Utilizarea Energiei

Seminar 1 – Aplicații privind analiza și evaluarea eficienței economice a proiectelor

de investiții în domeniile producerii și consumului de energiei (AE)

Amintiți-vă de la curs!

• Fazele unui proiect de investiții:

• Fluxul de venituri și cheltuieli: Investiții, încasări, cheltuieli, anuități, valori

reziduale, cost rezidual.

• Venitul net neactualizat:

Venitul net neactualizat (VNN) se va determina cu formula:

n

VNN = ∑ INk – Ck – Ak – Ik + VR – CR =
k =1
nf nr

= ∑ INi – Ci – Ai – Ii − ∑ Ij + VR – CR
i=1 j=0

unde Ik sunt investițiile anuale în anul k, INk sunt încasările anuale în anul k, Ck sunt
cheltuielile anuale în anul k, Ak sunt anuitățile plătite pentru returnarea creditelor în anul
k, VR este valoarea reziduală iar CR este costul rezidual. Durata de studiu, egală cu n, este
împărțită în durata de realizare a investiției, nr , și durata de funcționare, nf , iar x și y sunt
momentele în care apar costurile reziduale, respectiv veniturile reziduale, care de regulă
sunt egale fie cu nf, fie cu (nf + 1).
 • Valoarea din prezent a unei sume de bani (actualizarea)

Determinarea valorii din prezent (actualizarea), A0 , a unei unei sume de bani Tm

cheltuită/încasată în trecut (cu m ani înaintea momentului de referință), considerând o
rată de actualizare a:
A0 = Tm ∙ (1+a)m

Determinarea valorii din prezent (actualizarea), A0 , a unei unei sume de bani Vn

cheltuită/încasată în viitor (cu n ani după momentul de referință), considerând o rată de
actualizare a:

Vn
A0 =
(1+a)n

• Aplicația 1

• Venitul net actualizat:

Dacă momentul actualizării este momentul punerii în funcțiune, anul 0 devine anul
anterior punerii în funcțiune, conform figurii de mai jos:
Venitul net actualizat (VNA) se va determina cu formula:
nf
INk – Ck – Ak – Ik VR CR
VNA = ∑ ( k
)+ 𝑥
– =
(1+a) (1+a) (1+a)𝑦
k =−(nr −1)
nf nr −1
INi – Ci – Ai VR CR
= ∑ i
− ∑ Ij ∙ (1+a)j + 𝑥
–
(1+a) (1+a) (1+a)𝑦
i=1 j=0

unde Ik sunt investițiile anuale în anul k, INk sunt încasările anuale în anul k, Ck sunt
cheltuielile anuale în anul k, Ak sunt anuitățile plătite pentru returnarea creditelor în anul
k, VR este valoarea reziduală iar CR este costul rezidual. Durata de studiu, egală cu n, este
împărțită în durata de realizare a investiției, nr , și durata de funcționare, nf , iar x și y sunt
momentele în care apar costurile reziduale, respectiv veniturile reziduale, care de regulă
sunt egale fie cu nf, fie cu (nf + 1).

Dacă momentul actualizării este momentul demarării investiției, anul 0 devine anul
anterior demarării investiției (deciziei), conform figurii de mai jos:

n
INk – Ck – Ak – Ik VR CR
VNA = ∑ ( k
) + 𝑥
–
(1+a) (1+a) (1+a)𝑦
k=1
n nr
INi – Ci – Ai VR CR
= ∑ i
− ∑ Ij ∙ (1+a)j + 𝑥
–
(1+a) (1+a) (1+a)𝑦
i=nr +1 j=1

• Alți indicatori de cuantificare a eficienței economice: RIR, TRB, TRA.

TRB

VNN = ∑ INk – Ck – Ak – Ik + VR – CR = 0
k =1
 TRA
INk – Ck – Ak – Ik VR CR
VNA = ∑ ( k
) + 𝑥
– =0
(1+a) (1+a) (1+a)𝑦
k=1

n
INk – Ck – Ak – Ik VR CR
VNA = ∑ ( k
)+ 𝑥
– =0
(1+RIR) (1+RIR) (1+RIR)𝑦
k=1

• Determinarea rentabilității: VNA > 0; RIR > a; TRA > nf.

