Sunteți pe pagina 1din 15
CONSILIUL SUPERIOR BBICUIMI COBET AL MAGISTRATURIT MATHCTPATYPbI reser meet Sameeas Jans tes ‘Stimaté Doamna, fh conformitate cu art 4 alin (5) 24 din Legen cu priv a Consil Supetior al Magistatusii remitem hotdrres Plenului CSM. privind sesizarea Cui Consiionale referior In controlul consitufonaltail unor prevedert din art din Legea ar 37 din 28 februate 2020 peru moifeare unr ace legislative, “otodatt, pot ar. 43 din Cod jurisdic consttjonae, soliiim Curt Constitufionale conexarea sesizarii in cauzi cu dosarul sesizarii nr. 16a din 29 ianuarie 2021 privnd contolul consttuonaliti unor prevederi dn articlee TT din Legea 1222 din 4 decembe 2020 pent modifiara articoluli 32 din Legea nr. $44/1995 cu privie In tatu adecttorull. Anex 1. Copia de pe Hotararea Plenului CSM nr. 104/11 din 13 aprilie 2021 pe 1 fle: 2, Sesizarea Curpii Constitutionale refertor la controlul consttusionalitait nor prevederi din art It din Legea nr. 37 din 28 februarie 2020 pentru modificarea ‘art,32 din Legea nr.544/1995 cu privire la statutuljudecdtorului pe 13 fle. Cu respect, 4 OP aa ener0%, Presedintele interimar al Consitiutui ‘Superior al Magistraturii of ees CONSTITUTIONALA Doammnei Domnica Manole, WReruesion wR Intrare Nx__£F2 Presedintele al Curtii Constitugionale - sedintele al Curtii Constitutional Ene Curtea Constitutional a Republicii Moldova ‘mun. Chiginu, str, Alexandru Lipusneany nr. 28 SESIZARE, Aepusi tn conformitate ew art 135 alin, (1 it, a) din Constituje, art. 25 lit. d) din Legea nr. 317-XIIL din 13 decembrie 1994 eu privire la Curtea Constitutional, | art 4 alin, (§!) din Legea eu privire la Consilial Supe alin, (1) tt ) din Codal jurisdefckconstitutionale 1, AUTORUL SESIZARIL al Magistraturit il Chigintu, str. Mihail Eminescu, nt. 5 II, OBIECTUL SESIZARTI {n bazaarticollor 135 alin. (1) lit. a) din Constitute, 4 alin. (1) lit a gi25 tt a) din Legea ou privire la Curtea Constitutional, art 4alin(S!) din Legea cu privre la Consilul Superior al Magistraturi ia articolelor 4 alin. (1) lit. a) si 38 alin (1) lit.) din Codul jurisdificiconsttuyonale, Plenul Consiliului Superior al Magistraturit 1 solicits Cun Constitufionale exercitarza controlului consttutionaltait art. I. din Legea nr.37 din 28 februarie 2020 pentru modificarea unor acte legislative prin care artcolul 32 din Legea 1r.544/1995 cu. privire Ia statutul judecétorului (republicaté tn Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, n.15-17, art.63), eu modificrie ulterioae, s-a modlficat dup ‘eum ume Ja alineatul (1), textul *Pensia judecdtorului se reealculeazd finindw-se cont de ‘marimea salariutui lunar al judeestorull tn exert.” se exclude; aticolul se completzaa cu alineatul 1") cu urmatorul cuprins “C!) Pensile stablite conform prezenei leg se indexeazl tn eondiilear.13 din ‘Legea nr.156/1998 privid sitemul public de pens.” IIL, LEGISLATIA PERTINENTA, 1. Prevederile relevante ale Constitutiei Republicit Moldova, IV, EXPUNEREA PRETINSELOR iNCALCARI $1 PREZENTAREA ARGUMENTELOR ADUSE IN SPRIJINUL OBIECTULUI SESIZARIT Sesizarea se referi a un ansamblu de elemente si principii cu valoare constitujionala interconectate, precum independenta justfiei tn raport cu celelalte pateri i n.37 din 28 februarie 2020 pentru modificarea art, 32 din Legea nr. 544/195 cu frivre la statutul judecttorului (publicatk in Monitorul Official al RM or. nr. 84 art, 86din 14.03.2020, Parlamental Republicii Moldova a modificat ‘at, 32 din legen vizati, Potrivit acestor modiffri care se vor aplica din data de 2021, pensille judecttorilor v-or fi indexate tn conde at.13 din Legea 1r.156/1998 privind sistenul public de pensii, la alineatul (1) art.32, textul “Pensia judecdtorului se recalcueaza fintndu-se cont de mfrimea salaiului lunar al judec&torului in exercijin” find exclus, aticolul find compltat cu alineatul (1') cu urmatorul cuprins: “(I!) Pensiile stabi ite conform prezentei legi se indexeaz’ in conse art.13 din Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensi.” Plenul Consiliului Superior al Magistraturit igi exprim’ tngrjorarea in legituri cu impact pe care fl pot ven prevedetle art, Hale Legit nr. 37 din 28.02.2070, tm partea ce fine de recaleularea pensillor pentru judecdtori asupra independenfel buregulul sistem _judiciar pe motiv c8 urrare a acestor modificiri garanflle sociale ale magistafilor au fost diminuate semnificativ si considerd cf, art, It din Legea nr. 37 din 