Clasa: a V-a

Obiectul: Istorie universală și Română

Profesor: Repeșco Vladimir Timp: 45 min
Tipul lecţiei: predare-învăţare
Conţinutul (lecţia): Grecia antică – Alexandru Macedon

Motivaţia: Prin intermediul cunoştinţelor expuse în cadrul acestei lecţii, elevii vor studia viaţa, dar mai
ales realizările unhuia dintre cele mai mari genii strategice din istoria omenirii – Alexandru Macedon.
Viaţa sa scurtă,dar tumultoasă a produs premisele apariţiei unei noi civilizaţii, de o deosebită înflorire
culturală şi artistică, civilizaţia elenistică.

Resurse materiale: - materiale xeroxate (texte, hărţi, imagini)

- tabla, creta, atlasele
Mod de lucru: frontal şi individual
Condiţii prealabile: Din lecţiile anterioare, elevii şi-au însuşit termenii istorici specifici evoluţiei
polisurilor greceşti. Din perspectivă educaţională, elevii aprofundează modurile de expunere, de
demonstraţie, de conversaţie euristică, dezbaterea pe marginea textului istoric, învăţarea prin descoperire.
Obiective operaţionale:
- capacităţi de comunicare:
 Să definească termenii istorici noi (falangă macedoneană, sarisă, tactician, diadohi, epocă
elenistică)
 Să utilizeze termenii istorici daţi în contexte noi O1
- capacităţi de tip cognitiv:
 Să prezinte cronologic evoluţia acţiunilor întreprinse de Alexandru O2
 Să expună cauzele cuceririlor macedonene şi împrejurările concrete în care s-au produs acestea O3
 Să reţină importanţa şi urmările evenimentelor prezentate în lecţie O4
- aptitudini:
 Să discute pe baza textelor din manual şi a celor date în timpul lecţiei O5
 Să urmărească pe hărţi evoluţia campaniilor militare ale macedonenilor O6
 Să realizeze o bandă cronologică a principalelor evenimente din timpul domniei lui Alexandru
Macedon
- atitudini:
 Să perceapă marile transformări care au avut loc în lume antică cauzate de Alexandru şi urmările
acestora
Extensie: exerciţii de completare a unei hărţi mute
Bibliografie: - S. Bernstein, P. Milza, Istoria Europei, vol.I, Instit.Eur., 2000, p.127-137
Evaluare: Pe parcursul lecţiei, prin coordonarea elevilor în cadrul procesului instructiv-educativ, se pune
accent pe activitatea individuală (învăţarea prin „redescoperire”), se va formula astfel o evaluare continuă,
formativă.
ANEXA 1

 „Modul de viaţă al .............. a făcut din
ei cei mai buni soldaţi ai Heladei.
Educaţia lor era foarte dură. De la
vârsta de 7 ani fiecare copil îşi părăsea
mama pentru a locui în munţi unde făcea
exerciţii, învăţa să se lupte şi cunoştea
legile statului...”
 „ În alt oraş-stat grec, cetăţenii nu numai
că hotărau cum să-şi conducă statul, ci
chiar îşi împărţeau funcţiile... Oamenii
considerau că participarea la
conducerea statului era un lucru tot atât
de firesc ca şi munca la câmp... „

Despre ce polis grec este vorba în primul text? Dar în al doilea?

În care dintre ele ţi-ar fi plăcut să trăieşti? Argumentează-ţi răspunsul.

 „În strâmtoarea Termopile, perşii erau
aşteptaţi de spartani şi tebani. Împăratul
Xerxes a încercat să-i convingă să
predea armele, dar regele spartan i-a
răspuns simplu Vino să le iei! Fiind
trădaţi, grecii au murit eroic, iar pe locul
luptei există şi azi un monument pe care
scrie Trecătorule, du-te şi spune Spartei,
că noi am murit aici apărând legile ei!”
 „În acest timp, flota grecilor se afla la
Salamina. Strategul atenian care o
conducea a recurs la un vicleşug şi a
reuşit să obţină o strălucitoare victorie
asupra grelei flote persane.Resturile
armatei persane au fost înfrânte definitiv
la Plateea de spartanul Pausanias şi
atenianul Aristide, iar rămăşiţele flotei
lor au fost scufundate la Micale.”

Daţi numele celor doi viteji luptători: regele spartan......................................... şi

strategul atenian........................................... .

 „Statele aristocratice precum Sparta invidiau puterea militară şi strălucirea culturală a Atenei...
Din învecinatul Pelopones, Sparta pândea toate slăbiciunile Atenei, în speranţa că o va putea
înfrânge...În urma acestor evenimente s-a iscat un război nenorocit care a durat 27 de ani, până
în anul 404 î.Ch, când Atena a fost înfrântă, zidurile ei dărâmate, iar flota arsă. De slăbirea
polisurilor greceşti a profitat un mic stat din nord, Macedonia, care le-a supus rând pe rând în
timpul domniei regelui Filip al II-lea.”

De ce s-au luptat între ei grecii?

