compensatici medulare. Se presupune ca numarul de hematii pierdute poate fi restabilit de maduva osoasa in timp de 30-35 zile. Principiile patogenetice de corectie a anemiei posthemoragice acute consta in: a) oprirea sangerarii, b) restabilirea volumului séngelui circulant, c) restabilirea masei eritrocitare. Anemia posthemoragica cronica Anemia posthemoragica cronica este rezultatul unor sangerari neinsemmate §1 repetate. Se atest in ulceratii gastrice sau duodenale, ‘jntr-iin Sir de afectiuni ca: polipii intestinali, dismenoree, hemoroizi etc. in aceste situatii, organismul pierde cantitati de fier mai mari fafa de cele ce pot fi restabilite cu hrana. La inceput, anemia este compensata, iar ulterior, daca ea persist un timp indelungat, rezervele de fier in organism sunt epuizate, ceea ce conduce la aparitia anemiei fierodeficitare cu hipocromie si microcitoza eritrocitara, cuhipoplazia sau aplazia maduvei osoase. —~ Deficitul de fier contribuie nu numai la dereglarea sintezei hemoglobinei, dar si la dereglarea sintezei unor fermenti respiratori, iar, drept consecinta — lamicsorarea formitrii energiei. in sangele periferic se constata eritrocite cu dimensiuni mici (microcitozd). Micsorarea cantitatii de hemoglobina in eritrocite determin’ aparitia eritrocitelor hipocrome._ — Prin urmare, veriga principala in patogenia anemiei posthemoragice croffice etereglareasintezei hemogtobinei, apirutacarezultatal carenfet fierului in organism (Vezi si Anemia prin carenja de fier). 31.3. Procesele patologice si schimbarile reactive in sistemul leucocitar Leucocitele sunt elementele figurate ale séngelui implicate in apararea organismului, La adulti, numarul normal de leucocite in sangele periferic atinge cifra ee sdngele nou-nascutilor 12 000; 20 000 leucocite/mm’, iar la sugari 9 000-12 000 leucocite/mm’. Generalitifi. Din punct de vedere morfofunctional, leucocit de pelule fo mCH > CRE. =H oe CRC lm Sr Ne +) leucocitele, in citoplasma carora granulatialipseste, sunt denumite agranuloeite far dupa aspectul nucleului se mai numese — /ewcocite monon Granulocitele constituie 67.5%, iar agranulocitele — 32,5% din totalul leucocitelor. Leucdcitele granulate, dupa particularitatile granulafiei, se clasifica in: leucocite neutrofile (60-62%), eozinofile (2-4%) $i bazofile (0,5-170) cree granulate, la randul lor, sunt reprezentate respectiv de limfocite (25-35%) si de monocite (5-7%). Reprezentarea procentuali a tuturor formelor de leucocite poarta denumirea de formuld leucocitaré. za reprezinti procesul de formare si maturizare a granul eam Etapele de diferentiere si proliferare a granulocitelor sunt urmatoarel ssteni" > Gelula formatoare-de"colonit a: muTOeitelor si: monocit anatase emo ie eSTote Gramuloctielor (CFC-G);—-jmicloblast *AGésk proces theepe de la mieloblast, traversand prin etapele: promielocit, ‘metamielocit, granulocit nesegmentat si granulocit matur cu nucle segmentat si granulatii in ranulocit rranulocitopoieza este efectuati prin mai multe mecanisme: = mecanismele umorale locale desfasurate prin intermediul: rranulopoietinei tisulare (cu actiune similara erotropoietinei); istemului de factori inhibitor’ si factor’ stimulatori. Factorii inhibitor’ blocheaza sinteza AND-lui si mitoza la nivelul mielocifilor, iarfactorii stimulatori accelereazi eliberarea in circulatie a leucocitelor medulare stocate (metamielocitilor si \ granulocitelor nesegmentate); (@Bistemului chalo Teucocitare, ntichalon. Chalonul blocheaza atat granulocitopoieza, cit $i ‘antichalonul stimuleaz specific sinteza AND-ului dezvoltarea altor se mielocitar; 