28.02.2020 pentru modificarea art, 32 din Legea nt, 544/1995 ou privire Ia statutul judecttorului urmeazt neconditonat a fi declarat neconsttujional. Citiceleaduse de Plenul CSM se refer la caracterul"incoerent si lipsit ce prevzibilitate” al procesului legislativ, iscrepanja dintreintenta legiuitorului i realtatea reglementari, nerespectarea jurisprudentei Curfii Constitutional, Incalearea princi judecitoorilor, lui independenfet judeestorior si afeetarea statutulut consttufional al ignorarea jurisprudenfei Cusfii Europene a Drepturilor Omului a recomandirior Consiliului Buropei, Consliului Consultati al Judecttorilor Buropeni Astfel, intenjia legiuitorului de a schimba modul de recalculate pensiilor judecitorior este contract jurisprudentei Curfii Constitujionale (Hotitirea CC. nr.27 din 20.12.2011; Hotitirea CC n1:25 din 27.07.2017), in care s-a refinut co asemenea ipotez este contra dispozitilor Consituie Curtea Constitufionali in jurisprudenja sa a refinut ef restringerile garanjiilor materiale gi sociale ale judecttorilor reprezenta, in mod vidit, o ingerinfl gi un atentat la independenja gi inamovibiltatea judecStorilor, find in contradieie cu prevederile art. art 1, 6, 22, 54, gi 116 din Constituie si art.1 Protocolul nr.I CEDO. Respectarea {jutisprudenfei Curfii Consttujionale este obligatorie pentru legiuitor. Necorespunderea eu arr.t alin, (3) din Constitutia Republieii Moldova Republica Moldova este un stat de drept, democratic, in care demnitatea omului, dreptuile gi libertiile Iu, libera dezvoltare a personalitiii umane, dreptate si pluralismul politic reprezintt valori supreme gi sint garantate. Exigenfa constitujcnald a calitiitlegti, ce formeazi obiectul sesizai, este viciatt din perspectiva incoerentei slipsei de previzibilitate a procesului legisltiv, in contextul fn care ‘© propunere legislativa pentru modificarea modului de recalculare a pensiei speciale a judecitorilor @ fost dorulati cu tnetlearea dispozitiilor ar.17 a Legit nr. 39- XIII din 07.04.1994 despre statutul deputatului tn Parlament; ar-74 din Consttufie in ecea ce priveste dispozifile vizind statutul deputailor, De esemenea, actul normativ adoptat nu are la baz nicio documentare sau fundamentare, cercetare sau studiu de impact, flind incdleate in acest sens prevederile constitufionale care consucr statul de drept, espectarea Constitute, a suprematci sale gia legilor. Astfel, legea nu a fost supust consultirlor publice, avizarii proiectului actu ormativ de cAtre autoitifile a efor competent are tangent’ direct sau indirect® eu obiectul de reglementare a proigctului actului normativ, efectuiii expertizelor, incusiv, expertizei de compatibilitate cu legislaia Uniunii Europene. fn recomandirile relevante ale Comitetului de Ministri al Consiliului Furopei se mentioneaza c& orice modificare si completare a eadrului legislativ nafional al statelor-membre ale Consiliului Europei care ‘aac atingere independesfel autorttiijudecditoresti urmexzi afi coordonatt cu experi smaterie ai Consiului Burp. [Nerespectarea ordinil consttue, implicit, un vieiu de constitujonalitate. Se aduce astfel atingere principiviui supremaici legit din Constitujie care proclama c& Republica ‘Moldova este un stat de dept. Suprimarea dreplurilor corelative reprezinté o opfiune legislaiva ineompatibilé cu standardele minime ale statutului de drept, prin raportare la dispozitile art. 1 alin. (3) din Consttupe. Este inerent si faptul c® legea a fost adoptatt i cu tnedlearea caracterului general obligatoriu al decizitor Curt Consitufionale Normele vizate contravin constatrilor Curii Constitujionale, care a notat ct sindependenta justijel include securtatea financiarl a judecitorlor, care presupune gi asigurarea nei garanji sociale cum este pensia speciala a judecttorilor. Prin urmare, principiul independents justiiel pari pensia speciala a judecdtorlor, 8 parte integranta a stabilitifiifinanciare acestora in aceeagi misur8 cu care apd celelaltegaranfi ale acestu principiu”. ‘Statutl special al pensiei judecttorului, proclamat tn Recomandatile Consiliului Europe, jurisprudenja CEDO gi @ Curfii Constitufionale, obliga nu doar ta instituirea condiflor speciale de stabilire a pensiei, dar si a prevederilor legale, ce reglementeaz rmodul special de recaleulare @ acestei pensii, aceasta procedurii constituind parte integrantda pensiei speciale. Curten Constivujionald, tn jurisprudenfa sa, a refinut ch principiul independenjei {Usttiei apira pensia speciala a judecitorilor, iar Parlamentul are indatorirea de a legifeca stituiten nor mecanisme corespunzitoare de asigurare reali a independengei judecitorilor, fir de care mu se poate concepe existenta statului de drept, previtzut® prin ‘art.1alin,@3) din Constitute. Redlucerea garanfilor sociale pentru judecttoririscl st sporeasc8 vulnerabiltatea vizavi de aetele de corupic, intrucit motivarea financiar i protectia social a unei functii sporeste gi nivelul de responsabiltate gi integrtate a aceste funefi Necorespunderen cu art 631 art. 116 alin. (1) (7) din Constitugia Republicli Moldova Pottivt at, 6 din Constitujie in Republica Moldova puterealegislaiva, executiva si Jjudecitoreasc sint separate i colaboreaz in exercitarea prerogativelor ce le revi. Pottivit alin. (1) gi (7) at.116 din Constitui: (1) Judecttori instanfelor judecttoresti sine independent imparfali si inamovibili, potrvit leg (1) Funetia de jadecator este incompatibili cu exercitarea oricitei alte functii retribuite, ou excepfia actvitai didactice gi sti Prevederle art. II ale Legii nr.37 din 28022020 pentru modificarea art. 32 din Legea nr. 54/1995 eu privire la statutul judecstorului, contravin acestor concepte, cit si principilor fundamentale privind independenja organelor judiciare, consfinyite in Recomanditile adoptate de Comitetul de Minigtri al Consiliului Europei si rezolufile Adunavii Generale a Organizatiei Najunilor Unite Potrivit acestor deziderate independenta judeetorulul este unul din princpiile constitutionae ale justi Independenia puteri judecttorest este justficatt de nevoia de a permite judecstorlor 8 Tpi indeplineased rolul de protectori ai drepturilor si libertailor cetafenitor (§ 6 din Raportul Comisiei de a Veneyia privind independenga sistemului judiciar. Partea I; Independenta judecitorior). ‘Starutul Universe! al Judecétorilor debuteaz cu reglementarea independenfei {udecttorilor nu ca un drept, ci ca o obligate, asigurat de stat. ‘Art6.4 din "Carte europeand privind statutuljudeedtorilor”, adoptata in anul 1998, preserie cai“in mod special, statutul garanteazi judecdtorului sau judecitoarei care a ‘mplinitvarsta legald pentru incetarea functiei, dupa ce a exerctat-o ea profesie o perioad determinata, plata unei pensii al ciel nivel trebuie i ffe ed? mai aproplat posibl de acela al time remunerati primite pentru activitatea jurisdictional”. La fel, art, 2 din Carta Universal a Judecttorului, aprobati de Asociafia Internajional& @ Judecatorilor la reuniunea Consilului Central de ta Taipei in anul 1999, prevede cf: ‘af ~] Judecttorul, in calitate de definstor al unei funcfi judecttoresti, trebuie st fie ccapabil sh fi exercite competenta judecdtoreaset rd a ff supus presiumilor sociale, economice si politic [ J". Jn cara sistemulai democratic de aplicre a principiuul separa elo ei puter pentru garanareastauhi de drep este importans existena une puter jodeetores independent Independents individuala a judecttorlor este garantatt de independenga sistemului Jjudiciar in ansamblul shu, find un aspect fundamental al statului de drept. Comitetul Minigtilor in Recomandarea nr. (04) 12. etre statele membre privind independenf,eficienj §rolul judecdtorlor (adoptatd Ia 13 octombrie 1994) proclams rolut primordial $i semnificativ pe care il au judeedtorii, atenjionind c& ,Puterea executivl si cea legislativa trebuie si se asigure ct judecdtori sint independenti sic nu sint adoptate rasuri susceptibile de a pune tn pericol accasté independent.” In aceasts Recomandare independenja judecatorilor este priviti ca unul dintre pilonii pe care se sprijnd statul de dropt, misurile neoesere pentru promovarea independenjei judeedtorlor avind consecinte globale asupra intregului ansamblul al sistemului judiciar nafional. Statelor membre ale Consiliului Europei se recomand® s8 intreprinda masuri necesare pentru respectarea, protejarea si promovarea independent judecdtorior Incileareaprinepiului independenfei judecitorilor, gi afectarea_statutului constitufonal al judectorilor, din perspective dispoziilorar.6, 116 din Constitute, ‘vulnerbiltateaconstvujonalé @ mfsuri de elimina « dreptului Is pense de serviciu in caval magistrajilor este 0 constanti in juispradenfa Curtii Consttjionale, instanfa inattyionaa repinnd fie echivoe faptul 8 ,statutul consttujional al magistrailor~ taut dezoltat prin loge organicd si care cuprinde 0 serie de incompatii interdigi, recum