• Alegerea variantei optime: VNA maxim.

• Aplicația 2
• Aplicația 3

Resurse utile

• Termeni în engleză:

Română Engleză
Venit Net Actualizat (VNA) Net Present Value (NPV)
Venit Net Neactualizat (VNN) Net Value
Termen de Recuperare Brut (TRB) Simple Payback Period
Termen de Recuperare Actualizat (TRA) Payback Period
Rata Internă de Rentabilitate (RIR) Internal Rate of Return (IRR)
Investiții Capital expenditures (CAPEX)
Încasări Revenues
Cheltuieli Operational expenditures (OPEX)
Anuități Annuities
Valoare reziduală Residual value
Cost rezidual Residual cost
Rata de actualizare Discount rate
Rentabilitate Return of investment
Flux de venituri și cheltuieli Cash flow
Durata de studiu Lifetime

• Funcții de calcul în Microsoft Excel:

Pentru determinarea VNA și RIR, programul de calcul tabelar Microsoft Excel pune la
dispoziție două funcții predefinite:

VNA: NPV(rată, valoare_1, valoare_2,…, valoare_n)

RIR: IRR(valoare_1, valoare_2,…, valoare_n, presupunere)

„valoare_1”, „valoare_2”,…, „valoare_n” reprezintă diferența dintre fluxurile de

numerar pozitive (încasări, valoare reziduală, etc) neactualizate și cele negative
(cheltuieli, investiții, anuități, costuri/investiții reziduale, etc) neactualizate;
„rata” este rata de actualizare;
„presupunere” este o primă valoare utilizată în calculul iterativ al RIR (poate fi egalată
cu rata de actualizare).

Având în vedere modul în care este definită funcția NPV, momentul de referință nu poate
fi modificat prin apelarea funcției, iar acesta este predefinit ca fiind anul anterior
demarării investiției (anDI – 1). Dacă se dorește determinarea rezultatului VNA prin
raportare la un alt an, se vor folosi formulele de actualizare cunoscute.

• Videoclipuri explicative (în engleză):

Introducere în analiza cost-beneficiu:

https://www.youtube.com/watch?v=7tdKkeNClPE&list=PLBfu1mD9hk67Vrm0SPK-
fmQgmzWQ2zvNA&index=1
Actualizarea:
https://www.youtube.com/watch?v=Mol1yT7tczY&list=PLBfu1mD9hk67Vrm0SPK-
fmQgmzWQ2zvNA&index=5
Venitul net actualizat:
https://www.youtube.com/watch?v=2HXwiCoYM8o&list=PLBfu1mD9hk67Vrm0SP
K-fmQgmzWQ2zvNA&index=7
Rata internă de rentabilitate:
https://www.youtube.com/watch?v=zfK3HhkXC_I&list=PLBfu1mD9hk67Vrm0SPK-
fmQgmzWQ2zvNA&index=8
Termenul de recuperare a investiției:
https://www.youtube.com/watch?v=X5yaXdTwfLE&list=PLBfu1mD9hk67Vrm0SPK
-fmQgmzWQ2zvNA&index=9

Exemplu practic de analiză financiară în Microsoft Excel, partea I:

https://www.youtube.com/watch?v=HBmLDtTcgVA&list=PLBfu1mD9hk67Vrm0SP
K-fmQgmzWQ2zvNA&index=10
Exemplu practic de analiză financiară în Microsoft Excel, partea a II-a:
https://www.youtube.com/watch?v=MXR9Fdyu2is&list=PLBfu1mD9hk67Vrm0SPK-
fmQgmzWQ2zvNA&index=11
Exemplu practic referitor la valoarea banilor în timp:
https://www.youtube.com/watch?v=733mgqrzNKs
Aplicația 1

Se iau în considerare 3 variante, cu risc asociat aproape nul:

• Să primiți 100 de lei astăzi (V1);
• Să primiți 110 lei peste 1 an (V2);
• Să primiți 120 de lei peste 2 ani (V3).
Alternativa la variantele viitoare propuse o reprezintă investirea sumelor de bani în
fonduri cu risc asociat aproape nul (de exemplu, Tezaur), cu o dobândă de 5%. Care este
varianta optimă? Dar dacă se ia în considerare un risc diferit de 0 al variantelor, iar
alternativa o reprezintă investirea sumelor de bani în fonduri cu o dobândă de 15%?