5) - mecanisme neuroendocrine: componenta mecanismului reglator nervos,este reprezentata de centrii simpatici ai granulocitopoiezei din hipotalamus, Gr. Benelato 3 demonstrat ca stimularea acestor centri cuunde ultrascurte conduce la cresterea numarului de leucocite circulante si in acelasi timp stimuleaza fagocitoza. Stimularea secrefiei factorului eliberator (CRF) hipotalamic determina secretia de corticotropini din hipofiza anterioard, care stimuleazi cresterea secretici de glucocorticoizi. Glucocorticoizii, producand efecte inhibitorii la nivelul maduvei osoase, conduc la aparitia ‘eozinopeniei si limfopeniei. Totodata, hipofiza, prin intermediul hormonilor somatotropi si ulocitopoieza. i ui stimulator splenic), find ul de distrugere a tuturor elementtelor figurate ale singelui. un proces de formare si maturizare a limfocitelor. Acest proces S desfiigoara in; a) maduva rosie r unde are loc diferentierea celulelor formatoare de colonit limfocitare (CECLI EST in hioete estate Bs +) timus, unde limfocitopoieza depinde doar de vitalitatea celulelor stem; =200=‘ ganglioniilimfatict ssplina, unde limfocitopoieza este antigen determinant, lula medulara pluripotent este orienta in dou directs una reprezentatd de celula formitoare de coloniimixte (CFC-GEMM) si alta de celulaformatoare de colon limfocitare (CECLITSB) Sai ieeae e ean {esuturlimfatee.Seadmitin mod conventional umtoaele tape ale maturizn lnfoitlo: 8)tapa progenitor limocitar, precursor leuocitan¢linfoctlor mature, vergine sau derepaus, )limfoctelormature activate de antigen i) capa diferent temminale eu cxprinare functionals limfoctlor, Procesl de iferentere si maturai a limfoctelor Beste eectuat in dud tect: 0 dizeti implica tnsformares limfoctelor-B in plasmocite cu vats scutce gnereazh cfestor-B.O al drs asi fomaealimfostelor-B eu memore care se menfin inp indlungat in organism, Populi declule Bn dua osoas este consideratl ca limfociteB premature. Din ska oon acest celle migesi a ganglion linfate! sling unde sunt matrizatein limfocite B, care sintetizeaza IgM si IgD, mai apoi maturizandu-se in.limfocite B, ce produc IgG ile ‘S-a demonstrat cl fimfocitele B au pe suprafita lor specific pens deers ain Stade rv secon saa eae LimcitlT (ioctl) a3 sai dematurzare: Itimoit timp, timctecaricele 7, sitimocite medulareT, ‘O parte di celle formatoae de colon mirezi in miduvaosoasi fn ius unde sub cjuneshonnonitinoinsetansfomiinlimfeeeT (amuncompetee) celles ‘Unmumde de ecu, formate nsubtna cota timstl, mraz din ims. imfciele (ait orale, citi medulare), a contact cu antigen, find programste pera ecunonst, activa ise dferenfas,fomnnd genera deceulecudiverse inci: 7 -linfciteevotoice Glr)~recanose distr ecull nfetat cu vis 2 “infocte T, suttoare,relatare (helper) ~ moduleaz4 rlspunsul mun, ajutind acibvarea efector B $7, produ mediators nflamaii teeing) fctr mitogeni Gimiokine); “3 = limfacite Te supresoare inde supesi ink rspunsulimun)s “imfocte Tx memori, rimase in ganglion inf atvate, prolifera formar delimfocitecitotoxie -T, In splind si timus existi un numar nu prea mare din limfocite T mature, care mu jnd responsabile de multiplicarea populatietlimfocitareT, denumitelimfocite T 5136! ‘xemplu, imfocitelese pot transforma: in monocit,celulepiteioide limfoblati, fibroblast, pot deveni celule formatoarede eo snow inDurata de vif alimfocitelor e foarte variat, dela citeva zile pana la 10 ani. Numiral de limfocite in esuturle organismului ede aproximativ 40 de ori mai mare deedt in singele peiferic. ‘Asupra numérului de limfocite 0 influenfé deosebitd are iradierea. S-a demonstrat ¢& dup iradiere numirul de limfocite B poate firestabilit in cAteva luni, in timp ce limfocitele T— doar rnumai peste 35 ani "Moneta? tun proces de formare a monociteloraSunt celule mononucleare produse in miduva osoasi din celule “stem” specifice, dups care tree penta putin timp in singe (12 ore). Dupé aceasta trec in fesuturi, devin functional active si se transforma im etisulare| itatea dea fagocita. Monocitele, ca si neutrofilele, sunt repartizate ‘pool-ul parietal si cel circulant, schimbandu-se unul cu altul. De ex., la administrarea epinefrinei are loc redistribuirea celulelor din pool-ul parietal in cel circulant. Macrofagele totdeauna se afla in fesuturile si cavitifile organismulu, asigurand “recunoasterea” agenfilor striini, secret substante biologic active, influenteaz migrarea neutrofilelor, stimuleaza proliferarea celulelor mononucleare, iau parte in “prezentarea” antigenelor limfocitelor-T, climin’ un sir de mediatori ca: prostaglandine, bradikinind etc. De menfionat ci macrofagel Tule mari cu capacitatea a, col (-plasmina etc. Capacitatea bactericid’ a monocitelor € cu tiultmai mica decdt a macrofagelor. ‘Trebuie menfionat cd monocitele si macrofagele sunt sta funcfionale ale aceluiagitip celular din sistem! reticulohistocitar#Mionocitele participa la rispunsul imun, in fazele prevoce, fiind {ntr-un numar sporit iin unele boli infecfioase ca: malaria, tuberculoza,sifilisu sa. © Tulburarea leucocitopoiezei poate fi exprimati prin sporirea sau prin reprimarea leucocitopoiezei. Leucocitopoieza sporitd poate fi indus atat prin intermediul intensificérii procesului de proliferare reactiv’ temporari cu o producere maritd de leucocite normale, cétsi prin hiperplazia tumoralé, caracterizati prin cresterea numarului de leucocite patologic modificate. Sporirea leucopoiezei cu caracter reactiv apare la actiunea agentilor infectiosi, complexultt antigen-anticorp, a unor substanfe chimice, Leucocitopoieza poate fi sporita si de surplusul factorilor stimulatori ai leucopoiezei “Peeps. limfocito-, monocito- poietinelor), precum si de micsorarca €laborarii inthibitorilor acestor factori. in asemenea circumstanfe se constati proliferarea celulelor leucopoietinsensibile ale maduvei osoase eu ‘accelerarea diferentieri lor ulterioare in leucocite mature. {in funcfie de actiunea factorului etiologic, depinde care anume celule ale seriei leucocitare vor fi supuse hiperplaziei. $-a dovedit cd endotoxinele bacteriene ale strepto- 5 stafilococilor provoaca intensificarea claborarii, mai cu seama, a neutrofilopoietinelor, ceea ce condifioneazi hiperplazia celulelor seriei granulocitare cu accelerarea diferentierii predecesorilor granulocitopoiezei, ‘maturizarii si iesiri (diabaze?) granulocitelor neutrofile din maduva osoasi in singele periferic. modificare asemanatoare a leucopoiezei se constatdinintoxicati de origine endogent ‘cu produsele descompuneriitisulare (de exemplu, in hemoliza acuta, hipoxie, infarct miocardic, tumori maligne ete.). aie ; =202-Pentru maladiile cu caracter alergic e caracteristica intensificarea producerii cozitiofile st accelerarea diabazetacestora din miduva osoasa it Aceste fiexplicate prin capacitatea limfocitelor (dupa stimularea antigenica) de a elimina in surplus factorii stimulenti ai eozinofilocitopoiezei cu sporirea formérii de granulocite eozinofile. Se presupune c sub actiunea unor yinssuri si a microorganismelor se poate amplifica claborarea stimulenfilor limfocitopoiezei, concomitent cu micyorarea de inhibitori specifici ai proliferari limfocitelor. In afara de aceasta, are importanté histamina si alte substanfe biologic active, care sunt eliberate in reactiile antigen-anticorp, stimulénd iesirea granulocitelor eozinofile din miduva oaselorin sange. 