Cuprins

Structuri si cadrul organizatoric...................................................................................................................... 4

Descrierea organizatiei.................................................................................................................................... 4
Context legal.................................................................................................................................................. 5
Structuri organizatorice si dispersie teritoriala.................................................................................... 5
Activitatea Companiei.................................................................................................................................... 6
Obiectul de activitate................................................................................................................................. 6
Autonomie si aspecte colaborative............................................................................................................ 9
Obiectul licitatiei – Sistem Informatic Integrat............................................................................. 10
Situatia actuala in cadrul Radiocomunicatii SA......................................................................12
Structura echipamentelor de tehnica informatiei în functiune si obiect al proceselor
investitionale în derulare.................................................................12
Aplicatii software instalate in cadrul companiei...................................12
OBIECTIVELE PROIECTULUI SI BENEFICIILE ESTIMAT A FI ATINSE PRIN
IMPLEMENTAREA SII.................................................................................................................. 13
Obiectiv central dat de tema prezentului proiect – implementarea unei solutii
informatice integrate......................................................................13
Obiective generale la nivelul Radicomunicatii S.A. si beneficii estimate a se obtine prin
introducerea SII..............................................................................14
Obiective.........................................................................................14
Beneficii..........................................................................................15
PROCESE DE BUSINESS IMPORTANTE DESFASURATE IN CADRUL S.N.
RADIOCOMUNICATII S.A. CE SE DORESC A FI MODELATE IN
CADRUL SII. 17
Solutia conceptuala propusa pentru modelarea proceselor si cerintelor de business
ale companiei............................................................................................................................................... 18
CERINTE GENERALE LA NIVELUL SISTEMULUI INFORMATIC INTEGRAT..19
Cerinte generale ale sistemului informatic integrat..................................19
Cerinte privind managementul de proiect si comunicatia cu contractantul..............21
Managementul de Proiect.................................................................21
COMUNICATIA CU CONTRACTANTUL........................................23
CERINTE SPECIFICE LA NIVELUL SISTEMULUI INFORMATIC INTEGRAT SI
AL ARHITECTURII PROPUSE...................................................................................................24
CERINTE FUNCTIONALE SI DE UTILIZARE..............................................24
1. Financiar-Contabilitate......................................................................24
1.1. Contabilitate Generala................................................................24
1.2. Contabilitatea furnizorilor si a platilor...........................................25
1.3. Contabilitatea clientilor si a incasarilor.............................................28

1.4. Managementul Trezoreriei...............................................................30

 1.5. Imobilizari corporale si necorporale..................................................34
1.6. Gestiunea bugetelor...................................................................................................34
1.7. Reporting Sistem...........................................................................34
2. Logistica..................................................................................................................................................... 36
2.1. Contabilitatea de gestiune..........................................................36
2.2. Gestiunea fluxului de aprovizionare.............................................37
2.3. Gestiunea stocurilor........................................................................40
2.4. Gestiunea vanzari......................................................................43
3. Gestiune Intretinere si mentenanta............................................................................................... 50
3.1. Cerinte specifice desfasurarii proceselor intretinere si mentenanta........50
3.1.1.. . .Cerinte specifice privind structurarea echipamentelor si instalatiilor
50
3.1.2........................Cerinte specifice proceselor de intretinere preventiva
51
3.1.3.....Cerinte specifice proceselor de executie a intretinerii si reparatiilor
52
3.2. Gestiunea parcului auto.............................................................53
3.3. Gestiune operatiuni vama...........................................................53
4. Gestiunea proiectelor........................................................................................................................... 54
5. Resurse Umane....................................................................................................................................... 56
5.1. Gestiune Resurse Umane.........................................................56
5.2. Salarizare...................................................................................60
6. Sistem de gestiune electronica a documentelor si fluxurilor de lucru.....................63
6.1. Cerinte functionale Modul de Arhivare.......................................63
6.2. Cerinte functionale Modul Document Management.......................64
6.3. Cerinte functionale Modul Captura.............................................69
7. Cerinte specifice privind Sistemul de instruire a utilizatorilor...................................73
8. Cerinte specifice de integrare........................................................................................................... 74
8.1. Integrare ERP cu “Mind” (aplicatia de billing)..............................74
8.2. Integrarea aplicatiei DM cu sistemul ERP........................................74
8.3. Integrarea ERP cu alte sisteme.....................................................75
9. Cerinte servicii Managed Service.............................................................................................81
Livrabile.......................................................................................................................................................... 84
Clauze contractuale........................................................................84

Metode de reconditionare
Deformarea suprafeței de asamblare cu chiulasa
Această defecțiune se datorează unor supraîncălziri repetate în timpul exploatării sau a existenței unor
tensiuni remanente în urma procesului tehnologic de turnare. De asemenea poate apărea ca efect al
strângerii necorespunzătoare a chiuloasei.

