Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pe parcursul laboratorului se vor analiza RNA doar din perspectiva utilizării acestora în
probleme de clasificare, utilizând cea mai simplă structură: neuronul clasificator
(perceptronul). Perceptronul poate fi utilizat în clasificarea obiectelor specificate la
intrare în două clase.
x 1 , ⋯ x n – intrările neuronului
w 1 , ⋯ wn – ponderile intrărilor
T – pragul de activare
Neuronii artificiali utilizează diferite funcții de activare printre care se numără funcții de
tip treaptă, rampă, sigmoid etc. Neuronii clasificatori vor avea întotdeaua funcția de
activare de tip treaptă, cu răspunsul posibil 0 sau 1, reprezentând cele două clase de
apartenență în care se urmărește clasificarea vectorului de intrare.
În caz contrar (yj ≠ dj), ponderile (wi) și pragul de activare (T) sunt
actualizate, folosind următoarele formule:
w i ( t +1 )=wi ( t ) +η ∙ [ d j− y j (t) ] ∙ x i
T ( t +1 )=T ( t ) +η ∙ [ d j− y j ( t ) ] ∙ (−1 )
η – rata de învățăre
d j – ieșirea așteptată
y j – ieșirea calculată
3. În cazul în care toate exemplele au fost clasificate corect, procesul de învățare se
oprește.
În caz contrar, se reia pasul (etapa) 2, trecându-se la epoca următoare.
Aplicație
Să se antreneze un neuron clasificator cu trei intrări și funcție de activare tip
treaptă, pornind de la ponderile: w 1 ( 0 )=0,1 , w 2 ( 0 )=0,1 , w 3 ( 0 )=0,1 pragul de activare
T(0)= – 0,02 și rata de învățare η = 0,7.
Să se realizeze o singură epocă a procesului de învățare folosind următorul set de
exemple:
j x1 x2 x3 dj
1 0,1 0,1 0,2 0
2 0,1 0,1 0,1 0
3 0,4 0,4 0,3 1
4 0,3 0,3 0,4 1
5 0,5 0,4 0,5 1
Rezolvare
Pas 1:Inițializare
Se inițializează epoca = 0; pasul de timp t = 0; ponderile: w1(0) = 0,1; w2(0) = 0,1;
w3(0) = 0,1 și pragul de activare T(0) = –0,02.
y 1 ( 0 )=f ( x1 ∙ w1 ( 0 ) + x 2 ∙ w2 ( 0 ) + x 3 ∙ w 3 ( 0 )−T ( 0 )) =¿
¿ f ( 0,1∙ 0,1+0,1 ∙0,1+0,2 ∙ 0,1−(−0,02 ) ) =f (0,06)
0,06> 0→ f ( 0,06 )=1 → y 1 ( 0 )=1 ≠ d 1
Deoarece y1 ≠ d1, trebuie să actualizăm ponderile și pragul de activare:
w 1 ( 0+1 )=w 1 ( 0 ) +η ∙ [ d 1− y 1 ( 0 ) ] ∙ x 1=0,1+0,7 ∙ ( 0−1 ) ∙ 0,1=0,03
w 2 ( 0+1 )=w 2 ( 0 ) + η∙ [ d 1− y 1 ( 0 ) ] ∙ x 2=0,1+0,7 ∙ ( 0−1 ) ∙ 0,1=0,03