Pentru a determina varianta optimă, este necesară echivalarea sumelor de bani în raport
cu același an. În primul caz, se va obține:

Alternativă 5%
An V1 V2 V3
0 100,0 104,8 108,8
1 105,0 110,0 114,3
2 110,3 115,5 120,0

Pentru alternativa cu o dobândă de 5%, varianta optimă rezultată este varianta 3.

Alternativă 15%
An V1 V2 V3
0 100,0 95,7 90,7
1 115,0 110,0 104,3
2 132,3 126,5 120,0

Pentru alternativa cu o dobândă de 15%, varianta optimă rezultată este varianta 1.

Aplicația 2

Fie un proiect de investiţii care se poate realiza în două variante A şi B. În varianta A

investiţiile sunt de 30000 unităţi monetare, durata de exploatare este de 6 ani, veniturile
brute anuale (diferenţa între încasările şi cheltuielile de exploatare) sunt de 10000 unităţi
monetare iar la sfârşitul perioadei de exploatare echipamentele vor putea fi revândute cu
5000 unităţi monetare.
În varianta B investiţiile sunt de 42000 unităţi monetare, durata de exploatare este de 6
ani, veniturile brute anuale sunt de 12000 unităţi monetare iar la sfârşitul perioadei de
exploatare echipamentele vor putea fi revândute cu 7000 unităţi monetare.
Rata de actualizare este a = 0,1. Să se determine rentabilitatea proiectului, în ambele
variante. Să se determine care este varianta cea mai rentabilă dintre cele două.

Profitabilitatea unui proiect de investiţii este exprimată prin intermediul indicatorilor de

performanţă economico-financiară de tipul VNN, VNA, vnn, vna, TRB, TRA, RIR, etc.
Cel mai relevant dintre aceşti indicatori este de regulă venitul net actualizat absolut sau
specific (VNA sau vna), însă investitorul are prerogativa de a stabili care dintre indicatorii
de performanţă cunoscuţi este determinant în cazul proiectului respectiv.
În cazul proiectului de investiţii amintit mai sus, venitul net neactualizat în valoare
absolută se calculează cu relaţia:
𝑛f

VNN = –I0 + ∑ INi – Ci – Ai – CR + VR

i=1
iar venitul net actualizat în valoare absolută se calculează cu relaţia:
𝑛f
INi – Ci – Ai VR CR
VNA = –I0 + ∑ i
+ 𝑥
–
(1+a) (1+a) (1+a)𝑦
i=1
unde I0 este investiţia efectivă iniţială (în anul 0), INi sunt încasările anuale în anul i = 1,
2, … n, Ci sunt cheltuielile anuale în anul i = 1, 2, … n, Ai sunt anuitățile plătite pentru
returnarea creditelor în anul i = 1, 2, … n, VR este valoarea reziduală iar CR este costul
rezidual. Durata de studiu este egală cu durata activitate scontată, nf, iar x și y sunt
momentele în care apar costurile reziduale, respectiv veniturile reziduale, care de regulă
sunt egale fie cu nf, fie cu (nf + 1). Momentul actualizării este momentul punerii în
funcţiune, adică anul 0 este anul anterior punerii în funcțiune sau anul în care se
realizează investiția.

