Conform cercetarilor matematica formează o gândire critică şi

inovatoare, originală şi modernă, insa din ce in ce mai mult se subliniaza si
ideea ca gandirea matematica modeleaza sensibilitatea umana.
Sa observam o prima analogie intre matematica si poezie care este
adusa mereu in prim plan de poetii matematicieni Ion Barbu sau Lucian
Blaga . La acestia legatura intre concret si abstract intre inima si rational este
atat de puternica incat da nastere la o creatie care ajunge deopotriva la
sufletul si in mintea cititorului ,subliniind tocmai prin concretul formelor o
sensibilitate nemarginita.
Se vorbea inca din cele mai vechi timpuri de o structura duala a
matematicii una dominata de sfera concreta si una dominata de reverie si
astfel se definea matematica ca fiind o disciplina ce contribuie prin structuri
finite la realizarea infinitului.
O alta caracteristica a matematicii privita ca un modelator al fiintei
umane ,al sensibilitatii oamenilor, este comparatia dintre artist si savant .Si
unul si altul formeaza nucleul cunoasterii umane deopotriva si unul si altul
formeaza intregul fiintei umane si intre ei nu exista nicio deosebire atunci
cand creeaza pentru evolutia umana. Si gandirea matematicianului si ce a
artistului sunt profunde, sunt impinse la limita si sunt concentrate pe un scop
precis ce va dainui in timp.
Desi la o privire superficiala suntem tentati sa afirmam faptul ca
matematica are o limitare clara si nu are deschideri spre arta sau sensibilitatea
creatie umane ,iata ca, observam ca matematica nu face decat sa creasca
luciditatea artistica si arate un anumit mod de a intelege lumea.
Asadar, matematica modeleaza sensibilitatea umanain mare masura
introducand in formarea umana rigoarea si precizia care definesc actele
majore existentiale .