
respectiv T l , T 3, care r e g l e a z ă  va- rulul tranzistorului amplificator de
loarea tensiunii de alimentare E2 , eroare, T l
astfel ca semnalul de eroare de ra Cu an-
port fie minim. terior se
Neglijînd valoarea r e z i s t e n ţ e i  po
t e n ţ i o m e t r u l u i  de ajustare R3 În ra ue E1 - Uz - R1 (4)
port cu valorile celorlalte r e z i s t e n ţ e  Rl R2
din divizorul de tensiune si curentul din care pentru u e = O r e z u l t ă : 

tensiunea
torului de eroare (etajul a'cuamplifica
de intrare tranzis
torul T l ), pentru expresia erorii În
(5) o U1

ambele cazuri de reglare (serie A c e a s t ă  grafic

paralel), în conformitate cu r e ţ e a u a 
d e s c r i s ă  În figura 5, r e z u l t ă :  ca În figura 8, În care tga
ue =E l R1 (1)
Rl +R 2 E2
La semnal de eroare nul se o b ţ i n e 
r e l a ţ i a  de dimensionare a raportului
tensiunilor: U
f\J
ct. (2) ..

E2 R2 E
de l e g ă t u r a  Între tensiuni
R e l a ţ i a 
s-a reprezentat În figl,lra 6, În care,
pentru s c ă r i  egale ale tensiunilor E 1 unor
E2' se poate scrie: de
f e r e n ţ i a l e  si-
m e t r i c ă  s-a tensiunii de alimentare asupra cu
(3) nea foarte eficace În distribuitoare cu diode adecvate rentului redresat (fig. 4).
R1 fiind t o t o d a t ă  se d u b l e a z ă  circuitul defazor. Efectul capacitiv al sursei În
La reducerea, d i s p a r i ţ i a  sau În i e f t i n ă . 
cazul f u n c ţ i o n ă r i i  pe s a r c i n ă  c ă r c a t e  poate fi controlat
printr-o b o b i n ă  de ş o c  ce poate redusÎn
treruperea a l i m e n t ă r i i  E1' tensiu . Se pot imagina astfel diverse in cu tensiune contraelectromotoare
nea E2 se reduce, respectiv se anu t e r c o r e l ă r i  ale valorilor mai multor cu i n t e r n ă  m i c ă  (baterii deplini rolul de rezistor de limi·
l e a z ă  automat prin saturarea tran tensiuni de alimentare a unor echi de este n e c e s a r ă  o tare a curentului redresat.
zistorului T 1 blocarea tranzisto pamente electronice, care evite r e z i s t e n ţ ă  de a curentului Schema e l e c t r i c ă  d e s f ă s u r a t a  a
rului T 2, respectiv saturarea tran stabilizarea, acest lucru fiind ade de s a r c i n ă ,  R. Ea mai aduce si avan redresorului se În figura 5.
zistorului T 3 . sea În avantajul echipamentelor. tajul reducerii i n f l u e n ţ e i  V a r i A ţ i i l o r  (CONTINUARE ÎN PAG. 15)

TEHNIUM 6/1988
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988 3/24
 8/2/2019 Tehnium 06 1988

sele etaje sau blocuri f u n c ţ i o n a l e .  d i ţ i e  f i r e a s c ă  extrem de i m p o r t a n t ă : 

Prin urmare, nici atenuatoarele nu aceea de a nu altera cu nimic forma
pot fi realizate la întîmplare, ca sim semnalului prelucrat. Se ş t i e  ele
ple r e d u c ă t o a r e  de nivel Într-un ra m ~ n t e l e :  pasive: de tip L sau C (nu
port dat, ele avînd o b l i g a ţ i a  supli mite reactlve) produc anumite
m e n t a r ă  de a conserva adaptarea defazaje caracteristice Între curent
de i m p e d a n ţ ă  între blocurile inter tensiune, În cazul general al sem
conectate. nalelor alternative. D a c ă  avem de-a
Desigur, nu întotdeauna pro- face cu un semnal sinusoidal pur,
blema transferului maxim de putere cum rar se î n t î m p l ă  În p r a c t i c ă 

ATENUARE s i ' . .II

este e s e n ţ i a l ă ,  existînd
rii importante d u p ă  care se stabi
lesc interconexiunile. Astfel se ex
alte crite

p l i c ă  faptul ali în numeroase s i t u a ţ i i 

aceste defazaje s-ar putea
deranjeze în unele a p l i c a ţ i i  sau
m ă s u r ă t o r i .  D a c ă 
este complex, defazajele produse
Î n s ă 
nu ne
semnalul
practice adaptarea de i m p e d a n ţ ă  de elementele reactive L sau C vor fi

ATENUATOARE este doar a p r o x i m a t i v ă  sau chiar

p r e c a r ă ,  cu toate acestea montajele
in c a u z ă  f u n c ţ i o n î n d  bine. Un
e ~ e r n p l u  de neconservare a adap
diferite pentru fiecare c o m p o n e n t ă 
s i n u s o i d a l ă  În parte, rezultatul fiind
o distorsionare mai mult sau mai
p u ţ i n  p r o n u n ţ a t ă  a formei i n i ţ i a l e . 
T ă r i i  de i m p e d a n ţ ă  este chiar cazul S o l u ţ i a  o p t i m ă  ar ti decI ae a con
1. C O N S I D E R A Ţ I I  PRELIMINARE Trebuie m e n ţ i o n a t  e x i s t ă  o
de definire a a t e n
a l t ă  c o n v e n ţ i e  u ă -
p O l e n ţ i o m e t r u l u i  de volum folosit strui atenuatoare exclusiv cu com
În montajele electronice mai rii, respectiv prin raportul invers: ca.. atenuator reglabil. Î n t r - a d e v ă r ,  ponente rezistive pure, ceea ce ar
complexe - Îndeosebi la interco presupunem f ă r ă  p o t e n ţ i o m e - permite· utilizarea lor la orice forme
f r e c v e n ţ e . 
nectarea
care nu· sînt blocuri
unor f u n c ţ i o n a l e 
compatibile direct G y = U oj (4) ticater
tru cuplajul ar fi adaptat
preamplificator-ampli
perfect, a d i c ă  de
p r a c t semnal
i c ă  . Î n s ă ,  nu orice e x i s t ă  r e z i s t e n ţ În
e 

i e ş i r e / i n t r a r e  din punctul de vedere
al nivelurilor de semnal - '
sesc frecvent, cu rol de adaptare,
atenuatoare ,de tensiune. O p u s ă 
a m p l i f i c ă r i i ,  n o ţ i u n e a  de atenuare
s e m n i f i c ă  diminuarea, reducerea
de un anumit n u m ă r  de ori a nivelu
lui unui semnal În c o n d i ţ i i  date.
Aparent, a c e a s t ă  o p e r a ţ i e  este ex
trem de s i m p l ă  deoarece nu nece
s i t ă  componente electronice active,
putînd fi r e a l i z a t ă  exclusiv cu com
ponente pasive de tip R, L sau C,
a d i c ă  rezistoare, bobine sau con
care se n u m e ş t e  c î ş t i g  În tensiune
e folo este efectiv un c î ş t i g  sau o ampli
ficare pentru G y > 1, respectiv este
o ate!"uare În t e ~ s ! u n e  pentru G y < 1.
NOI vom folosI In cele ce u r m e a z ă 
explusiv prima c o n v e n ţ i e . 
In exemplul din figurile prece
dente am trecut cu vederea În mod
voit i m p e d a n ţ e l e  celor d o u ă  blocuri
"conectate" prin intermediul poten
ţ i o m e t r u l u i ,  respectiv i m p e d a n ţ a  de
i e ş i r e  Zi a preamplificatorului
p e d a n ţ a  de intrare Zo a amplificato
rului final. Ţ i n î n d  cont c::le acestea
am avea Zi = Zo = Z. Prin intercala pure, orice c o m p o n e n t ă  r e z i s t i v ă 
rea p o t e n ţ i o m e t r u l u ' i ,  preamplifica avînd, prin c o n s t r u c ţ i e ,  anumite
torul va "vedea" c o n e c t a t ă  la i e ş i r e a  r e a c t a n ţ e ·  capacitive si inductive
sa o i m p e d a n ţ ă  v a r i a b i l ă  (în f u n c ţ i e  ~ s o c i a t e  sau "parazite". Prin ur
de p o z i ţ i a  cursorului) Între P (cur mare, chiar d a c ă  vom utiliza în con
sorul "jos") P II Z (cursorul "sus"); s t r u c ţ i a  atenuatoarelor numai re
de asemenea, amplificatorul final va zistoare, vom âvea g r i j ă  ne asi
"vedea" c o n e c t a t ă  la intrarea sa o g u r ă m  f r e c v e n ţ a  semnalului de
ş u r s ă  cu i m p e d a n ţ a  v a r i a b i l ă  intre prelucrat (sau a" unor componente
zero P II Z. Cu toate acestea, d u p ă  ale acestuia) nu este prea mare,
cum ş t i m ,  ansamblul poate func astfel Încît se f a c ă  s i m ţ i t ă  influ
ţ i o n a  foarte bine, cu c o n d i ţ i a  alege e n ţ a  r e a c t a n ţ e l o r  parazite. De ase
im
rii judicioase a valorii p o t e n ţ i o m e - menea, avem· tot interesul pro
trului. . i e c t ă m  u t i l i z ă m  atenuatoarele

densatoare (respectiv r e z i s t e n ţ e ,  (fig. 3), atenuarea În tensiune În s i t u a ţ i i l e  care impun respecta În domeniul impedantelor joase de
i n d u c t a n ţ e  sau c a p a c i t ă ţ i ,  d a c ă  ne c a p ă t ă  o n o u ă  expresie:
rea s t r i c t ă  a a d a p t ă r i i  de i m p e d a n ţ ă ,  s a r c i n ă ,  din a c e l a ş i  considerent al

referim la m ă r i m i  le fizice corespun- atenuatoarele se r e a l i z e a z ă  de obi d i m i n u ă r i i  efectelor produse de

z ă t o a r e ) .  ' A = Rl + R2 II ZO
(5) cei în trepte fixe de atenuare (Au = r e a c t a n ţ e l e  parazite.

Cel mai simplu exemplu de ate u R2 II ZO = 10; 20; 50; 100 etc.), tocmai pen
d e p e n d e n t ă  de data aceasta nu nu  tru a putea conserva adaptarea. De 2. MODURI DE EXPRIMARE A
nuator,foarte
z e a z ă  pe care
des,orice amator
chiar d a c ă  îlnu l-a
utili mai de raportul " b r a ţ e l o r "  p o t e n ţ i o - asemenea,
cial pentru ele se construiesc spe
anumite
A T E N U Ă R I I 
-metrului, ci de i m p e d a n ţ a  de in i m p e d a n ţ e  fixe
privit n i c i o d a t ă  sub acest aspect,
este banalul p o t e n ţ i o m e t r u  de vo trare a amplificatorului, Zo, care se de s a r c i n ă  (75 n, 150 n, 300 i l etc.), P î n ă  acum ne-am referit numai la

lum din aparatura de audiofrec c o m p o r t ă  ca s a r c i n ă  (consumator) alegÎndu-se scheme care asi atenuarea În tensiune, n o t a t ă  A si
v e n ţ ă .  Acesta se i n t e r c a l e a z ă  de pentru semnalul furnizat de atenua gure, teoretic, conservarea per d e f i n i t ă  prin r e l a ţ i a  (2). Atunci cînd
tor. Am notat cu R2 II ZO rezultanta f e c t ă  a a d a p t ă r i i  de i m p e d a n ţ ă .  Mai a p l i c ă m .  '_a bornele _unei r e z i s t e n ţ e 
obicei între blocul preamplificator
(corector) amplificatorul final de g r u p ă r i i  În paralela lui R2 cu Zo' precis, c o n s i d ~ r ă m  cazul teore de sarcina R o sursa de tensiune U
putere, avînd rolul de a "doza" nive Se ş t i e  atunci cînd o s u r s ă  oa tic de adaptare p e r f e c t ă  ilustrat în intervin î n s ă  automat m ă r i m i i e 
lul semnalului injectat la intrarea recare de semnal (tensiune) debi figura 4, unde sursa consumato asociate I P, respectiv prin circuit
amplificatorului implicit puterea t e a z ă  pe un consumator, transferul rul au i m p e d a n ţ e l e  egale, Z. Un ate va trece un curent cu intensitatea I
d e , b i t a t ă  pe difuzor. maxim de energie În unitatea de nuator conectat Între aceste blocuri iar În r e z i s t e n ţ a  R se va dezvolta <>
In figura 1 este p r e z e n t a t ă  si timp (respectiv de putere) este asi (fig. 5) va trebui astfel conceput În putere P, conform r e l a ţ i i l o r : 
t u a ţ i a  schematizat, considerînd gurat la egalitatea celor d o u ă  impe cît i m p e d a n ţ a  de intrare a grupului P = UI = U2/R = RI2 (6)
s-a notat cu U i tensiunea AF debi dante interne. Acesta este motivul atenuator + consumator fie
e g a l ă  tot cu Z. Vom vedea mai de
Este firesc ca prin atenuarea ten
t a t ă  de preamplificator Cu Uo ten psntru care în întreaga e l e c t r o n i c ă 
parte cum se poate atinge acest de si_unii l! s c a ~ ă  În mod corespun
siunea AF i n j e c t a t ă  la intrarea am se l u p t ă  prin toate mijloacele posi zator intenSitatea curentului I si
final. Pentru orice bile pentru asigurarea unor a d a p t ă r i  ziderat plecînd de la cele d o u ă  con
plificatorului
optime de i m p e d a n ţ ă  între diver - f i g u r a ţ i i  de b a z ă  ilustrate În figurile
puterea P d e z v o l t a t ă  În sarcina.
p o z i ţ i e  a cursorului lui P putem deci la fel de justificat putem vorbi
face "descompunerea" p o t e n ţ i o  6 7.
d ~ s p r e  atenuare În curent ş i ,  res
metrului în cele d o u ă  " b r a ţ e "  Rl In fine, pe l î n g ă  asigurarea ate
n u ă r i i  dorite conservarea adap pectiV, atenuare în putere. P ă s t r î n d 
delimitate de cursor (fig. 2), ceea a c e e a ş i  c o n v e n ţ i e ,  vom defini ate
ce ne conduce imediat la expresia de i m
t ă r i i 
mai trebuie p e d a n ţ ă ,  atenuatoarele
s ă  î n d e p l i n e a s c ă  o con- nuarea in curent, Ai, respectiv ate-
tensiunii U o În f u n c ţ i e  de U i :
U R2 .. R2 (1)
o =R+R"U j =p'Ui
Se d e f i h e ş t e , 2  de obicei, atenua
rea in tensiune A (sau Au) ca fiind
raportul numeric dintre valoarea
tensiunii aplicate la intrarea atenu
atorului, U i valoarea tensiunii
o , b ţ i n u t e  la i e ş i r e ,  U :

A = Au =
o t
U·

_ _ ,_---- -. Consumator
- - - - - ,I
(2)
r - - - - - - - - ~ 
Se
s u b î n ţ e l e g e 
nilor U i
a c e e a ş i 
valorile tensiu
U o trebuie exprimate În
c o n v e n ţ i e  (valori eficace,
f J
I Sursa
I de
.,
QZ
...-_....;.1
I
I
,!",1

I
I Q
Z_ (aparat de I
de vîrf, vîrf la vîrf etc.), indiferent I semnal I I _ masura I
care, deoarece c o e f i c i e n ţ i i  de pro IL
p o r ţ i o n a l i t a t e  se s i m p l i f i c ă  la efec ________ JI IL _ _ _ -_ JI
_ _ _ _ etc.)
tuarea raportului.
Astfel d e f i n i t ă ,  atenuarea În ten
siune Au este o m ă r i m e  adimensio
n a l ă ,  mai preci,!) un n u m ' ă r  suprau - -, :-._...:.._ _ r!.'-
r: - - - - - - .......
S u r s ă  --- r- - - - - - -
- ., ....;..._..:.'-
- - - - __ - lI

!z !z9 Consumator i
nitar, Au > 1. In cazul p o t e n ţ i o m e -
trului de volum, expresia lui Au. este:
Rl + R2 P Rl
! se~~al Z! Atenoofor Q!
Au = = - = 1+- (3) LI _ _ _ _ _ _ _ .J
I IL _ _ _ _ _ _ _ _ I
LI _________J
1
R2 R2 R? J

•http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988 4/24
TEHNIUM 6/1988
 8/2/2019 Tehnium 06 1988

alimentare. Chiar d a c ă  i n s t a l a ţ i a  La experimentarea schemei se

e l e c t r i c ă  a autoturism ului a fost În pot folosi pentru T 1 tranzistoare de
prealabil a n t i p a r a z i t a t ă .  este. bine tip BC109, BC172 etc., pentru T 2
se acorde a t e n ţ i e  acestui filtru tranzistoare BC177, BC252, BC253
L- C 6. Bobina L se ' r e a l i z e a z ă  pe o etc., iar pentru T 3 T 4 orice tipuri
c a r c a s ă  cu miez feromagnetic, utili comolementare de tranzistoare
zînd conductor CuEm 0 0,8-1 mm;

Utilizarea "tranzistoarelor" Dar +12+14V

lington monolitice s i m p l i f i c ă  mult
c o n s t r u c ţ i a  diverselor montaje 1 1l.
electronice, a ş a  cum se poate ve
dea din schema a l ă t u r a t ă ,  care
r e p r ~ z i n t ă  un amplificator audio de T2
m i c ă  putere (cca 3 W), alimentat
la bateria de acumulatoare auto de B(328
12V. P T3
Schema ( p r o p u s ă  de revista "Le 80433
Haut Parleur") c o n ţ i n e  un etaj final 47
cu simetrie c o m p l e m e n t a r ă ,  reali k..a..
zat cu tranzistoarele DarHngton T 3
T4 comandat de etajul pilot T 2 . 1SnF
Polarizarea s t a t i c ă  a tranzistoarelor 91 kll.
finale este a s i g u r a t ă  de o d i o d ă  de
r e f e r i n ţ ă ,  D (se poate folosi dioda
I . P . R . S . - B ă n e a s a  de tip DRD3L cu RS
rentul de repaus prin tranzistoarele
finale fiind reglat din trimerul R7 •
Termistorul Th, cu coeficient nega
tiv de t e m p e r a t u r ă ,  î m b u n ă t ă ţ e ş t e 
470fF 1kll 1000 P
stabilitatea t e r m i c ă  a punctului de O
f u n c ţ i o n a r e . 
Etajul de intrare, realizat cu tran
BZX7S
zistorul, T este alimentat între plu
'
R3 3,3Jl.. C1V4
sul sursei punctul median al eta
jului de i e ş i r e ,  aSigurîndu-se astfel
automat simetria punctului median 1S0.n.. Oif.
(tensiunea intre punctul comun al
emifoarelor lui T 3 T4 m a s ă 
411.
e g a l ă  cu j u m ă t a t e  din tensiunea de
alimentare).
Schema mai este p r e v ă z u t ă  cu
d o u ă  circuite de r e a c ţ i e  (prin C 3 ,
respectiv prin R9), un filtru R4- C 2 baza lui T 1 un filtru L -C 6 pentru valoarea i n d u c t a n ţ e i  de 1,4 mH este Darlington cu un curent maxim de
pentru alimentarea divizorului din atenuarea p a r a z i ţ i l o r  din sursa de o r i e n t a t i v ă .  cel p u ţ i n  1 A.

solicitate.
p u ţ i n  tranzistorului T 1, tensiunea din
Pentru a u r m ă r i  f u n c ţ i o n a r e a ,  colectorul s ă u  v a r i a z ă  de la va-
presupunem am conectat l o a r ~ a  s c ă z u t ă  c o r e s p u n z ă t o a r e 
sursa de alimentare de 24 V la +2 4 V. Acest salt
c o n d u c ţ i e i 
am a p ă s a t  butonul 8 (în p o z i ţ i a  este transmis de condensatorul
"contact"). Prin aceasta, circui C 1 în baza celui de-al doilea
tul emitor-colector al lui Te este tranzistor, prin divizorul R3' R4'
d u c ţ i e ce În con
ş u n t a t , 
Propunem constructorilor în De la început m e n ţ i o n ă m  mentareîntreaga r e g ă s i n tensiune
d u - s e  lade bor
ali ceea lui T2la intrarea
 a duce aprindereabe
experimentarea mon
c e p ă t o r i  , n u m ă r u l  becurilor poate fi mult nele becului Le, care se va cului L ~ .  Lucrurile se petrec si
tajului a l ă t u r a t ,  care r e p r e z i n t ă  extins, înlocuind fiecare din aprinde. Toate celelalte becuri milar In continuare, p î n ă  la
un joc de lumini de tip "ghir becurile L1- L e printr-o combi r ă m î n  stinse, deoarece rezisten aprinderea stingerea becului
l a n d ă "  pentru pomul de i a r n ă  n a ţ i e  serie de 4 p î n ă  la 10 becuri ţ e l e  R2' R4, Re, Rs,' R10 m e n ţ i n  Le, d u p ă  care ciclul se reia prin

.._.
sau pentru alte ocazii de diver cu tensiunea n o m i n a l ă  mai . ranzistoarele asociate În stare Ce in a c e e a ş i  ordine
tisment. m i c ă .  De exemplu, pentru ten suficient de b l o c a t ă .  La experimentarea montaju
siunea de alimentare
..

~ _ . 
. ~ I _  i n d i c a t ă 
La eliberarea butonului 8 (în lui se vor face eventual opti
(24 V, n e s t a b i l i z a t ă ,  dar bine fil treruperea contactului), becul m i z ă r i  ale valorilor r e z i s t e n ţ e l o r 
nuarea in putere, ApI prin r e l a ţ i i l e : 
t r a t ă ) ,  putem monta În colecto Le se stinge, pierzînd alimenta condensatoarelor În f u n c ţ i e 
p rul f i e c ă r u i  tranzistor .cîte o gru rea cu minus, deoarece tranzis de tranzistoarele becurile uti-
A =
'1
(7) A
p
= -Po' (8) pare serie de 4 becuri de 6 V, torul Te se m e n ţ i n e  blocat dato ,lizate. "Viteza" de deplasare a
0
unde prin indicele i (input) s-au sau 7 becuri de 3,5 V, sau 10 r i t ă  r e z i s t e n ţ e i  R12 din baza sa. becurilor aprinse depinde de
precizat m ă r i m i l e  de la intrare, iar becuri de 2,5 V. Se vor utiliza de Tensiunea din colectorul lui Te cqnstantele de timp RC impli
prin indicele o (out put) cele de la ie p r e f e r i n ţ ă  becuri cu un consum v a r i a z ă  astfel brusc de la zero la cate (C 1R3 , C2Rs etc.).
ş i r e .  redus de curent, de 0,15-0,2 A, +2 4 V, condensatorul C 7 se În L ă s ă m  la alegerea cititorului
La fel ca AUI m ă r i m i l e  Ai A p sint pentru a putea folosi tranzis c a r c ă  prin r e z i s t e n ţ a  becului Le. amplasarea e f e c t i v ă  a becuri
adimensionale. mai precis numere toarele uzuale de medie putere iar condensatorul Ce transmite lor, în f u n c ţ i e  de i m a g i n a ţ i e 
supraunitare. Aj > 1, A p > r. Mai
mult,
dependente, aceste trei ci serapoarte nu sint in
c o n d i ţ i o n e a z ă  re
din seriile
80237 etc., f ă r80135,
ă  a fi n e 80137,
c e s a r ă  un impuls Rsimilar
divizorul 1- R 2 din de tensiune la
baza pri de efectulpotdorit.
becurile De exemplu,
fi intercalate În
ciproc prin intermediul celor d o u ă  montarea de radiatoare ter mului tranzistor, T 1• D a c ă  aran g h i r l a n d ă  astfel ca lumina
legi fizice fundamentle, U = RI , ş i  mice. De fapt, prin modul speci jamentul valorilor Rl' R2 este " f u g ă "  Într-o d i r e c ţ i e  d a t ă ,  sau'
P = UI. Prin urmare, În orice s i t u a ţ i e  fic de f u n c ţ i o n a r e  a montajului, corect ales, tranzistorul T 1 va ,pot fi amplasate grupat (toate
d a t ă  putem alege arbitrar doar unul becurile L1- L e se aprind pe intra În c o n d u c ţ i e  un timp scurt din colectorul unui tranzistor la
din rapoartele Au, Ai, A p• celelalte rînd, În a c e a s t ă  ordine, ceea ce ( p î n ă  la d e s c ă r c a r e a  lui C6), un loc), astfel încît se suc
d o u ă  fiind astfel determinate prin
legile amintite. face ca tranzistoarele fie mai aprinzÎnd becul L1  La blocarea c e a d ă  zone luminate etc.