3 ‘Asemanator e si mecanismul de sporire a monocitopoiezei sub actiunea monocitopoietinelor, formarea cirora.e stimulatd de virusi, microorganisme, protozoare ec. Sporirea leucocitopoiezei cu caracter reactiv sau de origine tumhorala conduce la aparitia modificarilor calitative si cantitative ale leucocitelor din sangele periferic. 31.3.1. Modificdrile calitative ale leucocitelor AAAS\, in sangele periferic se pot constata urmatoarele modificari calitativeo /prezenta in sdngele periferic lor imature din etapele de iferentiere si proliferare, care in norma nu le depistam in frotiul sanguin, de exemplu, mieloblasti, promielociti, mielocifi, limfoblasti, monocitoblasti si alte forme intermediare ale procesului de maturizare; )-vacuolezarea citoplasmeisi ((mairar) anucleului leucocitelor neutrofile = semn caracteristic al degenerarii severe a celulei, ce apare in septicemie, boala actinic’, abcese etc.; NaS “ granulatia toxicd a neutrofilelor, determinata de coagularea Pi aciar crimson oil sanguin in caz de infectii si xicatii; ~aparitia de ee cea cunuclee hipersegmentate prezinta la un semn caracteristic i degenerativ depistat in frotiul sanguin jn anemia pernicioasa, boala actinica ete. hip romatozd —pierderea capacitatii nucleelor de a se coloranormal; rezenta neutrofilelor lipsi i i cu c lee picnotice; g - prezenta neutrofilelor cu picnozd accentuatd a nucleelor — semn fegénarativ, caracterizat prin condensarea structurii cromatinei nucleelor si prin micsorarea in dimensiune a substanjei nucleare sau chiara celulei; — =208=@ = prezenya neutrofilelor cu 8) ie bazofila in citoplasma; Qa - anizocitoza leucocitard caracteristica, mai cu seama, pe : 2 eager st bas $i depistate in frotiul sanguin in toxicoza grava, septicemic, tubei pernicioasi ete. % Se mai pot depista in frotiul sanguin si diverse anomalii constitutionale leucocitare: ~anomalia Alder, caracterizata prin prezenta de granulatii azurofile mari si numeroase if Heutrofile, in eozinofile si bazofile; @ - anomalia nucleara “Pelgher”, caracterizata prin prezenta de neutrofile Adulte, dar See niicleul avand forma de bob, elips, haltere etc. O astfel de hiposegmentare rezulta ca urmare a unui defect genetic enzimatic, onsabil de desftisurarea normal a diferentierii nucleului leucocitar, - prezenja asa-numitului fenomen LE (cells), care includ @corpii \cmiioalint cD} aaa mule "scl Whee LE. @ ~ Celulele-LE nu sunt altceva decat un fagocit, mai frecvent neutrofil, ai rar eozinofil sau monocit, iar uneori un macrofag de natura limfocitara, contine un corp hemotoxilinic omogen. . ) - Corpii. i reprezinté o formatiune nucleara rotunda, avand dimensiunea unui leucocit cu consistenta omogena. - Asa-numita “rozetd” reprezinta un cere format din leucocite, atasat pe corpul hematoxilinic. Toate acestea sunt semne caracteristice pentru unele afectiuni de origine autoimuna (lupusul erythematos, sclerodermia, dermatomiozitele, artritele reumatoide, hepatitele agresive, ciroza etc.). 