Defecțiunea se constată cu o riglă etalon și o fantă de lumină față de care se efecturază măsurători sau cu
o riglă și o trusă de spioni.

Recondiționarea se face prin frezare sau rectificare plană la rugozitatea si precizia prescrisă. Aici se are în
vedere înălțimea gulerului de fixare a cămășii de cilindru în blocul motor.

Recondiționarea cămășilor de cilindru

Se va stabili schema de măsurare a dimensiunilor interioare ale alezajului cămășii de cilindru conform
schemei prezentate mai jos:
 Pri
n utilizarea unui comparator cu cadran corespunzător diametrulul D n se fac măsurători pe două diameter
perpendicular a-a și b-b în zona I la o distanță h=15…20 mm față de suprafața de asamblare cu chiulasa
(PMI) și apoi în zona II la o distanță h1=15…20 mm față de PME. Diametrul minim obținut va hotărâ treapta
și diametrul de recondiționare Dr, care se va putea calcula și cu relația:

Dr =Dn+ 2∙ μt ∙ δu +ap ,

Unde, Dn este diametrul nominal;

δu - coeficientul de neuniformitate a uzurii;

μt - uzura totală;

ap- adaosul minim de prelucrare prin alezare și honuire [mm].

Valorile lui δu și μt se calculează cu relațiile:

μt =μmax + μmin ,

δ = μmax = μmax ,

u μt μmax + μmin

Pentru o cămasă de cilindru se recomandă ap=0,3…0,4 mm/diametru

8
Pe baza valorilor lui Dr se stabilește treapta de recondiționare în concordanță cu grupa corespunzătoare de
piston cu care urmează a se asambla.

Pentru o alegere corectă se are în vedere treapta la care a mai fost recondiționat și

adâncimea stratului tratat termic . Mărimea unei trepte de reparații recomandată este de 0,04 mm pentru
motoare sub 3000 cm3 și 0,2 mm la motoarele peste 3000 cm 3.

După stabilirea diametrului Dr, se fixează blocul motor pe masa mașinii de alezat și se realizează prima
operație de alezare lăsându-se un adaos de prelucrare pentru honuire de 0,1… 0,2 mm.

Honuirea este ultima operație de prelucrare mecanică, care se face prin una sau mai multe

treceri (degroșare și finisare). Materialul abraziv al pietrei este carbora de siliciu și are
granulația:

-100…270, pentru honuirea de degroșare;

-250…600, pentru honuirea de finisare.

Din punct de vedere al honuirii se recomandă ca rugozitatea suprafeței interioare să nu depășească R a=0,8
µm, conicitatea maximă admisă ≈0,005 mm, iar ovalitatea suprafeței interioare să nu depășească 0,03 mm.

Fisuri, crăpături sau spărturi ale blocului motor

Sunt decțiuni care în condiții de exploatare normale se produc mai rar.

Fisurile sau crăpăturile se produc datorită utilizării apei în sistemul de răcire pe timpul

iernii și a înghețării acesteia. De asemenea se produc la supraîncălzirea și răcirea bruscă a

motorului sau la fixarea prezoanelor în blocul motor fără a curăța locașul de posibile urme de ulei sau alt
lichid incompresibil, care pot apărea în locaș.

Constatarea fisurilor sau crăpăturilor se face prin proba hidraulică sau prin utilizarea unui set de spray-uri
din care unul este degresant, altul de culoare roșie marcant și altul de culoare alba developant.

Fisura sau crăpătura stabilită se limitează din propagare la capete prin știfturi filetate și apoi se sudează
sau se filetează cu știfturi întrepătrunse pe toată lungimea urmate de ajustarea prin polizare.

Spărturi ale blocului motor

8
Dacă acestea nu sunt însoțite de fisuri propagate în adâncime se pot recondiționa efficient prin metoda
metalock.

Ordinea de desfășurare a operațiilor de recondiționare este:

-delimitarea zonei cuprinsă de spărtură prin găurire după șablon;

8
-decuparea după șablon a zonei cu spărtura din blocul motor care se recondiționează, prelucrarea zonelor
decupate pe contur la neted în așa fel încât să se poată așeza elemental decupat în locașul din blocul
motor.