si responsebifijile gi sscuile pe care Je implied exercitarea ecestor profes ~ impane acordarea pensiel de servicu ea o component a independenei juste, garantie a statului de drept, previaut deat. 1 din Legea fundamentali*, (Hotiriea CC 1.25/27.07.2017, Hot CC ne.27/20.12.2011) CConsitujia RM censacr’ dreptl a pensie ca find un drept la asiguare tn ex de bitrinee, cate corespunde obligaiei corlative statu de a asiguraeetienilor rr nivel de tai clecent. Acelagi eept este reglemntat nar, 17 Tit (g) din Legea nr. 544/1995 cu privire fa statutul judecitorului potrivit elrue, independen(a judecatorului este esigurata inclusiv prin asiguraree material si socal a judecdtoruli, cia ce inlude si dept Ia pensie (modul de recalculare a pensii), art. 32 din Lege stabilind conditie in care judeedtori au dropul Ia pense. Stautul constitutional al judeedtoulu impune acordaea garanilorsocile(inclusiv ‘rept la pensie in condi speciale) ca © componentt a independent judecttorilor, ‘garanyie a statlui de dees. Acest statut este unol sever si restity,impundnd magistrailor obliga 1 interdict pe care celelalte ctegori de asiguray! mu le a. fn eal magistrate, Insts, prin a. 116 alin, prevede, ox o garanfc a imparfaliii, od funcfin de jdeetior este incompatbild cw orice alt fincie retribuitd, ew exceptiafuncitor dlidactce”. ‘Aste, existenfaprevederilor speciale de pensionare a judeedorlor ide recalelare 4 pensillor judeeitorilor, este jusifient! In mod obiectiv ca 0 compensaie partials a inconvenientelor ce rezlté din sigorile statutului special stabilit prin lege. Importanja sociald majord a obligajunilor judeettorior, responsabilitatea sporita,riscul pe care fl comport exerci abajo lor funcfonale necesit un sistem de garni jui clare [Necesitate asigusiei garangilor clare si previibile de independenga a magistrajlor, constituie uns din cetinlele de baz8 pentru statele membre ale ONU. Potrivit Rezo ‘Adundrii Generale a ONU nv.40/32 din 29 noiembrie 1985, mandatul funcjei judecttorilor, independenga lor, securitstea, remunerarea adecvat, condiile serviciulu, pensiile yi vista ‘pensiondirl vor fasigurate in mod adecvat de lege". Lo] nivelul remunerafiei trebuie fixat th aga fel inet si fi pun’ pe magistraji la adipost de presiunile care vizesza si le influenteze sensul deciziilor gi tm general ‘comportamentul jurisdieional, alterndu-le astel independenfa si impartilitatea [La] cuantumul pensieijudecdtorufui trebuie s& fie eft de epropiat posibil de nivetul ultimei sale emunerai [..] statele-membre ale Consili sociale ale judecatorului ifn nici un eaz mu se admite reducerea garanfilor ‘admise prin lege.” ui Europei trebuie si tind® spre sporirea garanfilor le deja Avand in vedere aceste standard, Plenul Consiliului Superior al Magistraturit subliniaza et dreptul la pensie special al judecdtorlor este un drept prevazut de lege si cf, Ia adoptarea oricaror solutii tn domeniul pensionatii judecdtorilor urmeazit a se respecta principle constitufionale privind separarea puterilor de stat. Or, independenga judecatorior ste esenfialmente legal de menfinerea separajiei puterilor in stat. Sarcina asiguriit ‘ndepenclenfeijudecatoreti se incumba organelor puterii legislative si ale puterii executive. inte-o democratic autentict, att guvemnanfii, et gi poporul trebuie si recunoased judecttorul, cla i s-a ineredingat puterea de a decide asupra drepturilor gi libertiilor ‘omului, trebuie s& posede, pe ling’ un tnalt profesionalism, si o reputafie ireprosabil8, o independena material gi un sentiment de siguranja cu privire a viltoral stu Statul este obligat si asigure judecttorul tmpotriva riseurilor sociale legate de smaladii, materitate,invaliditate, batrinefe si deces. Pottivit standardelor si cerinfelor dreptulvi international cu privire la rolul rmagistratlor, condifile de munca, salarizarea, pense gi virsta de pensionare li se stabilese finindu-se cont de rolal gi local justjiei in statul de drept, de responsabilitatea, complexitatca gi riseuile functci, de incompatbilityile gi interdicille prevazute de lege pentru aceasti categorie de persoane. Plenul Consiliul Superior al Magistraturii subliniazl 8, in afard de standardcle trecute in revit, mai pot fi adaugate si constatrile reinute de eatre Curtea Constitujionala {in Hotirdrea nr. 27 din 20 decembrie 2011 i nr-25 din 27.07.2017, care a avut ca obiect 0 problema similar si care nu pot fi ignorate de legislator. In ceasts conjunstrt Cuten