31.3.2. Modificarile cantitative ale leucocitelor Modificarile cantitative ale leucocitelor sunt exprimate prit si leucopenii, j 313.21, Leucocitozeley ‘ Leucocitozele reprezinta cresterea numarului de leucocite intr-o unitate volumetrica de sange peste limita maxima normala (9.000 leucocite/mm’). Leucocitoza apare ca 0 reactie temporaria a sistemului hematopoietic la actiunea divergilor factori etiologici: fizici, chimici, biologici. Deosebim -ao4> leucocitoze dicen ; iLT. Leucocitozele fiziologiegse constata in conditii fiziologice, de exemplu, Janou-nascufi, gravide, dupa.un efort fizic cy 1} , [Leucocitozele patologica’pot fi de origine in efrass de exemplu, aparuta in meningita, ae pneumonie etc.), inflamatorie—in diverse boli inflamatorii, toxica sen in intoxicatii eu benzol, anilina, toxica O endogend — inure! ticd et nembragica —aparuia dupa endogendi— in uremie, coma diabetica etc., posthembragicd —aparuta dupa sangerarile acute. Patogenia, Leucocitoza se poate instala prin urmatoarele mecanisme: @ leucocitoza prin in tensificarea leucocitopoiezei cu iesirea leucocitelorin patul vascular, ca rezultat al activarii granulopoietinei tisulare, factorilor inductori, care ar accelera eliberarea in circulatie a leucocitelor medulare sau ca urmarea diminuarii sintezei unor factori inhibitori, care ar bloca mitozele la nivelul mielocitilor. in aceste situatii are loc cresterea atat anumitului de celule proliferative, cat si a numarului de celule diferentiate, leucocitoza fiind numita leucocitoz@regeneratorie sau absoluta. b) leucocitoza prin activarea blastomatoasd a leucopoiczei se instaleaza, in cazul in care are {og selina Satolerscon agen cu declansarea leucozei, leucocitoz: ‘doar ca o urmare a cresterii atat a numiarului de leucocite, care se multiplicd normal, cat sia celor blaste cu iesirea lor din m&duva osoasa in sAngele periferic. leucocitoza prin redistribuirea leucocitelor in patul vascular are “un caracter temporar si nu este insotita de intensificarea leucopoiezei si de marirea numarului de leucocite tinere. Se atesta cresterea numarului de “Teucocite local, de exemplu, in vasele microcirculatorii ale plamanilor, intestinului, ficatului, in caz de soc traumatic $i anafilactic. d) leucocitoza prin hemoconcentratie reprezinta 0 consecinta a deshidratarii Rem ci aime ‘incoercibila, poliurie etc. in functie de faptul pe seama ciror leucocite are loc cresterea preponderent a nui eozinofile, bazofile, ~ Leucocitozele neutrofile (neutrofilia) —cresterea numarului de neutrofile~ in sangele periferic in cifre absolute peste limita valorilor normale (6000 — 6500 leucocite/mm?), atestdnd in hemograma peste 65% din numarul total al leucocitelor. =905e,es Leucge ozele 1 Leucocitoza Leucocitoza Leucocitoze bazofila eocinofilé neutrofile wi Monocitoza Limfocitozele Leoni =¥ neutrofild cu a4 devierea Limfocitoza absolut Limfocitoza acleatileee relativa “dreapta Leucocitoza neutrofila cu devierea nuclear& spre | Tipul Tipul regenerativ hiperregenerativ Tipul degenerativ Tipul Tipulzegenerativo- hiporegenerativ degenerativ Fig. 31.19, Clasificarea leucocitozelor. Neutrofilia se constata in: intoxicatii de origine en a, procese inflamatorii acute, hipoxie, infarct miocardic, pneumonie, scarlatina, difterie et eo. etc. Mecanismul de producere aneutrofiliei se explica prin actiunea diversilor factori etiologici, care provoaca intensificarea sintezei leucopoietinelor, iar ca urmare rezulta hiperplazia reactiva a celulelor seriei granulocitare cu accelerarea proceselor de diferentiere si maturizare a celulelor granulocitare siiesirea, mai cu seam, a granulocitelorneutrofile din depozitele osomedulare in sangele periferic. Proliferarea intensa conduce la marirea numarului de metamielociti si neutrofilennesegmentate in singele periferic. in legitura cu aceasta, 0 deosebita importanta au asa-numitele devieri nucleare “spre stanga” si “spre dreapta”, caracteristice leucocitozei neutrofile. ¥ Cres lui de neutrofile intermediare imature (a mielocitilor, metamiclocifilor si.neui elor nesegmentate) in