REZOLVAREA PROBLEMELOR PRACTICE – CONDIȚIE

INDISPENSABILĂ ÎN DEZVOLTAREA COMPETENȚEI MATEMATICE

Jalenco Irina, prof. de matematică
GDD, s. Hancăuți, r. Edineț
Evoluţia umanităţii a fost strâns legată de dezvoltarea matematicii. Obiectivele
specifice matematicii sunt în concordanţă cu nevoile şi interesele omului pentru
rezolvarea unor situaţii teoretice, metodologice și practice, dar și estetice. Matematica
nu se rezumă doar la studiul numerelor şi al relaţiilor dintre acestea, ci este un
domeniu de creaţie, bazat pe gândire logică și inovatoare.
În condițiile actuale școala trebuie să educe elevii pentru a găsi modalități de a
rezolva problemele și provocările vieții, ceea ce necesită dezvoltarea la elevi a
capacității de a gândi independent. În plus, elevul trebuie să fie capabil să facă acest
lucru rapid și eficient, cu costuri și resurse minime, să găsească soluții raționale și
optime ale problemei.
Faptul că matematica școlară dezvoltă logica, probabil, nu trezește la nimeni
îndoieli. De obicei, setul necesar de sarcini și exerciții ce se conțin în manualele de
matematică ajută elevii să stăpânească modalitățile de rezolvare a problemelor tipice
pe algoritmi predefiniți. Atunci însă când sunt puși în fața unei probleme nestandarde
sau chiar în cazul unei formulări modificate a condițiilor problemei, elevii întâmpină
dificultăți în găsirea răspunsului [2].
Scopul matematicii ca disciplină de studiu este „capacitatea de a identifica şi de
a înţelege rolul, pe care îl are matematica în lume, de a lua decizii bine fondate şi de a
folosi şi implica matematica în soluţionarea problemelor în modurile care satisfac
nevoile unui cetăţean constructiv, interesat şi reflective” [3, p. 53].
Competența matematică reprezintă capacitatea de a dezvolta și de a aplica
gândirea matematică în scopul de a rezolva probleme apărute în situații cotidiene. În
încercarea de a dezvolta competențe în ceea ce privește lucrul cu elemente de bază
matematice, accentul trebuie să cadă pe procesul în sine, pe activitate, precum și pe
cunoaștere [4, p. 7].
Rolul problemelor în procesul de predare a matematicii este decisiv. Analiza
planurilor pentru lecțiile de matematică din ciclul gimnazial relevă că mai mult de
jumătate din timpul de formare la această disciplină este alocat soluționării
problemelor. Aproape la fiecare etapă a lecției elevii rezolvă o varietate de probleme.
În ciclul primar și gimnazial chiar și explicația teoriei se face în principal prin
intermediul problemelor. Actualmente, problemele noi în domeniul matematicii sunt

94
de proveniență teoretică. Aceasta reduce interesul elevilor față de studierea
matematicii.
La orele de matematică din școală elevii rezolvă un număr mare de probleme.
Pare să fie clar că acest lucru se face nu doar în scopul de a pregăti elevii pentru o
activitate în domeniile științifice respective. De fapt, acest lucru este imposibil.
Marea majoritate a problemelor școlare au puțin de a face cu problemele reale, care
sunt abordate de către specialiștii din domeniile respective [2, p. 23].
Pentru a obţine un randament maxim în cadrul lecţiilor de matematică am
încercat să trezesc elevilor interesul pentru rezolvarea problemelor aplicative.
Analizând literatura de specialitate am constatat că este foarte important, în procesul
de rezolvare a problemelor, să se parcurgă etapele:
• Formulare – transpunerea problemei în limbajul matematic;
• Aplicare – rezolvarea modelului matematic elaborat;
• Interpretare – analiza rezultatelor obținute în contextul situației practice formulate;
• Evaluare – verificarea rezultatelor [2, p. 20].
Tema „Teorema directă și reciproca teoremei lui Pitagora”, care „este
considerată un punct de interes în afara matematicii, constituind un simbol al
incomprehensibilității matematice, al misterului, sau al puterii intelectuale; abundă
referințele populare din literatură, muzică, teatru, sau artă” [5]. Deoarece în manualul
de clasa a VIII sunt date 18 probleme, dintre care una singură este din cotidian (restul
sunt deja formulate în modelul matematic) am propus elevilor să rezolve problemele:
1. Cum, fără echer, putem verifica dacă colțul unei odăi este unghi drept?
Rezolvare:
Model matematic:
Pentru a verifica dacă colțul este drept, presupunem că colțul are forma unui triunghi
și trebuie să determinăm tipul acestuia. Măsurăm din colț, perpendicular pe muchie,
pe un perete 60 cm, fixăm un punct. Pe alt perete, în același mod, din același punct
măsurăm 80 cm. Măsurăm distanța dintre punctele fixate.
Rezolvarea modelului matematic
Se dă: Presupunem că Δ
ABC-triunghi ABC este dreptunghic.
AB=60 cm Conform teoremei lui
AC=80 cm Pitagora are loc relația:
m(<A)= 900 BC2 = AB2 + AC2 sau
𝐵𝐶 = √𝐴𝐵2 + 𝐴𝐶 2
𝐵𝐶 = √602 + 802 =√3600 + 6400=√10000=100 (cm)
95
Interpretare rezultatului
Dacă distanța dintre punctele fixate este diferită de 100 cm, atunci presupunerea
că Δ ABC este dreptunghic este falsă, deci m(<A) ≠ 900, altfel m(<A)= 900.
Verificarea rezultatului
Răspuns: Colțul este sau nu drept.
2. Un automobil pleacă din punctul A și merge: 4 km spre nord, 10 km spre est, 3
km spre sud, 2 km spre vest, 5 km spre nord, oprindu-se în punctul B. Aflați
distanța dintre punctele A și B.
Rezolvare:
Model matematic:
Interpretăm datele problemei prin desen.
Considerăm 1 km – o unitate. Observăm că
distanța dintre punctele A și B este ipotenuza
triunghiului dreptunghic ABC, cu catetele de
8 și 6 unități.
Rezolvarea modelului matematic:
Se dă:
ABC - triunghi dreptunghic Conform teoremei lui Pitagora are loc relația:
BC=6 AB2 = BC2 + AC2 sau AB=√𝐵𝐶 2 + 𝐴𝐶 2
AC=8 𝐴𝐵 = √62 + 82 =√36 + 64=√100=10
AC┴BC
AB = ?
Interpretare rezultatului
Distanța dintre punctele A și B este de 10 unități, adică de 10 km.
Verificarea rezultatului
Răspuns: 10 km.
3. Pe o stradă circulă un TIR a cărui cabină are lungimea de 2 m şi remorca de 10
m. Ar putea acest TIR să facă viraj la stânga sau dreapta, dacă străzile au
lăţimile 10 m şi 6 m?
Rezolvare:
Model matematic:
Intersecția străzilor reprezintă un dreptunghi. Ca TIR-ul să poată vira la dreapta
sau la stânga lungimea lui nu trebuie să depășească lungimea diagonalei
dreptunghiului.