Consttoonal refinut 8 restngerea goranfilor inateraleg oval alejudecKorilorrepreznt ingen independents lr, previa de anticolul 116 din Const, Curtea amainotat 8 statutljudeeatoru nu trebuie raporta sau asinilat celor al altor auortii publice (sau, pe cale de consecinj& logit, at ngaailor din sectoral privat, indiferent de ierarhia acestrain stat, Crten a mai observat iu sea stabilit situa tn eae poate fi impast adoptaree unor masuri eae sf jusifice ingesnj nian element de baz al ttl de drept independent judectoior. Sintetiind cele reliefate supra, CSM refine c& excluderea prevederilor speciale care reglementeazi pensia special a judecitorilor afecteaz principiul independenfei jiudecitorului, consfingt de aticolul 116 din Constitute [Necorespunderen eu ar’, 22 din Constitufia Republieli Moldova ‘Art, 22 - iment nu va fl condamnat peatra actiuni sau omisiuni care, in momentul ccomiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica niei o pedeaps® mai aspri decft cea care era aplicabilé in momentul comiteri actu delictuos. ‘Art - In Republica Moldova nu pot fi adoptate leg care ar uprima sau ar dimninua drepturile gi libertayile fundamentale ale omului i cetifeanutui Normele juridice puse Ia baza reglementirilor constitujionle cu referire In retroactivitate se conjin fn Convenfia Europeans « Drepturilor Omului. Baza principiutui legalitii, indispensabil de principiul securityii juridice este pus in articolul 6 Conventie. Totodat, aticolul 7 din Conventie statueazl ci, nimeni nu poate fi eondamnat pentru o acfiune satt o omisiune care, in momentul sivigiri, nu eonstituia 0 infra potrivit dreptului najional sau international. De asemenea, nu se poate aplica 0 pedeapsi ‘mai severi decat aceea apicabila in momentul sivargrlinftaciuni.(2, p. 7) Aceasti norma se referd la retroactivitate gi regula de neretroactivitate @ normei penale lind aplicabifa primordial dreptulul chi. Dispozitile constitujionale statuate tn art.4 privind drepturile si libertiile omului se interpretesza si se aplicd in concordanfa cu Dectarajia Universala a Drepturilor Omului, eu pactele si eu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. Dact exist neconeordane tntre pactele gi tratatele privitoare la drepturlle fundamentale ale omulu te ceare Republica Moldova este parte si legile ei interne, priotitate au reglementirile intemafionale, Jurisprudenfa Curji Constitufionale este ferma fn sensul unei interpretiri riguroase gi univoce a acestor prevederi constitufional. Principiul neretcoactivitaii legit rispunde preocup&tii de securitate juriicd, fiind 0 pentru situafile juridice legal create gi consolidate sub imperil legit vecbi Neretroactivitatea protejaza drepturile subiective tmpotriva intervenjei legivitorului si Impiedicnd repuneres tn discutie « drepturilor dobandite Art. It din Legea nr, 37 din 28.02.2020 pentru modificarea art. 32 din Legea nr. '544/1995 cu privire la statutul judecttorului reprezints 0 incdleare a principiului securitaii {uriice gia principiului stabilitii raportrilor juriice. Pottvit prineipilor proclamate de Comisia de Ia Venefia nu se poate schimba regulilejocului” in timp ce jocal este deja in plind desfsurare Guvernul a schimbat regulile de recalculare a pensiei judecatorilor afta in functic, fn timpul jocului, in mod radical . Or, pensia de serviciu a magistrailor, introdust prin cefectul Legii nt-544/95 a fost instiuitt in vederea stimulant stabilitait tn serviciu si a form unei cariere in magistratur’, Judecitorii care ay acces in funcfie pint In adoptarea Legii nr.37 din 28.02.2020 pentru modificarea art. 32 din Lega nr. $44/1995 cu privie In statutl judecdtoruui, ‘aveau miza i siguranfe c& la fmplinirea unei virste anumite de pensionare, urate a {ntruniii cumulative @ (rei condiji: atingerea virstei corespunzitoare, activitatea unui ‘anumit numa de ani doar in calitate de judecator gi existenfa unei anumite vechimi generale ‘in munca, ei vor beneficia de pensia de servic, recalcularea cireia se va efectua finindu- se cont de mirimea salariului lunar al judeedtorului in exert, La adoptarea Leg 44/1995, prin care judecttorifor li -a aribuit pensia specials, legislatorul a reiesit dia ‘aptul c statutul stabilit prin lege pentru funcfia de judecitor este ‘mult mai sever, mai resticti, impundind magistrajlor obligai i interdiefi pe care celelalte categorii de asigurafi nu le au. Acceptind restricfile dure impuse prin lege fn activitatea lor, la