Cum s-a numit acest război nenorocit?
Cine a avut de câştigat în urma războiului?
ALEXANDRU CEL MARE (MACEDON)
 ANEXA 2

 “Macedonenii erau înrudiţi cu grecii, dar aceştia îi dispreţuiau, spunând că nici de sclavi nu erau buni....”
 „Întreg Peloponesul era în dezbinare. Nici cei care îi urau pe spartani nu aveau destulă putere pentru a-i
nimici, nici cei pe care Sparta îi aşezase în fruntea cetăţilor nu mai erau stăpâni pe ele. Şi în toate cetăţile
domnea o dezbinare şi o vrajbă fără sfârşit. Filip vedea lucrurile acestea şi dădea bani trădătorilor din toată
Grecia ca să învrăjbească popoarele, aruncându-i pe unii împotriva altora. El folosea greşelile cetăţilor ca să
se pregătească şi să se înalţe în paguba tuturor.”
Demostene, „Discursuri”
Cine erau macedonenii?
Ce rege a făcut din micul regat macedonean o putere şi prin ce mijloace a supus cetăţile greceşti?
 „Macedonenii au uşurat armura hopliţilor, pentru ca mişcările să fie rapide...şi i-au dotat cu lănci lungi de 6-7
metri, numite sarise... Hopliţii erau adunaţi în formaţiuni compacte de 16 rânduri, aşa numitele falange
macedonene şi se apărau cu scuturi lungi... Când se adunau formau un fel de arici peste care duşmanul greu
mai putea trece...” (vezi imaginea din manual, p.87)
Martino Menghi, „Atlasul Greciei antice”, p. 114
Cum se numea formaţiunea militară inventată de macedoneni?
 „Filip s-a purtat blând cu cetăţile greceşti cucerite. El le-a unit în Liga de la Corint şi se baza pe ajutorul lor
pentru a realiza un plan măreţ – cucerirea marelui inamic al grecilor, statul persan. Din păcate, el a fost
asasinat înainte de a organiza marea campanie militară în Asia.”
Ce dorea să facă Filip al II-lea cu ajutorul cetăţilor greceşti?
 Cel mai faimos militar grec din toate timpurile este Alexandru Macedon, supranumit Alexandru cel Mare.
Tactician de geniu, Alexandru şi-a început lungul şir al victoriilor învingându-l pe împăratul persan Darius
al III-lea pe râul Granicus (334 î.Ch..). Lungul şir al victoriilor a continuat la Issos(333 î.Ch.), Tyr (cetate pe
care a asediat-o timp de şapte luni, 332 î.Ch.), în Egipt (aici a fost primit ca un zeu), apoi s-a reîntors spre
Mesopotamia (331 î.Ch.), unde a cucerit vechile oraşe Babilon, Susa şi capitala perşilor, Persepolis (pe care
a ordonat să fie jefuită şi distrusă). În anul 326 î.Ch. el a trecut fluviul Indus spre India de astăzi şi numai
oboseala soldaţilor săi l-a determinat să se oprească din înaintarea sa spre sud. Astfel a ajuns Alexandru cel
Mare să stăpânească cel mai întins imperiu din câte existaseră vreodată, aducându-i pe greci în Orient.
Atlas de istorie a lumii, p. 28-29
Urmăriţi pe hartă traseul urmat de armatele lui Alexandru.
 A murit la numai 33 de ani, bolnav probabil de ciumă, fără să-şi vadă proiectele terminate. „Întrebat de intimi
cine avea să-i urmeze la tron, Alexandru le-a răspuns cel mai capabil!, dar după alţi autori, el ar fi adăugat că
vede cu ochii marea întrecere funerară ce va avea loc la moartea sa.”
Arrianus, Expediţia lui Alexandru Macedon în Asia,
 Imperiul lui Alexandru Macedon nu a supravieţuit morţii creatorului său. A fost împărţit în multe state
(regate elenistice) conduse de generalii săi (numiţi diadohi sau succesori), aflaţi într-o continuă luptă între ei
şi pentru împărţirea domeniilor macedonene. În urma războaielor, s-au consolidat trei regate mai puternice:
al Siriei guvernat de dinastia Seleucizilor, al Egiptului sub dinastia Ptolemeilor şi al Macedoniei conduse de
dinastia Antipatrizilor.
Ce s-a întâmplat cu imperiul macedonean după moartea lui Alexandru?
Cine erau diadohii?
Ce state elenistice au rămas din fostul imperiu?
 În schimb, ceea ce i-a supravieţuit a fost proiectul unui stat universal, fondat pe un bogat patrimoniu cultural
şi menit să răspândească fericirea popoarelor. Pe plan cultural, visul său s-a realizat: arta şi cunoştinţele
grecilor s-au răspândit mult în Asia şi Egipt. Amestecate cu elementele culturale autohtone, ele au dat
naştere unei noi civilizaţii înfloritoare, cea elenistică, adăpostită în marile oraşe create de Alexandru pe tot
întinsul marelui său imperiu. Cultura greacă (elenă) domina spiritul oamenilor, de aceea perioada ce a
urmat cuceririlor lui Alexandru şi până la formarea Imperiului roman (secolul I î.Ch.) poartă denumirea de
epocă elenistică.
Definiţi civilizaţia elenistică.
Ce perioadă din istoria antică poartă denumirea de epocă elenistică?
 ŞTIAŢI CĂ:

 Alexandru a devenit rege al Macedoniei după asasinarea tatălui său, Filip al II-lea, în anul
336 î.Ch. El a luat imediat măsuri pentru a preveni orice mişcare de insubordonare, atât în interiorurl
ţării, cât şi în afara ei, asigurându-şi o poziţie de lider de necontestat. Alexandru a condus trupele sale
în lupte victorioase împotriva oraşelor-state greceşti, a Egiptului şi a Imperiului Persan, conducând
aproape toată lumea civilizată cunoscută până atunci în istorie, până la momentul morţii sale, care a
survenit în anul 323 î.Ch, la vârsta de doar 33 de ani. Este considerat un geniu al tacticii militare şi era
recunoscut pentru egoismul şi cruzinea sa neiertătoare.
 Fiind copil, Alexandru a beneficiat de o educaţie aleasă, profesorul său personal fiind însuşi
filosoful Aristotel?!
 Alexandru s-a inspirat permanent din faptele eroilor amintiţi de Homer, în epopeea sa
Iliada, şi ţinea tot timpul la el o copie a acestei opere literare?!
 Când a atacat Teba, Alexandru a ordonat distrugearea tuturor clădirilor, cu excepţia
templelor şi a locuinţei poetului Pindar?! (fapt care arată cât de mult respecta opera acestuia şi
cultura, în general)
 Alexandru a fondat peste 70 de oraşe minunate pe tot întinsul imperiului pe care l-a creat,
majoritatea purtându-i numele?!

SCHEMA LA TABLĂ

- macedonenii – popor înrudit cu grecii, stabilit la nor de polisurile greceşti

- primul rege important – Filip al II lea (cuceriri, înflorire economică, falanga macedoneană)

- Alexandru Macedon (336-323 î.Ch.)- fiul lui Filip al II-lea, cuceriri, cel mai întins imperiu din istorie,
dar şi cel mai efemer

- diadohii : 3 state elenistice Siria (Seleucos), Macedonia (Antipatros), Egipt (Ptolemeu)

- civilizaţia elenistică: amestec al elementelor culturale greceşti cu cele autohtone, dar cu preponderenţa
primelor (răspândirea limbii şi a cunoştinţelor greceşti în toată lumea); monarhul elenistic – amestec de
pamântean şi divinitate, după model oriental; oraşe – centre de iradiere culturală (Alexandria din Egipt)
 Succesiunea secvenţelor de învăţare:

Momentele Ob. Conţinutul informaţional-formativ Dozare Strategii Evaluare

lecţiei op. Activitatea profesorului Activitatea elevilor
metode mijloace
Se citeşte catalogul, pentru Răspund la întrebările profesorului 2 min
Activitate efectuarea prezenţei.
pregătitoare

Realizarea Verifică cu ajutorul unor texte Elevii tratează următoarele subiecte: 10 min Descoperirea Texte
sensului istorice (Anexa 1) noţiunile - „cazarma” spartană comparativ cu democraţia Comparaţia prezentate
predate anterior privitoare la: ateniană (care regim era mai bun după părerea în xerox Observarea
- Sparta şi Atena lor?) Lucrul cu sistematică
- Războaiele medice - vor prezenta două nume de eroi ai luptelor cu izvoare
- Războiul peloponesiac perşii (regele spartan Leonida şi strategul istorice
atenian Temistocle) (studiul de
- vor găsi cauza războiului peloponesiac şi text)
urmările acestuia (strălucirea şi bogăţia Atenei
în timpul lui Pericle – cucerirea cetăţilor
greceşti de către Macedonia) Descoperirea

Informează că vor primi Receptează mesajul, direcţionând structurile 1 min Expunerea Tabla
informaţii privitoare la cognitive către preluarea şi procesarea de noi
Alexandru Macedon, geniu informaţii
militar al istoriei omenirii

Reflecție Prezintă: Receptează mesajul, citesc pe rând textele şi 25 min Expunerea Tabla
- textele (Anexa 2) răspund la întrebările din josul lor, obţinând Explicaţia Textele Observarea
- harta (Anexa 3) astfel informaţiile necesare întocmirii schemei Descoperirea prezentate sistematică
- schema la tablă de la tablă. Studiul pe în xerox
Urmăresc explicaţiile date pe hartă. text Harta
Notează pe caietele de clasă schema de la tablă. Conversaţia
euristică

Extindere Prezintă o bandă a principalelor Completează locurile libere din dreptul datelor 10 min Conversaţia Banda
date din timpul domniei lui cu evenimentele corespunzătoare şi adaugă de fixare cronologică
Alexandru şi o hartă mută. numele lipsă de pe harta mută. Harta mută