In cazul particular al a d a p t ă r i i 
perfecte de i m p e d a n ţ ă  al unui
atenuator care c o n s e r v ă  perfect
a c e a s t ă  adaptare, se poate demon
stra u ş o r  c ă : 
Ai = Au (9) A p = = /lf (10)
Î n t r - a d e v ă r .  d a t o r i t ă  c o n s e r v ă r i i 
presupuse, i m p e d a n ţ a  ( r e z i s t e n ţ a ) 
de i ntrarea grupului atenuator +
s a r c i n ă  va fi e g a l ă  cu i m p e d a n ţ a 
( r e z i s t e n ţ a )  de s a r c i n ă t '  deci putem
jongla cu r e l a ţ i i l e  (6) simplificînd
f ă r ă  g r i j ă  termenii R:

Ai
'o
= U/ R
UoIR
-UU,= Au;
o
similar pentru r e l a ţ i i l e  ( 1 0 ) ; ~  OV
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)

TEHNIUM 6/1988 5
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988 5/24
 8/2/2019 Tehnium 06 1988

TRIODE RF TETRODE,
PENTODE AF
RF BAlEIAJ

Cag 3 -.;- 1 pF 0,1 pF

Cak 0,1 -:- 0,1 pF 10 pF 20 pF
Cgk 3 10 pF 10 pF
S 5mAN 5 mV/A 10 -:- 20 mA N
jJ. 20 50
necesar î n s ă .  jul se va executa cît mai îngrijit, evi
IEste bine deci În prac- tîndu-se, pe cît posibil, c a p a c i t ă ţ i l e 
t i c ă  vom construi În mod sistematic cuplajele parazite" etc.
"scheme de oscilatoare". F ă r ă  a face o d i s c u ţ i e  asupra "ca
Cunoastem bine a d e v ă r u l  c ă  un l i t ă ţ i i "  unor asemenea r e c o m a n d ă r i , 
oscilator' provine dintr-un amplifi ceea ce dorim subliniem este fap-
cator c ă r u i a  i se a t a s e a z ă  o b u c l ă  de tul c ă ,  chiar d a c ă  am elimina toate
corespu n z ă · t o a r e .  Parafra- c ă i l e  de cuplaj introduse prin mon

Ing. TUDOR TĂ N Ă S E S C U  Y03-.200000/B a f i r m a ţ i a  de mai sus, putem taj, tubul î n s u ş i  sau tranzistorul utili
spune c ă ,  deoarece bucla e x i s t ă  În  zat intervine prin propriile sale capa
totdeauna, un amplificator nu este c i t ă ţ i  sau i m p e d a n ţ e . 
(URMARE DIN NR. TRECUT) altceva decît un oscilator prost A ş a d a r ,  În momentul alegerii tu
const ruit, _ c!eoarece nu î n d e p l i n e ş t e  bului (tranzistorului) c u n o a ş t e m  de
În vederea combaterii autoosci o o b s e r v a ţ i e  este n e c e s a r ă  c o n d i ţ i a  j3A = 1. la început bucla de cuplaj l i m i t ă . 
este n e c e s a r ă  determinarea
l a ţ i e i  e s e n ţ i a l ă .  Formarea unei bucle re A d e v ă r u l  din pdma a f i r m a ţ i e  A ş a  cum vom vedea, chiar 'În
cauzei (cauzelor) a mecanisme p r e z i n t ă  o c o n d i ţ i e  i n d i s p e n s a b i l ă ,  r ă m î n e  valabil î n s ă  atît timp cît efec p r e z e n ţ a  u nor c a p a c i t ă ţ i  parazite la
lo r care fac p o s i b i l ă  transformarea dar nu s u f i c i e n t ă .  F u n c ţ i o n a r e a  ca parazite este În tuburi de circa 0,1 pF se pot genera
la un moment dat a etajului 'in oscÎ oscilator pretinde ca energia o b ţ i  neglijabil. Nu este Î n s ă  cu u ş u r i n ţ ă  o s c i l a ţ i i ,  pericolul cres
lator. Un studiu sumar pe "modele" la iesire
n u t ă  fie s u f i c i e n t ă .  pen cazul amplificatoarelor RF În gene cînd o d a t ă  cu f r e c v e n ţ a . 
este foarte potrivit acestui scop. tru a ne permite reintroducerea ral În special al a m p l i f i c a t o a r e l o ~  Pe scurt, ca o concluzie, r e ţ i n e m 
Astfel, În figura 1 putem observa unei anumite p ă r ţ i  ia intrare, sau, de putere RF, de la care vrem uneori În p r a c t i c ă  avem de-a face întoF
modelul care descrie fu n c ţ i o n a r e a  altfel spus, dispunem de o mult. Deseori În l i t e r a t u r ă  Întîl deauna cu c o n f i g u r a ţ i i  de oscila
unui amplificator
Semnalul ideal. nu· este alt
de iesire ficare
a l t ă  parte, A suficient de mare.
sensul acestei Pe
reintrodu r e c o m a n d ă r i  de tipul: "monta- toare care se c o m p o r t ă  fie ca atare,
ceva decît o r e p l ' i c ă  a m p l i f i c a t ă  a ceri nu este indiferent
celui de intrare (un fel de m ă r i r e  la Pe scurt, cele de mal sus pot fi ex
s c a r ă ) ,  care p ă s t r e a z ă  toate carac
teristicile asupra formei. primate matematic prin celebra re-
Mai putem observa c i r c u l a ţ i a  l a ţ i e  f)A 1 (Barkhausen).
semnalului se face În "sens unic" de O d i s c u ţ i e  În a m ă n u n t  a acestei
la intrare la i e ş i r e ,  o p e r a ţ i a  de am expresii d e p ă ş e ş t e  cadrul acest\l!
plificare fiind În sarcina dispozitivu articol;... M e n ţ i o n ă m  numai atît (3,
lui activ care r e a l i z e a z ă  o " m ă r i r e  la cît A nu sînt n i ş t e  simple numere
s c a r ă  de a ori", În tensiune, curent r e l a ţ i a  cuprinde, de fapt, d o u ă 
sau putere. c o n d i ţ i i  privind amplitudinea faza
Circuitele de intrare si iesire rea semnalelor.
l i z e a z ă  a d a p t ă r i l e  necesare 'ale sur facem o m i c ă  p a r a n t e z ă 
sei de e x c i t a ţ i e  c ă t r e  intrare În dis o b s e r v ă m  În figurile 3a 3b struc
pozitivul activ c ă t r e  i e ş i r e a  din tura unor dispozitive active reale de
dispozitivul activ c ă t r e  sarcina R. ti p tub t r i o d ă  (in cazul pentodelor
Acest model r e p r e z i n t ă  o p r i m ă  lucrurile se p r e z i n t ă  similar) sau
f a z ă  de aproximare, permite o î n ţ e  tranzistor. C o n s t a t ă m  pe moment
legere i m e d i a t ă  ş i ,  prin detalierea dispozitivele reale r e a l i z e a z ă  CIRC. CIRC.
elementelor, o p r i m ă  evaluare a l e g ă t u r i  directe între t o ţ i  electrozii ACT IV
p e r f o r m a n ţ e l o r .  Valabilitatea aces prin c a p a c i t ă ţ i  "parazite" În cazul INTRARE A IESIRE
J
tui model este Î n s ă  l i m i t a t ă ,  utilita tuburilor sau prin i m p e d a n ţ e  (admi
tea sa fiind de ordin didactic. t a n ţ e )  complexe În cazul tranzis
În figura 2 putem observa mode toarelor. Aceste elemente sînt În
lul care descrie la modul general realitate variabile, deoarece ele de- CD
f u n c ţ i o n a r e a  unui oscilator, derivat
din modelu.l amplificatorului ideal pind
dispozitiv, de iar tensiunile ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
c u r e n ţ i i  din '1
În cazul tranzistoare- ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
prin a d ă u g a r e a  Între intrare i e ş i r e  lor se m a n i f e s t ă  . ş i  o p r o n u n ţ a t ă  de amplitudine • jA
a unei r e ţ e l e  de r e a c ţ i e .  p e p d e n ţ ă  de t e m p e r a t u r ă . 
Fig. 2: C o n d i ţ i a  de o s c i l a ţ i e  !3A =·1 { f a z ă 
C o n s t a t ă m  formarea unei "bu In a c e l a ş i  timp, Între d i f e r i ţ i i  eiec
cle" În drumul semnalului, care per trozi ai acestor dispozitive se mani c
mite o c i r c u l a ţ i e  În "dublu sens". Pe f e s t ă  efectul de amplificare. A
de o parte, semnalul va putea D a c ă  vom face Încercarea in
ajunge direct la i e ş i r e  ocolind dis troducem În modelul din figura 1, În
pozitivul activ, iar pe de alta, o anu calitate de dispozitiv activ, fie
m i t ă  f r a c ţ i u n e  din semnalul amplifi tu b fie un tranzistor, În oricare
cat se poate reîntoarce la intrare. conexiunile cunoscute, c o n s t a t ă m 
Teoria a r a t ă  ' d a c ă  semnalul În p e r m a n e n ţ ă  va a p ă r e a  o le
reintrodus la intrare este egal g ă t u r ă  d i r e c t ă  i n t r a r e - i e ş i r e  B
coincide ca sens cu e x c i t a ţ i a  ini z e n t a t ă  prin una dintre c a l J a c : i t ă t i l e 
ţ i a l ă ,  atunci sistemul poate î n t r e ţ i n e  sau i m p e d a n ţ e l e 
i e ş i r e 
lamai fi n e oscilatii permanente, f ă r ă  a
c e s a r ă  o e x c i t a ţ i e  i n t e r n ă . 
pozitivului.
A ş a d a r ,  În mod inevitabil se va
În p r a c t i c ă  acest aspect este pe realiza Întotdeauna o s t r u c t u r ă  care
deplin confirmat, diferitele tipuri de corespunde c o n f i g u r a ţ i e i  de oscila K
oscilatoare care f u n c ţ i o n e a z ă  con to r din figura 2.
form acestui principiu fiind o p r o b ă  Prin urmare, din fi - TUB
gura 1 nu este În decît un
e v i d e n t ă . 
E
TRANZISTOR NPN
AMP
STABIL
ose. fie ca amplificatoar·.8-,-
s a t i s f ă c u t ă . r e l a ţ i a  {3A
d a c ă 

1.
nu este
STABIL Graficul din figura 4 rezuma
acest lucru. Pe acest grafic ob
s e r v ă m  amplificatorul ideal re
>1
p r e z i n t ă  "un vis pe care nu-I putem
atinge, dar ne putem apr.?pia oricît
de el". Cu cît produsul (3A va fi mai
stabil.cuPeatîtm ă amplificatorul
mic, s u r a  cresterii va
fi mai
acestuia,
I starea de stabili tate s e · î n r ă u t ă ţ e ş t e . 
Nu e x i s t ă  o l i m i t ă  p r e c i s ă  a trece
I rii în stare de osci/ator, ci mai de
graba o regiune de trecere incerta.
o t REGIM INCERT
deoarece În s i t u a ţ i a  l i m i t ă  orice va-

TEHNIUM 6/1988
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988 6/24
 8/2/2019 Tehnium 06 1988

IOAN A N D R U Ş C A ,  VD9BMB

propunem un model de a n t e . n ă 
de în domeniul 80 MHz
b a n d ă  l a r g ă , 
- 1 GHz, cu un c î ş t i g  de 6-1Q dB
de calitatea e x e c u t ă r i i  ei).

------- ---~--- --------

( f u n c ţ i e 
Ea este d e s t i n a t ă  r e c e p ţ i o n ă r i i  emi
siunilor cu polarizare l i n i a r ă ,  atît în
plan orizontal cît vertical. Impe
d a n ţ a  c a r a c t e r i s t i c ă  este de 75 n.
Chiar d a c ă  aparent c î ş t i g u l  este
mic, realizarea nefiind d i f i c i l ă ,  an
tena vine În ajutorul amatorului de
DX prin înlocuirea a 2 - 3 , uneori
chiar 4 antene. Comparînd p r e ţ u l 
r e a l i z ă r i i  sau a c h i z i ţ i o n ă r i i  mai mul
tor antene necesare r e c e p ţ i o n ă r i i 
atît a programelor FM, cît TV, a
cablurilor de coborîre, a filtrelor de
s e p a r a ţ i e ,  antena d e s c r i s ă  se poate
realiza cu un minim de c h e l t u i a l ă . 
Pentru Î m b u n ă t ă ţ i r e a  c î ş t i g u l u i  pe
anumite f r e c v e n ţ e  se pot utiliza di
ferite amplificatoare, atît de b a n d ă 
l a r g ă ,  cît pe f r e c v e n ţ e l e  dortte,
descrise În revista "Tehnium".
':Antena d e s c r i s ă  constituie rodul
a mai multor l u c r ă r i  practice ale auto
rului, la baza datelor stînd rezulta- {10
tele mai multor teste si m ă s u r ă t o r i 
efectuate cu aparatura de m ă s u r ă  o ţ e l ,  caz În care prinderea de tra
control s p e c i f i c ă  antenelor, atît În v e r s ă  r ă m î n e  la aprecierea con ..

regim de r e c e p ţ i e ,  cît de emisie. .f.14 structorului. Directoarele se prind

Din punct de vedere tehnic se pot de t r a v e r s ă  Î n c r u c i ş a t ,  astfel: ele
admite mici abateri de la datele sau mentul 15 dreapta pe traversa de
valorile prezentate, caz În care an sus, 15 stînga pe cea de jos, 14
tena se va readuce În parametri nu f u n c ţ i e  de p o s i b i l i t ă ţ i .  Grosimea dreapta jos, 14 stînga sus, 13 dO 20 11 200
mai cu instrumente de m ă s u r ă  izolatorului trebuie fie de 20 mm. dreapta sus, 13 stînga jos ş . a . m . d .  d1 22 12 = 228
adecvate. Modul de prindere r ă m î n e  la apre Una din traverse se l e a g ă  la firul d2 = 50 13 260
cierea constructorului. Se poate fo central (cald) la cablul coaxial, iar d3 = 62 14 295
Antena se compune din d o u ă  tra
verse izolate Între ele elementele losi teflon lipit cu r ă ş i n i  sau p l ă c i  de c e a l a l t ă  la tresa m e t a l i c ă ,  legarea d4 76 15 336
efectuîndu-se în partea din spate a d5 = 80 16 385
directoare. Traversele se confec f i b r ă  de s t i c l ă ,  prinse în lateral o
ţ i o n e a z ă  din p l a t b a n d ă  de aluminiu d a t ă  cu elementele directoare, prin
antenei, respectiva elementelor 15. d6 90 17 440
Rezultatele au fost Acest tip de a n t e n ă  se poate fo d7 = 105 18 500
de f o r m ă  d r e p t u n g h i u l a r ă  cu di c o n t r a p i u l i ţ e . 
d8 = 115 19 = 570
mensiunile: L 1 860 mm, I = 25 aproximativ a c e l e a ş i  în cazul recep losi cu unele m o d i f i c ă r i  pentru
m ă s u r a r e a  cîmpurilor de radiofrec d9 = 140 110 = 650
mm, G = 10 mm. În ele se dau g ă u r i  ţ i e i .  La emisie s-a modificat grosi d10 150 111 = 745
fi/etate În f u n c ţ i e  de diametrul ele mea În limitel8 2 0 - 3 0 mm, în f u n c ţ i e  v e n ţ ă . 

mentelor directoare la d i s t a n ţ e l e  de putere

Elementeleadaptare. directoare se e x e c u t ă /  BIBLIOGRAFIE d11
d12 170
200 112
113 = 970
850
date În tabel. Traversele sînt sepa d1 3 = 220 114 = 1105
rate între ele cu un material izolator din tije de duraluminiu de 4 - 6 mm: Rohde und schwartz - 1980
filetate la un c a p ă t  la lungimile indh, The A,R.R.L Antenna Book d1 4 260 115 1 260
adecvat f r e c v e n ţ e i  de 1 GHz, din d15 100
loc în loc sau pe t o a t ă  lungimea, în cate în tabel. Se pot folosi tije de \ C o l e c ţ i a  "Tehnium"

r i a ţ i e  a parametrilor dispozitivului, O b s e r v ă m  În figura 5 a forma de Lipsa e x c i t a ţ i e  nu

" a valorilor tensiunilor de alimentare u n d ă  a
o s c i l a ţ i e i  la
i e ş i r e  care co
etc. d e t e r m i n ă  salturi în una din re respunde unei sinusoide pe frec
giunile stabile. Pe m ă s u r a  c r e ş t e r i i  v e n ţ a  de lucru. Cauza eS,te un cu
r e a c ţ i e i ,  î n s ă ş i  f u n c ţ i o n a r e a  ca os . plaj important i n t r a r e - i e ş i r e  o am-'
cilator pe o f r e c v e n ţ ă  f i x ă  devine in-' plificare mare la f r e c v e n ţ a  de lucru.
s t a b i l ă ,  tinzîndu-se c ă t r e  un regim Triodele cu capacitate mare Cag,
de o s c i l a ţ i e  În trenuri intermitente În montaj cu catod la m a s ă ,  lucrind
sau chiar În impulsuri singulare la f r e c v e n ţ e  înalte pe circuite cu Q
care se r e p e t ă  cu o f r e c v e n ţ ă  ce nu riqJcat, o s c i l e a z ă  u ş o r  În acest mod.
depinde de f r e c v e n ţ e l e  de acord ale In figura 5 b o s c i l a ţ i a  se m e n ţ i n e 
circuitelor oscilante (oscilatoare s i n u s o i d a l ă ,  iar f r e c v e n ţ a  este mult
autoblocate TV cadre). mai r i d i c a t ă  decît f r e c v e n ţ a  de lu- !
Moduri de o s c i l a ţ i e  cauzele lor cru. Un asemenea etaj nu îndepli
n e ş t e  c o n d i ţ i a  de intrare în o s c i l a ţ i e 
A ş a d a r ,  orice amplificator poate pe f r e c v e n ţ a  de lucru, dar elemen
deveni oscilator. Un etaj de putere tele parazite proprii de montaj de
RF poate oscila În mai multe moduri t e r m i n ă  formarea unor circuite os- .
diferite. Prin urmare si cauzele care cilante acordate pe f r e c v e n ţ e  supe- I
conduc la a c e a s t ă  t " u n c ţ i o n a r e  di rioare, la care cuplajul i n t r a r e - i e ş i r e 
f e r ă ,  iar În c o n s e c i n ţ ă  metodele de devine suficient.
Î n l ă t u r a r e  trebuie alese corespun D a c ă  la t r e c v e n ţ a  de acord a
z ă t o r .  acestor circuite se o b ţ i n e  un cuplaj
Astfel, se disting d o u ă  mari cate foarte ridicat, iar r e z i s t e n ţ a  de pola
gorii anume: rizare a grilei de c o m a n d ă  precum
a) etajul o s c i l e a z ă  În a b s e n ţ a  ex condensatorul de cuplaj au valori
c i t a ţ i e i  (fig. 5 a, b, c, d); . mari (constanta RgCg mare), osci
b) etajul o s c i l e a z ă  sau se com l a ţ i i l e  de la punctul b vor fi generate
p o r t ă  n e s a t i s f ă c ă t o r  numai În pre În trenuri periodice. F r e c v e n ţ a  de
z e n ţ a  e x c i t a ţ i e i  numai în jurul r e p e t i ţ i e  a acestor trenuri depinde,
unor anumite niveluri ale acesteia printre altele, de valoarea produsu-
( o s c i l a ţ i i  parametrice), figurile 6 a lui T RgCg (fig. 5 c).
b. Mai e x i s t ă  alte categorii de os La l i m i t ă  (fig. 5 d) se va o b ţ i n e  cîte
c i l a ţ i i ,  anume cele dinatron, la te un singur impuls ce se r e p e t ă  în
trode supraexcitate o s c i l a ţ i i l e  În mod periodic cu o f r e c v e n ţ ă  depin
microunde de tip Barkhausen-Kurz zînd de .T = RgCg (oscilator auto
(oscilatoare cu g r i l ă  p o z i t i v ă ) ,  care blocat). In a c e a s t ă  s i t u a ţ i e ,  r e a c ţ i a 
nu vor fi tratate d a t o r i t ă  caracteru este extrem de p u t e r n i c ă  de obi
lui lor deosebit f a ţ ă  de fondul cei se o b ţ i n e  În mod voit (oscila
articolului. toare TV cadre).
o s c i l a ţ i i l o r  f ă r ă  Cauza c o m u n ă  a tuturor genuri
r e p r e z i n t ă  o d o v a d ă  etajul res lor de o s c i l a ţ i e  sau instabilitate o
pectiv este stabil. Un asemenea constituie cuplajul inoportun intra
etaj, aflat la l i m i t ă  În stare de re r e - i e ş i r e ,  realizat chiar În interiorul
paus, poate fi stabil deoarece valo dispozitivului activ, care constituie
rile statice de curent tensiune de o l i m i t ă  i n e v i t a b i l ă .  În cazul mai
t e r m i n ă  o valoare s c ă z u t ă  a pantei simplu al tuburi/or, acest cuplaj se
tubului (se ş t i e  panta scade la r e a l i z e a z ă  d a t o r i t ă  c a p a c i t ă ţ i l o r  in
c u r e n ţ i  miei c ă ,  în general, la eta terne.
jele de nivel mare mai ales la cele Termenul de c a p a c i t ă ţ i  interne
tranzistorizate parametrii dispoziti utilizat cu p r e f e r i n ţ ă  s u b l i n i a z ă  mai
velor depind de curent tensiune). bine faptul acestea nu intervin ca
In figura 6 b se o b s e r v ă  deforma urmare a unor n e g l i j e n ţ e  de montaj.
rea sinusoidei pe f r e c v e n ţ a  de lu ci c ă ,  de fapt, acestea reprezinta
cru, da r numai Într-o a n u m i t ă  z o n ă  date i n i ţ i a l e ,  bine precizate. care in
~ i n e  p r e c i z a t ă  a nivelului tensiunii. f l u e n ţ e a z ă  În mod defavorabil func
In a c e a s t ă  p o r ţ i u n e ,  c o n d i ţ i a  de in ţ i o n a r e a  u n ~  amplificator ideal.
trare În o s c i l a ţ i e  pe f r e c v e n ţ a  de lu Valoarea c a p a c i t ă ţ i  lor interne di
cru tinde fie î n d e p l i n i t ă ,  dar f e r ă  În general, fiind o caracteris
r ă m î n e  Î n c ă  i n s u f i c i e n t ă .  Evident, t i c ă  proprie f i e c ă r u i  tip de dispozi
etajul, chiar d a c ă  nu o s c i l e a z ă ,  pro tiv. De asemenea, ordinul de
duce o cantitate a p r e c i a b i l ă  de ar m ă r i m e  al acestor c a p a c i t ă ţ i ,  daca
monici. ne referim la un anumit tub, de
În figura 6 a se o b s e r v ă ,  de ase-' exemplu. este diferit În raport cu
menea, într-o a n u m i t ă  z o n ă  a perechea de electrozi Între care se
semnalului util apar o s e i l a ţ i i  sinu m a n i f e s t ă .  De p i l d ă ,  la o p e n t o ~ 
soidale. suprapuse care se sting ul RF, capacitatea Cga = 0,1 pF, În
terior. In a c e a s t ă  regiune, c r e ş t e r e a  vrE}me ce Cak sau Cgk ;'" 10 pF.
pantei conduce la Îndeplinirea con IntrucÎt rolul c a p a c i t ă ţ i l o r  interne
d i ţ i e i  de o s c i l a ţ i e ,  r e z o n a n ţ a  avînd ca elemente parazite ale unei
loc pe f r e c v e n ţ e  d ~ t e r m i n a t e  de cir "scheme de principiu" este În
cuitele o s c i l ~ m t e  parazite acordate s t r î n s ă  l e g ă t u r ă  cu tipul de s c h e m ă . 
pe f r e c v e n ţ e  superioare celei de lu ales, este n e c e s a r ă  o privire de an
cru. ' samblu, în primul rînd asupra valo
Aceste tipuri de o s c i l a ţ i i  sînt co rilor medii tipice, cît adistribuţiei
mune tuturor etajelor cu tuburi sau acestora Între electrozii tuburilor
tranzistoare, atît În montajul cu ca de utilizare c u r e n t ă .  O s i t u a ţ i e  si
tod la m a s ă  (emitor comun), cît În n o p t i c ă  este d a t ă  În figura 7 tabe
cele cu grila la m a s ă  ( b a z ă  co lul 1.
m u n ă ) .  (CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)