accederes in functic, Judecttorii au contat cl pensia special le va recupera aceste inconvenient Principiile de la Bangalore pet.11 proclams 8, durata mandatului judecatorilor, independenfa acestora, siguranja, remunerafia adecvatd, condijile de exereitare a funcfici, pensiile gi varsta de pensionare, trebuie sf fie garantate in mod adeevat prin lege. fn acest context este esenfial a specifica si faptul e8, eficienfa judecatorior gi a sistemelor judiciare este o condifie necesara pentru protectia drepturilor fieetrei persoane, fn conformitate cu exigenfele artcolului 6 din Conventie, pentru certitudine juridic si pentru inerederea publicului fn Statul de drept Autortiile responsable pentru organizarea gi funcfionarea sistemului judiciar sunt obligate si ereeze judecitorilor condifi care si le permit st fy indeplinessci misiunea lor cficient protejand totocatt si respectind independenja si imparfalitatea judecttrilor. Fiecare stat trebuie s8 asigure funcfionarea acestora in conformitae cu standardele stbilite ‘in artcolul 6 al Convenjici si care s& permit judeettorilor si si desfigoare actvitatea in ‘mod eficent. {n acest context insttuirea pensiei speciale a judecttorlor, care include gi modul de recalculate a acestel pensii, are 0 importanfa major, find o mizi pentru fiecare judecttor de natura st le ofere dupt pensionare menjinerea unui nivel de via c8t mai apropiat de cel avut in timpul activitai vincipiul independenfei justifiei cuprinde o serie de garanfii cum ar fi: stautul rmagistrajilor, stabilitater sau inamovibilitatea acestora, garanfile financiare. Securitatea financiatt a magistatilor presupune si asigurarea unei garanfii sociale, cum este pensia special a judecttorilor. Principiul independenfei justitiei apar pensia special a ‘magistrajilor ca parte integranté a stabiltii financiare a acestora de rind cu alte gara Necorespunderea eu art, 54 din Constitutia Republicii Moldova Prineipiulproclanat supra-urmeaci afi examina prin raportae la un deep garantat deat, $4 din Constitute (1) fn Republica Moldova nu pot fi adoptate leg cate ae suprima sau a di reptile liberi tamentae ale oul cetfeantu (2) Exerc dreptrilr i libertijlor nu poate fi supus tor resringeri det celor previzate de lege, care corespund normelor unanim recunaseute ale dreptal intemational Si sint -necese” in intoresele securitii nationale, ineritiit tetra, buns economice «fi, orn publics, tn seopulpreveit tulburdilor fn mass infacinilor, protetrit drepturtr, lerjilor si demntii. ator persoane, impedicirit divlgtit informatilor confidential su garantri autor impli justi. (4) Restringerea ‘rebuie s8 fle proportional cu situatia care @ determinato si mu poate alinge existenja dreptului sau a bert, Curtea Constituionala, in jurisprudenfa sa, a atenfionat cf, este absolut inadimisibil de a diminua protectia juridid a statutului judeettorulul in procesul adoptarit unor legi ‘noi (pet.24 din Hotielrea ne. 27 din 20 decombrie 201 1; Hotirdrea nr. 25 din 06.11.2014), Masurile prin care se diminueazd asigurarea materialé si sociald a judecdtorilor sunt inverpretate de Curte ca ingerinfe tn independenja Judecitorilor. Astfel, este absolut inadiisibil de a diminua protecja juridict statutului judecdtorului in procesul adoptarit ‘unor legi noi. Drept condiie indispensabilé pentru diminuarea garanjiilor sociale, potrivit principiului solidariti statuat® de Curtea Constitujionalt tn jurisprudenta sa (Hotaarea ‘ar.25 din 6 noiembrie 2014) este constatati doar 0 criz economico-financiart obiectiv existent si recunoscuta la nivel oficial. Chiar si tn aceste condi, legisltivul este obligat i nu piard’ din vedere specificul si importanfa sistemului judiciar, astfel inedt si mu ‘afecteze principiul independenfei judecttorilor. Stabilirea unor gatangii materiale ale independenfeijudecttoruui ezid®, in primul rind, tn faptul of ele trebuie 38 reflecte inal statut al judeettorului, De aceea garanjille materiale ale independenfei judecatorului, stabilite de stat, trebue si fie asigurate sisi se respecte necondijionat. Statutul judecitorlui na trebuiesaportt sau asia ox cl a alto ator publice, indiferent de ier acestrn fn tt fn lipsa unui efect substantial, viii, justifiest de un interes general, sevios si legtim din parteastatuli,supimarea pensilor speciale ale magisraior, n vrtea unor princpiigresitinjelese gi interpretat, iar apoi inctleate cu mare” dezinvoltra si itesponsabilitate th chiar cuprinsalactulinormatv