Tratatele de pace și relațiile internaționale (1920-1939)

- schiţa lecţiei –

Conferința de pace de la Paris (1919-1920)

- puterile învingătoare au organizat Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920), unde deciziile au fost
luate de marile state învingătoare (poziţia ţărilor mici fiind prea puţin luată în considerare);
- hotărârile care au fost adoptate, şi înscrise în tratatele de pace încheiate cu ţările învinse, s-au bazat pe
documentul propus de președintele american Woodrow Wilson („Cele 14 puncte”);
- documentul avea în vedere:
- renunțarea la diplomația secretă
- dreptul popoarelor la autodeterminare
- la Conferinţa de Pace, s-a hotărât şi crearea Ligii (Societăţii) Naţiunilor ca organism internaţional
menit să apere pacea, securitatea şi graniţele trasate după război;
- s-au semnat tratatele de pace cu ţările învinse:
- Germania – Versailles
- Austria – Saint-Germain
- Bulgaria – Neuilly
- Ungaria – Trianon
- Turcia – Sèvres
- ţările învinse erau obligate să plătească celor învingătoare reparaţii de război (despăgubiri);
- au fost trasate noile graniţe în Europa:
- imperiile multinaţionale dispăreau de pe hartă;
- popoarele au utilizat dreptul la autodeterminare formând state naţionale proprii, ori desăvârșindu-și
unitatea statală (Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Regatul Sârbo-Croato-Sloven, Polonia, România.
Relațiile internaționale (1920-1939)
Tendințele dominante în relațiile internaționale interbelice sunt:
a. Acțiuni în vederea păstrării păcii şi securităţii în lume:
- şi-a început activitatea Societatea Naţiunilor;
- s-au semnat tratate de alianţă între diferite state (bilaterale, zonale) pentru a crea un sistem de
securitate colectivă;
- 1921 - Mica Înțelegere (România, Cehoslovacia, Iugoslavia);
- 1925 - s-a semnat Pactul de la Locarno, prin care Germania şi vecinii săi occidentali îşi
garantau frontierele;
- 1928 - Franţa şi Statele Unite ale Americii, au încheiat Pactul Briand-Kellogg (semnat apoi de
63 de state), prin care propuneau eliminarea războiului din relaţiile internaţionale;
- Conferința dezarmării de la Geneva (1932-1935);
- 1934 – Înțelegerea Balcanică (România, Grecia, Turcia, Iugoslavia);
b. Tendințele revanșarde de revizioniste ale statelor învinse, ori nemulțumite de tratatele
încheiate după primul război Mondial:
- 1931 - Japonia a atacat China;
- 1933 - Japonia şi Germania s-au retras din Societatea Naţiunilor;
- 1935 - Hitler reintroduce serviciul militar obligatoriu;
- 1936 - Germania ocupă zona demilitarizată renană;
- 1935-1936 - Italia a desfăşurat un război, în Africa, împotriva Abisiniei, pe care a ocupat-o;
- 1936-1937 - Germania, Italia şi Japonia au format alianţa numită Axa Berlin-Roma-Tokyo;
- 1938 - Germania a ocupat Austria (Anchluss) și apoi regiunea sudetă din Cehoslovacia, cu
acordul Franței și Angliei;
- 1939 - Italia a ocupat Albania;
- 23 august 1939 - Germania şi U.R.S.S. semnau pactul Ribbentrop-Molotov prin care Hitler şi
Stalin îşi promiteau că nu se vor ataca reciproc. Prin protocolul secret la acest tratat, cele două ţări îşi
împărţeau sferele de influenţă în estul Europei.