Veniturile nete actualizate în cele două variante sunt:

6
10000 5000
VNAA = –30000+ ∑ + = 16 375 unități monetare
(1 + 0,1) (1 + 0,1)6
i
i=1
 6
12000 7000
VNAB = –42000+ ∑ + = 14 214 unități monetare
(1 + 0,1) (1 + 0,1)6
i
i=1

Rata internă de rentabilitate (RIR) este mărimea ratei de actualizare care conduce la
anularea VNA:
𝑛f
INi – Ci – Ai VR CR
VNA = –I0 + ∑ i
+ – =0
(1+RIR) (1+RIR) 𝑥 (1+RIR)y
i=1
Rădăcinile ecuației de mai sus se calculează de regulă prin încercări. În cazul de față,
atât în varianta A cât și în varianta B ecuația are o singură soluție și anume
RIRA = 26,14 % și RIRB = 20,23 %.
Durata brută (neactualizată) de recuperare (TRB) se definește ca momentul în care suma
algebrică a cheltuielilor și veniturilor anuale neactualizate (cash flow-ul neactualizat) se
anulează:
TRB

VNN = –I0 + ∑ INi – Ci – Ai – CR + VR = 0

i=1

Venitul anual fiind constant, TRB devine în acest caz egal cu raportul între investiția
efectivă inițială şi venitul anual:

I0
TRB =
INi – Ci – Ai

Astfel, pentru cele două cazuri analizate, valorile TRB rezultă TRBA = 3 ani și TRBB =
3,5 ani. Durata de recuperare actualizată, TRA, se determină ca fiind momentul în care
suma algebrică a cheltuielilor şi veniturilor anuale actualizate (cash flow-ul actualizat)
se anulează:

TRA
INi – Ci – Ai VR CR
VNA = –I0 + ∑ i
+ – =0
(1+a) (1+a) 𝑥 (1+a)y
i=1

și este, în cazul de faţă: TRAA = 3,75 ani și TRAB = 4,53 ani.

O altă metodă prin care se pot determina indicatorii economici analizați este reprezentată
de metoda tabelară. Evoluția anuală a sumei algebrice a cheltuielilor şi veniturilor anuale
neactualizate şi actualizate, pentru varianta A de realizare a proiectului de investiții, din
care rezultă indicatorii analizați (VNA, VNN, TRA, TRB), este prezentată în tabelul
următor:

Valoare- Beneficiu
Investiții Venit Beneficiu Beneficiu
Cost Beneficiu cumulat
An i anuale anual cumulat actualizat
rezidual (Beni) actualizat
(Ii) (Vi) (ΣBeni) (Beni,act)
(VR – CR) (ΣBeni,act)
um/an um/an um/an um/an um um/an um
0 30.000 0 0 -30.000 -30.000 -30.000 -30.000
1 0 10.000 0 10.000 -20.000 9.091 -20.909
2 0 10.000 0 10.000 -10.000 8.264 -12.645
3 0 10.000 0 10.000 0 7.513 -5.131
4 0 10.000 0 10.000 10.000 6.830 1.699
5 0 10.000 0 10.000 20.000 6.209 7.908
6 0 10.000 5.000 15.000 35.000 8.467 16.375

unde:
VNN VNA
Beni = INi − Ci − Ai − Ii = Vi − Ai − Ii
i

ΣBeni = ∑ Benk
k=−(nr −1)

Beni
Beni,act =
(1 + a)i
i

ΣBeni,act = ∑ Benk, act

k=−(nr −1)

Indicatorii de eficiență economică vor fi:

VNNA = 35.000 u.m.

VNAA = 16.375 u.m.

 |0|
TRBA = 3 + = 3,00 ani
10000
|−1401|
TRAA = 3 + = 3,75 ani
6209

RIRA = 26,14 %

Evoluția anuală a sumei algebrice a cheltuielilor şi veniturilor anuale neactualizate şi

actualizate, pentru varianta B de realizare a proiectului de investiții, din care rezultă
indicatorii analizați (VNA, VNN, TRA, TRB), este prezentată în tabelul următor:

Valoare- Beneficiu
Investiții Venit Beneficiu Beneficiu
Cost Beneficiu cumulat
An i anuale anual cumulat actualizat
rezidual (Beni) actualizat
(Ii) (Vi) (ΣBeni) (Beni,act)
(VR – CR) (ΣBeni,act)
um/an um/an um/an um/an um um/an um
0 42.000 0 0 -42.000 -42.000 -42.000 -42.000
1 0 12.000 0 12.000 -30.000 10.909 -31.091
2 0 12.000 0 12.000 -18.000 9.917 -21.174
3 0 12.000 0 12.000 -6.000 9.016 -12.158
4 0 12.000 0 12.000 6.000 8.196 -3.962
5 0 12.000 0 12.000 18.000 7.451 3.489
6 0 12.000 7.000 19.000 37.000 10.725 14.214

Indicatorii de eficiență economică vor fi: VNN VNA

VNNB = 37.000 u.m.