cele consaer8 prin insttufonalizarea ‘utuor,pivleilor declarativ inferate penta ate eategori sociale, mu doveestedectt 0 inten clade incileare grav a garangilor pe care Statl este obligat sl asignre pena rotsare tatutulut mag statu Inata Curte « constatat of existenfa unui regim derogatoriu pentru pens, Imagistailor mr consi 0 inedlcare a principiulul egal cetdfenior in faa leg, Replementare pense de servic pent magistrai, de pink a adoptarea Legit ne. 37 din 28.02.2020 pentru modificarea at. 32 din Legen nr. $44/1995 cu pevie la stattl judecitoruui eu difereniele pe care accast pense le prezint fa de pensa comund de sigur sociale, mu consti incdleare principal egaitii cetenilr in fata leg In cost context, Consul Superior al Magistraturireleva cd dispoitile legale a cior constjionaltate se contest, sunt de naturd si auc atingere dreptrilorgarantate prin prevederile menfionte supra, prin modificarea modului de ecalculare a pensilor judocitorilor in conformtate ca reglile cae sunt apiate tatrorponsionrilo. In consecinj,Plenul menfioneai ct dspatilecontcstate ical prevederle at. $4 din Constiui, potvit ears. Republiea Moldova mu pot ft adoplae leg! care ar uprima saw ar dininuc éeptrile i libertile fundamental ole mui cetteanul ‘Atenjionfnd asupa netletei art. 14 CEDO si implicit a une dscriminir, Cartea Europeané a dreptrilor omulti, fn jurspradena sa a roinat cb exist 0 difereniere diserminatore th sensul art. 14 dacd lpseste justiiearea obiectiva i rezonabila, cu alte cavine, éac8 lipseste am scop legit” sau dact nu exist un raport rezonabil de ropotionaitate nie mloacele floss scopul emai." In fips unui efet substan, vz, justet de un interes general, sris gi eitim in partea statu, suprimareaponsilor speciale ale magistair, i vtutea unorprnepi cst injeles gi interpeate, iar apo neaeate cu mare dezinvoltrs iesponsabilitate in chiar euprnsul atau narmativ ce le consacr pri insituionalizareattuor ,prvileiloe” decir teste pent alte catgori socile, nv dovedeste det o intenie claré de Incaleare grav a garanlor pe cae Statul este obliga sf le asigure pentru protearea statu magistata Siguranja. mandatla si inamovibiitatea sunt clemente cheie sle independents judecitorilor In conscin, judocttori a treba garantat mandatal pin lao vrs bligatorie de pensionar, unde aceasta exis Jn sensul e& pensia de servic repreziné tn mod necesar i legtim o form’ de orantare a depturitor magistajilor sunt invocae i prevederle cap. 6 al Cartel europene privind stetutl judecttorior, initlat “Remunerarea gl protetia socala”, cu recomend precise pentru sateleeuropene del expecta gi de ale inlude nominee de drept inter Pottivit art. 4 din capitolul menfionat, magistraii, atunei efind “aw Omplint varsta legalat pentru incetarea funetie!, au dreptul la “plata une pensil al cdrei nivel trebuie st fe cat ‘mai aproplat posibil de acela al ultinel remuneratii primite pentru activiatea Jurisdictional”. De asemenea, instituirea pensiei de serviciu pentru magistra, rezida i din fap 4 in statele europene eu un anumit grad de dezvoltare, dreptul la pensie de servictu il au toate fortele de apeirare a ordinit pubice. Este inerent a spesfiea ef, justifi este tn ultima instanta care asigura echlibral in statu de crepe. Necorespunderea eu art, 1 Protocolul 1 CEDO. Jn conformitate cu art. 14 Convenfia pentru interzicerea diseriminiit si art Protocolul 1 CEDO eu refer la protecta propieti CUEDO a refinutc& ,nojiunea de bun {nglobeazs orice interes al unei personae de drept privat, ce are valoare economics, astel ‘nct dreptul la pensic este asimiat drepului de proprctate. Nimeni nu poate fi lipit de proprictatea sa dectt petra eauz de ulitate publi i tn condijileprevzute de lege si de ‘rinipile generale ale dreptuli international. ‘Astfl, examinind deeptul Ia pensie, prin prisma prevederilor vizate mai sus, se stosta cl acsta cade sub incidentaacestora gi, prin urmaceevidenjiom ed in imprejurtile in cate dispoztile contstate diminucaz’ garanile sociale ale judeettorulu, se deduce et acest dspozifitincale8 aticolu 1 al Protocoluli nr, 1 din CEDO Judecatorii au asteptarea Legitims 8 objid dreptul de pensionare in condiile de pind la modificarea art. 32 al Legit $44/1995, prevederile art. II din Legea nr. 37 din 28.02.2020 consttuind o ingerinjé stata ce are drept scop subminerea independentei justi Curtes European a deeptrilor omuluiextinde constant domeniul de aplicare a at. 1 din Protocolul nr. 