Stresul şi luarea deciziilor

Mesajul cheie Calitatea vieţii mele poate fi îmbunătăţită dacă reuşesc să identific situaţiile de
stres şi să aplic strategii anti-stres.
Stresul poate produce schimbări şi dereglări în organism. Prima reacţie la factorii de stres
este de mobilizare totală a sistemului endocrin şi de reducere temporară a eficienţei
organismului, ceea ce dăunează stării de sănătate.
Efectele stresului pot fi pozitive pe termen scurt (îi ajută pe oameni să gândească mai clar
în situaţii de risc şi chiar să fie mai creativi). Stresul poate avea şi efecte negative - dacă nu
există o posibilitate de eliberare a stresului. S-a descoperit că organismul are o energie limitată
de adaptare, fiecare reacţie la stres consumînd o cantitate mare din această preţioasă resursă.
Adaptarea la stres nu poate continua la nesfîrşit. La un moment dat, cînd energia de adaptare se
epuizează, pot apare dureri/suferinţe fizice sau psihice. În cazul durerii fizice, este necesară o
odihnă bună pentru ca să restabilească energia consumată. Dacă nu întreprindeţi această măsură,
rezervele se vor epuiza
În contextul de învăţare, ne confruntăm cu două tipuri de stres:
Stres pozitiv, perceput drept o provocare plăcută, cu o durată limitată, care îi ajută pe oameni să
se concentreze şi să aibă performanţe bune.
Stresul negativ, cauzat de o presiune de lungă durată, când oamenii sunt obligaţi să acţioneze,
dar nu sunt pregătiţi nici moral, nici fizic pentru aceasta. Oamenii abordează stresul în mod
diferit. Analizaţi în perechi strategiile anti-stres şi stabiliţi care din ele pot fi aplicate pentru
situaţiile identificate în tabelul iniţial.
Ce cauzează stresul?
Pentru fiecare persoană în parte, stresul poate să apară din cauze diferite, în funcție de contextul
specific de viață. Există mai multe posibile origini ale stresului, iar acesta poate să apară atât
dintr-o arie a vieții tale, precum și din mai multe simultan.
În primul rând, putem vorbi despre stres la locul de muncă. Cauzele acestui tip de stres includ:
 Insatisfacția legată de job;
 Cantitatea prea mare de muncă sau responsabilitățile mult prea mari;
 Lucrul peste program;
 Managementul slab – așteptările neclare legate de munca ta sau faptul că nu ai nimic de
spus când vine vorba de a lua decizii;
 Munca în condiții periculoase;
 Insecuritatea sau instabilitatea jobului;
 Lipsa oportunităților de avansare;
  Necesitatea de a ține discursuri ori prezentări în fața colegilor;
 Discriminarea sau hărțuirea la locul de muncă, mai ales dacă nu primești suport din
partea companiei pentru care lucrezi.
Stresul își poate avea originea în viața ta personală sau familială, nu numai în viața profesională.
În acest caz, putem vorbi despre:
 Decesul unei persoane iubite;
 Divorț;
 Pierderea locului de muncă sau șomajul;
 Instabilitatea financiară;
 Căsătoria;
 Mutarea într-o nouă locuință;
 Bolile cronice sau dizabilitățile;
 Problemele emoționale (precum depresia, anxietatea, furia, suferința, vinovăția, stima de
sine scăzută);
 Necesitatea de a avea grijă de un membru al familiei care este bolnav sau în vârstă;
 Evenimentele traumatice, precum un dezastru natural, jaful, violul ori violența împotriva
ta sau a unei persoane dragi ție.
Există și situații în care stresul are o cauză internă, mai degrabă decât una externă. Astfel de
situații includ:
 Frica și nesiguranța legate de viitor și de propriile puteri de a-i face față;
 Atitudinile și percepțiile tale despre lume;
 Așteptările nerealiste și perfecționismul;
 Schimbarea de orice fel.