VNAB = 14.214 u.m.

|-6000|
TRBB = 3 + = 3,50 ani
12000
|−3972|
TRAB = 4 + = 4,53 ani
7451

RIRB = 20,23 %
Concluzii.
Se observă că ambele variante de realizare a investiției sunt profitabile (VNA>0).
Comparând cele două valori ale VNA, se poate constata că cea mai profitabilă variantă
este A, în care VNA este mai mare.
Aplicația 3

Ca urmare a unei analize asupra eficienței energetice, conducerea unei întreprinderi

decide să înlocuiască un agregat de producție vechi, aflat într-o stare tehnică precară, cu
unul nou, modern şi mai performant. Costul total al dezafectării vechiului agregat şi al
instalării noului agregat este evaluat la 490 unități monetare (um). Vechiul agregat poate
fi valorificat imediat prin vânzarea ca fier vechi, obţinându-se astfel suma de 40 um. Prin
utilizarea noului agregat se realizează o economie anuală de cheltuieli datorată
economiei de energie de 175 um/an. În același timp, costul de operare al noului agregat
este cu 25 um/an mai mare decât costul de operare al vechiului agregat. Durata scontată
de activitate a noului agregat se consideră nf = 5 ani.
Rata de actualizare proprie politicii financiare a întreprinderii este a = 0,12. Să se
determine care dintre cele trei variante de evoluție a economiei anuale de cheltuieli,
prezentate în tabelul următor, este mai profitabilă pentru întreprindere.

Anul Valoarea anuală a economiei de cheltuieli (um)

Var. A Var. B Var. C
0 -450 -450 -450
1 150 130 170
2 150 140 160
3 150 150 150
4 150 160 140
5 150 170 130

Se poate constata faptul că suma economiilor anuale realizate pe perioada scontată de

activitate este aceeași în toate cele trei variante. Diferența între variante constă doar în
modul de eșalonare în timp a sumelor economisite, acesta fiind legat prin ipoteză doar
de strategia de operare a subsistemului în care este integrat noul agregat (filială, secție,
atelier, etc), strategie care constituie o prerogativă a conducerii întreprinderii.

Având în vedere că schimbarea vechiului agregat şi înlocuirea sa cu cel nou are loc la
sfârșitul anului 0, se va determina profitul (venitul) net actualizat obținut în fiecare dintre
cele trei variante. Momentul actualizării este sfârșitul anului 0.
Investiția efectivă efectuată în anul 0 este diferența între costul noului agregat şi prețul
obținut din valorificarea vechiului agregat, adică 490 – 40 = 450 um. Venitul anual net
realizat prin operarea noului agregat în comparație cu operarea celui vechi este egal cu
diferența între economia de cheltuieli datorată economiei de energie realizate şi surplusul
de cheltuieli de operare, adică 175 – 25 = 150 um/an în cazul primei variante. Pentru
celelalte două variante, venitul anual este variabil și anume crescător în varianta B şi
descrescător în varianta C. Astfel, expresiile venitului anual net în fiecare dintre cele trei
variante în funcţie de anul i = 1 …nf vor fi :
VA,i = 150
VB,i = 150 – 10 ∙ (3 – i)
VC,i = 150 + 10 ∙ (3 – i)
Profitul (venitul) net neactualizat este acelaşi în toate cele trei variante :
VNNA = VNNB = VNNC = –450 + 150 ∙ nf = 300 u.m.
Profitul (venitul) net actualizat în fiecare dintre cele trei variante este :
5
VA,i
VNAA = –450 + ∑ = –450 + 150 ∙ 3,6 = 90 u.m.
(1 + a)i
i=1
5
3–i
VNAB = VNAA – 10 ∙ ∑ = 90 – 8 = 82 u.m.
(1 + a)i
i=1
5
3–i
VNAC = VNAA + 10∙ ∑ = 90 + 8 = 96 u.m
(1 + a)i
i=1
Trebuie arătat că :
5 5
1 3–i
∑ = 3,6 ∑ = 0,8
(1 + a)i (1 + a)i
1 1