1, gererind 6 modificare a viziunii asupra bunurlor gi proprietii. fn acest context, dreptl la pensieapare nt-o nous ipostszl- ea de obect al protectieioferite de norma vizati.in acest context, garanjile Constitujionale privind dreptul la pensi, au fost supimentate eu mecanismul de protecfe propre {In jurisprdena sa CEDO a rein ot + Penton o reveadicre pat considera un acti cre se ncaa fra antigolutui 1 din Protocolul nt. 1 relamantul trebuie #8 demonsteze cf are 0 bash suflcient in dreptulnaffona, de exempt cul in care exit o jurspradent bine Stblit a tibunaelormafionle care 0 confimA. Atunel clnd fice acest hus, poate concepul de ateptarelegtind,(Sefnet gal v. Ilia 15 api 2014, para. ‘© Toate principle care se aplict, in general, in cazurile privind articolul 1 din Protocolul ne. 1, sunt la fl de relevant edna sunt puse in discufe pensille. Acestaticol nu ‘eranteazA un drept de a deveni proprctar. In acoeasi logic, el nu poste fi inerpretat a asigurdnd un drept lo rensie de un anumit euantum. EI nu insttue nicio restrietie pentru libetateastaelor contractante de a decide si aba sau au vreo schema de seeurtate soctala sau s& aleag tipul sau euantumul beneficilor pe care si le ofere in baza une asemenea scheme, Ins dacd un set contractant posed o legislaje care prevede plata unei pensit consttuie un deepal persoane -indferent dack respetarea acestuia depinde de o plat anteroar8 a conteibutilor- acea legslaie rebuie priv ca generdnd un inveres legat de proprietate care fine de domeniul articolulu 1 din Protocol nr. 1, pentru persoancle care ‘indeplinese condifiile cerute de lege. (Decizia Koufaki si Adedy v. Grecia, 7 mai 2013, para, 33; Decizia Adam Cichopek v, Polonia, 14 mai 2013, para, 130; Stefanetti i ali v. Italia, 15 apie 2014, para. 49) + Masurile care redue cuantumul unei pensii nu tebuie considerate © privare de Dbunuti, ci mai degraba 0 ingerinyd in dreprul de a poseda nestinghert acele bunur. (Decizia Kowa yi Adedy v. Grecia, 7 mui 2013, par. 38) * Acolo unde cuantumul unui beneficiu este redus sau fnerupt, poste existe 0 ingernt in dreptul de proprietate care trebuiejustficat, Stefaneti gi ali v. Italia, 15 axle 2014, para, 50) + Decizia de a adopa legi care privese pensile sau benefice sociale implic8 analiza rai multor aspecte de ordia economic si social, Aceste misuri tebuie aplicate in mod nedisceiminatoru gi trebuie sh respecte ceeinjele proportionaliail. (Lakicevié gi ali “Munienegr si Serbia, 13 decembrie 2011, para. 61) Y. CERINTELE AUTORULUI SESIZARIL fn consecintt, avind in vedere regulile clare stabilite de Curtea Constitutional, pprecum gi standardele prescrise de elire Curtea European a Drepturilor Omului in Jurisprudenta sa, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii solicit dectararea ‘neconstitufionalitiyitarticolului IT din Legea nr. 37 din 28.02.2020 pentru modifiearea art. 32 din. Legea nr. $44/1995 cu privre la statutl judecttorului (publicatt in Monitorul Official al RM nr, 84 art 86 din 14.03.2020), dat find contradictia acestui eu articolele 1, 6, 22, 54 s1116 din Consttujc i art.1 Protocolul nr-1 CEDO. Cu cele mai inalte / Us Luiza GAFTON Presedintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii CONSILIUL SUPERIOR BBICUNI COBET ‘AL MAGISTRATURIL MATHCTPATYPSI 2007, Cia se Be, 200%. yy Buon, venom ead sass en T9098 e230 on 990590 neo 320 HOTARARE privind sesizarea Curtii Consttujionale referitor la controlul constitufionalitii unor preveder din at I din Legea nr. 37 din 28 februatie 2020 penttu modificarea unor acte leg 13 apilie 2021 mun, ar, 10M Pottivit art, 135 alin, (1) lita) din Consttuie, art 4 alin, (1) lita, art. 25 ltd) din Legea ou prvire t Curtea Consttajonel gi art. 4 alin, (1) lit a)art. 38 alin, (1) lit 4) din Codul juriscijei consituionale, conducdndu-se de prevederile art 4 alin (5!) siart, 24 din Logea ou prvi la Conslil Superior al Magistatui, cu 10 (zeee)voturi ro le membsilor prezeni, Plenul COM. sind HOTARASTE: Se sesizeazi Cutea Constitujionalé refertor la controlul constituffonalitjii unor prevederi din art. If din Legea nr. 37 din 28.02.2020 pentru modificarea unor acte legislative pentru modificarea art. 32 din Legea nr. $44/1995 eu privire Ia statueul iudecitoruui prin rapotare Ia aticolele 1, 6,22, 54, gi 116 din Constiti,jurisprudenia ‘constant a Curt Corsttufonele gi art Protocolul nr. CEDO, Progedinele godine Penta J Cut, Consiliulni Superior al Magistraturit Luiza GAFTON