-identificarea și decuparea după șablon a zonei corespunzătoare după același principiu prezentat în figură
dintr-un alt bloc motor reformat cu zona de interes în stare bună. Decuparea se va face cu dimensiuni de
contur mai mari decât conturul initial cu diametrul găurilor de decupare;

-se fixează la colțuri cu șuruburi special și se consolidează cu cleme metalock;

- se efectuează găuri filetate pe contur după șablon prin suprapunere și se introduc pe rând

șuruburile special și clemele, apoi se bat (se ștemuiesc) după modelul din figura pentru a umple bine
găurile filetate.
-se curăță după ștemuire zonele filetate cu o daltă acționată pneumatic și rezultă aspectul final al cusăturii
prezentată în figurile…

-se verifică etanșeitatea cusăturii prin proba hidraulică.

Pentru realizarea țesăturii se utilizează șuruburi filetate din figura… dintr-un material moale care să umple
bine la ștemuire găurile filetate și cleme de rigidizare de forma celor din figura b.

Setul de scule utilizat pentru găurire, ștemuire și netezire sunt cu acționare pneumatică.
Uzura suportului lagărelor paliere

Are loc datorită răsucirii cuzinetului la gripare sau în urma jocului acestuia în lagăr.

Recondiționarea se face prin depunere de material prin tehnologi neconvenționale până la atingerea
dimensiunii nominale.

Șuruburile sau prezoanele rupte

În blocul motor se scot prin găurire și presarea în gaură a unui dorn triungiular sau pătrat

și utilizarea unei chei fixe. Se mai poate utiliza un șurub filetat cu diametrul mai mic si filet invers.

Orificiile filetate uzate

Se recondiționează prin majorarea filetului și folosirea unui prezon majorat în zona de intrare în
blocul motor sau prin folosirea unei bucșe-arc pentru reducere la cota nominală.
În condițiile reparării automobilelor, pentru spălarea pieselor pe lângă instalațiile moderne prezentate în
lucrare se utilizează mașina specializată pentru spălat piese auto, care funcșionează pe bază de presiune
de apăși agenți de degresare.

Schema unei mașini pentru spălat piese este prezentată în figura de mai jos .Ea se compune din

incinta de spălare închisă 1prevăzută cu vasul de degresare 6, grilajul pentru piese 9, rețeaua cu duzele de
spălare 5 și discul de colectare a uleiului de pe suprafața apei uzate 8 și rezervorul de ulei uzat 7.
Impuritățile grosiere 13 se depun pe fundul vasului 6. Mașina este prevăzută cu un rezervor de apă caldă 2,
un încălzitor de apă 3 și termostatul 4, care reglează temperature apei de

încălzire la 60…70 ℃ .
Instalația mai este prevăzută cu pompele P, sistemul de filtrare pentru ape uzate 11 și robineții de reglaj
12. Alimentarea cu apă din rețea se face prin punctul A, iar evacuarea apelor reziduale prin B.

Efectul de curățire al mașinii se bazează pe trei elemente:

-presiunea jetului de apă utilizat;

-temperatura apei utilizată la spălare;

-structura chimică a solventului introdus în apa de spălare.

Instalația poate funcționa numai după ce temperature apei în rezervorul 2 a ajuns la 60

℃ pentru ca detergentul utilizat să nu spumeze.

Când temperatura apei a ajuns la 60 ℃ se adaugă detergent în vasul 6 și cu ajutorul

pompelor P1 și P2 se recirculă apa cu detergent până se ajunge în maxim o oră la regimul optim de
funcționare.

Termostatul 4 va menține nivelul optim de temperature în timpul funcționării instalației. O condiție

esențială a funcționării optime este ca nivelul apei din vasul de degresare să fie la maxim. În acest fel de
pe suprafața apei se culege uleiul de către discul 8 și se depozitează în vasul 7. Apa cu resturi solide trece
prin grilajul 9 și apoi cu pompa P1 este trimisă în filtrul 11 și refolosită în mașină. Alimentarea cu apă din
rețea se face prin punctual A, numai la început și uneori pentru completare. Pentru piesele auto se
recomandă detergentul TM ALUMA-KLEAN

Spray Wash în cantitate de 640 grame la 100 l apă caldă la 60 ℃ .