TEHNIUM 6/1988
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988 77/24
 8/2/2019
Folosirea s a t e l i ţ i l o r 
pentru t e l e c o m u n i c a ţ i i  a fost imagi
n a t ă  pentru prima d a t ă  În anul 1945
de c ă t r e  englezul Arthur C. Clarke.
Un astfel de satelit r e c e p ţ i o n e a z ă 
emisiunile transmise de c ă t r e  un
e m i ţ ă t o r  aflat pe P ă m i n t 
mite pe o a l t ă  f r e c v e n ţ ă .  Antenele
lor de emisie pot fi foarte directive,
concentrind e n e r g i ~  e m i ţ ă t o r u l u i 
doar pe o p o r ţ i u n e  mai m i c ă  sau
mai mare a s u p r a f e ţ e i  P ă m î n t u l u i , 
daracopere pot fi realizate
aproximativ o treime
În a ş a  fel încît
s u p r a f a ţ a  P ă m î n t u l u i .  Energia elec
t r i c ă  cu care sînt alimentate insta
l a ţ i i l e e l e c t r i c e  de pe satelit este
f u r n i z a t ă  de c ă t r e  panourile cu ba
terii solare. Puterea e m i ţ ă t o a r e l o r 
este foarte m i c ă ,  5 -4 0 W pentru
canalele din benzile alocate comu
n i c a ţ i i l o r  profesionale
pentru canalele din banda de radio
difuziune, În c o m p a r a ţ i ş  cu cea
a e m i ţ ă t o a r e l o r  de televiziune te
restre, care poate
1 MW. Deoarece costul energiei de
alimentare a satelitului este. practic
zero, sursa p r i m a r ă  fiind Soarele,
transmisiile de televiziune prin sa
telit vor deveni in curînd mai ieftine
decît cele prin r e ţ e a u a  de e m i ţ ă -
toare terestre.
Un satelit g e o s t a ţ i o n a r  are o or
b i t ă  c i r c u l a r ă  s i t u a t ă  În planul ecua
torial, deoarece viteza sa unghiu
l a r ă  este e g a l ă  cu viteza de r o t a ţ i e  a
P ă m î n t u l u i ;  el pare n e m i ş c a t  d a c ă 
este privit de c ă t r e  un observator
aflat pe P ă m î n t . 
Banda de f r e c v e n ţ e  dintre 11,7
12,5 GHz este u t i l i z a t ă  pentru difu
zarea programelor de radio
viziune direct din satelit.
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988
8 TEHNIUM 6/1988
Tehnium 06 1988
lui, atunci se poate calcula azimutul m i x e a z ă  in mixerul M1 cu oscilato
(unghiul îne l e v raport
grafic) a ţ i a  d i r cu e i  de vizare
e c ţ i nordul geo rul G1.
lator ă r u i  f r e c v e n G1
a c Oscilatorul ţ ă  trebuie
este un oscise
a satelitului. p o a t ă  regla Între fi+950 MHz
În figura 3 este r e p r e z e n t a t ă  fi+1 750 MHz, unde fi este frec
schema bloc a unui receptor cu v e n ţ a  i n t e r m e d i a r ă  ce r e z u l t ă  din
care se p r o c e s e a z ă  semnalele trans mixerul M1. În cazul receptorului
latate din banda 11,7-12,5 GHz in propus spre realizare f r e c v e n ţ a  in
Cr. Fi z. C R A G O Ş  FALIE banda 950-1 750 MHz. Pentru a nu t e r m e d i a r ă  fi este de 570 MHz, dar
intra În prea multe detalii ce nu se poate fi m o d i f i c a t ă  la reglarea re-
r e f e r ă  la c o n s t r u c ţ i a  p r o p u s ă ,  rog ceptorului în intervalul 500-600
artificiali Sistemul de r e c e p ţ i e  la sol se pe cititori consulte lucrarea MHz.
compune. din u r m ă t o a r e l e  ele " R e c e p ţ i a  de calitate TV", de Mihai Prin varierea f r e c v e n ţ e i  oscilato
mente principale: o a n t e n ă  parabo B ă ş o i u  Mucenic B ă ş o i u  (Editura rului G 1 se poate selecta canalul ce
l i c ă ,  un bloc de r e c e p ţ i e  ce se mon T e h n i c ă ,  1983, pag. 216). u r m e a z ă  a fi r e c e p ţ i o n a t .  Filtrul de
t e a z ă  in focarul antenei parabolice Receptorul (fig. 3) fu n c ţ i o n e a z ă  b a n d ă  F1, cu o l ă r g i m e  a benzii de
un receptor ce se va monta în în felul u r m ă t o r :  semnalul" de intrare trecere de 30 MHz, va atenua cana
le retrans imediata v e c i n ă t a t e  a receptorului se a p l i c ă  la borna b t este amplifi lele adiacente semnalele . p a r a z i t ~ 
de televiziune. cat de c ă t r e  amplificatorul A 1. Am din afara benzii de trecere. In conti
În figura 1 este r e p r e z e n t a t ă  plificatorul A 1 este de b a n d ă  l a r g ă  nuare semnalul este amplificat de
schema bloc a elementului de recep (950-1 750 MHz), cu o amplificare c ă t r e  amplificatoarele A2, A3 A4.
ţ i e  ce va fi montat in focarul antenei de aproximativ 20 dB care se Amplificatorul A3, cu c î ş t i g  reglabil.
c a p t e a z ă  permite stabilirea p r e c i s ă  a nivelului
din semnalele deAcest
parabolice. la satelitbloc le f i l t r e a z ă  poate
primul omite cazul Însecare
bloc in receptor f o l o s între
e ş t e  semnalului de la intrarea mixerului
cu filtrul F1 ce l i m i t e a z ă  banda sis un cablu scurt « 10 m) de b u n ă  M2. Pe schema bloc este simbolizat
temului la 11,7-12,5 GHz. În conti calitate. În continuare semnalul se
nuare semnalele r e c e p ţ i o n a t e  sint
amplificate de c ă t r e  un amplificator
cu zgomot mic de b a n d ă  l a r g ă , 
A1; semnalele amplificate se mi
x e a z ă  in mixerul M cu o f r e c v e n ţ ă 
de 10,75 GHz ce es!e g e n e r a t ă  de
200-250 W c ă t r e  oscilatorul G. In acest fel in
treaga b a n d ă  de f r e c v e n ţ e  de la
11,7 GHz p î n ă  la 12,5 GHz este trans
l a t a t ă  În banda de f r e c v e n ţ e  de la 950
d e p ă ş e a s c ă  MHz p î n ă  la 1 750 MHz. Semnalele
din afara acestei benzi de f r e c v e n ţ e 
sînt atenuate de c ă t r e  filtrul F2. In
continuare semnalele utile sint ampli
ficate de c ă t r e  amplificatorul A2. Am-
plificarea unui astfel de bloc este de
aproximativ 50 de În consecinta
semnalele utile pot fi transmise prin
tr-un cablu cu o lungime de 20-30 m
f ă r ă  se degradeze factorul de zgo
mot al sistemului.
Antena de r e c e p ţ i e  trebuie situ-
. a t ă  într-un loc care permite recep
ţ i o n a r e a  fasciculului emis de c ă t r e 
satelit (neobturat de c ă t r e  c l ă d i r i . 
copaci sau alte obiecte).
D a c ă  se cunosc longitudinea
tele latitudinea locului unde va fi s i t u a t ă 
antena p o z i ţ i a  o r b i t a l ă  a satelitu-
A2 A4 M2 G2
.. , t> t>
t>
O A7
..... m3 R.F:(televizor)
b3
8/24
 8/2/2019 Tehnium 06 1988

un reglaj automat al a m p l i f i c ă r i i , 
dar În schema din figura 4 este +.S'V
p r e v ă z u t  doar un reglaj manual.
Semnalul r e c e p ţ i o n a t  de la satelit Cv c.a m v f a . 1-0 r v e k..{
convertit În f r e c v e n ţ a  interme
d i a r ă  fi este modulat În f r e c v e n ţ ă  /)ct,,-rn h /Jo eay, i , ~ t  -f.ea.
( f i e c ă r e i  valori a semnalului video îi
corespunde o a n u m i t ă  f r e c v e n ţ ă  a semnall.//V t' vt"cle,
semnalului fi, În f u n c ţ i e  de amplitu
dinea semnalului video complex).
Circuitul compus din mixerul M2,
oscilatorul G2, filtrul F3 .amplifi-
catorul A 7 r e p r e z i n t ă  demodulato 2l/9 5/04
rul FM al receptorului, care este de
ti p PLL. Pentru cei care doresc
detaliu cumPLLf u n reco
c u n o a s c ă 
Îndemodulator
n e a z ă  un
c ţ i o -

mand lucrarea "CIRCUITE INTE

GRATE LlNIARE. Manual de utili
zare", voi. 1.
Mixerul M2 f u n c ţ i o n e a z ă  ca de 
tector de f a z ă ,  furnizînd la iesire o
tensiune p r o p o r ţ i o n a l ă  cu d i f e r e n ţ a 
de f a z ă  dintre semnalul fi cel pro
du s de generatorul G2. D i f e r e n ţ a  de
f a z ă  dintre cele d o u ă  semnale este
a m p l i f i c a t ă  de c ă t r e  amplificatorul
A 7, f i l t r a t ă  cu filtrul F3, iar tensiu
nea r e z u l t a n t ă  de la iesirea filtrului
F3 c o m a n d ă  f r e c v e n ţ a  'oscilatorului leSt're f.e'f)fy(,J (. A F.
G2 astfel Încît aceasta ur
m ă r e a s c ă  continuu f r e c v e n ţ a  fi.
D a c ă  f r e c v e n ţ a  oscilatorului G2 b3
este liniar d e p e n d e n t ă  de tensiunea
de c o m a n d ă ,  atunci semnalul de

2.2.0..l'F
ea. 10(/;.,." ca b. se VeP-

Modul de realizare a transforma c ' o r ; eefa. tI'1o d u eu e a u eLe',,"

torului Tr. 1 di n segmente' de cablu d. e sunet .
coaxial. . ..

c o m a n d ă  va fi p r o p o r ţ i o n a l  cu sem- duce În modulul m2, la i e ş i r e a  c ă r u i a 

nalul video cu care este modulat se o b ţ i n e  sunetul asociat imaginii
semnalul r e c e p ţ i o n a t .  video. Modulul m2 poate fi orice
Semnalul demodulat se a p l i c ă  În modul de sunet din televizoarele cu
continuare modulului m1 care ex  circuite integate, care va fi reglat pe
I
1 trage semnalul video de . I e ş l r e  f r € ! c v e n ţ a  de 6,65 MHz.
(borna b4) ce se poate introduce la In figura 4 este r e p r e z e n t a t ă 
intrarea unui monitor video sau se schema receptorului. Semnalul de
poate aplica unui modulator video î ntrare se a p l i c ă  la borna b 1. La
pentru a fi vizionat cu un televizor borna b2 se a p l i c ă  tensiunea de ali-
o b i ş n u i t ,  care se va acorda pe frec- mentare a blocului convertor ce
v e n ţ a  de i e ş i r e  a modulatorului este montat În focarul antenei. Bo 
(m3). Pentru a realiza un modulator bina L 1 este un ş o c  se b o b i n e a z ă 
Transformatoarele Tr. 2 si video se poate lua ca r e f e r i n ţ ă  pe o c a r c a s ă  cu diametrul de 2,5 mm,
Iar (trei fire CuEm di n condu'ctor
c o n f e c ţ i o n e a z ă 
0,15-0,2 trifi
mm schema
sit În calculatorul HC85.ce este folo
modulatorului cu
spire. s î r m ă  0 0,3 mm, Tr.
Transformatorul Î se24rea-
si are de
r ă s u c i t e ) ,  bobinÎnd d o u ă  spire pe To t din modulul m 1 se extrage l i z e a z ă  di n d o u ă  b u c ă ţ i  de cablu
un inel de f e r i t ă  cu diametrul inte p u r t ă t o a r e a  audio care se intro-
(CONTINUARE ÎN PAG. 11)
rior de 3 mm.

+/SV

-6.4 A/X'/U. (>e cf;= 2.,:,-".

W h Î ' I I W I ă .  de. yI.:: o, 3

HPS-OP2-
2. 3 08 I
I
7:" f I
I
I
I

L. _

terminalv! a { J./e c . o Y J e c . f e C ( 1 ; ă  .ta.. Cl:z...

ta. /:'0'1"1101. S.e c . o Y J ~ G f e O l . t t i  Io Qr n(1. b.f a.

TEHNIUM 6/1988
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988 9/24
 8/2/2019
Ca urmare a s o l i c i t ă r i l o r  formu
late de constructorii amatori, se
p r e z i n t ă  detaliat realizarea p r a c t i c ă 
a unor preamplificatoare de î n a l t ă 
p e r f o r m a n ţ ă ,  încadrate În normele
HI-FI. Atît preamplificatorul pentru
cap de magnetofon, cît preampli
ficatorul pentru doza m a g n e t i c ă 
folosesc circuite integrate de tip
PERFORMANTELE MONTAJELOR
Tensiunea de alimentare
Tensiunea de intrare
I m p e d a n ţ a  de intrare
Tensiunea de i e ş i r e l f  = 1 kHz
Banda de f r e c v e n ţ ă  f = 20 Hz -;- 20 kHz
C a r a c t e r i ş t i c a  de transfer
i n t r a r e - i e ş i r e 
Raportul semnal-zgomot
Distorsiunile armonice totale
Distorsiunile de
~ n t e r m o d u l a ţ i e 
Schemele electrice ale preampli
ficatoarelor au a c e e a ş i  s t r u c t u r ă , 
remarcÎndu-se u r m ă t o a r e a  confi
g u r a ţ i e : 
- grupul RC de adaptare la ten
siunea de intrare f u r n i z a t ă  de gene
ratorul de semnal electric (cap de
magnetofon sau d o z ă  m a g n e t i c ă ) ; 
- grupurile RC din bucla de reac
ţ i e  n e g a t i v ă ,  destinate definirii ca
racteristicii de transfer intrare-ie
ş i r e  a preamplificatorului (NAB
pentru capul de magnetofon
RIAA pentru doza m a g n e t i c ă ) ; 
- grupul RC amplasat la i e ş i r e a 
preamplificatorului În scopul adap
t ă r i i ,  din punct de vedere al semna
lului, la etajele u r m ă t o a r e ; 
- grupul RC destinat unui filtraj
suplimentar al tensiunii de alimen
tare.
Schema e l e c t r i c ă  a preamplifica
torului pentru cap de magnetofon
figurade 1.redare
p r e z e n t a t ă 
esteprovenit de laÎncapul Semna
lul al
magnetofonului se a p l i c ă  (practic,
obligatoriu prin intermediul unui
cablu ecranat) la intrarea neinver
soare a circuitului integrat, prin il)-
INTRARE.
1 RS
R2 R3
240 82.D.
t::p;C2
1100PF
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988
10
Tehnium 06 1988
densatorului C6. 3, iar cea a preamplificatorului pen
Montajul se a l i m e n t e a z ă  cu o ten tru d o z ă  m a g n e t i c ă  este p r e z e n t a t ă 
siune c o n t i n u ă  de 15 V, s t a b i l i z a t ă  În figura 4 (vedere dinspre cablaj).
bine f i l t r a t ă .  Pentru un· filtraj su La fiecare dintre cele d o u ă  mon
plimentar ar tensiunii de alimentare taje, pentru realizarea p r a c t i c ă  se
s-a p r e v ă z u t  grupul C3, C4, R4. u t i l i z e a z ă  numai componente de
Condensatorul C3 se a m p l a s e a z ă  cea mai b u n ă  calitate, obligatoriu
practic în imediata apropiere a pi verificate înainte de montare. Nu
nului circuitului integrat, În scopul mai În acest fel montajele vor avea
i m u n i t ă ţ i i  totale a acestuia la unele p e r f o r m a n ţ e l e  estimate i n i ţ i a l .  Se
semnale electrice parazite ce s-ar u t i l i z e a z ă  rezistoare cu p e l i c u l ă 
putea propaga accidental pe partea m e t a l i c ă ,  iar condensatoarele sfnt
de alimentare cu energie e l e c t r i c ă  a de tip multistrat. În buclele de reac
montajului. Se p r e c i z e a z ă  valo ţ i e  n e g a t i v ă  se u t i l i z e a z ă  condensa
r e z i s t e n ţ e l o r  b u n ă 
de schema e l e c t r i R6
rile c ă  sîntR7 indicate
pentru un toare
(eventual
de cucea
m i c ă ) mai
.  calitate
cap de redare magnetic nou. În ve
derea u t i l i z ă r i i  unui cap de magne MONTAREA REGLAJELE
tofon care a mai fost folosit, ce pre PREAMPLIFICATORULUI
z i n t ă ,  d a t o r i t ă  unui n u m ă r  de ore de PENTRU CAP DE
f u n c ţ i o n a r e ,  o oarecare u z u r ă ,  pen MAGNETOFON
tru ridicarea s u p l i m e n t a r ă  a nivelu
lui f r e c v e n ţ e l o r  Înalte, valorile rezis D u p ă  implantarea componente
t e n ţ e l o r  R6 R7 se pot modifica, în lor pe p l ă c u ţ a  de cablaj imprimat,
sensul m ă r i r i i  lor. Spre exemplu, se face o v erifi care fi n a l ă  a monta
pentru un cap de magnetofon de tip jului În p r i v i n ţ a  corectitudinii valorii
I ng. EMIL MARIAN MAIAK folosit s-au o b ţ i n u t ,  în urma f i e c ă r e i  piese din montaj. Obligato
,8M387 AN, fabricate În ţ a r ă .  Acest unor t e s t ă r i ,  valorile R6=36 kO, riu condensatoarele C5 C' 5 vor
tip de circuit integrat face parte din R7=22 kO. fi de cea mai b u n ă  calitate (cu
categoria amplificatoarelor ope Schema e l e c t r i c ă  a preamplifica m i c ă ) . 
r a ţ i o n a l e  care sînt destinate În spe- : torului pentru doza m a g n e t i c ă  este L e g ă t u r i l e  electrice la comutato-
cial a m p l i f i c ă r i i  semnalelor elec p r e z e n t a t ă  în figura 2. Semnalul de rul dublu K1, conexiunea cap mag
trice de nivel mic (de ordinul mili intrare provenit de la doza magne netic-intrare preamplificator ie
v o l ţ i l o r )  ş i ,  t o t o d a t ă ,  p r e z i n t ă  un ra t i c ă  se a p l i c ă  la intrarea neinver ş i r e  p r e a m p l i f i c a t o r - m u f ă  de i e ş i r e 
port semnal-zgomot ridicat (tensiu soare a amplificatorului o p e r a ţ i o  (sau intrare amplificator de putere)
r e a l i z e a z ă 
nea de zgomot 0,9 p,Vef). nal ,8M387 AN,C2.pripIn intermediul
densatorului scopul a d a p t con
ă r i i  se
ecranat. La p l obligatoriu cu cablu
ă c u ţ a  preamplificato
de i m p e d a n ţ ă  dintre doza m a g n e t i c ă  rului sînt p r e v ă z u ţ i  pini pentru lega-
preamplificator ş - a  p r e v ă z u t  gru rea la m a s ă  a ecranului pentru fie- 1\<
PREAMPLIFICATOR PREAMPLIFICATOR pul R1, C1. care cablu ce duce la comutatorulll'
CAP MAGNETIC D ozA MAGNETiCA
Componentele R4, R5, C5, C6, K1 (evident, montajul este stereo, <: /
Va = 15 V Va = 24 V aflate În bucla de r e a c ţ i e  n e g a t i v ă  ~ e c i  d o u ă  cabluri ecranate, cu cîte
Vi = 0,4mV Vi 3m V a amplificatorului o p e r a ţ i o n a l  d o u ă  fire). Întreg montajul se ecra
Zi = 82 O Zi = 47 kO ,8M387AN, i m p r i m ă  preamplificato n e a z ă  obligatoriu, folosind o cutie
Ue = 200 mV Ue = 200 mV rului o c a r a c t e r i s t i c ă  de transfer in m e t a l i c ă  cu capac d e t a ş a b i l .  P e r e ţ i i 
f = 20 Hz -;- 20 kHz t r a r e - i e ş i r e  de tip RIAA. Semnalul cutiei ai capacului se r e a l i z e a z ă 
de i e ş i r e  al amplificatorului opera din t a b l ă  de fier cu grosimea mi
NAB RIAA ţ i o n a l  este adus la bornele de i e ş i r e  n i m ă  de 1 mm.
SIN 2:: 65 dB 65 dB
SIN 2:: ale preamplificatorului prin inter D u p ă  realizarea . conexi unilor
THD:5 0,2% THD:5 0,1% mediul grupului C8, R7. Se r e m a r c ă  electrice m e n ţ i o n a t e  anterior se -ri
filtrajul suplimentar al tensiunii de g i d i z e a z ă  provizoriu montajul, în
TID:5 0,08% TID:5 0,05% alimentare, realizat de grupul R6, a ş a  fel încît fie posibil accesul cu
C3, C7, dispus cu a c e l e a ş i  roluri ca u ş u r i n ţ ă  la componentele de pe
la preamplificatorul pentru cap p l ă c u t a  de cablaj imprimat. Apoi se
termediul condensatorului C1. In de magnetofon. a l i m e n t e a z ă  montajul de la o s u r s ă 
vederea o p t i m i z ă r i i  regimului de lu de tensiune c o n t i n u ă  s t a b i l i z a t ă 
f i l t r a t ă . 
ce p alr i v capului
cru e ş t e  bandade redare, e c v e În
de f r atît n ţ ă ceea
 re
REALIZARE PRACTiCA este
bine de maximum 10 mA. Se
Consumul montajului
v e r i f i c ă 
d a t ă ,  cît. raportul semnal-zgomot, REGLAJE practic preamplificatorul, utilizînd
pentru adaptarea de i m p e d a n ţ â  ne în vederea r e d ă r i i  o b a n d ă  magne
c e s a r ă ,  s-a p r e v ă z u t  r e z i s t e n ţ a  R1.
Pentru fiecare dintre cele d o u ă  t i c ă  bine i m p r i m a t ă ,  ce c o n ţ i n e  un
Valoarea r e z i s t e n ţ e i  R1 a fost o b ţ i  montaje se r e a l i z e a z ă  cîte un cablaj spectru larg de f r e c v e n ţ e  înalte
n u t ă  printr-o serie de i n c e r c ă r i  suc
imprimat folosind p l ă c u ţ e  de sti ( p î n ă  la cca 16 kHz). Se p o r n e ş t e 
cesive. Caracteristica de transfer clostratitex placat cu folie de cupru. magnetofonul, avînd g r i j ă  ca po
de tip NAB a preamplificatorului Schema de cablaj imprimat a z i ţ i a  comutatorului K1 fie cea co
este a s i g u r a t ă  de bucla de r e a c ţ i e  preamplificatorului pentru cap r e s p u n z ă t o a r e  vitezei de antrenare
n e g a t i v ă  a m p l a s a t ă  Între i e ş i r e a  magnetic este p r e z e n t a t ă  În figura a benzii magnetice. D a c ă  nivelul
amplificatorului o p e r a ţ i o n a l  in- R6
r - - - - t - - t : = = ~ - V c c =  21. V
trarea inversoare. Elementele bu 100.0.
clei de r e a c ţ i e  n e g a t i v ă  includ gru C3 l : ţ J 
pul R5, C5, R6, R7. Amplificarea 10pF 1.
g l o b a l ă  a montajului este d i c t a t ă  de
valoarea r e z i s t e n ţ e i  R3.
Pentru viteza de 19 cmls, comuta
torul R1 este Închis, iar pentru vi INTRARE.
C8
teza de 9,5 cmls el se deschide. Se R1
p r e c i z e a z ă  valorile r e z i s t e n ţ e l o r  7kll I E . Ş I R E . 
1
R6 R7 d e t e r m i n ă , 
inalte practic,redatenivelul
1
f r e c v e n ţ e l o r  de
preamplificator. Semnalul de i e ş i r e 
al amplificatorului o p e r a ţ i o n a l  este
livrat la bornele de i e ş i r e  ale pream
plificatorului prin intermediul con- R3
s (6
220pF 820P:
3,6kll.
R4
........- - - . - - 1 : : : : : : I f - - _ V c c =-1SV
T C4
'0pF
1
(6
1M.!l.
10pf
R8
200
I E Ş i R E 
1
(S
K1
10/24
TEHNIUM 6/198&
 8/2/2019 Tehnium 06 1988

f r e c v e n ţ e t o r  Înalte este mai s c ă z u t  circuitului STK463SL de p r o d u C ţ i e 

decît cel p r e v ă z u t  i n i ţ i a l  ( d a t o r i t ă 
uzurii capului de redare al mag ne
tofonului), se o p r e ş t e  magnetofo
C t R c U t T U ~  SHARP (Japonia).
P e r f o r m a n ţ e l e  electrice aie circui
tului sînt u r m ă t o a r e l e : 
nul, se întrerupe alimentarea mon - putere n o m i n a l ă  2 x 25 W