w 3 ( 0+ 1 )=w 3 ( 0 )+ η∙ [ d 1− y 1 ( 0 ) ] ∙ x 3=0,1+ 0,7 ∙ ( 0−1 ) ∙ 0,2=−0,04
T ( 0+ 1 )=T ( 0 )+ η∙ [ d 1− y 1 ( 0 ) ] ∙ (−1 ) =−0,02+0,7 ∙ ( 0−1 ) ∙ (−1 )=0,68
t=t +1=0+1=1
Exemplul 2
x1 = 0,1; x2 = 0,1; x3 = 0,1 și d2 = 0;
y 2 (1 )=f ( x 1 ∙ w 1 ( 1 ) + x 2 ∙ w 2 ( 1 ) + x 3 ∙ w 3 ( 1 )−T (1 )) =¿
¿ f ( 0,1∙ 0,03+0,1 ∙0,03+ 0,1∙(−0,04)−0,68 )=f (−0,682)
−0,682<0 → f (−0,682 )=0→ y 2 (1 )=0=d 2
Deoarece ieșirea calculată este egală cu ieșirea așteptată y2 = d2, nu mai este
necesară actualizarea valorilor ponderilor și a pragului:
w 1 ( 2 )=w1 ( 1 )=0,03
w 2 ( 2 ) =w2 ( 1 )=0,03
w 3 ( 2 ) =w3 ( 1 )=−0,04
T ( 2 ) =T ( 1 )=0,68
t=t +1=1+1=2
Exemplul 3
x1 = 0,4; x2 = 0,4; x3 = 0,3 și d3 = 1;
y 3 ( 2 )=f ( x 1 ∙ w1 ( 2 ) + x 2 ∙ w 2 ( 2 ) + x 3 ∙ w 3 ( 2 ) −T ( 2 ) )=¿
¿ f ( 0,4 ∙0,03+ 0,4 ∙ 0,03+ 0,3 ∙(−0,04)−0,68 )=f (−0,668)
−0,668< 0→ f (−0,668 )=0 → y 3 ( 2 )=0≠ d 3
Deoarece y3 ≠ d3 Este necesară actualizarea ponderilor și a pragului:
w 1 ( 3 ) =w1 ( 2 ) +η ∙ [ d3 − y 3 ( 2 ) ] ∙ x1=0,03+0,7 ∙ (1−0 ) ∙ 0,4=0,31
w 2 ( 3 ) =w 2 ( 2 ) +η ∙ [ d 3− y 3 (2 ) ] ∙ x2 =0,03+0,7 ∙ ( 1−0 ) ∙ 0,4=0,31
w 3 ( 3 )=w 3 ( 2 ) +η ∙ [ d 3− y 3 ( 2 ) ] ∙ x 3=(−0,04)+0,7 ∙ ( 1−0 ) ∙0,3=0,17
T ( 3 )=T ( 2 ) +η ∙ [ d 3− y 3 (2 ) ] ∙ (−1 )=0,68+ 0,7 ∙ ( 1−0 ) ∙ (−1 )=−0,02
t=t +1=2+1=3
Exemplul 4
x1 = 0,3; x2 = 0,3; x3 = 0,4 și d4 = 1;
y 4 ( 3 ) =f ( x 1 ∙ w 1 ( 3 ) + x 2 ∙ w 2 ( 3 ) + x 3 ∙ w3 ( 3 )−T ( 3 ) ) =¿
¿ f ( 0,3∙ 0,31+0,3 ∙ 0,31+ 0,4 ∙ 0,17−(−0,02))=f (0,274)
0,274> 0 → f ( 0,274 )=1 → y 4 ( 3 )=1=d 4
Deoarece ieșirea calculată este egală cu ieșirea așteptată y4 = d4, nu mai este
necesară actualizarea valorilor ponderilor și a pragului:
w 1 ( 4 )=w1 ( 3 )=0,31
w 2 ( 4 ) =w2 ( 3 )=0,31
w 3 ( 4 ) =w3 ( 3 )=0,17
T ( 4 ) =T ( 3 )=−0,02
t=t +1=3+1=4
Exemplul 5
x1 = 0,5; x2 = 0,4; x3 = 0,5 și d5 = 1;
y 5 ( 4 )=f ( x 1 ∙ w1 ( 4 ) + x 2 ∙ w2 ( 4 ) + x 3 ∙ w3 ( 4 )−T ( 4 ) ) =¿
¿ f ( 0,5∙ 0,31+0,4 ∙ 0,31+0,5 ∙ 0,17−(−0,02))=f (0,384)
0,384> 0 → f ( 0,384 )=1 → y 5 ( 4 )=1=d 5
Deoarece ieșirea calculată este egală cu ieșirea așteptată y5 = d5, nu mai este
necesară actualizarea valorilor ponderilor și a pragului:
w 1 ( 5 ) =w1 ( 4 )=0,31
w 2 ( 5 ) =w2 ( 4 )=0,31
w 3 ( 5 )=w 3 ( 4 )=0,17
T ( 5 ) =T ( 4 )=−0,02
t=t +1=4+1=5