96
Rezolvarea modelului matematic:
Se dă:
MNPR - dreptunghi
MN = 6 m
MR = 10 m Conform teoremei lui Pitagora are loc relația
MP - diagonala dreptunghiului MP2 = MN2 + MR2 sau MP=√𝑀𝑁 2 + 𝑀𝑅2
MP = ? 𝑀𝑃 = √62 + 102 =√36 + 100=√136 ≈ 11,66 𝑚
Interpretarea rezultatului:
Lungimea TIR-ului în întregime este: 2 m+10 m = 12 m.
Lungimea diagonalei este de aproximativ 11,66 m, 12 m > 11,66 m.
Deci TIR-ul este mai lung ca diagonal intersecției.
Verificarea rezultatului
Răspuns: Nu v-a putea vira.
Pentru determinarea impactului aplicării problemelor nestandard, din cotidian, în
cadrul lecției elevii clasei a VIII au fost supuși chestionării [2, p. 30].
În urma efectuării acesteia, s-a realizat că un rol important îl joacă antrenarea
elevului în situaţii de problemă. Majoritatea elevilor au menționat că problemele în
care este descrisă o situație practică sunt mai interesante și ar dori să studieze teme ce
vor favoriza rezolvarea a diverse situații practice din viață.

Concluzii
Elevii sunt învățați să rezolve probleme deja formulate în modelul matematic,
dar nu sunt pregătiți pentru etapa de creare a modelului matematic și de interpretare a
rezultatelor obținute. Includerea mai multor probleme cu situații practice le va
permite elevilor să stabilească mai ușor legătura dintre materia studiată și viața reală.
Elevii trebuie educaţi să nu cedeze până nu găsesc calea spre soluţia problemei.
E nevoie de drum liber pentru rezolvarea problemelor complexe care stimulează
creativitatea elevilor [1]. Găsirea soluţiilor pentru sporirea caracterului practic-
aplicativ al matematicii trebuie să constituie o preocupare a oricărui profesor.
Un copil rezolvă cu entuziasm o problemă atunci când ea este interesantă pentru
el, când are o importanță personală pentru, când problema trezește emoții. Când
elevul trăieşte bucuria fiecărui succes mare sau mic, atunci se cultivă interesul şi
dragostea pentru studiul matematicii.
Sensul educației generale constă în pregătirea elevilor pentru a rezolva probleme
în general, nu doar de un tip sau model anumit.

97
Bibliografie
1. Bîrjac S. M. Dezvoltarea creativității elevilor. Zalău. 2015.
https://www.concursurilecomper.ro/rip/2015/februarie2015/14BarjacSandaMar
iana-Dezvoltarea_creativitatii_elevilor.pdf (vizitat 25.01.2019)
2. Cabac E. Corelarea problemelor din manualul școlar de matematică cu
tendințele internaționale în domeniul matematicii în baza evaluării
internaționale PISA 2015. Chișinău. 2017. https://www.soros.md/files/
Studiu%20Cabac%20Eugeniu%202017-09-29.pdf (vizitat 25.01.2019)
3. RAPORTUL „Republica Moldova şi Programul pentru Evaluarea
Internaţională a Elevilor PISA 2015”. Chișinău. 2016. http://www.aee.edu.md/
sites/default/files/raport_pisa_2015_ance.pdf (vizitat 25.01.2019)
4. Stimularea interesului elevilor pentru știință și tehnologie.
http://eudirect.ro/old_site/ghid/Edu_1.pdf (vizitat 26.01.2019)
5. Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Teorema_lui_Pitagora (vizitat
27.01.2019)

98