Concluzii.
Comparând cele trei valori ale VNA se poate constata că cea mai profitabilă variantă
este C, varianta în care venitul anual net are valoarea cea mai mare în primul an şi apoi
scade constant pe parcursul perioadei de activitate. Faptul se explică prin scăderea valorii
actualizate a unei sume care apare după momentul actualizării, cu cât anul în care acesta
apare este mai departe de momentul actualizării
Seminar 2 – Aplicații privind consumurile finale tehnologice de energie termică (CFTET)

Amintiți-vă de la curs!

• Forme de energie primară: energie chimică (gaz natural, petrol, cărbune, biomasă), energie
nucleară (combustibili nucleari), energie mecanică (vânt, maree, valuri, lacuri montane, râuri),
energie termică (soare, energie geotermală), etc
• Forme de energie finală: energie electrică, energie termică (abur, apă caldă, aer celd, agenți
răcire), energie mecanică (aer comprimat), energie chimică (gaz natural, carburanți), etc
• Forme de energie utilă: energie electrică (calculatoare), energie mecanică (acționări,
transport), energie termică (încălzire, gătit, uscare, apă caldă), energie luminoasă (iluminat), etc

• Componentele sistemului de alimentare cu energie termică: subsistemul generare,

subsistemul transport, subsistemul transformare, subsistemul distribuție, subsistemul consum,
subsistemul acumulare

• Clasificarea consumatorilor de energie termică în funcţie de sectorul de activitate căruia

îi aparţin:
– consumatori industriali;
– consumatori terţiari (complexe comerciale, şcoli, spitale, clădiri administrative, etc.);
– consumatori casnici (rezidenţiali).

• Clasificarea consumurilor de energie termică în funcţie de destinație:

– consumuri pentru realizarea condițiilor de viață și confort (încălzire, răcire, climatizare,
ACC, ventilație, gătit, etc);
– consumuri tehnologice/productive (acționare a mașinilor unelte, încălzire, răcire,
fierbere, uscare, vaporizare, etc).

Aplicația 1

Într-o întreprindere funcționează doi consumatori importanți de abur, notați C1 și respectiv C2, ale căror
cereri instantanee de căldură sunt variabile în mod diferit în cursul fiecărei zile de lucru. Pentru a putea
încheia contractul de furnizare a energiei termice, întreprinderea trebuie să definească caracteristicile
sumei cererilor celor doi consumatori, sumă care reprezintă cererea totală de abur la nivel de
întreprindere. Modul de variaţie pe parcursul unei zile de lucru a fiecăreia dintre cele două cereri este
prezentat tabelar mai jos.
Termenii contractului de furnizare a energiei termice sub formă de abur trebuie să includă mărimea
consumului zilnic, mărimea consumului orar mediu zilnic, timpul de utilizare a cererii maxime, gradul
de simultaneitate al fiecăreia dintre cei doi consumatori de abur şi gradul de aplatizare al consumului
total. Suplimentar, ca anexe la contract, se vor construi curba de sarcină zilnică şi curba clasată a sarcinii
termice pentru o zi de lucru.