STI( 463 S i
tajului În locul rezistoarelor R6, RMS pe o s a r c i n ă  de 8 n 0,8% THD
R'6, R7 R'7 se a m p l a s e a z ă  pro (distorsiuni armonice);
vizoriu p o t e n ţ i o m e t r e  semiregla - putere m u z i c a l ă  2 x 36 W;
bile. Valorile p o t e n ţ i o m e t r e l o r  sînt: - tensiunea de alimentare Ua =
R6=R' 6=50 kO: R7=R' 7=25 k! L ing. AURELIAN MATEESCU ± 30 V;
Se a l i m e n t e a z ă  montaJul, se por - r ă s p u n s u l  În f r e c v e n ţ ă  30
n e ş t e  magnetofonul se antre În prezent este extrem de r ă s p î n - faptul ca, la defectarea unei singure Hz-20 000 Hz la ± 1 dB;
n e a z ă  o b a n d ă  m a g n e t i c ă  impri d i t ă  s o l u ţ i a  u t i l i z ă r i i  În amplifica componente active sau pasive, to t - pentru o putere de 20 W pe o
m a t ă  pe .viteza de 19 cmls, comuta toarele audio de putere a unor cir ansamblul este bun de aruncat, ne s a r c i n ă  de 8 O, coeficientul total de
c o n ţ i n , 
z ă t o r  torul K1 fiind Se
(închis). a c ţ i o n a t  corespun
r e g l e a z ă  nivelul cuite hibridecomun,
un suport ce cea montate pe
mai mare putîndu-se
ros al f a b r i c depana.
a ţ i e i  Controlul le-au
fiabilitatea rigu distorsiuni 0,1%;
armonice
d e p ă ş e ş t e  (THO) nu
f r e c v e n ţ e l o r  înalte a c ţ i o n î n d ,  În parte a componeptelor unui ampli impus Î n s ă  pe p i a ţ ă ,  astfel foarte - circuitul este p r e v ă z u t cu pro
mod simetric, p o t e n ţ i o m e t r e l e  se ficator de a u d î · o f r e c v e n ţ ă ,  mono multe aparate audio sînt echipate t e c ţ i e  t e r m i c ă ,  p r o t e c ţ i e  la supra
mireglabile R6 R' 6. D u p ă  o b ţ i n e - sau stereo, numai etajul final sau cu astfel de amplificatoare de scurtcircuit;
s a r c i n ă 
rea nivelului dorit de f r e c v e n ţ e  cu etajeie amplificatoare de nivel tere. Pentru exemplificare, - este prezentat Într-o c a p s u l ă 
Înalte ( f ă r ă  a exagera, deoarece mic. A c e a s t ă  s o l u ţ i e  a s i g u r ă :  cei care pot procura sau recu pera POWER PACK cu 16 terminale În li
prin "ridicarea" lor se m ă r e ş t e  ni - parametri electrici e x c e l e n ţ i ;  un astfel de circuit, În stare b u n ă ,  nie cu posibilitatea de fixare pe
velul zgomotului de fond), se - st ab il it at e t e r m i c ă  b u n ă ;  dintr-un aparat de larg consum, un radiator termic adecvat (mini
o p r e ş t e  magnetofonul. Se o p r e ş t e  - c om pa ct it at e volum redus; p r e z e n t ă m  schema de utilizare a mum 800 cm 2).
alimentarea montajului, se scot din - imunitate mare la zgomot;
montaj p o t e n ţ i o m e t r e l e  semiregla - zgomot p r ~ p r i u  redus.
bile, se m ă s o a r ă  valoarea lor cu un Principala d e f i c i e n ţ ă  c o n s t ă  În
ohmmetru În locul lor se ampla ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - ' - - - - - 1 r + - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ " D + U a 
s e a z ă  rezistoare care au r e z i s t e n ţ a  .J... 10}JF/SOV
de aceeasi valoare. Ulterior se fac ~ ~ - - - - - - - - - - ~ 
a c e l e a ş i  r'eglaje pentru viteza de
9,5 cmls, folosind o b a n d ă  magne
t i c ă  bine i m p r i m a t ă  la a c e a s t ă  vi
t e z ă ,  neuitînd a a c ţ i o n a  comutato
rul K1 c o r e s p u n z ă t o r  (deschis). De IN 2" 2x 3,3}JF/50V sig3AR
ov
a c e a s t ă  d a t ă  reglajele se efectu ~ H ~ ~ - - ~ ~ - - ~ 1 
e a z ă  asupra p o t e n ţ i o m e t r e l o r  semi L OV
reglabile R7 R'7.
D u p ă  aceste reglaje, preamplifi 47nF
catorul Închis În cutia ecran (din mylar
care ies doar cablurile ecranate de II
intrare, iesire, de la comutatorul K1 470pF 33k..a..
4,7.A.
de alimentare) se m o n t e a z ă  În m
magnetofon, departe de motorul
(sau motoarele) de antrenare În
special de transformatorul de r e ţ e a . 
Se atrage a t e n ţ i a  un amplasa
ment prost ales al motorului poate
permite a p a r i ţ i a  În preamplificator
a brumului de r e ţ e a  ( d e ş i  montajul 4,7.n...
este ecranat). D a t o r i t ă  acestui fapt, lW
constructorul amator va Încerca 470pF 33k..a..
d o u ă  sau trei p o z i ţ i i  de amplasare
m e c a n i c ă  a preamplificatorului,
alegînd-o pe cea care o f e r ă  lipsa
c o m p l e t ă  a brumului de r e ţ e a  sau a
altor zgomote de f r e c v e n ţ ă  j o a s ă  de I ~ ~ ~ _ _ __ OV
sig 3AR
acest
reglajele fel. precizate
Se are în vedere anteriorfaptul se fac R 2 ) ( ~ 3 ~ F / 5 0 V 
pentru un magnetofon cu capul
magnetic de redare la care unghiul
de azi.mut este reglat corespun
z ă t o r .  In caz contrar, preamplifica ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - U a 
torul nu poate reda n i ş t e  f r e c v e n ţ e 
înalte pe care "nu le c i t e ş t e "  de pe
banda m a g n e t i c ă ,  cald la 12 mm de capatul rece. va  Cu p o t e n ţ i o m e t r u l R25 se re
D a t o r i t ă  acestui fapt este reco loarea condensatoarelor de cuplaj g l e a z ă  amplificarea pe circuitul de
m a n d a b i l ă  verificarea i n i ţ i a l ă  a co (URMARE DIN PAG. 9) nu este c r i t i c ă .  f r e c v e n ţ ă  i n t e r m e d i a r ă ,  iar cu poten
rectitudinii reglajului mecanic al I n d u c t a n ţ e l e  L2 L3 au aproxi ţ i o m e t r u l  R26 se r e g l e a z ă  f r e c v e n ţ a 
unghiului de azimut. Oricum, se re coaxial izolat cu teflon de 0 1,6 mm, mativ 2,5 spire, bobinate pe un dia de o s c i l a ţ i e  l i b e r ă  a oscilatorului pe
c o m a n d ă ,  la un magnetofon mai cu o lungime de 40 mm. La c a p ă t u l  metru de 2,5 mm, cu terminalul f r e c v e n ţ a  c e n t r a l ă  a circuitului de
vechi, sau În cazul În care capul dinspre diode cele d o u ă  b u c ă ţ i  de uneia din r e z i s t e n ţ e l e  din montaj. f r e c v e n ţ ă  i n t e r m e d i a r ă . 
magnetic a fost Înlocuit, refacerea cablu se l e a g ă  astfel: ecranele se li D i s t a n ţ a  dintre spire este de aproxi La borna b2 se va conecta borna
reglajului folosind o b a n d ă  magne pesc î m p r e u n ă  la masa montaju mativ 1 mm. b1 a modulului m1 (fig. 5). Conexiu
t i c ă  bine i m p r i m a t ă .  Numai d u p ă  lui, iar centralele se c o n e c t e a z ă  la F r e c v e n ţ a  oscilatorului se poate nea se va realiza cu un fi r cît mai
a c e a s t ă  verificare se m ă r e ş t e  "elec cele d o u ă  diode. La c a p ă t u l  dinspre coborî apropiind de emitorul tran scurt. cu p u t i n ţ ă  (aproximativ 60
tronic" nivelul frecventelor înalte. C2 ecranul unui cablu î m p r e u n ă  cu zistorului oscilator un conductor mm). In montajul din figura 4 termi
centralul celuilalt se l e a g ă  la m a s ă ,  . sudat la m a s ă .  nalul ai se va conecta cu terminalul
iar centralul primului cablu se l e a g ă 
MONTAREA
PREAMPLIFICATORUlUI cu ecranul celuilalt la condensato înlocuite
Diodelecuvaricap BB125G.din montaj pot fi a2, iar trebuie
dulului se p
la realizarea r a c t i c ă  a mo
a i b ă  În vedere
PENTRU DOZA MAGNETiCA rul C2. Toate conexiunile vor fi exe La borna· b3 se poate conecta un ca a c e a s t ă conexiune nu fie mai
cutate cît mai scurt cu p u t i n ţ ă .  Cele circuit de CAF cu care În momentul l u n g ă  de 60 mm.
Se i m p l a n t e a z ă  componentele d o u ă  cabluri astfel montate vor de f a ţ ă  nu a fost Înzestrat montajul. Montajul se va realiza Într-o cutie
montajului pe p l ă c u ţ a  de cablaj im forma cîte o b u c l ă  deasupra mesei I n d u c t a n ţ a  L5 este b o b i n a t ă  pe c o n f e c ţ i o n a t ă  din t a b l ă  de fier cosi
primat, În conformitate cu modul montajului. un diametru de 2,5 mm, cu s î r m ă  t o r i t ă ,  cu Î n ă l ţ i m e a  p e r e ţ i l o r  laterali
precizat În figura 4. D u p ă  aceea se I n d u c t a n ţ e l e  L7 L8 sînt formate o = 0,2 mm, are 20 de spire. a ecranelor de 50 mm.
v e r i f i c ă  din nou corectitudinea am dintr-o b a r ă  de cupru cu diametrul I n d u c t a n ţ a  L4 are 3 - 4 spire bo Montajul se va regla folosind
p l a s ă r i i ,  deoarece orice g r e ş e a l ă  de 1,5 mm o lungime de 3 5 - 4 0 binate pe un diametru de 4,5 mm, generator vobulat un analizor
duce la cel p u ţ i n  f u n c ţ i o n a r e a  de mm ce se s u d e a z ă  de peretele cu cu un conductor de 0 = 0,6 mm cu sP.!3 ctru .
f e c t u o a s ă  a montajului. Ulterior, tiei la o d i s t a n ţ ă  de 10 mm deasupra o d i s t a n ţ ă  Între spire de i mm. Prin In figura 5 este r e p r e z e n t a t ă 
montajul se e c r a n e a z ă  se ampla mesei. P o z i ţ i a  e x a c t ă  a prizelor se modificarea i n d u c t a n ţ e i  L4 se schema modulului mi . La borna b2
s e a z ă  În interiorul pick-up-ului, si stabili la reglajul final ' ş i  se va afla poate varia grosier f r e c v e n ţ a  osci a modulului se c o n e c t e a z ă  modulul
milar ca În cazul preamplificatoru la aproximativ 6 mm de c a p ă t u l  latorului G2. de sunet, iar borna b4 este iesirea
lui pentru cap de mC!gnetofon. Se rece. Transformatoarele Tr. 2 Tr. 3 se video la care se poate conecta un
iau a c e l e a ş i  p r e c a u ţ i i .  In ambele ca I n d u c t a n ţ a  L 12 este un fi r de cu b o b i n e a z ă  pe un inel de f e r i t ă  ti p 03 monitor TV sau un modulator TV.
zuri se are g r i j ă  ca rigidizarea me pru cu diametrul de 0,3 mm o lun (ICE) cu o î n f ă ş u r a r e  f o r m a t ă  din Borna b3 este p r e v ă z u t ă  pentru co
c a n i c ă  a montgijelor nu afecteze gime de 1 5 - 3 0 mm. Condensato trei conductoare de CuEm cu 0 = nectarea unui circuit CAF care nu a
i z o l a ţ i a  p l ă c u ţ e l o r  de cablaj impri rul C9 se r e a l i z e a z ă  din d o u ă  fire de 0,2 mm, r ă s u c i t e  î m p r e u n ă ,  cu care fost realizat î n c ă . 
mat sau a componentelor electrice. CuEm cu diametrul de 0,5 mm, se b o b i n e a z ă  2 spire pe miez. Una Circuitul trebuie alimentat de la o
Montajul preamplificatorului pen r ă s u c i t e  pe o d i s t a n ţ ă  de 2 - 3 mm; din î n f ă ş u r ă r i  este f o r m a t ă  de unul s u r s ă  foarte bine f i l t r a t ă  stabili
tru m a g n e t i c ă  n e c e s i t ă  re e x a c t ă  s t a b i l e ş t e 
din conductoare, iar Î n f ă ş u r a r e a  cu
glajedoza speciale. Se a l i nu valoarea
reglaj prinlui limitatea sebenzii de tre la z a t ă . 
m e n t e a z ă  de la p r i z ă  m e d i a n ă  se r e a l i z e a z ă  prin co Receptorul prezentat nu cu-
o s u r s ă  de tensiune c o n t i n u ă  stabili cere a filtrului la o valoare c u p r i n s ă  nectarea În serie a celorlalte d o u ă  t1rinde c o n s t r u c . ţ i a  blocului con
z a t ă  bine f i i t r a t ă ,  Conexiunile ce În domeniul 30-40 MHz, î n f ă ş u r ă r i .  vertor de f r e c v e n ţ ă  ce se m o n t a z ă 
privesc semnalul de intrare cel de I n d u c t a n ţ e l e  L9, L 10 L 11 se Diodele 08, 09, 010 011 po t fi În focarul antenei parabolice,
i e ş i r e  se r e a l i z e a z ă  obligatoriu cu e x e c u t ă  la fel ca L7 L8, dar prizele de tipul HP5082-2308, DH514, sau acesta f ă c î n d  subiectul unui viitor
cablu ecranat. vor fi situate la 10 mm de c a p ă t u l  ROV 540. articol.
TEHNIUM 6/1988
II
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988 11/24
 8/2/2019 Tehnium 06 1988

FOR 1=1 TO L E N( FS- )

58 4
IF L( I ) = 4 6 THEN GOSUB 618:RJtruRN
586
IF L ( I ) = 4 0 THEN GOSUB 6 2 6 :I=J:GOT O 6 1 6
588
I f L 0 I > ( 6 5 THEN 61 6
59 0
IF L ( I ) } 9 0 THEN 61 6
59 2
IF L ( I + l » = 9 7 AND L ( I + l ) ( = 1 2 2 THEN
594 F -cI>=S -(I)+S MC!+I):GOT O
59 8
59 6 F;Ii.(I)=B;Ii.(I)
59 8 GOSUS 1 5 4 0
60 0 IF n;li.="&&&" TkEN PRINT C H R _ ( 7 ) ~ N N u - 1  g a s e s c ' : G O T O 38 0
6 0 2 IF n-(}F;Ii.(I). THEN 59 8
60 4 C( 1>=C
60 6 IF t < I + l » = 9 7 ANO L ( I + l ) ( = 1 2 2 THEN 60 8 ELSE 61 2
6 0 8 IF L CI+2 )} =4 8 AND L ( I + 2 ) ( = 5 7 ~ H E N  HH=HH+C(!)* (L e!+2 )-4 8 ):
GOTO 61 6
61 0 GOTO 61 4
6 1 2 IF L ( I + l » = 4 8 AND L e ! + 1 ) ( = 5 7 THEN HH=HH+C(!)*(L(I+1)-48):
GOTO 61 6
' 6 1 4 1111=1111+(;(1)
61 6 RESTORE:NEXT I:RETURN
61 8 IF L ( I + l » = 4 8 ANO L ( I + 1 ) ( = 5 7 AND L ( I + 2 » = 4 8 AND L(I+2)(=57
THEN I 1I 1=HI 1+18. 0153*( L ( I +l) *10+L ( I +1) - 528) :R E T UR N
C h i m i s t D A N S E R A C U 6 2 0 IF L ( I + l » = 4 8 ANO L ( I + 1 ) < = 5 7 THEN MI1 =I1 H+1 8 . 0 1 5 3 * (L (I+l)-4 8 ):
RETURN
Autorul programului "Calcule altceva de f ă c u t  decît de a tasta for- 6 2 2 IF L ( I + l ) = 7 2 THEN I1M=MM+18.0153:RETURN
chimice", publicat În numerele 2 mula s u b s t a n ţ e i ,  d u p ă  care ur- 62 4 P R I N T N F o l o s i t i p u n c t u l de d e s p a r t i r e nUMai i n a i n t e a a p e i de
3/1988 ale revistei, la a c e a s t ă  ru- m e a z ă  s ă  a ş t e p t e  cu r ă b d a r e  rezul cristalizare !" : GOTO 57 4
b r i c ă ,  ne-a oferit Ulterior d o u ă  Îm tatul ce îl va afisa calculatorul. Ac- 62 6 FOR J= l TO LEN(FSM)
b u n ă t ă ţ i r i  semnificative ale progra- tuala versiune permite introduce- 6 2 8 IF L ( J ) = 4 1 THEN 71 0
mului, extinzîndu-i astfel aria de rea inclusiv a formulelor cu paran 63 0 IF L ( J ~ < 6 5  THEN 70 0
aplicabilitate. Le p r e z e n t ă m  a l ă t u  teze a apei de cristalizare, ca În 63 2 IF L ( J » 9 0 THEN 70 0
rat pentru ca t o ţ i  cei i n t e r e s a ţ i  cazul s u b s t a n ţ e i  m e n ţ i o n a t e  mai 63 4 6:58 IF L ( J + l » = 9 7 ANO L ( J + l ) { = 1 2 2 THEN P M ( J ) ~ B M ( J + l ) + B M ( J ) : G O T O 
.
p o a t ă  beneficia de ele. sus: (NH 4 AIS0 4 h.12H2 0. 63 6 P;O:(J)=B;Ii.(J)
1. S-a modificat subrutina de 2. La listarea elementelor chi-
calcul a masei moleculare, per mice, prin utilizarea tabulatorului 63 8 RESTORE1 5 4 0
m i ţ î n d  introducerea direct de 1, se o b ţ i n e  o repartizare s p a ţ i a l ă  mai 6644 02 GOSUB IF OM=N&&&N THEN PRINT CHRM(7);NNu-1 g a s e s c ":GOT O 3 8 0
c o n s o l ă  a formulei s u b s t a n ţ e i  (!). b u n ă . 
64 4 IF D;Ii.(>PM(J) THEN 64 0
De exemplu, În cazul alaunului de În cele de mai jos se' dau listingu- 6 4 6 C(J)=C
amoniu si aluminiu dodecahi- riie celor d o u ă  m o d i f i c ă r i  propuse.
drat, prin vechea v a r i a n t ă  se pierde T o t o d a t ă  se dau listingurile rîn 65 0 IF L ( J + 1 » = 9 7 ANO L ( J + l > ( = 1 2 2 THEN 66 0 ELSE 68 0
660 IF L ( J + 2 » = 4 8 ANO [ ( J + 2 ) ( = 5 7 THEN 'P =P +C(J)* (L CJ+2 )-4 8 ):GOT O
foarte mult timp cu dtalogul Între durilor 40 70, care, d a t o r i t ă  unei 70 0
calculator operator. In cazul ac erori regretabile, au a p ă r u t  incom- 67 0 GOTO 69 0
tualei variante, operatorul nu are plete În nr. 2/1988. 68 0 IF L e J + l » = 4 8 ANO L ( J + 1 ) ( = 5 7 THEN P=P+C( J ) *( L( J +l ) - 48) : GOTO
70 0 '"
69 0 P =P +C(J)
40 PRINT TAB(9);NC 70 0 RESTORE:NEXT J
A L C U L
PRINT T AB(2 6 );"C H 1 H ! 71 0 IF L e J + l » = 4 8 ANO L ( J + l ) ( = 5 7 AND L ( J + 2 » = 4 8 AND L (J+2 >(=5 7
THEN p=p*e 10*Le J +l ) +L( J +2) - 528) : GOTO 73 0
72 0 IF L < J + 1 » = 4 8 AN!) l ( J +V( : : : 57. lHEPS ~ · * ~ l ( J + 1 ) . .=-'rtn
7 30 I'IM=MM+P
5 OIM B;li. (1 0 0 ), L (1 0 0 ), C(1 0 0 ). P MCI0 0 ) 74 0 RETURN
57 0 REM * * * * SUB. OE CALCUL A MASEI MOLARE * • • *
57 2 RESTORE:MM=0:P=0
57 4 I N P U T H I n t r o d u c e t i f o r M u l a s u b s t a n t e i ; F S M
57 6 FOR 1=1 TO LEN(FSM) 1 4 0 0 PRINT" " ; E M ; T A B ( 3 0 ) ; D M ; T A B ( 3 7 ) ; ~ Z = - ; Z ; T A B ( 4 5 ) ; ' A = ; C ; l A B ( 
57 8 B;Ii.(I)=MIOMeFSM,I,I) 5 7 ) ; " P E R / G R : ";PER;H/";GRM:GOTO 1350
5 8 0 L (I)=AS C(S M(!» 1 4 1 0 PRINT" ., ;EM; TABC 30 ) ; D:o:; TABC 3" 1) ; ' Z : : : ~  ;Z ; TAB( 45 ) ;" A= ; C; TAB,
58 2 NEXT 1 5 7 );"P E R/GR: ";P E R;"/";GRM

1 0 REM CODUL C U L O ~ L O R  '1' 21,1; BRIGHT l ; " O o ' f i c i f n t dp

12 REM t.,.mo.,.reture"; B ~ J G H T  Oj" " ;' ll§ (V *
14 POKE 23658,8 4+1"TO V ~ 4 + 4 ) :  ao '1'0 68
16·DIM C ~ ( 5 , 2 ) :  DIM M ~ ( 2 , 9 6 ) :  64 J1" V) 9 AND Ii <4 TH"l"N ao TO j
DIM R§(S) S
18 LET A§="NEMAROPOGAVEAAVIGRA 66 lE T P§:P§+ STR§ V
LAUAR" 68 NEXT L
20 LE T T§="O -3 3 -7 5 - 1 5 0 - 2 2 11" Y § = " 0 " ARD p§ (3 ) = " 8 " TRE
0-330-470750 +100" N LET VA=VAL P ~ (  1'0 2 ) ~ . 0 1 :  G0 T
22 LET ~ ~ < S  (1 ) = = " 2 ~  1% O 78
2 ~  0 + 1 0 0 ~  5% 72 JF y ~ = t t C "  A1rD p§ n ) = H 9 " THE
- 2 0 ~ + 8 0 < i f , 1 0 % 
II
N LE'1' VA-=VAIJ p § ( TO 2)'91<.1: GO TO
24 LE T M § ( 2 ) = " 2 p F 78
74 11" Y§ ="O" A1ITD p§ (3 ) }" 5 " THE
Oo.25p:F 0.50pF
1p F N GO TO 98
76 L I T VA=VAL p § ( TO 2)*lOtVAL
CSABA KOlUMBAN, Simeria 26 PRINT AT 4,5;"APASATI " ; F I
p§ (3 )
l ; " R tl ; INVERSE I;AT 5 , 1 3 ; " C "
78 I F Y§="O" TREN PRINT AT 1 5 ,
ASH
P r e z e n t ă m  a l ă t u r a t  un program care d e c o d i f i c ă  valoarea
; JNVESSE O; FLASH O l I o n d e n s e t o r 1 - BRJGRT 1 ; "Vel0eT!?9 c o n d p n s e t o
condensatoarelor ş i a  r e z i s t e n ţ e l o r  marcate prip codul cu - T ~ l u i  p s t p =": PPJNT AT 1 7 , 2 ; V A ;
";.AT 4 , 1 4 ; " p z i
lorilor.
Programul este.scrisÎn limbajul BASIC se poate rUla 28 tE T : 11" Y§()"R" .A IIpF "i VA/l,;'3;" nF ::: ";VA/IF6;
·ND Y§<>"C" TREN GO '1'0 28 " mF"
f ă r ă  nici o modificare pe calculatoare p e r ş o n a l e  d in familia 80 IF Y§="R IJ THEN PRINT /iT 15
Spectrum/HC 85/T.IM-S, sau cu mici m o d i f i c ă r i  pe orice cal 30 OLS
1; BRJGHT l;"VeloflTPfl T'Fzi
culator care are ililplementat limbajul BASIC. 32 FOR 1"=1 TO 4+ 1 (Y§ = " 0 " ) 411

u1 f' l @> :::": PRIN T A T I 7 , 2 ; V.A ; ti O

D u p ă  lansarea programului cu comanda RUN a p a s ă  34 : ! , ~ : r p u r p  ! l C u l o 8 r ~ a  lin ip :i. n r
.tlil)." hm i = "jVA/lE3;" KOhmi = " r A T 1 8 ,
R pentru r e z i s t e n ţ e  sau. C pentru condensatoare. in conti- II . lT}T,;' T , ~ 
2 ; V A ! l E 6 ; " MOhmi II
nuare se cere introducerea În ordine a culoriîHnîilor res , 36'11" I/=i'H TREN GO TO 5,1
"3 7 JF tE N T§<2 THEN GO TO 34 82 IF Y ~ = ! l e  II AND F } =4 THEr I,ET
pective. D a c ă c o n d e n s a t o r u l / r e z i s t e n ţ ă  a fost m a r c a t ( ă )  cu R§:::M§(l+i* (VA(=lO) ,VAL P § ( 4 TO
mai p u ţ i n  de cinci linii, la Întrebarea "Culoarea liniei nr. 5" / 38 P"RINT AT F * 2 + 1 , 2 ; " L i n i e n r
-L t )"8+1 TO VAL p§ (4 TO ).148+8)
respectiv "Culoarea liniei nr. 4" / se a p a s ă  ENTER. Imediat Il '} " II It

d u p ă c e  s-au introdus datele, programul a f i ş e a z ă  valoarea '40 H' I,EN l § > = - t TREN I F L§ ( TO 84 IF Y§="R" AND P §( 4 TO ) ="10
c o n d e n s a t o r u l u i / r e z i s t e n ţ e i /  În pF, nF ,uF/respectiv în 4) ::::" AIBA " TH:F1\T LE'!' l, §= " AI! ti II THEN LE T R § = " 5 ~ 1 ! :  GO TO 90

ohmi, kiloohmi, megaohmi, t o l e r a n ţ a  coeficientul de 42 I E T c§ (F ) =II§ . 86 JF Y§="R" AND p§ {4 TO )="11

t e m p e r a t u r ă  .. 44 IJET K § = L H T 0 2 ) II THEN LET R § = " 1 0 ~ 1 I :  GO TO 90
46 1 " O ~  N= l TO 23 STEP 2: 11" K§ 88 IF Y ~ = " R I t  THE'N lE T R§="20%fI
= A ~ ~  (N TO N + l ) TREN GO TO 52 90 11" R § ' O " II TREN PRIN
48 NEXT N T AT 19, 1; ERJGHT 1;"To1!?T/mte";
50 PRINT AT F ~ 2 + 1 , 1 3 , , :  EEEP • ERJGHT o· II n . R§
1 , 1 : GO '1'0 34 92 PAUSE O: 'RIDT
52 NEXT F 94 FOR Z=1 TO 23 STJi:P 2: J1"
54 LET F = F - 1 : JF 1"0 TREN GO '1' (L)=A§(Z TO Z+1) TREN LET V=lZ-l
O 98 )/2: RE TUffi,T
56 lE T P§=!l1f 96 NEXT Z: RETURN
58 FOR L= 1 rro };' 98 OLS : PRINT A1' "'1,12; 1"LASH
60 GO SUB 94 1; HEROARE;": EIEP 1 , - 3 0 : PAUSE '30
62 1F F :5 AND L= 1 THEN P RINT A o: RUN : 1 J S T Ro1umben Lac5.

TEHNIUM 6/1988
12
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988 12/24
 8/2/2019 Tehnium 06 1988
O, simultan cu codul caracterului, stabilul 01 de pornire a oscilatorului
semnalul de i e ş i r e  din acesta fiind la s f î r ş i t u l  unei linii de 32 de. carac
validat la rîndui s ă u  ca semnalul tere. Tot cu i e ş i r e a  bistabilului se
video de c ă t r e  AH, ARa ş i ,  AS, a t a c ă  divizorul cu 2 (1/2 COB474).
Oivizorul 'c u 12, realizat cu
c) SCHEMA ELECTRiCA
Schema e l e c t r i c ă  este p r e z e n t a t ă  SC
În figura 5,
Monostabilul MS este realizat cu
circuitul COB4121, care c o m u t ă  pe

MONQSTABIL
O ~ I L A T O R  ',2 :6 ',32 '·2 :12 '·12
M.5. PUI\(; CARACTER NR CARACTERE NR. UNII NR RÎNDURI

La L1 l2 l3
per. PL.