Perioada Consumul orar de abur [t/h]

[ore] C1 C2 Ck
1–4 15 10 25
5–8 20 0 20
9 – 12 30 15 45
13 – 16 20 20 40
17 – 20 15 25 40
20 – 24 5 15 20
Se observă că momentul apariției maximului (valoarea boldată) este diferit pentru fiecare dintre cele trei
cereri de energie:
C1max = 30 t/h în orele 9-12
C2max = 25 t/h în orele 17-20
2
Cmax = 45 t/h în orele 9-12
Consumatorul C2 prezintă o întrerupere în alimentare între orele 5-8. Durata de alimentare efectivă a
acestui consumator este prin urmare mai mică decât 24 de ore. Din motive de omogenitate a abordării,
durata pentru care se vor calcula valorile medii este însă aceeași și egală cu 24 de ore pentru toate cele
trei cereri de energie.
Sarcinile orare, si, pentru cei doi consumatori, se vor determina prin raportare la valoarea nominală (care,
în general, coincide cu valoarea maximă):
k Cki
si = k ∙100 %
Cmax

Perioada Sarcina orară [%]

[ore] C1 C2 Ck
1–4 50,0% 40,0% 55,6%
5–8 66,7% 0,0% 44,4%
9 – 12 100,0% 60,0% 100,0%
13 – 16 66,7% 80,0% 88,9%
17 – 20 50,0% 100,0% 88,9%
20 – 24 16,7% 60,0% 44,4%

Caracteristicile cererii consumatorului C1 sunt următoarele:

• consum zilnic
CC1
z = 4 ⋅ (15 + 20 + 30 + 20 + 15 + 5) = 420 t/zi
• consum orar mediu zilnic
CC1
z 420
CC1
mz = = = 17,5 t/h
24 24
• durata de utilizare a cererii maxime
CC1
z 420
τu,max = C1
C1
= = 14 h/zi
Cmax 30
• gradul de simultaneitate, definit ca ponderea maximului propriu cu care contribuie fiecare consumator
de abur la atingerea maximului sumei
C'C1 30
βC1 = C1 = =1
Cmax 30
• gradul de aplatizare a cererii
CC1
mz 17,5 τC1
u,max 14
δC1 = C1 = = 0,58 sau δC1 = = = 0,58
Cmax 30 24 24
• gradul de neuniformitate a cererii
C1
CC1
max 1 30 24 24
μ = C1 = C1 = = 1,71 sau δC1 = C1 = = 1,71
Cmz δ 17,5 τu,max 14

Calculul caracteristicilor cererii consumatorului C2 este similar primului consumator:

• consum zilnic
CC2
z = 4 ⋅ (10 + 0 + 15 + 20 + 25 + 15) = 340 t/zi
• consum orar mediu zilnic
 CC2
z 340
CC2
mz = = = 14,17 t/h
24 24
• durata de utilizare a cererii maxime
CC2
z 340
τu,max = C2
C2
= = 13,6 h/zi
Cmax 25
• gradul de simultaneitate, definit ca ponderea maximului propriu cu care contribuie fiecare consumator
de abur la atingerea maximului sumei
C'C2 15
βC2 = C2 = = 0,6
Cmax 25
• gradul de aplatizare a cererii
CC2
mz 14,17 τC2
u,max 13,6
δC2 = C2 = = 0,57 sau δC1 = = = 0,57
Cmax 25 24 24
• gradul de neuniformitate a cererii
C2
CC2
max 1 25 24 24
μ = C2 = C2 = = 1,76 sau δC1 = C1 = = 1,76
Cmz δ 14,17 τu,max 13,6

Suma celor două cereri este definită pe baza acelorași caracteristici, dintre care unele pot fi obținute prin
însumarea valorilor aferente celor două componente iar altele se calculează pe baza valorilor aferente
sumei celor două cereri, în același mod ca şi pentru fiecare dintre cele două componente în parte.
Astfel, valorile consumului zilnic şi ale consumului orar mediu zilnic se obțin prin însumare, iar valorile
timpului de utilizare a cererii maxime şi ale gradului de aplatizare se calculează cu aceleași relații cu
care s-au calculat pentru fiecare dintre cei doi consumatori:

• consum zilnic
CΣCk
z = CC1 C2
z + Cz = 420 + 340 = 760 t/zi
• consum orar mediu zilnic
CΣCk
z 760
CΣCk
mz = = = 31,67 t/h sau CΣCk C1 C2
mz = Cmz + Cmz = 17,50 + 14,17 = 31,67 t/h
24 24
• consumul orar maxim
C1 C2
CΣCk
max = β ∙ CC1
max + β ∙ CC2
max = 1 ∙ 30 + 0,6 ∙ 25 = 45 t/h
• durata de utilizare a cererii maxime
CΣCk 760
τu,max = zΣCk =
ΣCk
= 16,89 h/zi
Cmax 45
• gradul de aplatizare a cererii
CΣCk
mz 31,67 τΣCk
u,max 16,89
δΣCk = ΣCk = = 0,7 sau δΣCk = = = 0,7
Cmax 45 24 24
• gradul de neuniformitate a cererii
ΣCk
CΣCk
max 1 45 24 16,89
μ = ΣCk = ΣCk = = 1,42 sau δΣCk = ΣCk = = 1,42
Cmz δ 31,67 τu,max 24

Trebuie precizat faptul că cererea sumă nu se caracterizează printr-un coeficient de simultaneitate, acest
indicator fiind specific numai componentelor sumei.

Indicator u.m. C1 C2 Ck

Cz t/zi 420 340 760
Cmz t/h 17,50 14,17 31,67
Cmax t/h 30 25 45
τu,max h/zi 14,00 13,60 16,89
 Indicator u.m. C1 C2 Ck
β - 1,00 0,60 -
δ - 0,58 0,57 0,70
μ - 1,71 1,76 1,42

Curba de sarcină termică pentru durata unei zile de lucru la nivelul C1 și C2:

Curba de sarcină termică zilnică C2

50
45
40
35
30
C [t/h]

25
20
15
10
5
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
τ [h]

Curba de sarcină termică pentru durata unei zile de lucru la nivelul întreprinderii:
Curba clasată a sarcinii termice la nivelul întreprinderii pentru o zi de lucru:
Se observă faptul că suma celor două cereri prezintă o curbă de sarcină mai aplatizată decât fiecare dintre
componentele sale şi este caracterizată printr-o valoare mai mare a timpului de utilizare a cererii
maxime.

Dacă se consideră că funcționarea celor doi consumatori este independentă, ciclul de consum pentru
fiecare consumator în parte se poate muta pe parcursul zilei de lucru. O soluție în acest sens este
prezentată mai jos:

Perioada Consumul orar de abur [t/h]

[ore] C1 C2 Ck
1–4 15 15 30
5–8 20 10 30
9 – 12 30 0 30
13 – 16 20 15 35
17 – 20 15 20 35
20 – 24 5 25 30

Sarcinile orare vor fi:

Perioada Sarcina orară [%]
[ore] C1 C2 Ck
1–4 50,0% 60,0% 85,7%
5–8 66,7% 40,0% 85,7%
9 – 12 100,0% 0,0% 85,7%
13 – 16 66,7% 60,0% 100,0%
17 – 20 50,0% 80,0% 100,0%
20 – 24 16,7% 100,0% 85,7%

Caracteristicile cererilor de consum pentru această variantă vor fi:

Indicator u.m. C1 C2 CK

Cz t/zi 420 340 760
Cmz t/h 17,50 14,17 31,67
Cmax t/h 30 25 35
τu,max h/zi 14,00 13,60 21,71
 Indicator u.m. C1 C2 CK
β1 - 0,67 0,60 -
β2 - 0,50 0,80 -
δ - 0,58 0,57 0,90
μ - 1,71 1,76 1,11

Se observă că, la nivelul întreprinderii, consumul de abur atinge maximul în două intervale orare. Astfel,
gradul de simultaneitate va avea două soluții posibile.

Curba de sarcină termică pentru durata unei zile de lucru la nivelul întreprinderii:

Curba clasată a sarcinii termice la nivelul întreprinderii pentru o zi de lucru:

Aceste soluții se aplică fie încă din faza de proiectare, în vederea reducerii puterii instalate în cazanele
de abur și, deci, a reducerii investițiilor aferente acestora, fie în faza operațională, în vederea reducerii
consumului de combustibil al cazanelor de abur și, deci, a reducerii facturii cu combustibilul utilizat (în
cazul în care cazanele se află în proprietatea consumatorului, la nivelul platformei industriale) sau a
reducerii facturii cu energia termică (în cazul în care aburul tehnologic este produs de către o terță
persoană juridică).