~ C o · - - - ~ 
VIDEO
ACi, a
~ R O _ _ _ TTl CARACTERE
RAM GEN. REG·
AR2 a::
o CARACTERE
x vIDEO
8

-
w 1 K ~ 8 
.....J
o..
-
.....J
vIDE.O TTL
.::> BAN06. N E A G R Ă 
8
AB7----
8
WE CDB492, f o l o s e ş t e  ultimul, rang
WR drept ceas de n u m ă r a r e  pentru rîn
front pozitiv (este atacat pe pinul· 5); duri. Bistabilul 02 (1/2' COB474)
AS 1 0 - - - - ' durata impulsului generat d i c t e a z ă 
S E l E C Ţ . ! E  este pornit la s f î r ş i t u l  impulsului de
BUFFER d i s t a n ţ a  de la marginea din stînga s i n c ~ n i z a r e  cadre, SC resetat
A D R E ~  ecranului p î n ă  la primul caracter afi
AS. d u p ă  12 rÎn"duri de c ă t r e  un decodi
AB1S--- ş a t  (cca 10 f,Ls), ficator al rangurilor AR2 AR3.
Bistabilele 01 02 . sînt realizate Multiplexarea adreselor de la pro
cu circuitul COB474, cesor de la a f i ş a r e  se face cu
Bitul 07 al memoriei este preiu Os c i l atorul este un c i r c u i t d o u ă  circuite 74LS157 (pentru a nu
crat separat. Din acest bit se for COB413, NANO cu 4 i n t r ă r i  de tip " Î n c ă r c a "  magistrala calculatorului),
m e a z ă  semnalul video pentru banda trigger-Schmitt. Modificarea rezis s e l e c ţ i a  adreselor se face pe pinul 1
n e a g r ă  (7 b i ţ i  s Î n t s u f i c i e n ţ i  pentru t e n ţ e i  din oscilator duce la modifi cu semnalul AS o b ţ i n u t  prin decodi..,
a ~ i ş a r e a  setului de caractere ASCII). carea f ă ţ i m i i  zonei a f i ş a t e .  ficarea cu circuitul COB430 a adre-
Bitul 07 este memorat În bistabilul
OBO." OB7

Sl

SC
550pF
selor de la procesor.
1 ~ J I J t 2 m i ~ 1 '  'f9J] PCT 1 ... -.. I e ş i r i l e  multiplexate sînt adrese
pentru me moria de ecran r e a l i z a t ă 
'SV' ,Skn. r 6
C 1?
;........
8 11
1 ~ ~ l l = l 
~ f i : : 
C 2 ~ " 13- - ~ _ , : = 1 ~ F 
1 K.Jl. •
cu d o u ă  ci rcuite RAM2114 de capa-
citate 1Kx 4.
Memoria este s e l e c t a t ă  În perma
,[ o-t..- -c:::::J-t n e n ţ ă ,  dar semnalul de scriere este
5V pcr validat nu mai pe perioada lui AS,
A ţ O ~ ~ 1  5" I p e r i o a d ă  Î n care se perr1)ite accesul
de la cal culator prin intermediul
TT f 11 1 L

20 21 9
bufferului 74LS244.

3; 7J
12
A Ş a 
2 4 14 D1
100 f8 13
Generat orul de caractere este un
REPROM 2716 de tipul celor utili
Ae1 ACO- 13 lZZfJ 10 14 zate În OAF2010, care nu este un
i
AS AC1 9 f2WJ12 02 l., GEN. 11 generator standard,. el c o n ţ i n î n d 
~  ~ 1 12 e l
ARACf· caracterele specifice alfabefului ro
t AC2- 11 03 :.L. 13 mânesc: Î, â, I e ş i r e a  genera-
9 14 5
AC3 t 10 - o- 1';' 6
L --
O "- ..... 10
1-15 9 IQOI
1
AS' -7 14 01.
"Y
SH-!\
AB5 ACt. .... VIDEO TTL
-
)

' ~ V'l~ 
[) ;
5 rzml13 AB.3 - 3YI .
CARACTERE
B]; ARQ- i.J
'---
12 05 AS -
B.7 AA1-
r~~
9
12 - H 11
07
2
m
-.. l?ll?J
AA2""- 111 1
I
R Is
q 10 -3
JH-lii'\ ..... VIDEO TTl
A S 3 = ~ - V Ţ O  B A N D Ă .  N E A G R Ă 
~ 8 q h . . 8  1
1 ...... ...:: ...-
AS 'X)J ~ 1"'"
1 O  ~ I ~  ~ & O ' J 1  I
A B 1 2 ; S - 1 3 ~  L3JI\ lm?J
rl 119 174LS '-'.1
SH Oivizoarele cu 2 cu 6 sînt reali- torului este conectata la registrul ele
B14 _AB15 1 f :J zate cu circuitul COB492, la i e ş i r i l e  serializare 74165, unde se o b ţ i n e 
~ L J 
1.
acestuia o b ţ i n Î n d u - s e  ceasurile de semnalul video pentru caractere.
RURESAWR punct de caracter. Cu ceasul de Semnalul de b a n d ă  n e a g r ă  se ob
caracter (pin 8) se a t a c ă  n u m ă r ă t o - ţ i n e  cu un bistabil O (1/2 COB474)
..c L4 j rul de caractere, realizat cu COB493 prin mema rarea bitului 7 din .memo
_C l c (pin 14) un bistabil din COB474. rie simulta n cu memorarea caracte
DB1 OB3 ! B5 DB 7 I e ş i r e a  5 a bistabilului r e s e t e a z ă  bi- ului În re gistrul video.
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988
TEHNIUM 6/1988 13/24
II
 8/2/2019 Tehnium 06 1988

momentul a p ă s ă r i i  butonului "ÎN mun, iar de la bornele C, 1, 2, 4, a se

SCRIE", moment În care temporiza
torul este gata de lucru. A f i ş a j e l e 
p r e z i n t ă  timpii de temporizare În
f u n c ţ i e  de p o z i ţ i a  butonului B1, d ~ p ă 
cum u r m e a z ă : 
CA 1 - 0,1 s, respectiv 1s; CA2 -
1 s, respectiv 10 s; CA3 - 10 s, res
pectiv 100 s.
vor lega cu fire contactele cores
p u n z ă t o a r e  ale comutatoarelor de
cadice. Butonul B1 este de tip
basculant, qu d o u ă  p o z i ţ i i ,  iar
butoanele "INSCRIE", "PORNIT".
" Ş T E R G E "  sînt de tip "push-bu
ton".
La b o r n ţ i  P de pe cablaj se leaga

TEMfllBIUTDB 2. CARACTERISTICI TEHNICE

Tensiune de alimentare: 10 Vc.c.
Curent maxim absorbit: 300 mA
butonul "INSCRIE", la borna R se
l e a g ă  butonul " Ş T E R G E " ,  iar la
borna S se l e a g ă  butonul "POR
NIT".

faTIl I:U AfISA;I Ing. ALEXANDRU

'7
V A S I L IU
Domenii de temporizare:
0,1 -;-. 99,9 s
1-;-.999s
3. REALIZAREA P R A C T I C Ă 
Realizarea temporizatorului este
foarte s i m p l ă .  trebuind reglat doar
oscilatorul de tact. realizat cu C11.
Se trece butonul B 1 pe p o z i ţ i a  1
se m ă s o a r ă  cu un f r e c v e n ţ m e t r u 
f r e c v e n ţ a  de o s c i l a ţ i e  (10 Hz) pe pi
Se pentru realizarea
c u n o a ş t e  c ă  . leul .Rei; t o t o d a t ă  b l o c h e a z ă  oscila Montajul se r e a l i z e a z ă  pe o bu nul 10 al circuitului integrat C11,
unor fotografii de calitate este ne torul de tact realizat cu C11. Porni c a t ă  de sticlotextolit dublu placat. ajustarea f r e c v e n ţ e i  f ă c î n d u - s e  din
cesar un temporizator foto foarte rea temporizatorului se face prin Desenul cablajului (scara 1:1) este semireglabilul P1.
precis. Din acest motiv am proiectat a p ă s a r e a  butonului "PORNIT", iar dat În figura 2, iar amplasarea pie·· Se c o m u t ă  B1 pe p o z i ţ i a  2 se
realizat temporizatorul foto pre oprirea lui În timpul t e m p o r i z ă ~ i i  selor în figura 3. reia reglajul, dar pentru o f r e c v e n ţ ă 
zentat în continuare. EI a fost reali prin a p ă s a r e a  butonului " Ş T E R G E " .  De la bornele ,,-", e, d, c, b. a, g, f de 0,1 Hz, ajustîndu-se semiregla
zat cu componente r o m â n e ş t i  are Timpul care a fost Înscris pe comu se vor lega cu fire terminalele co bilul P2. Pentru amatorii care nu au
o stabilitate a timpului de expunere tatoarele decadice este a f i ş a t  pe cir r e s p u n z ă t o a r e  ale circuitelor de f r e c v e n ţ m e t r u  se poate regla tem
foarte b u n ă .  cuitele de a f i ş a r e  CA 1, CA2. CA3 În a f i ş a r e 
ce sînt de tip cu catod co- porizatorul cu a j u t o r ~ 1  unui c ~ a s 
În figura 1 se p r e z i n t ă  schema
e l e c t r i c ă  a temporizatorului foto cu
a f i ş a j . 

1. MOD DE F U N C Ţ I O N A R E 

Oscilatorul de tact, realizat cu

circuitul C11, are f r e c v e n ţ a  de osci
l a ţ i e  de 10 Hz pe p o z i ţ i a  1 0,1 Hz
pe p o z i ţ i a  2 a comutatorului B1.
Aceste impulsuri i n t r ă  pe intrarea
de n u m ă r a r e  înapoi a divizorului
C12, respectiv CI3 CI4 ce sînt le
gate În c a s c a d ă .  Aceste impulsuri
sînt s c ă z u t e  din n u m ă r u l  care a fost
înscris pe comutatoarele decadice
CD1. CD2, CD3 înscris În CI2,
respectiv Cl 3 C14, Rrin a p ă s a r e a 
butonului "INSCRIE". In momentul
cînd cele trei divizoare ajung la O,

3
pe pinul
puls care 13c o alm a lui
n d ă CI4 apare
 Cla, un blo
acesta im
cînd tranzistorul T1 respectiv re-

+ c CDl t0 3
... 8

ÎNSCRiE
.,.
1$ 1 1(1 9

CI 4

Ş T E R G E 

CI

CA 1 CA2 CA 3
14 14

.4http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988 rEHNIUM 6/1'988

14/24
 8/2/2019 Tehnium 06 1988

precis. Se programeaza pe comuta c. C 8

toarele decadice CD1 -7- 3 u n timp
se m ă s o a r ă  timpul cît este anclan
121
. . A..
I It 8 .2. I

ş a t  releul Rei, ajustîndu-se, din mai ....

~ . I t 6 . 
! .. a,·
multe m ă s u r ă t o r i , 
P1, respectiv P2.
semireglabilul
. - I t ~ 
.~ $ : . ~ ~ ; .  .t U .. lD.
· - R ~ · · 
Releul Rei va a c ţ i o n a  un releu mai
mare, ale c ă r u i  contacte
trecerea unui curent mai mare, ast
fel încît becul aparatului de m ă r i t 
p e r m i t ă 
3
f u n c ţ i o n e z e  normal. Se poate folosi
releul static publicat în revista
"Tehnium" nr. 2/1988, pag. 4.
4. MOD DE LUCR U

Modul de este lucru efectiv cu aces1

temporizator u r m ă t o r u l : 
a) se alege domeniul de tem pori
zare din butonul 81;
b) se p r o g r a m e a z ă  timpul de
temporizare pe comutatoarele de s C..
... - -
·ci·"·'·
CI c.. ca.

cadice CD1, CD2, CD3;

c) se a p a s ă  butonul ,.ÎNSCRIE", Pentru reluarea expunerii se reiau stinge se reia ciclul de lucru de la 5. LISTA DE PIESE:
iar pe a f i ş a j e l e  CA 1, CA2, CA3 va comenzile date de ia punctele c d. punctul a. = MMC4047; CI2 -7- 4 =
CI1
a p ă r e a  timpul programat pe comu Pentru programarea altui timp, MMC40192; CI5 -7- 7 = MMC4511;
tatoarele decadice; da r d u p ă  terminarea expunerii an CI8 = MMC4013; CA1 -7- 3 =
d) se a p a s ă  butonul "PORNIT'; terioare, se reia ciclul de la punctul = MDE2111R; CD 1 -7- 3 = KDM, cod
releul Rei se va anclansa, iar becul a. D a c ă  dorim programarea altui 220203 (CONECT); P1 2,5 kO; P2
aparatului de m ă r i t  se ' va aprinde. timp, dar înainte de terminarea 25 kO; C1 = 10 IlF/16 V; R1 -7- 16 ==

D u p ă  ce timpul de expunere s-a timpului de expunere inainte progra - 15 kn ; R17 -7- 37 = 680 -7- 910 !l ;
scurs, .becul se stinge, iar pe a f i ş a  mat, se a p a s ă  butonul " Ş T E R G E " ;  T1 = BC107; Rei = releu reed de
jele CA 1, CA2, CA3 se va a f i ş a  999 becul aparatului de m ă r i t  se va 12 Vc.c.

(URMARE DIN PAG. 3) m a n d ă :  I N D I C A Ţ I I  DE EXPLOATARE

U1 :::: 18 V. Pentru conectare se c u p l e a z ă  În pentru unghiuri de aprindere in Jur
Transtormatorul de r e ţ e a  (Tr 1), b) Capacitatea condensatorului t r e r u p ă t o r u l  a, care va realiza ali de 90° ceea ce d e t e r m i n ă  u ş o a r e 
-cuplat la alimentare prin cheia de ' de defazare: mentarea transformatorului de co o s c i l a ţ i i  ale valorii curentului redre
c o m a n d ă  a contactorul c, alimen m a n d ă  Tr. 2, becul B semnalizînd. S2tt
t e a z ă  din secundar puntea semico
i
----'='--'--- > C> - - -GT
-.- Cupiînd comutatorul K 1 pe p o z i ţ i a  LISTA DE MATERIALE
m a n d a t ă ,  c o m p u s ă  din diodele D1' 2iTfU 1 2iTf 1 2 U 1 1, se a l i m e n t e a z ă  releul interme Tr. 1 - transformator 1 kV A, 220 V
O2 tiristoarele T 1, T 2. Primarul, unde C se e x p r i m ă  farazi (F).
În diar, care a n c l a n ş Î n d  c u p l e a z ă  ali 52 V; Tr. 2 - transformator 10 VA,
secundarul pJ,.mteasÎnt protejate . c) R e z i s t e n ţ a  de defazare ma- mentarea contactorulu C ce ali 220 V12 x 12 V; Dr b o b i n ă  de ş o c 
prin s i g u r a n ţ e l e  fuzibile S1' S2' res x i m ă :  m e n t e a z ă  transformatorul. de f o r ţ ă  (vezi textul); a -'- cheie de c o m a n d ă 
pectiv S3' 10 Tr. 1 se a u t o r e ţ i n e .  Cum rezis-' 10 A/250 VC.a.; A - ampermetru C.C.,
Circuitul de redresare este prote t e n ţ a  de defazare În a c e a s t ă  p o z i ţ i e  M9, 0 - 1 5 A; V voltmetru C.C., M9 ,
jat f a ţ ă  de conectarea i n v e r s ă  a ba R (O) 2:: -2-iT-fC--
este i n f i n i t ă  (circuit întrerupt), ten 0 - 5 0 V; d - releu intermediar
teriei de acumulatoare prin dioda d) R e z i s t e n ţ a  de limitare a cu siunea r e d r e s a t ă  este m i c ă .  Valoa RI13, 24 VC.a., cu soclu CF11; 8 =
0 3 s i g u r a n ţ a  f u z Î b i l ă  S3' rentului de p o a r t ă :  rea tensiunii redresate implicit a bec 24 V 2 W; S1 - s i g u r a n ţ ă  f u z i b i l ă 
Circuitul defazor este format din curentului se r e g l e a z ă  În trepte din LF 6/25 A; S2 - s i g u r a n ţ ă  f u z i b i l ă  LF
transformatorul de r e ţ e a  Tr. 2, con 1 41
Rs(fl) S -'---'- 20 comutatorul K1 (brut) fin din re 20/25 A; S3 - s i g u r a n ţ ă  f u z i b i l ă  LF
densatoarele C 2", C 17 (legate În pa ostatul R. 20/25 A; T 1, T2 - tiristoare
ralel), rezistoarele R 3 .. R13 conec e) Stabilirea r e z i s t e n ţ e l o r  de de Prin acest circuit de c o m a n d ă  se T30N2; 0 1, D2 diode D25N2; 0 3
tate de comutatorul K1 p o t e n ţ i o  fazare: o b ţ i n e  "plecarea" obligatorie de ia - . d i o d ă  KS1040; D4' D5 - diode
metrul R. Circuitul de aprindere mai pentru reglaj fin, p o t e n ţ i o m e t r u l  valori mici de tensiune r e d r e s a t ă .  1N4001; R - reostat ( p o t e n ţ i o m e 
c o n ţ i n e  diodele de repartizare a cu
rentului de c o m a n d ă ,  D4 Os, re Rfin = 0,1 . R; Orice întrerupere a tensiunii de ali- tru) 80 n/50 W; K1 condensator
p o z i ţ i i / O , 5  A; C 1 -
- comutator 12
0,22
zistoarele de limitare a curentului pentru reglaj brut, treptele de re- mentare de la r e ţ e a  o b l i g ă  pornirea
z i s t e n ţ e  se stabilesc experimental de la treapta 1 a comutatorului, de J.1F/400 V, PMP; C 2 - condensator
de c o m a n d ă ,  Rl R2 . astfel ca suma lor oarece s-a deblocat a u t o r e ţ i n e r e a  cu hîrtie 20 J.1F 1100 V; C3",C 17
Circuitul de c o m a n d ă  semnali contactorului. - condensatoare 1 IlF/160 V, PMP;
zare include releul intermediar d Rbrut = 0,9 . R; Decuplarea redresorului se reali- Rl' R2 cîte d o u ă  rezistoare de 51 ni
becul de semnalizare 8. f) Tensiunea din secundarul trans- zeaz<i din cheia de comandFî R. 3 W În paralel; R3 - 15 n/ 6 W; R4
Condensatorul C l are rol de anti formatorului de f o r ţ ă :  PERFORMANTE 80 0/ 2 W; R5 100 n/ 2 W; R6 -
parazitare e l e c t r i c ă .  U Uo + + UD PrinCipiul comenzII pe o r i z o n t a l ă  130 O ii W; R7 - 150 Oi i W; Rs -
Dispunînd de condensatoare ne permite realizarea de redresoare de 160 n/O, 5 W; Rg 2000/0,5 W; R10 ,
polarizate de dimensiuni mici, par unde U o - tensiunea r e d r e s a t ă  ma- s e m i a l t e r n a n ţ ă  sau b i a l t e r n a n ţ ă  uti- R11 200 H/O, 5 W; R12 - 330 n/0,5 W
tea î n c a d r a t ă  cu linii intrerupte din x i m ă ;  UD - c ă d e r e a  de tensiune pe lizînd tiristoare cu un curent de R1l- 390 O/0,5W.
schema e l e c t r i c ă  d e f ă ş u r a t ă  (fig. 5) d i o d ă  (0,7-1 V); - c ă d e r e a  de p o a r t ă  de maximum 0,2 A. Peste
BIBLIOGRAFIE
poate fi r e a l i z a t ă  pe p l a c ă  impri tensiune pe tiristor ( 1 - 1 , 5 V). a c e a s t ă  valoare r e z u l t ă  c a p a c i t ă ţ i 
Anuar Radiotechnika, 1975
m a t ă .  În caz contrar se e x e c u t ă  pe g) Curentul de s a r c i n ă  maxim re- de defazare mari ( a t e n ţ i e ,  conden- I.H. 8ernhard si B. Knuppertz, Ini
un suport de textolit. dresat: satoare nepolarizate). Astfel curen- ţ i e r e  În tiristoare, Editura T e h n i c ă , 
Redresorul se m o n t e a z ă  într-un I < 21 a; se ia 'a = I d, tul redresat în punte este limitat la 1974
dulap metalic cu dimensiunile 450 x unde la - curentul anodic nominal maximum 60 A. A. Kelemen s.a., Mutatoare. Apli
600 x 450 mm. Pe placa f r o n t a l ă  al tiristorului, I d - curentul anodic Un dezavantaj îl constituie sensi c a ţ i i ,  Editura ' D i d a c t i c ă  Pedago
( t a b l ă  0,7 mm) se m o n t e a z ă  apara nominal al diodei din circuitul de bilitatea montajului f a ţ ă  de v a r i a ţ i i l e  g i c ă ,  1980
tele de m ă s u r ă ,  s i g u r a n ţ e l e  fuzibile, f o r ţ ă .  tenc:Îunii de alimentare, mai ales P. Constantin ş . a . ,  Electronica in
c o m a n d ă , 
cheia
reostatul
de R comutatorul
bornele. K1,
Restul com d u s t r i a l ă , 
Editura D i d a c t i c ă  Pe·
d a g o g i c ă ,  1984
ponentelor se m o n t e a z ă  pe o p l a c ă 

~ ~ ~  ,a~~~~~ji'~._~_2_v_S~2~~
de textolit f i x a t ă  de meta
î n t ă r i t u r a  7-48 V
l i c ă  a dulapului, cu e x c e p ţ i a  trans ) - - . - ~ 1 ~ A . ( I ) + 
formatorului Tr. 1 si a bobinei de __ __
ş o c ,  care sînt prinse' direct de î n t ă r i - 03 =Or
tura m e t a l i c ă . 
Diodele 0 1 , O2 tiristoarele T 1,
T 2 se m o n t e a z ă  pe cîte un radiator 1.
de aluminiu sau de cupru cu supra
f a ţ a  m i n i m ă  de 100 cm 2 grosimea
B1
------------1
B3

I
de 6 mm.
Datele constructive ale bobinei de ...-- _ _ --,Tr. 2 t - + - f l F . ~ + - - - _ + _ - - + - - _ . _ - _ . - _ _ 1 - - - - - t _ + - _ _ _ , 
ş o c  sînt: tole tip E20, SFe = 16 cm 2 ,
80 spire 0 3 mm CuEm sau Cu8;,în
(2
trefier realizat cu p r e ş p a n  cu grosi
mea de 0,5 mm.
Cablarea se r e a l i z e a z ă  cu fire
conductoare de tia VLPYn np.ntru
circuitul de f o r t ă  si de tio VLPYO,6
pe.ntru circuitul de c o m a n d ă .  ! 2
In f u n c ţ i e  de n e c e s i t ă ţ i  se pot re 1....._----- _ -1
proiecta valorile elementelor com
ponente. A l ă t u r a t  d ă m  r e l a ţ i i l e  de
proiectare emoirice utilizate.
a) Alegerea tensiunii secundare
totale din t r ~ n s f o r m a t o r u l  de co- • - I N D I C Ă  1NCEPUTUL I N F Ă ; , U R Ă R I I 

TEHNIUM 6/1988
15
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988 15/24
 8/2/2019
MONTiREA
SI iNTRETINEREA
. ..
DBAMURILOR
Întreaga n o a s t r ă  v i a ţ ă  În cadrul
ei activitatea din î n c ă p e r i ,  ca s p a ţ i i 
Închise, este c o n d i ţ i o n a t ă  de ciclul
zi-noapte, f ă r ă  ca ziua Însemne
n e a p ă r a t  însorire. Lumina ce
p ă t r u n d e  În î n c ă p e r i  este adeseori
l i m i t a t ă  d i m i n e a ţ a  seara, mai ales
În zilele noroase. In asemenea si
pentru a compensa necesa
t u a ţ i i , 
rul de l u m i n ă ,  sîntem n e v o i ţ i 
a p e l ă m  ,Ia o s u r s ă  de l u m i n ă  artifi
c i a l ă , 
Î n c ă  de dinobicei cele iluminatul
mai vechi electric. timpuri
n o ş t r i ,  În c ă u t a r e  de con
î n a i n t a ş i i 
fort l u m i n ă ,  au trecut treptat de la
locuirea În p e ş t e r i  la cea În l o c u i n ţ e 
amplasate la s u p r a f a ţ a  solului. Dar
În acestea nevoia de tot maÎ m u l t ă 
l u m i n ă  s-a impus cu repeziciune,
golurile din p e r e ţ i  destinate feres
trelor executîndu-se din ce În ce
mai mari. O p r o b l e m ă  d i f i c i l ă 
greu de rezolvat e ra. acoperir ea
acestor goluri cu materiale care
p e r m i t ă  trecerea luminii din a f a r ă 
spre interiorul l o c u i n ţ e i . 
Cel mai r ă s p î n d i t  material care
permite trecerea luminii a fost, este
va fi sticla de geam. U t i l i z a t ă  de
fenicieni Î n c ă  înaintea erei noastre,
de egipteni de romani din sec.· 1.
e.n., sticla de geam s-a impus cu re
peziciune, fiind a s t ă z i  un material
indispensabil constructorilor de lo
c u i n ţ e .  Sticla de geam este materia
lul ideal pentru închiderea golurilor
de la u ş i  ferestre, deoarece prin
ea razele de l u m i n ă 
geam
chit
/ element
••
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988
MIRCEA MUNTEANU,
O ţ ; e l u - R o ş u 
soarelui trec În interiorul î n c ă p e r i 
lor. Ea are proprietatea I a s ă 
t r e a c ă  u ş o r  r a d i a ţ i i l e  vizibile inci-
. dente.
Sticla de geam nu absoarbe
aproape deloc r a d i a ţ i i l e  din dome
niul vizibil i n f r a r o ş u  apropiat, da r
este total a b s o r b a n t ă  pentru ra
d i a ţ i i l e  reflectate de obiectele din
interior. Prin urmare, sticla de
geam, l ă s î n d  s ă  t r e a c ă  lumina spre
interior, îl Î n c ă l z e s t e  de la razele
soarelui, m e n ţ i n î n d  astfel r i d i c a t ă 
temperatura din interiorul î n c ă p e r i -
10f. Trebuie
m e n ţ i o n ă m 
peratura din interiorul l o c u i n ţ e i 
este În primul rînd strîns l e g a t ă 
de temperatura aerului din exterio
rul l o c u i n ţ e i ,  de anotimpuri
climatice (vînturi, ploi,
c o n d i ţ i i l e 
z ă p a d ă  etc.), c o n t r i b u ţ i a  suplimen
t a r ă  a d u s ă  de c ă l d u r a  razelor solare
fiind m i c ă  iarna, dar mare vara.
CLASIFICAREA STICLEI DE
GEAM
Geamul este o p l a c ă  p l a n ă  sau
c u r b ă ,  f a b r i c a t ă  din s t i c l ă  calcoso
d i c ă ,  t o p i t ă  p î n ă  ia 1 400
0
C, relativ
greu f u z i b i l ă ,  slab verzuie, i n c o l o r ă 
ori c o l o r a t ă ,  cu f e ţ e  netede sau cu
desene În relief.
c ă l d u r ă  ale
de
t î m p l ă r i e 
Tehnium 06 1988
D u p ă  fizice
p r o p r i e t ă ţ i l e  dup6
d e s t i n a ţ i e ,  la de construc
l u c r ă r i l e 
ţ i e  a l o c u i n ţ e i  se folosesc u r m ă t o a 
rele tipuri de geamuri:
Geam de ferestre. Este un geam
incolor, transparent, cu grosimea
de 1 - 1 0 mm, o b ţ i n u t  prin tragere
mai p u ţ i n  prin turnare. Acest "geam
tras" este de î n t r e b u i n ţ a r e  c u r e n t ă , 
folosindu-se ca element de închi
dere a golurilor din t î m p l ă r i e .  Cel
mai utilizat geam tras este cel cu
grosimea de 3 mm. Prin acest geam
se disting clar contururile obiecte
lor persoanelor aflate în partea
o p u s ă . 
Geam translucid
o b ţ i n e  prin opalizarea masei de
s t i c l ă  în urma includerii În t o p i t u r ă  a
oxidului de staniu, a fosfatului de
calciu sau a fluorurii de calciu. Are
grosimea u z u a l ă  de 7 mm. Prin gea
mul translucid trece 40% din fluxul
luminos incident. D a t o r i t ă  translu
c i d i t ă ţ i i ,  prin acest geam nu pot fi
distinse contururile sau detaliile
obiectelor aflate În partea o p u s ă . 
Geam mat. Acest geam se o b ţ i n e 
din geamul tras o b i ş n u i t ,  la care
una din s u p r a f e ţ e  r ă m î n e  n e t e d ă , 
iar c e a l a l t ă  are a s p e r i t ă ţ i  rezultate
prin sablare sau prin atacare cu
tem
acid fluorhidric, fluoruri sau cu acid
sulfuric. Pentru a-i conferi si un as
pect p l ă c u t ,  geamul se ' s a b l e a z ă 
de (prin suflare cu nisip fin sub pre
siune) folosind diverse sabloane
care permit imprimarea pe supra
f a ţ a  m ă t u i t ă  a unor ornamente de
corative.
Geam ornament Se f a b r i c ă  prin
laminarea topiturii de s t i c l ă  cu un
"'lrt", e
~ - - I ~ f - - - - - - I ~ - - - - - ~ : " " ' : " ' ; - -
h p l ă r i e ,  f a l ţ u l  se va vopsi cu un grund
----+--r1eam
* + - - - - 4 - l i n ar
geam
CU I
b a g h e t ă 
de le n
_f-element
/ de
t î m p l ă r i e 
v a l ţ  ce i m p r i m ă  pe o f a ţ ă  diferite
motive ornamentale În relief.
Aceste geamuri, cu grosimea de
3-: 6 mm, sînt translucide pot fi
incolore sau colorate. Cele incolore
po t avea În t r a n s p a r e n ţ ă  o n u a n ţ ă 
verzuie sau a l b ă s t r u i e  si trebuie
t r a n s m i t ă  cel p u ţ i n  60 % din fluxul lu
minos incident. Geamurile orna
ment se m o n t e a z ă  În locurile unde
este n e c e s a r ă  o l u m i n ă  d i f u z ă  ca:
holuri, case de s c ă r i ,  c ă m a r ă ,  baie
sau geam la u ş i l e  spre coridor sau
la cele dintre camere.
Geam armat. Acesta este cea mai
r ă s p Î n c ; : J i t ă  categorie de geam trans
( I ă p t o s ) .  Se lucid. In f u n c ţ i e  de culoare poate fi
incolor sau colorat În m a s ă ,  iar În
de aspectul s u p r a f e ţ e i 
f u n c ţ i e 
poate fi lis (plan) sau ornamentat cu
diverse modele. Geamul armat se
f a b r i c ă  prin turnarea v ă l ţ u i r e a  a
d o u ă  straturi de s t i c l ă  Între care se
a ş a z ă  o p l a s ă  de s î r m ă  de o ţ e l  car
bon pentru a-i m ă r i  r e z i s t e n ţ a  la
spargere a împiedica formarea de
cioburi care pot produce r ă n i r i . 
Geamul armat cel mai uzual are
grosimea de 7 mm, cu a r m ă t u r a  dis
p u s ă  În r e ţ e a  cu ochiul p ă t r a t  cu la
tura de 1 2 - 2 6 mm. Factorul de
transmisibilitate a luminii este de
0,5, iar geamul incolor trebuie
..
a l b ă  În t r a n s p a r e n ţ ă  o culoare ver
zuie.
Geamul armat se foloseste la lu
minatoare de a c o p e r i ş u r i ,  'Ia Închi
derea pe l a t e r a l ă  a balcoanelor sau
sub b a l u s t r ă z i ,  la case de s c ă r i  ş i ,  În
general, În locuri expuse lovirii,
unde un geam nearmat ar putea
provoca accidente prin c ă d e r e a 
s p ă r t u r i l o r . 
MONTAREA GEAMURILOR
În tabelele 1 2 sînt prezentate
materialele sculele necesare pen
tru montarea geamuri or pe tîm
p l ş r i e  de lemn sau de metal.
In l o c u i n ţ ă ,  ca si la l u c r ă r i l e  so
cial-culfurale sau administrative,
montarea geamurilor se va efectua
d u p ă  executarea l u c r ă r i l o r  de ten-
c o a l ă  de cuieli, Înaintea l u c r ă r i l o r  de zu-
vopsitorii pardoseli.
g r ă v e l i , 
Inainte de fixarea geamului pe tîm
pe b a z ă  de ulei la t î m p l ă r i a  m e t a l i c ă 
pe b a z ă  de ulei, r ă ş i n i  ori email la
t î m p l ă r i a  de lemn. Petele de r u g i n ă 
de pe t î m p l ă r i a  m e t a l i c ă  se vor În-
d e p ă r t a  prin c u r ă ţ a r e  cu peria de
s î r m ă . 
Geamurile se p r o c u r ă  de la un
atelier de specialitate, d u p ă  t ă i e r e 
la dimensiuni, sau din depozitele de
materiale de c o ! : , s t r u c ţ i i  ale u n i t ă ţ i -
lor comerciale. In al doilea caz va
trebui l u ă m  l e g ă t u r a  cu un geam
giu pentru a t ă i a  geamul la dimen
siuni sau .. ! t ă i e m  noi d a c ă  dispu
nem de scule adecvate.
Descriem În continuare modul de
t ă i e r e  montare a geamurilor prin
executarea tuturor o p e r a ţ i i l o r  cu
f o r ţ e  proprii, scopul prezentului ar
ticol fiind de a face c e t ă ţ e n i i  mai În-
În f o r ţ e l e  lor, În posibili
c r e z ă t o r i 
t ă ţ i l e  lor de a realiza singuri lucruri
folositoare.
Cu dimensiunile geamurilor no-
tate pe o foaie de hîrtie ne pre
z e n t ă m  la un magazin de materiale
de c o n s t r u c ţ i i ,  de unde u r m e a z ă 
c u m p ă r ă m  cîteva foi de geam la di
mensiuni egale sau mai mari decît
cele ce ne trebuie. Vom avea g r i j ă 
ca transportul geamurilor la domi
ciliu se f a c ă  În cele mai bune
c o n d i ţ i i  de s i g u r a n ţ ă  securitate.
Pe o s u p r a f a ţ ă  p l a n ă  ( m a s ă ,  p l a c ă 
de PAL a ş e z a t ă  pe s p ă t a r e l e  a 2 - 4
scaune) punem o p ă t u r ă ,  peste
caret ă vom a ş e z a  foaia de geam. Pen
tru i e r e  u t i l i z ă m  un t ă i e t o r  cu role
sau cu diamant, un metru cu lamele
de lemn sau metal, un liniar de lemn
sau metal lung de 1 - 1 , 3 0 m, un vin
clu cu t a l p ă  sau o c o a l ă  de hîrtie
TEHNIUM 6/1988
16/24
 8/2/2019 Tehnium 06 1988

confectie
metalicQ'
chit a rafa ""

geam
a g r a f ă 

nit ba h e t ă  de
profil metal
metalic TABELUL 1
Materiale necesare pentru montarea a 1 m 2 de geam
t ă i a t a  sub forma unui dreptunghi. Tehnic corect geamul se va
Vom avea g r i j ă  ca ochiul de geam monta respectînd u r m ă t o a r e l e  ope DENUMIREA U.M. Pe t î m p l ă r i e  Pe t î m p l ă r i e 
rezultat fie mai mic cu 2 - 3 mm r a ţ i i :  de lemn de metal
pe ambele laturi decît dimensiunile - se vopsesc toate baghetele în
m ă s u r a t e .  Pe traseul aproximativ al culoarea ce va fi d a t ă  pe restul tim .S t i c l ă  de geam m2 1,15 1,15
viitoarei t ă i e t u r i  se va da cu o c î r p ă  p l ă r i e i  geamului.;
Ţ i n t e  kg 0,01
Ş i p c i  din lemn m 2,2
î n m u i a t ă  În petrol, cu scopul de a , - se a p l i c ă  un pat de chit de-a
î n d e p ă r t a  urmele de praf nisip lungul f a l ţ u l u i ,  pe întreg conturul; În Chit sau vopsea kg 0,3 (sau 0,05)
de a degresa s u p r a f a ţ a .  P o z i ţ i a  loc de chit se poate da cu vopsea Chit de miniu kg 0,70
mîinilor În timpul t ă i e r i i  este ceva mai g r o a s ă ,  dar de nuanta ce Cleme, ş u r u b u r i  kg 0,10
p r e z e n t a t ă  În figura 1. D a c ă  apre lei cu care u r m e a z ă  a se vopsi t i l Ţ l -
ciem nu este s u f i c i e n t ă  o zgiriere p l ă r i a ;  cu c u ţ i t u l  se trece la vopsirea lui cu TABELUL 2
dpeă m o cu petrol,
f a ţ ă , 
Întoarcem
iar d u foaia de geam,
p ă  alinierea li - geamul
a ş a z ă  peste chitul sau la dimensiuni
t ă i a t 
vopseaua din se ominiu vomdedaplumbpesau t î m pcu
l ă r vopseau
i a  m e t a l a
i c ce
ă .  Scule necesare la montarea gea
niarului sau fixarea c a p ă t u l u i  me t a l ţ ,  presindu-se cu mîna astfel Încît' B. Cu baghete metalice garni murilor
trului pe traseul zgîriat,' mai efec se l i p e a s c ă  cît mai bine; turi de e t a n ş a r e  (fig. 6). Acest sis Ciocan de 0,1 kg
t u ă m  o z g î r i e t u r ă .  Ruperea geamu '""'" se potrivesc provizoriu ba tem de fixare se u t i l i z e a z ă  cu pre C l e ş t e  cu f ă l c i  sau "patent"
lui se face prin a ş e z a r e  cu linia z9Î ghetele se taie apoi la c o l ţ u r i  la p o n d e r e n ţ ă l a  geamurile cu dimen Dreptar din lemn
r i a t ă  pe cantul mesei ( p l ă c i i  PAL) 45° siuni mari. D e ş i  În l o c u i n ţ ă  sînt rare Vinclu de lemn la 90'
a p ă s a r e  sau prin utilizarea c l e ş t e l u i  ...: se a ş a z ă  baghetele pe geam s i t u a ţ i i l e  cînd se impune o aseme Metru din lemn sau metal
special de rupt f a i a n ţ a ,  prezentat În se f i x e a z ă  cu cuie de 1 5 - 1 8 mm, cît nea fixare, t o t u ş i  c o n s i d e r ă m  nece P e n s u l ă  I a t ă 
"Tehnium" nr. 8/1986. Pentrue reali mai s u b ţ i r i  cu cap mic, astfel Încît sar a prezenta acest detaliu de Ş p a c l u 
zarea unei t ă i e t u r i  În unghi drept geamul, nu a i b ~  joc; D a c ă  se c ~ n . ~  e x e c u ţ i e ,  ca posibil În unele cazuri. Ş u r u b e l n i ţ ă 
f a ţ ă  de o l a t u r ă  se va utiliza vinclul s i d e r ă  necesar,' In timpul VOPSIrII C. Montarea geamurilor armate T ă i e t o r  cu r o l ă  sau cu diamant
sau se va pune, sub geam, o c o a l ă  t î m p l ă r i e i  se poate da cu vopsea plane la a c o p e r i ş u r i  pe t i m p l ă r l e 
de hîrtie a l i n i a t ă  la o l a t u r ă  a foii de pe baghetele montate, vopsite în m e t a l i c ă  (fig. 7). Montarea geamu t ă i a t ă  in d o u ă  (sau cu un cartof).
geam, conform figurii 2; pe geam, prealabil. rilor trebuie f ă c u t ă  astfel Încît se Petele de· m u r d ă r i e  se mai pot jn
peste marginea hîrtiei, se va pune li MONTAREA GEAMURILOR PE asigure o e t a n ş a r e  cît mai p e r f e c t ă  I ă t u r a  prin ş t e r g e r e a  geamurilor
niarul pe marginea c ă r u i a  u r m e a ? ă  f a ţ ă  de apa de. ploaie. L ă ţ i m e a  gea cu o c î r p ă  pe care s-.au picurat
TÎMPLARIE METALICA
a se efectua zgîrierea geamului. In mului trebuie fie de maximum c î ţ i v a  stropi de petrol. I n t r e ţ i n e r e a 
cazu! t ă i e r i i  d u p ă  un contur mai di A,. Cu agrafe chit cu adaos de 75 cm, iar grosimea de minimum cea mai b u n ă  r a p i d ă  a geamurilor
ficil se vor folosi ş a b l o a n e  confec miniu de plumb (fig. 5). De obicei 5 mm , foile suprapunîndu-se con
t î m p l ă r i a  m e t a l i c ă  a l o c u i n ţ e i  este
se face cu ajutorul s o l u ţ i e i  pulveri
ţ i o n a t e  din placaj, PFL, t a b l ă  sau
e x e c u t a t ă  din profiluri metalice form detaliului În sistem "caplama", zato.are D.I-DA, sau cu altele simi:
chiar carton mai qros. pe o d i s t a n ţ ă  de cel p u ţ i n  10 cm. Se c o m e r ţ . 
MONTAREA GEAMURILOR PE (corniere,
profituri ambutisate profil T, o ţ din
e l 
lat) sau din
t a b l ă .  Pen
vor folosi cu p r e c ă d e r e  geamuri ar Iare existente În
T Î M P L Ă R I E  DE LEMN tru o mai b u n ă  fixare a geamului, pe mate, avînd g r i j ă  ca unghiul pantei DE R E Ţ I N U T : 

A. Cu chit o b i ş n u i t  (fig. 3). Cerce
veaua geamului sau t ă b l i a  u ş i i  se
scoate de pe toc se pune pe
m a s ă ,  astfel încit se v a d ă  f a l ţ u l . 
Conform figurii 3, d u p ă  aplicarea
nivelarea patului de chit În f a l ţ ,  gea
mul t ă i a t  la dimensiuni se a ş a z ă  pe
acesta astfel Încît se l i p e a s c ă  cît
mai bine. Geamul se va a p ă s a  u ş o r 
cu mîna se va fixa cu ţ i n t e  b ă t u t e 
în f a l ţ  la d i s t a n ţ a  de 2 0 - 3 0 cm una
de alta. Se Întinde apoi chitul de-a
lungul Întregului contur se nete
z e ş t e  astfel încît ţ i n t e l e  fie com
plet acoperite. Chitul se va vopsi o
d a t ă  cu t î m p l ă r i a . 
B. Cu baghete de lemn (fig. 4). La
acest mod de fixare se g r e ş e ş t e  de
cele mai multefrigului ofi, favorizînd
în î n c ăastfel
p ă t r u n d e r e a 
chiar ş i '  prin acest banal mic loc.
G r e ş e a l a  c o n s t ă  În faptul geamul
se f i x e a z ă  astfel: se PlJne foai a de
geam t ă i a t ă  în f a l ţ u l  l I m p l ă r i e i ,  se
a ş a z ă  baghetele, t ă i a t e  În prealabil
la capete sub un unghi de 45 . se
prind În cuie gata .. ce repede am
l î n g ă  chit se vor utiliza agrafe di n
t a b l ă .  Agrafele, c o n f e c ţ i o n a t e  din
t a b l ă  z i n c a t ă  de 0,5 mm, se mon
t e a z ă  pe conturul p ă r ţ i i  metalice, la
30 cm una de alta. M6dul de fixare a
agrafei este prezentat În detaliile
din figura 5.
Considerind avem conturul
grunduit eventual vopsit cu un
strat de vopsea, m o n t ă m  geamul În
felul u r m ă t o r : 
- se a p l i c ă  un pat de chit de-a
lungul f a l ţ u r i l o r ; 
- se a ş a z ă  geamul
cu mîna u ş o r  pe contur pentru a se
lipi cît mai bine pe patul de chit;
- se îndoaie agrafele înspre
geam;
- ca lademontarealemn cu geamurilor chit o b i ş n u i pe
p e r e  t î m p l ă r i e 
se întinde un strat de chit cu adaos
de miniu pe zona de îmbinare dintre
geam c o n f e c ţ i a  m e t a l i c ă .  avînd
g r i j ă  ca agrafele fie cît mai bine
acoperite. D u p ă  netezirea chitului
fie cît mai mare. Pentru a evita
alunecarea geamurilor suprapuse,
la fiecare foaie de geam se vor uti
liza cîte d o u ă  agrafe din t a b l ă  zin
c a t ă ,  Îndoite În f o r m ă  de cîrlig.
S p a ţ i u l  r ă m a s  pe contur intre gea
mul armat c o n f e c ţ i a  m e t a l i c ă  se
va umple cu chit pentru geamuri,
celochit sau chit elastic.
GEAMURI LOR
Î N T R E Ţ I N E R E A 
Pentru ca În Î n c ă p e r e 
cît mai m u l t ă  l u m i n ă ,  geamllrile tre
se a p a s ă 
buie fie mereu curate. In acest
scop periodic, dar intotdeauna
la c u r ă ţ e n i a  de p r i m ă v a r ă  sau
t o a m n ă ,  sticla de la geamuri se va
spala cit mai bine. S p ă l a r e a  se face
folosind a p ă  c a l d ă , 
cirpe citpetrol,
o ţ e t , 
t , 
s ă p u n ,  detergent
moi.
S p ă l a r e a  cu a p ă  c a l d ă ,  s ă p u n 
detergent este c l a s i c ă ,  motiv pen
tru care ne vom opri mai mult asu
pra celorlalte moduri de s p ă l a r e . 
Într-un lighean ce c o n ţ i n e  1 , 5 - 2 I
a p ă  c a l d ă  se pune o cantitate de
• Pentru a perfora geamul (sti
cla), d i l u ă m  50 g de acid oxalic În
25 g de e s e n ţ ă  de t e r e b e n t i n ă ,  la
care se a d a u g ă  3 c ă ţ e i  de usturoi
d a ţ i  pe r ă z ă t o a r e .  C o m p o z i ţ i a  ce se
I a s ă  la macerat Într-un flacon astu
pat, pe care-I a g i t ă m  din cînd in
cînd, este b u n ă  de . î n t r e b u i n ţ a t 
d u p ă  minimum 8 zile. In locul ales
pentru g ă u r i t  t u r n ă m  o p i c ă t u r ă 
a c ţ i o n ă m  cu un burghiu, f ă r ă  a
p ă t r u n d ă  a p ă s a  prea tare. Din cînd În cînd
mai t u r n ă m  cîte o p i c ă t u r ă . 
• T ă i e r e a  geamurilor se face nu
mai d u p ă  ce acestea au stat cîteva
ore la temperatura mediului din in
c ă p e r e a  r e s p e c t i v ă . 
• Nu se fac d o u ă  zgîrieturi pe
se taie
mai bine, dar cu s i g u r a n ţ ă nu
a c e e a ş i  u r m ă . 
mai Geamul  se va dis
truge diamantul sau roia.
• J. rupere se vor folosi m ă n u ş i 
din ""ele sau cauciuc, iar geamul se
va ţ i n e  cît mai strîns În miini.
• Lipireageamurilor pe f a l ţ u l  tîm
p l ă r i e i  de lemn a s i g u r ă  o e t a n ş a r e 
o p r o t e c ţ i e  b u n ă  împotriva p ă t r u n -

1
montat geamul. 0,1-0,15 I o ţ e t .  În amestecul o b ţ i - derii aerului rece În l o c u i n ţ ă . 
nut se introduce cirpa, iar d u p ă  • Chitul trebuie fie bine întins,
stoarcere se ş t e r g e  cu a t e n ţ i e  gea f ă r ă  a se l ă s a  c r ă p ă t u r i  pe unde ar

chit mul. Ş t e r g e r e a  la uscat a geamului

se face cu cirpe moi, f ă r ă  scame.
putea p ă t r u n d e  ş p a  de ploaie.
• A T E N Ţ I E !  In timpul manevrarll
_ ..
D a c ă  geamurile au pete de mur geamurilor nu se va folosi în
d ă r i e  ş a u  de var, p r o c e d ă m  astfel: c ă l ţ ă m i n t e  cu t a l p ă  a l u n e c o a s ă . 
- zdrobim pe o hîrtie o j u m ă t a t e  • La geamuri se vor pune perdele
de c r e t ă ;  cît mai transparente, prin care
- d u p ă  efectuarea cîtorva tam t r e a c ă  cît mai m u l t ă  l u m i n ă . 
p o n ă r i  cu o c î r p ă  u m e d ă  pe creta • Deoarece prin u ş i  ferestre se
z d r o b i t ă ,  f r e c ă m  bine geamul. pierde 43% din c ă l d u r a  t o t a l ă  a
Creta este atît dar
de este
tare atît
incÎtdeî n moale
l ă t u r ă 
mare e t a ntrebuie
c l ă d i r i i ,  a c o r d ă m  a t e n ţ i e 

pat de chit \
DETALIU
. urmele de var,
nu zgîrie geamul. Ş t e r g e r e a  la
curat se face d u p ă  o s p ă l a r e  .cu apa
. c a l d ă  s ă p u n  sau detergent
ş ă r i l o r  la i m b i n ă r i . 

S Up ra p u ner e 9 e om Urmele de degete de pe geamuri

se Î n l ă t u r ă  prin frecare cu c e a p ă 

TEHNIUM 6/1988
Il
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988 17/24
8/2/2019 Tehnium 06 1988

ficare nu se c o n t r a c t ă  mult. Se asemenea, masa audio (sus) vi

poate utiliza o " m a s ă  de turnare" deo (jos) se l e a g ă  Între ele În f i ş ă .  La
o b ţ i n u t ă  din material plastic dizol videocasetofoane stereo este posi
vat într-un solvent, lac de m o b i l ă ,  b i l ă  redarea stereo a Î n r e g i s t r ă r i l o r 
lac de parchet, chit sintetic pentru cu ajutorul unui amplificator stereo
caroserii auto, epokitt sau altele. atunci i e ş i r i l e  se fac individual pe
D u p ă  umplere trebuie
petele de l a m e l ă  libere pe o lungime
r ă m î n ă  ca fiecare canal si contactele nu se
l e a g ă  Între ele. .
de 4 - 5 mm pentru lipirea conduc Cablul de conexiune propriu-zis
toarelor de l e g ă t u r ă .  se face din cablu ecranat flexibil
Forma astfel u m p l u t ă  se I a s ă  În pentru i e ş i r e - i n t r a r e  audio, similar
p o z i ţ i a  o r i z o n t a l ă  atît timp cît este cu cele utilizate la magnetofoane,
necesar pentru solidificarea com Pentru intrare-i es re video este ne
p l e t ă  a r ă ş i n i i  sintetice. cesar cablu de t'ip a n t e n ă .  TV flexi
D u p ă  solidificare se î n d e p ă r t e a z ă  bil, coaxial de 75 n, dar se poate uti
plastilina din partea de jos, se liza cablu pentru microfon ecra
c u r ă ţ ă  cu spirt urmele de ulei de pe nat, cu rezultate m u l ţ u m i t o a r e . 
contacte. Capetele celelalte ale cablurilor
In g - Ş T E F A N  SANOOR,
,_

Astfel am realizat partea esen vor fi conectate în f u n c ţ i e  de nece

Sfintu-Ghearghe ţ i a l ă  a f i ş e i  SCART, care u r m e a z ă  s i t ă ţ i  sau la o f i ş ă  s i m i l a r ă  SCART

fie f i x a t ă  Într-o cutie protectoare ori alte fise adecvate. Se va avea

Se "forma de turnare"
r e a l i z e a z ă  din material plastic, c o n f e c ţ i o n a t ă  g r i j ă  la legarea f i ş e l o r  pentru a ş t i 
a p ă r ţ i i  de fixare a lamelelor de con prinlipire. Ecranul cu contactele se care va fi cea de iesire si care va fi
tact pe un suport plan, pe c?re se poate fixa În cutia de p r o t e c ţ i e  prin cea de intrare , ş i  vor' fi marcate pen
a ş a z ă  cu f a ţ a  în jos ecranul. I n ă u n  tr-un ş u r u b  M3 prin gaura d a t ă  În tru a putea fi conectate corect la
care îngreu trul ecranului se a ş a z ă  un d i s t a n ţ o r  mijlocul f i ş e i .  Dimensiunile princi cele d o u ă  aparate.
o constituie de carton d e 2 mm grosime care va pale sînt date În s c h i ţ e l e  a l ă t u r a t e .  Pentru intrare-iesire semnal vi
c o r e s p u n z ă t o a r e  sela fac
d i s t a n ţ a  D u p ă  f i ş e i 
adecvate
de intra:" asiguraecranului
ginea de
p î n 2ă  mm de la mar
la vîrful con g ă t u r i l e  terminarea le
lame deo,
u t i l i z e la
a z ă multe
 f i ş a  videocasetofoane
tip BNC conector se
ale celor tactelor. lele de contact 'prin lipi e, conform coaxial cu p i u l i ţ a  tip b a i o n e t ă ,  care
Se pune în ecran un strat de plas schemei de conectare date. Practic se f a b r i c ă  la noi În ţ a r ă  avînd codul
ti l i n ă  de 6 mm grosime, care va asi sînt necesare numai 9 lamele de BNC F2S75 A din catalog.
gura lungimea a c t i v ă  de contact a contact din cele 20. În afara contac -O f i ş ă  pentru i n t r a r e - i e ş i r e  audio
care a s i g u r ă  o lamelelor fixarea lo r t e m p o r a r ă  În telor necesare pentru i n t r a r e - i e ş i r e  tip PHONO c o a x i a l ă  poate fi adap
a imaginii f a ţ ă  timpul t u r n ă r i i .  S u p r a f a ţ a  plastilinei audio-video masa c o m u n ă  pen t a t ă  dintr-o f i ş ă  pentru a n t e n ă  TV
antenei. În va ti n e t e z i t ă  cu g r i j ă  trebuie fie tru intrare i e ş i r e ,  În cazul conec tip mai vechi, care are ecranul din
un cablu cu p a r a l e l ă  cu suportul de b a z ă .  t ă r i i  la televizor; lamela de pe l î n g ă  t a b l ă  de a l a m ă  si la care stiftul cen
prizelor uti- Se t r a s e a z ă  locul lamelelor cu un intrarea audio stînga (12 V co tral de contact 'se ) n g r o a ş ă "  la un
ac pe s u p r a f a ţ a  plastilinei sau se m a n d ă )  se c o n e c t e a z ă  la pinul nr. 1 diametru de 3 mm prin lipirea pe el a
face un sablon din hîrtie cu locurile al f i ş e i  tip DIN cu 6 poli. La apara unei b u c ă ţ i  de tub de a l a m ă  de la o
exacte aie lamelelor, care se pune tele mono, la audio, canalele stînga r e z e r v ă  de pix cu p a s t ă  g o l i t ă , 
pe s u p r a f a ţ a  plastilinei. Pentru a dreapta se vor lega Între ele; de
qsigura d i s t a n ţ e l e  egale dintre la
mele se va utiliza ş a b l o n  d i s t a n ţ o r 
de grosime p o t r i v i t ă .  Capete d e !o m e fe pen1ru legoiLJr/
Se înfig În locurile marcate În 05' Ecran.
lamelele de contact din
p l a s t i i i n ă 
t a b l ă  de a l a m ă  de 0,3 mm, care se
pot c o n f e c ţ i o n a  din lamelele de R c i ~ / i r ă  s j / f 1 e f t ' c ă 
contact ale bateriilor plate 3R12,
conform s c h i ţ e i . 
Forma de turnare astfel p r e g ă t i t ă 
Lamele de conTact
se umple la o î n ă l ţ i m e  de 10 mm cu Plastdinri
o r ă ş i n ă  s i n t e t i c ă ,  care d u p ă  solidi-
carton

3/5
Secliunea /j-f!
44
8,5"

ţ - . 
-r-- .,;l
C\J

L am ela.. de cOl/tact

SurUDur/ 1'13 de fIxare

el/era!

Jn1rare VIDEO Jntrare AUDiO ca.no/ STÎNGA

Jnfrare AUD/O canal1JREAPTA

le ire VIDEO

TEHNIUM 6/1988
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988 18/24
 8/2/2019 Tehnium 06 1988

- a lb -r os ia ti c P ă d u r i  de VII-X
- ci lind rl c, u ş o r  În- foioase
gustat la b a z ă 
- volva - a b s e n t ă 

a i b ă ,  decolo- - alb cu t e n t ă  roz- P ă d u r i  umede, VII-X

crem m l a ş t i n i 
- 4-6 cm x 1-2cm t u r b ă r i i 
- volva a b s e n t ă 
a i b ă , 

libere, egale

alb- - a lb ic io s-fibros Locuri IX-XI

2 -5 cm x 0,3-J cm Înierbate, pe
- volva - a b s e n t ă  malul rîurilor
ulterior

dese, În-

- b ru n n eg ricios , P ă s u n i ,  locuri V -x
violaceu înierbate
3-7 x 0,1-0,3

{diametrul cm
- cilindric' fistulos
volva - a b s e n t ă 
Dr. N. MATEESCU f ă r ă  gust

•
Manifestarea c l i n i c ă  sindromul
faloidian e v o l u e a z ă  (ireversibil) În diametrul, PICIORUL culoarea, UNDE SE CÎND SE
trei faze: de l a t e n ţ ă ,  de agresiune carnea, oxi- forma, dimensiunile, Î N T Î L N E Ş T E  Î N T Î L N E Ş T E 
p a r e n c h i m a t o a s ă . 
oxidarea (LUNA)
Faza de l a t e n ţ ă  se d e s f ă ş o a r ă  f ă r a  Volva
semne clinice e v o l u e a z ă  În 6 - 4 0
ore. Amanita se a f l ă  la În - - alb g ă l b u i  sau u ş o r  P ă d u r i  de V-XI
Faza de agresiune Începe d u p ă  un Învelis verzui ca pielea vipe foioase
2 - 5 zile se m a n i f e s t ă  prin arsuri conifere, În
C A R A C T E ~  rei, fibros, catifelat,
stomacale, v ă r s ă t u r i  abundente, gre p ă t a t ,  de culoarea grupuri, "hore
ţ u r i ,  diaree c o n t i n u ă  uneori hemo·· de v r ă j i t o a r e " 
- verde-maro-
v e r d e - g ă ! b u i e ,  p ă I ă r i e i 
r a g i c ă ,  dureri abdominale senza brun-olivacee, verde-ce- - cilindric, umflat la
ţ i a  de sufocare. Bolnavul u r i n e a z ă  n e t e d ă  cu marginile b a z ă 
p u ţ i n  urina este r o ş i e ,  pielea ca striuri negre - 6-15 cm x 1-1,5
p ă t ă  culoarea g a l b e n ă ,  " g ă l b i n a r e 
cm cm
p h a l i o i d i a n ă " , 
toare cu cele ale holerei. a s e m ă n ă 
simptome p ă l ă r i e ; 
gust dulce,
fi - volva - bine dez
v o l t a t ă  la baza picioru
Faza p a r e n c h i m a t o a s ă ,  În care tul lui. Se poate ca la cu
b u r ă r i l e  digestive se m e n ţ i n  sau se
les volva r ă m î n ă  În
a c c e n t u e a z ă  apar semne de hepa verzui sau p ă m î n t  sau nu se
totoxicitate si t u l b u r ă r i  renale. Vic v a d ă ,  fiind a c o p e r i t ă 
tima poate deceda prin i n s u f i c i e n ţ ă  cu frunze
circulatorie sau prin c o m ă  h e p a t i c ă . 
Tr'atamentul i n t o x i c a ţ i e i  cu Ama
nita phalloides c o n s t ă  În internarea - alb P ă d u r i  de V-XI
În spital, s p ă l ă t u r i  gastrice purga - 7-11 cm x 1-1,5 conifere
ţ i e ,  p o s i b i l ă  numai În primele ore de
cm foioase
la consumul' ciupercilor; În mod cu - vo lv a la baza picio
rent este rar f o l o s i t ă  deoarece pre p ă l ă r i e ,  fi- rului
zentarea bolnavului se face tardiv, - se poate lipi de pi
cînd deja o p a r t e ,din toxine au tre cior sau r ă m î n e  În sol
cut În intestin s-a f ă c u t  a b s o r b ţ i a  la cules
i n t e s t i n a l ă ,  producîndu-se leziuni
viscerale.
Purgativul este contraindicat În sau gal- - Brun-portocaliu sau În tufe, la baza VIII-IX
caz de diaree, întrucît a g r a v e a z ă  galben-portocaliu . trunchiuri or
starea de deshidratare. u ş o r  f o i o ş i 
Perfuziile cu ser fiziologic ser -
b a z ă îngustat spre . arborilor
glucozat vor trebui corecteze sta cm x
4-10 1,5--2
rea de deshidratare. cm grosime
Transfuziile cu singe izogrup vor p l ă c u t 
trebui corecteze hipotensiunea
a r t e r i a l ă . 
decu-
S u b s t a n ţ e l e  antivomitive ali
m e n t a ţ i a  f r a c ţ i o n a t ă  vor trebui re
d u c ă  anuleze g r e ţ u r i l e  v ă r s ă  maro- - galben auriu, apoi P ă d u r i  foioase VIII-X
turile. portocaliu
Antispasticele (papaverina ş . a . )  - împodobit cu fi
vor reduce suprima colicile intes brile fine rosiatice
tinale. apoi - 4 - 9 cm x 0 ,7 - 1 ,2
Repausul la pat este' o m ă s u r ă  te m a t ă s l D a s a ,  fi- cm
r a p e u t i c ă  de b a z ă  pentru protejarea volva - a b s e n t ă 
ficatului.
Regimul dietetic În primele zile,
cînd t o l e r a n ţ a  o r a l ă  este b u n ă ,  va
trebui asigure r a ţ i a  c a l o r i c ă  prin
ceaiuri îndulcite, sucuri de fructe,
b r î n z ă  de vaci.

C u n o a ş t e r e a  t e m e i n i c ă  a ciuperci nume·· - crem, ocraceu des P ă d u r i  de

lor, prin posibilitatea de deosebire a chis conifere, la IV-V
celor o t r ă v i t o a r e ,  începînd cu Ama - gol la interior-gros baza pînilor
nita phalloides, de cele comestibile, - 2 - 5 cm 0 b ă t r î n i 
e l i m i n ă  producerea unor s u f e r i n ţ e 
3 - 8 cm î n ă l ţ i m e 
cu u r m ă r i  de s c u r t ă  sau mai lunga - b r ă z d a t  la exterior
d u r a t ă . 

TEHNIUM 6/1988
19
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988 19/24
 8/2/2019 Tehnium 06 1988

tografiile se pot' t o t u ş i  realiza cu tografiei abordabil de c ă t r e  amatori

orice obi ectiv,' folosind o serie de se Î n c a d r e a z ă  În plaja de valon
a c ~ e s o r i i  specifice, care pot 1/10 ... 5 ale raportului de reprodu
~ c ţ l o n a  aSl!pra_. obiectivului respec cere. Unii amatori d e l i m i t e a z ă  d o u ă 
tiV pe doua cal: c r e ş t e r e a  abscisei zone distincte: proxifotografia (cu
imagine de
a d m i s ă  S' peste extensia valoarea
tubului m a meca x i m ă  G = 1/10 ..(cu
p r i u - z i s ă  1) G macrofotografia pro
= 1...5), delimitarea
nic, sau m o d i f i c ş r e a  d i s t a n ţ e i  fo fiind c o n d i ţ i o n a t ă  de necesitatea
cale a sistemului. In primul caz, este i n v e r s ă r i i  obiectivului.
v.orba de e l ~ m e n t e  d i s t a n ţ i e r e  Din punctul de vedeJe al schemei
(mele, burdufun) care se interca optice, obiectivele normale se gru
l e a z ă  între o ~ i e c t i v  aparat, iar În p e a z ă  În trei categorii distincte: si
cel de-al. ~ o l l e a  de lentile a d i ţ i o  metrice, asimetrice semisime
n a ~ e  . p o z l ţ l v e , .  c ~ r e  se a t a ş e a z ă  trice. N o ţ i u n e a  de simetrie se r e f e r ă 
obiectivulUI pnn flletul de filtru fo la p o z i ţ i a  grupurilor de lentile În ra-

I I AREA LOR c a ~ ~  sistemului . r e z ~ l t a n t 

a ~ l ţ ~ o n a l e .  + obiectiv)
mica. decit focala obiectivului ini
(lentile
fiind mai
port cu diafragma de deschidere.
Obiectivele simetrice p r e z i n t ă  'o si

I
metrie p e r f e c t ă  f a ţ ă  de planul dia
ţ i a l .  In c o n s e c i n ţ ă  scade d i s t a n ţ a  fragmei, iar la , cele semisimetrice
m i n i m ă  de fotografiere. În macrofo n u m ă r u l  elementelor optice dis

F TOGRAFIE
ţ o g r ~ f i e ,  para!"etrul S' (abscisa punerea lor de ambele p ă r ţ i  ale dia
Imagme) poarta numele de tiraj iar fragmei sînt identice, dar e x i s t ă  de-
m ă r i m e a  S'-45,5 (mm), care deter osebiri În p r i v i n ţ a  elementelor geo
m i n ă  grosimea inelelor d i s t a n ţ i e r e  metrice, respectiv optice ale lentile
In g . GHEORGHE NISTOROIU sau extensia burdufului, se nu lor, generate de necesitatea corec
m e ş t e  tiraj suplimentar. t ă r i i  anumitor a b e r a ţ i i .  Obiectivele
Un obiectiv fotografic folosite la noi, aceea d i s t a n ţ a  in 
Deschiderea r e l a t i v ă  a obiecti f o c a l ă  l u n g ă  b a z e a z ă 
un sistem
pus din maioptic multe tre
obiectivului Înplanul
s u p r a f a ţ a 
contact cu u m ă este
peliculei
r u l  v . ~ l u i  fotografic. se d e f i n e ş t e  ca cu pe scheme optice
cei se de obi
derivate din
f l ! n ~  r a p ~ r t u l  d t n ţ r e  m ă r i m e a  pu cele ale obiectivelor normale. În do
separate prin straturi de s t a n d a r d i z a t ă  la valoarea de 45,5 pilei de Intrare d i s t a n ţ a  f o c a l ă  meniul focalelor mari (incepind cu
puse Într-o m o n t u r ă .  Cele mm. De asemenea, sistemele op 135 mm pentru formatul 24 x 36) se
portante caracteristici tice- ale obiectivelor care e c h i p e a z ă  Dpi " f o l o ~ e s c  fo.rmule optice speciale,
obiectiv fot'ografic, care inscrip aceste aparate sînt astfel p o z i ţ i o  numite teleslsteme (fig. 2).
ţ i o n e a z ă  pe partea f r o n t a l ă  a fie nate În monturile IQr Încît imaginea N f
c ă r u i  obiectiv, sînt d i s t a n ţ a  sa fo unui obiect de la infinit (indiferent Un telesistem este compus din
c a l ă  f deschiderea r e l a t i v ă .  Foca de f o c a l ă )  se r e g ă s e a s c ă  de fie N se de deschidere
n u m e ş t e  n u m ă r  tr-un grup de lentile anterior,cu
r ~ l e  F F' ale unui obiectiv (fig. 1) care d a t ă  În planul filmului. Pentru (sau n u m ă r  de Valorile
d i a f r a g m ă ) .  a c ţ i u n e  p o z i t i v ă  un al doilea grup
S i n t acele puncte de pe axa o p t i c ă  aceste obiectiile, planul principal n o r m a l ~ a t e  ale N, avînd
n u m ă r u l u i  cu a c ţ i u n e  n e g a t i v ă .  Avantajul
in . care se f o r m e a z ă  imaginile imagine H' se g ă s e ş t e  În interiorul r a ţ i a  I 2, se g ă s e s c  gravate pe scala acestor sisteme optice c o n s t ă  În
obiectelor aflate ia infinit. D a c ă  se obiectivului, la o d i s t a n ţ ă ,  m ă s u r a t ă  diafragmelor. Cu cît un obiectiv are faptul planul principal imagine
m ă s o a r ă  d i s t a n ţ a  f o c a l ă  a obiecti de la s u p r a f a ţ a  f r o n t a l ă ,  e g a l ă  cu o deschidere r e l a t i v ă  mai mare, cu este deplasat mult spre grupul an
vulu! pornind de la focare, se o b ţ i n  f-45,5 mm. P o z i ţ i a  astfel determi atit el este mai luminos. terior (pozitiv) tubul mecanic re
Un alt parametru important al sis z u l t ă  mai scurt decît cel al unui
doua puncte (plane) H H' În inte n a t ă  este v a l a b i l ă  pentru cazul cînd
riorul obiectivului, Între care e x i s t ă  obiectivul este focalizat pe infinit. temelor optice utilizate pentru ma obiectiv de a c e e a ş i  f o c a l ă  care ar fi
Întotdeauna o a n u m i t ă  d i s t a n ţ ă .  de a c e a s t ă  d a t ă ,  precizia m ă s u - crofotografie este raportul de re conceput d u p ă  formula o p t i c ă  a
Aceste plane p o a r t ă  denumirea de r ă r i i  este d e t e r m i n a t ă  de precizia cu producere G (numit m ă r i r e  l i n i a r ă  obiectivelor normale. În c o n s t r u c ~ 
plane principale p r e z i n t ă  proprie care c u n o a ş t e m  focala obiectivului. sau s c a r ă  de reproducere), care se ţ i a  superangularelor se u t i l i z e a z ă 
tatea r e m a r c a b i l ă  m ă r i r e a  trans O clasificare a obiectivelor În func d e f i n e ş t e  ca fiind raportul dintre di frecvent formula "teleobiectiv in
v e r s a l ă  ţ i e  d i s t a n ţ a  f o c a l ă  mensiunea t r a n s v e r s a l ă  a imaginii versat", caracterizat printr-o f o c a l ă 
H planul
Întreprincipal
planul imagine
principal H'obiect
este de În tabelul
z e n t a t ă  lor 1. Focala este unui
pre cea a obiectului: In continuare seimagine
s C ! J r t ă  a b s c i s ă  m ă r i t ă . 
vor analiza
u n i t a r ă .  C u n o a ş t e r e a  p o z i ţ i e i  obiectiv fiind invers p r o p o r ţ i o n a l ă  citeva aspecte particulare ale utili
nelor principale În raport cu cu unghiul s ă u  de cîmp, aprecierea G=L
mentele monturii obiectivului este caracterului obiectivului trebuie y z ă r i i  obiectivelor de diferite dis
t a n ţ e  focale În scopul fotografierii
u t i l ă  În macrofotografie pentru de f ă c u t ă  UnÎndcont de formatul ca
terminarea' p r e c i s ă  a abscisei Se c o n s i d e r ă  domeniul macrofo- de aproape. '
drului. In tabelul 1 sînt cuprinse
obiect a a abscisei imagine a' În principalele tipuri de obiective foto-
cazul fotografiilor cu raport de re grafice, c o r e s p u n z ă t o a r e  formate-
producere precis (de exemplu, re lor uzuale 24 x 36, respectiv 60 x 60.
producerea diapozitivelor). Deter Revenind la sistemul optic din fi
m i . n a ~ e a  p r a c t i c ă  a p o z i ţ i e i  planelor gura 1, o b s e r v ă m  c ă ,  pe m ă s u r a 
prinCipale se poate face cu aproxi apropierii obiectului de obiectiv, S1 S2
m a ţ i e  de c ă t r e  fotograful imaginea se va forma to t mai de-
dar o evaluare e x a c t ă  nu poate parte În dreapta focarului F'. Pentru
f ă c u t ă  decît pe un banc optic, fiecare obiectiv e x i s t ă  o d i s t a n ţ ă 
rece valoarea r e a l ă  a d i s t a n ţ e i 
cale a obiectivului poate
p u ţ i n  de cea i n s c r i p ţ i o n a t ă  pe mon
difere
m i n i m ă  de la care se poate fotogra-
fia obiectul, d i s t a n ţ ă  c ă r e i a  îi cores- ....._ _ _ ... =-
punde o extensie m a x i m ă  a obiecti-
___
t u r ă .  Pentru acei fotografi care au vului, d e t e r m i n a t ă  de c o n s t r u c ţ i a 
curiozitatea de a face o astfel de monturii. A c e a s t ă  d i s t a n ţ ă  se
m ă s u r ă t o a r e ,  p r e z e n t ă m  În conti g ă s e ş t e  În zona 0,6-0,8 m pentru

nuare m ~ t o d ~  destul de e x a c t ă  ( ş i  obiectivele normale, este mai m i c ă 

totodata simpla) pentru determina de 0,5 m pentru superangulare - - - - : - - : - A - t - - - - - - i - - - - - - - t - - - - - - - - - . . : : : : . . , ! " - - - - . ; : : : : : : = = - ~
rea p o z i ţ i e i  planului principal ima ajunge la 3 m pentru teleobiectlvul H'
gine, H'. A c e a s t ă  m e t o d ă  se ba de 200 mm. Cu mijloacele o b i ş n u i t e 
z e a z ă  pe o particularitate construc
t i v ă  c a r a c t e r i s t i c ă  m a j o r i t ă ţ i i  apara
nu se pot realiza fotografii ale
obiectelor aflate la d i s t a n ţ e  mai
e
telor cu obiective interschimbabile mici decît distanta l i m i t ă .  Macrofo-

y f'

Telesistem direct
y' S1 grupul convergent
S 2 grupul divergent

20 TEHNIUM 6/1988
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988 20/24
 8/2/2019
ABERATIILE OBIECTIVELOR,
CAUZE MIJLOACE DE
DIMINUARE
Atunci cînd se p r o i e c t e a z ă  un
obiectiv fotografic, se face corecta
rea a b e r a ţ i i l o r  acestuia astfel Încît
rezultatele fie optime pentru ca
zul cînd o b i ~ ~ u l  se g ă s e ş t e  la infi
nit, respectiv"fIlaginea se f o r m e a z ă 
În focarul. F' (sau, altfel spus,
abscisa obiect este mult mai mare
decît abscisa imagine). D a c ă  ne
propunem o b ţ i n e m  cu un astfel
de obiectiv imagini ale obiectelor la
un ' raport de reproducere ce d e p ă -
ş e ş t e  1:1, vom constata o v i z i b i l ă 
s c ă d e r e  a puterii separatoare.
S c ă d e r e a  c a l i t ă ţ i i  imaginii se dato
r e a z ă  apropierii exagerate a obiec
tului de sistemul optic, fiind În
c ă l c a t ă  c o n d i ţ i a  de proiectare.
Acest efect nedorit se poate În
l ă t u r a  prin utilizarea (în cazulra
poartelor mari de reproducere) a
unui inel inversor. Inelul este filetat
la ambele capete, p e r m i ţ î n d  o mon
tare a obiectivului cu partea tron..:
t a l ă  p o s t e r i o a r ă  spre obiect. Func
ţ i o n a r e a  În a c e a s t ă  p o z i ţ i e  se ex
p l i c ă  prin aceea c ă ,  la fotografierea
cu s c a r ă  mai mare de 1: 1, abscisa
imagine devine s u p e r i o a r ă  abscisei
obiect drumul razelor luminoase
trebuie pus de acord cu sensul de
c o r e c ţ i e 
Inversarea al obiectivului.
obiectivuluI aSigura o
r e z o l u ţ i e  s a t i s f ă c ă t o a r e  într-o p l a j ă 
de rapoarte de reproducere cu
prinse intre 1:1 5:1. M ă r i r e a  ra
portului peste a c e a s t ă  l i m i t ă  se sol
d e a z ă  Cl) o s c ă d e r e  a r e z o l u ţ i e i ,  de
a c e a s t ă  d a t ă  i r e m e d i a b i l ă , 
c r e ş t e r i i  de deschidere.
a b e r a ţ i i l o r 
Realizarea macrofotografiilor cu
m ă r i r e  s u p e r i o a r ă  valorii de 5:1 ne
c e s i t ă  obiective cu o c o n s t r u c ţ i e 
s p e c i a l ă ,  a c ă r o r  s c h e m ă  o p t i c ă 
este d e r i v a t ă  din schemele obrecti
velor de microscop. În cazul parti
cular al obiectivelor simetrice,
inversarea obiectivului nu influen
ţ e a z ă  rezultatul fotografierii de
aceea nu este n e c e s a r ă .  Inversarea
obiectivului este inevitabil Î n s o ţ i t ă 
de o c r e ş t e r e  a tirajului. d a t o r a t ă 
I ă ţ i m i i 
cazuri inelului
de pierderea inversor, iar În unele
automatismelor
( p r e s e l e c ţ i a  diafragmei
miterea e l e c t r i c ă  a valorilor aces
teia). Rezolvarea acestor probleme
se poate face prin a c h i z i ţ i o n a r e a 
unui set de d o u ă  inele conectate
printr-un cordon a unui declan
ş a t o r  flexibil dublu, care se g ă s e s c 
În c o m e r ţ . 
Acei amatori care doresc
specializeze o b ţ i n ă  macrofo
tografii de calitate s u p e r i o a r ă  f ă r ă  a
se complica cu manevrarea ele
mentelor d i s t a n ţ i e r e ,  au la dispo
z i ţ i e  o a l t e r n a t i v ă  mai
dar foarte eficace: obiectivele "ma
cro". Un obiectiv macro d e r i v ă  din
tr-un obiectiv o b i ş n u i t ,  de care di
f e r ă  prin d o u ă  p a r t i c u l a r i t ă ţ i :  pre
z i n t ă  o c o r e c ţ i e  o p t i m ă  a a b e r a ţ i i l o r 
pentru o a b s c i s ă  obiect m i c ă  (de
obicei c o r e s p u n z ă t o a r e  raportului
de reproducere 1 10)
un tub mecanic cu tiraj m ă r i t  Încît
realizarea de imagini
s ă  p e r m i t ă 
p î n ă  În zona raportului de 1 1. Ca
obiectivele o b i ş n u i t e ,  obiectivele
macro pot fi superangulare, nor
male, sau teleobiective. Ele se pot
folosi pentru rapoarte de repro
ducere mai mari decît 1: 1, În aso
cu dispozitivele d i s t a n ţ i e r e 
c i a ţ i e 
cunoscute (inele, burdufuri). Dato
r i t ă  faptului randamentul lor
optic este maxim pentru domeniul
macrofotografic, aceste sisteme
optice nu mai n e c e s i t ă  o p e r a ţ i a  de
inversare. D e ş i  rnacroobiectivele
sînt foarte utile comode, ele pre
z i n t ă  dezavantajul de a fi sisteme
optice specializate. În c o n s e c i n ţ ă 
nu pot fi utilizate decît pentru ma
crofotografie.
PROFUNZIMEA CÎMPULUI ÎN
MACROFOTOGRAFIE
FACTORII CARE O
I N F L U E N Ţ E A Z A 
Profunzimea cîmpului unui
obiectiv fotografic este acea zona
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988
TEHNIUM 6/1988
Tehnium 06 1988
DBllaTI DT4
di n jurul obiectului, m ă s u r a t ă  de-a
lungul axei optice, care este redata
clar În planul peliculei, atunci cînd
obiectivul a fost focalizat pe res
pectivul obiect. D a c ă  presupunem
avem d o u ă  obiecte punctuale si
tuate de-a lungul axei optice la dife 8ng_ V A S H .E CALINESCU
rite d i s t a n ţ e  de obiectiv, iar focali
zarea s-a efectuat pe unul din Dintre obiectivele folosite si Obiectivele MEOPTA au o b u n ă 
aceste puncte, acesta din u r m ă  va apreciate de fotoamatori sînt cel'e r e z o l u ţ i e ,  contrast bun, dînd rezul
a p ă r e a  rGdat clar În planul imagine, produse de MEOPTA - R.S.C. tate bune În tehnica alb-negru
iar c e l ă l a l t  se va distinge sub forma Pentru alegerea unui obiectiv, cît color la nivelul c e r i n ţ e l o r  fotografi
unei pete care . p o a r t ă  numele de pentru c u n o a ş t e r e a  dimensiunii lor amatori p r o f e s i o n i ş t i . 
i n d i c ă m  b u n ă 
p a t ă  de difuzie. In p r a c t i c ă ,  la orice
punere la punct se c o n t e a z ă  pe gama
de montaj,principalele
succint
caracteristici
În tabel a Obiectivele
luminii, s u p r au
a f e ţo transmisie
e l e  optice ( s t i c I ă / 
o z o n ă  de profunzime a cîmpului, ale familiei de obiective MEOPTA. aer) fiind tratate antireflex.
Variantele constructive mai re
d e f i n i t ă  pe considerentul punc
tele obiectului aflate la e x t r e m i t ă ţ i l e  cente au scala diafragmei ilumina
zonei d e t e r m i n ă  pe p e l i c u l ă  pete de b i l ă . 
difuzie avînd diametrul inferior unei Diafragma poate fi cu reglaj con
anumite valori, s t a b i l i t ă  pe baza tinuu sau cu indexor.
unor n e c e s i t ă ţ i  practice. De obicei, Tipurile MEOGON noi, cu lumi
pentru formatul 24 x 36, valoarea nozitate 2,8, o f e r ă  imagini de b u n ă 
calitate, în c o n d i ţ i i l e  unei i l u m i n ă r i 
a c c e p t a t ă  a petei de difuzie este de
0,03 mm. Pentru determinarea ope sporite.
r a t i v ă  a profunzimii cîmpului, chiar Figura 1 r e d ă  un ansamblu C2u
obiectivele cele mai simple dis obiectivele m e n ţ i o n a t e  În tabel. In
pun de o s c a l ă  s p e c i a l i z a t ă ,  t r a s a t ă  figura 2 sînt prezentate trei inele de
pe montura obiectivului, În d r e p t ţ J l  r e d u c ţ i e  pentru adaptarea obiecti-
scalei· mobile a d i s t a n ţ e l o r .  In , velor la aparatul de m ă r i t . 
cazul macrofotografiei, profunzi
mea cîmpului se poate evalua prin
calcul, î n s ă  controlul profunzimii
punerii la punct se poate face efec
tiv numai la aparatele cu vizare prin
obiectiv. Profunzimea cîmpului se
poate calcula cu r e l a ţ i a : 
P = 2Nd (G + 1)/G2 (1)
În care:
G - raportul de reproducere;
N - n u m ă r u l  de deschidere;
d a t o r a t ă 
d - diametr ul petei dedifuzie
(0,03 mm).
Analizînd r e l a ţ i a  (1), se p,ot trage
o serie de concluzii privind influ
e n ţ a  celor trei factori asupra pro
funzimii cîmpului.
a) I n f l u e n ţ a  raportului de repro
ducere G. Profunzimea imaginii
este mai m i c ă  cu cît raportul de re
producere este mai mare, depen
d e n ţ a  d i r e c t ă  P = P(G) fiind repre
z e n t a t ă  prin graficul din figura 3. De
aici se o b s e r v ă  domeniul macro
fotografic este caracterizat printr-o
profunzime foarte r e d u s ă .  De
exemplu, pentru o valoare a dia
sau trans fragmei N = 11, a raportului G = 1
d = 0,03 mm, profunzimea cîmpului
obiect este de 15 mm, ceea ce
uneori nu satisface n e c e s i t ă ţ i l e  fo
tografului amator.
b) I n f l u e n ţ a  n u m ă r u l u i  de des NUMARUL N U M A R U ~  DESTINAT
chidere. Orice amator care a privit FILET DE
TIPUL OBIECTIVULUI ELEMENTE- DE FORMATU
printr-un vizor al unui aparat reflex, LOR OPTICE LENTILE LUI DE (mm) MONTARE
se rotind inelul diafragmelor, ş t i e 
profunzimea cimpului se m ă r e ş t e  1. ANARET 4,5/50 3 4 11x 14 M23,5xO.5
cu închiderea diafragmei. Fenome 1 3 x1 7
nul se d a t o r e a z ă  m i c ş o r ă r i i  abera 2. BELAR 4,5/50 3 4 28x28
ţ i i l o r  de deschidere, o d a t ă  cu redu
-,,-
24x36
costisitoare cerea deschiderii relative. C r e ş t e -
rea profunzimii imaginii la Închide 3. ANARET 4,5/50 3 4
rea diafragmei este foarte impor
t a n t ă  În macrofotografie, deoarece 4. ANARET S 4,5/50 3 4 M39x1
r e p r e z i n t ă  singurul procedeu prin
5. ANARET 4,5/80 3 4 40x40 M23,5xO,5
care se poate spori profunzimea 60x60
cîmpului, atunci cînd se fotogra
f i a z ă  cu raport mare de reprodu
cere. Din a c e a s t ă  c a u z ă ,  asemenea 6. ANARET S 4,5/80 3 4 M39x1
dispun de 7. ANARET 4,5/90 3 4 60x70 M39x1
fotografii se e x e c u t ă  avînd sistemul
optic puternic diafragmat (Ia s c a r ă 
u n i t a r ă  de reproducere se folosesc
8. ANARET 4,5/105 3 4 60x70 -,,-
65x90
diafragmele 11, 16, 22) pentru a
o b ţ i n e  o profunzime s a t i s f ă c ă t o a r e .  9. MEOGON 5,6/50 4 28x28
6
Diafragmarea e x t r e m ă  p r o v o a c ă  o 24x36
reducere m a s i v ă  a fluxului luminos
care ajunge la p e l i c u l ă ,  f ă c î n d  ne 10. MEOGON 5,6/60 4 6 24x36
c e s a r ă  lungirea expunerii. Închide 40x40
rea diafragmei p î n ă  la valorile l i m i t ă  11. MEOGON S 4/80 4 6 40x40
gravate pe monturile obiectivelor 60x60
este Î n s o ţ i t ă  de pierderi de r e z o l u ţ i e 
a imaginii datorate fenomenului de 12. MEOGON S 2,8/50 4 5 28x28 - , , -
d i f r a c ţ i e  a luminii la trecerea prin 24x36
orificiul diafragmei.
Este cunoscut faptul puterea 13. MEOGON 2,8/80 4 5 40x40
60x60
separatoare a o r i c ă r u i  obiectiv (li-
nii/mm) p f f i ~ n ~  un maxim pentru o ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ . 
valoare a n u m ă r u l u i  de deschidere i T
l u c r e a z ă 
de 5,6 sauale8, a b pentru
cumulate e r a ţ i i l o care
r  de efectele
deschi tul
zonaartistic este cont
u r m ă r i t ,  ţ i n î n d 
de profunzime reparti se
de reproducere, cu rapoarte
sau se c foarte
o n t e a z mari
ă  ir
dere d i f r a c ţ i e i  p r e z i n t ă  o valoare z a t ă  aproximativ simetric f a ţ ă  de momentul expunerii pe lumina flash
m i n i m ă .  Controlul punerii la punct planul de focalizare. U r m e a z ă  con ului, imaginea din vizor d u p ă  dia
se face· obligatoriu cu diafragma trolul profunzimii cîmpului, care se fragmare nu mai are luminozitatea
d e s c h i s ă  la maximum. Alegerea e f e c t u e a z ă  prin Închiderea diafrag n e c e s a r ă  aprecierii profunzimii.
planului de punere la punct se face mei la valoarea a l e a s ă  si observarea
În f u n c ţ i e  de subiectul ales, de efec- prin vizor a efectului produs Daca (CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
t i21/24
 8/2/2019 Tehnium 06 1988

Montajul poate face parte dintr-un

transverter f i i n d c ă  la mixerul IE500
sosesc semnal de 410 MHz si semnal
SSB de la un transceiver de 20-30
MHz.
Circuitele sînt acordate În banda
de 70 cm. Aici L 1 are 3 spire 0 1 mm
CuAg,
L 5 sînt diametrul
linii cu lungimea bobinei 4demm; 40 Lmm,
2

din s î r m ă  CuAg 0 1 mm; L7 are 2

spire CuAg 0 2 mm, diametrul bobi
nei 7 mm.
Ft1 are 12 spire CuEm 0 0,3 mm,
diametrul bobinei 3,5 mm; Ft 2 are
2 spire CuEm 0,3 bobinate pe miez
de f e r i t ă ;  Ft 3 are 6 spire CuEm 0,5,
diametrul bobinaj 5 mm, iar Ft 4 are
o s p i r ă  CuEm 0,4 d i s p u s ă  pe miez
de f e r i t ă .  A l ă t u r a t  este a r ă t a t  ca
blajul cu piesele componente.
R A D I O T E C H ~ I K A ,  2/1988

Întregul radioreceptor se, ba- filtru ceramic.

z e a z ă  pe utilizarea circuitului inte
grat A283D ( p r o d u c ţ i e  R.D.G.).
R e c e p ţ i a  FM c o m p o r t ă  un tuner
la care tranzistorul BF414 este am
plificator RF, iar convertor autoos
ci lator este tranzi storul BF441.
Semnalul IF de 10,7 MHz este
aplicat circuitului A283D printr-un
Pentru r e c e p ţ i a  AM se folosesc
numai elementele interioare ale cir
cuitului integrat, care poate func
ţ i o n a  În t o a t ă  banda de 100 kHz
30 MHz. La i e ş i r e ,  În difuzor este de
b i t a t ă  o putere AF de 300 mW.
AMATERSKE RADIO, 2/1988

În gama 20 Hz - 30 kHz, cu distor

de :.:L18 ladBintrare
estesemnalului la 40
esteHzde 200
totmV,
de
montajului este la 24 V, consumul fiind de

vn ,VIa SC 239 YT2 , VH SC 309 MOOELIST KONSTRUKTOR, 1/1987

TEHNIUM 6/1988
thttp://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988
2 22/24
 8/2/2019 Tehnium 06 1988

,Pentru a satisface s o l i c i t ă r i l e  a n u m e r o ş i  posesori de televizoare ce

locuiesc in imobile ce nu dispun de i n s t a l a ţ i i  de a n t e n ă  c o l e c t i v ă  cu (UIF) În
c o n d i ţ i i  ~ p r o p a g a r e  d i f i c i l ă  tipuri
colectivulde IntreprinderiimaiELECTRONICA or i de receptoare
a realizat, de
În c o n c e mai  uni
p ţ i e vechi, În canalul
t a r ă ,  a pus În f a b r i c a ţ i e  elemente de a n t e n ă  individuala destinate
î m b u n ă t ă ţ i r i i  r e c e p ţ i e i  emisiunilor TV. C o m p o n e n ţ a  acestei antene este
u r m ă t o a r e a :  amplificator individual de canal TV din domeniul FIF, am
plificator individual de canal TV din domeniul UIF, alimentator pentru
amplificator de a n t e n ă ,  dispozitiv de Însumare a semnalelor TV (suma
to r de canale TV), convertor individual de canal TV din domeniul UIF în
domeniul FIF.
Se r e c o m a n d ă  utilizarea de antene exterioare c o r e s p u n z ă t o a r e  cana
lului r e c e p ţ i o n a t  de amplificatorul individual. Pentru adaptarea impe
dantei antenei (cea 300 O) cu cea a cablului coaxial de coborîre (75 O)
este recomandabil se f o l o s e a s c ă  bucla de adaptare În A/2.

• Amplificatorul individual de ca • Alimentatorul pentru amplifi De r e ţ i n u t :  de la un singur ali 2, 3, 7.

nal TV (FIF sau UIF) este destinat cator a n J e n ă  face alimentarea prin mentator se poate alimenta un grup La
u t i l i z ă r i i  în cazurile În care r e c e p ţ i a  cablul coaxial de coborîre si se in de amplificatoare individuale de poate
TV este n e c o r e s p u n z ă t o a r e  (ima s t a l e a z ă  Între cablul coaxia'l si TV. canal d a c ă  suma c u r e n ţ i l o r  absor canal din
gine ş i ·  sunet zgomotoase) d a t o r i t ă  Caracteristici tehnice . b i ţ i  din alimentator nu d e p ă ş e ş t e  din FIF.

de a n t e n ă mic
nivelului al semnalului
 a receptorului TV. la borna - Tensiunea de iesireV a alimen- 30• mA. Convertorul individual de canal Caracteristici
Conectarea amplificatorului la tatoru 1UI:· 12 V +1
-1,5 V TV din domeniul UIF in domeniul
a n t e n ă  si la televizor se face' numai Curentul maxim debitat: 30 mA FIF se f o l o s e ş t e  În cazul În care se
cu cablu coaxial (asimetric) cu im - Tensiunea ondulatorie: max. d o r e ş t e  r e c e p ţ i o n a r e a  unui canal
p e d a n ţ a  de 75 n. Amplificatorul se 50 mVvv (100 Hz) din domeniul UIF, iar receptorul TV - I m p e d a n ţ a 
va monta pe pilonul antenei, În Tensiunea de alimentare: al utilizatorului este de un tip mai - Tensiunea
apropierea acesteia, cu cablu de 220 VC.a. vechi, deci echipat doar cu selector 220
l e g ă t u r ă  cît mai scurt, asigurîndu - Dimensiuni de gabarit: 150 x FIF (canalele 1-12). Curentul ",,,<o,vn,.,·

se astfel un raport semnal-zgomot 175 x 65 mm. Convertorul individual de canale - Dimensiuni

cît mai bun. L e g ă t u r a  dintre amplificator permite r e c e p ţ i o n a r e a  canalelor TV 75 x 56,5
Amplificatorul se a l i m e n t e a z ă  de alimentator nu se poate face prin din domeniul UIF prin translatarea
la o s u r s ă  de curent continuu de cablu bifilar simetric de .300 n, chiar lor În canale din domeniul FIF.
-1 2 V, direct prin cablu coaxial de d a c ă  se u t i l i z e a z ă  dispozitive de
coborîre. In nici un caz nu se vor fo adaptare s i m e t r i c ă ;  deci se va folosi
losi ca s u r s ă  de alimentare recepto exclusiv cablul coaxial.
rul TV sau alte surse necorespun
z ă t o a r e  din punct de vedere al elec
t r o s e c u r i t ă ţ i î . 
Caracteristici tehnice
- Am pl if ic ar ea : 2': 20 dB
- Fact or ul de zgomot: ::; 8 dB
- Factorul de reflexie: p::; 0,5
- Tensiunea de alimentare:
12Vc.c.
- Curentul absorbit: ::; 10 mA
- Canale amplificate: unul din 3
canalele 1-12 FIF sau unul din
canalele din domeniul UIF
- Banda de trecere: un canal TV
- Dimensiuni de gabarit:
108 x 74 x 69 mm.
4 Ali mentator
2 3 4 Fig. 1: Schema bloc a l a n ţ u l u i  În va
rianta sa m a x i m ă  p o s i b i l ă :  1 an
c: :::J t e n ă  TV canal FIF cu nivel mare de
semnal; 2 = a n t e n ă  TV canal FIF cu
nivel mic de semnal; 3 = a n t e n ă  TV
canal UIF cu nivel mare de semnal:
4 a n t e n ă  TV canal UIF cu nivel
mic de semnal; 5 = amplificator in
dividual de canal TV din domeniul
FI F; 6 = amplificator individual de
canal TV din domeni ul UIF; 7 ali
I mentator pentru amplificator de an-
t t e n ă ;  8 convertor individual de
canal TV din domeniul UIF În dome
niul FIF (se introduce În compo
n e n ţ a  l a n ţ u l u i  numai În cazul tipuri
lor mai vechi de receptoare TV, ca
pabile r e c e p ţ i o n e z e  emisiunile
exclusiv În domeniul FIF); 9 dis
pozitiv de Însumare a semnalelor
TV; 10 = receptor TV· capabil re
c e p ţ i o n e z e  emisiunile În domeniile
FIF-UIF sau numai FIF.

9
II Fig. 3:
blului
1 r ..... - .. t e c ţ i e  pe

L S..;..
....

__ J '
...

TEHNIUM 6/1988
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988 23/24
 8/2/2019 Tehnium 06 1988

G A L E T A Ş E  CORNEL -.,.. Drobeta Str. Cuza V o d ă  99. cod 0875, do

Turnu-Severin r e ş t e  cumpere c o l e c ţ i a  revistei
Vom publica o s c h e m ă  de o r g ă  "Tehnium" începînd cu 1970.
a ş a .  cum ne s o l i c i t a ţ i .  GAMAN OVIDlti - B a c ă u 
BRINZEA WILY - B r a ş o v  Circuitul integrat TBA570 p o s e d ă 
C o n s t r u c ţ i a  unui e m i ţ ă t o r  radio toate f u n c ţ i i l e  ca radioreceptor MA.
este p e r m i s ă  numai În baza unei au Redarea s t e r e o f o n i c ă  impune
t o r i z a ţ i i .  obligatoriu d o u ă  amplificatoare.
Despre abonamente p u t e ţ i  in BOAGHER MIHAI - jud. Dimbo
teresa la oficiile P.T.T.R. v i ţ a 
BUTNARU VALERIAN ....;, G a l a ţ i  MITROFAN RADU - B u c u r e ş t i .  Circuitul LA4100 nu are echiva
VU-metrul se m o n t e a z ă  la i e ş i r e a  La tiristoare trebuie m ă r i ţ i  cu lent.
preamplificatorului. În rest am pu  rentul injectat În p o a r t ă .  Nu p u t e ţ i  Tranzistoarele AC122 AC171
b li ca t - revedeti c o l e c ţ i a  "Ten înlocui BC237 cu BC107. ci cu un au echivalent pe EFT343.
nium".
MOISE LIVIU - Cluj-Napoca tranzistor ce admite un curent de La magnetofon
capului magnetic
v e r i f i c a ţ i 
contactele starea
pe
colector mai mare.
Nu nivelul cîmpului de la s t a ţ i a  de D UM BR Av EA NU C AL IN - Tg. comutator.
IANCU ADRIAN - j u d . S ă l a j  televiziune trebuie sa aiba o a n u m i t ă  M u r e ş  / O A N U Ş  ADALBERT - Carei
D e f o r m ă r i l e  imaginii sînt determi valoare, ci raportul f a ţ ă  de zgomotul Fiind vorba de un simplu proiect Interesante i n f o r m a ţ i i l e  despre
nate de circuitele de r e a c ţ i i  din eta local d e t e r m i n ă  o b u n ă  r e c e p ţ i e  TV. imaginat de dv • nu ne Plt:tem pro ciuperci. A ş t e p t ă m  alte scrisori.
jul final baleiaj cfldre (PCL85). Re- Un amplificator de a n t e n ă  com n q n ţ a .  MANCINI SANTA - Timljoara
medierea cer.e p u ţ i n  efort. p e n s e a z ă  În general pierderile pe I n c e r c a ţ i  c o n c r e t i z a ţ ;  acest Vom Încerca publicam cele so
REBEGEA D A N U Ţ  - B a c ă u  cablul de coborîre, nemaifiind nece proiect atunci o v e d e ţ i  cum licitate.
c o n s t r u i ţ i  un s a r ă  o p u t e r n i c ă  amplificare În tele legile termodinamicii.
r e c o m a n d ă m  r e s p e c t a ţ i  CIOLCA DANIEL - B u c u r e ş t i 
amplificator deja experimentat. vizor; amplificarea introduce zgo STAN GEORGE B u c u r e ş t i  '- Nu d e ţ i n e m  dispunerea termina
Schema p r o p u s ă  de' dv. nu poate mot. C o n s t r u i ţ i  un stroboscop d u p ă  o lelor la circuitele integrate la care
f u n c ţ i o . n a .  În , UIF. APATACHIOAIA C. - I a ş i  s c h e m ă  deja e x p e r i m e n t a t ă .  nu r e f e r i ţ i . 
ZOTTA CEZAR - B a c ă u  Trebuie v e r i f i c a ţ i  cu o pereche d u p ă  una i m a g i n a t ă .  MOLDOVAN GABRIEL jud.
Nu trebuie c u p l a ţ i  capul mag de c ă ş t i  calitatea semnalului În di GUREANU TITU - jud. Go rj T i m l ş 
netic În alt circuit, ci injectati În verse puncte. C o n t r o l a ţ i  nivelul M o n t a ţ i  p p t e n ţ i o m e t r e  de 25 k!l. P u t e ţ i  cupla pick-up-ul la amplifi
el un curent adecvat de premagneti semnalului de intrare; precum va liniare. cator f ă r ă  r e s t r i c ţ i i . 
zare. F o l o s i ţ i  oscilatorul publicat În loarea tensiunii de alimentare cînd CUCU VALENTIN - B u z ă t t "  ARFIRE DORU - G a l a ţ i 
almanah. este cuplat amplificatorul; numai În Am r e ţ i n u t  schema inalcatorului Depinde cum s-a m ă s u r a t  7 W.
DOBRIN. ION - jud. Vilcea urma unor i n v e s t i g a ţ i i  precise v e ţ i  de nivel. Puterea a c u s t i c ă  depinde de sis
Nu a v e ţ i  nevoie de transformator depista cauza a p a r i ţ i e i  distorsiu r:ti- N E A C Ş U  I ON - Car acal temul de difuzoare. Normal 7 W pu
f i i n d c ă  între fiecare f a z ă  nul o b ţ i - lor.
GHEORGHE IONschema. Nu d e ţ i circuitelor
r e t u r n ă m  n e m  datele bobinelor tere medie e s ţ e  suficient.
n e ţ i  220 V. O f o l o s i ţ i  deci trei cir - Galaţi desenul imprimate la
cuite de 220 V pentru alimentare cu Nu d e ţ i n e m  d e o c a m d a t ă  schema care r e f e r i ţ i . 
energie e l e c t r i c ă .  s o l i c i t a t ă  IVANICA TEODOR - Corabia R.M.

RECEPTORUL

eiEeiO TR3
BF245

ACCQRD
108MHz=23V

...12V

' - - - - . CAG.

BRATU GRIGORE
În aparatul GEGO - ARADtunerul VHF poate fi u ş o r  transformat re
c e p ţ i o n e z e  gama 62-'-71 MHz În locul gamei 88-108 MHz. Ope
r a ţ i a  este r e a l i z a b i l ă  În d o u ă  moduri: prin modificarea bobinelor,
respectiv prin introducerea a cîte o s p i r ă  (bobinele vor avea
5 spire), sau prin introducerea unor condensatoare suplimen
tare.
Mai simplu este c u p l a ţ i  În paralel pe C 1• C 7 • Ca C 1a cîte un
condensator fix cu valoarea c u p r i n s ă  între 18 22 pF (toate de
a c e e a ş i  valoare). Un acorc:;l fin se e x e c u t ă  ulterior din C,. C6 • Cg •
iar acoperirea u n i f o r m ă  a întregii game din condensatorul C 17•

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1988 24/24