sangele periferic ¢ -~206—O& considerata ca o deviere nucleara “spre sténga” si invers, marirea numarului dencutrofile segmentate si celor polisegmentate poartd denumirea de deviere nucleara “spre dreapta”. (P) Leucocitoza neutrofilé cu deviere nucleara “spre stanga” moderata tip hiporegeneratiy se caracterizeaza print-o neutrofilie moderat’ (9000-10000 leucocite/mm:*), concomitent cu cresterea in formula leucocitara a neutrofilelor nesegmentate (peste 5-6%). Se atest, de exemplu, ininflamatie. )) Leucocitoza neutrofila cu deviere nucleard “spre stanga* pronunfat tip regeneratiy se caracterizeaza printr-o neutrofilie pronuntata (13 000 — 15 000 leucocite/mm”), prin cresterea in formula leucocitara a neutrofilelor nesegmentate (peste,6 — 8%) sia metamielocitilor peste 2— 4%). Se constata in progese purulente. 3) Leucocitoza neutrofila cu deviere nucleara “spre stanga” foarte “pronuntata tip hiperregenerativ se caracterizeaza prin cresterea exagerata a numarului total de leucocite (30000-40000 leucocite/mm’). in formula leucocitara se constat neutrofile nesegmentate (peste 6-8%), metamielociti (peste 2-4%) si 2% de mielociti; mai mult ca atat, in frotiuF sanguin se observa granulatia toxica a citoplas: Oastfel de leucocitoza p junt caracterizate atat prin cresterea considerabil anumiarului total de leucocite, ct si prin cresterea numarului de neutrofile intermediare imature (promielocitilor, mielocitilor), asemanatoare cu cele aparute in leucoze, dar care dispar din sAnge la inlaturarea factorului etiologic. \Etiologia) Reactia leucemoida a randului mielod apare la actiunea virusurilor, microorganismelor, substanfelorbiologic active, eliberate in reactiile ‘imnune sau alergice. Mai frecvent se poate instala in bolile infectioase si parazitare, septicemie, reumatism, intoxicatii severe, reprezentand doar un simptom hematologic al acestor aféctiuni. /iecanismullde producere poate fi explicat prin aparitia unui focar de_ hiperplazie reactiva in fesutul leucopoietic cu stimularea leucocitopoiezei fie prin intermediul st {ari sintezei leucopoietinei, fie prin intermediul micsorarii nivelului de factori inhibitori ai proliferarii. —207-Se disting mai multe tipuri de reactii leucemoide. Reactia leucemoida a randului granulocitar se intalneste mai frecvent in septicemie, tuberculoza, scarlatina, difterie, pneumonie, procese purulente, Colagenaze-cte. e Dupi tipul de celule, ce invadeaza sangele periferic, se disting reactit _leucemoide promiclocitare, miclocitare si limfocitare. Uncori in sangele periferic se observa simieloblasti, eactia leucemoida tip eozinofil se constata in bolile alergice, in -ascaridoza, psoriaza, bolile imune si autoimune —situatii in care in sangele periferic se constata cantitati mari de histamina, substante biologic active, ceea ce conduce la amplificarea elaborarii stimulentilor eozinofilopoiezei. Reactia leucemoida tip monocitar se observa in bolile cronice: tuberculoza, sifilis, piclonefrita etc. Reacfia leucemoida tip limfocitar se atest in mononucleoza infectioasa, hepatita cronica agresiva, colagenoze. “De mentionat faptul ca reactiile leucemoide nu sunt supuse unui tratament special, intrucdt modificarile aparute in sistemul hematopoietic dispar indati dupa tratamentul bolii respective. Leucocitoza neutrofili cu devierea nuclear’ “spre stanga® tip regenerativ-degenerativ se caracterizeaza prin cresterea moderata a numarului deneutrofile nesegmentate, metamielocitilor si prezenta mielocitilor. Numarul total de leucocite este marit, iar numarul de neutrofile mature — diminuat. in frotiul sanguin se atesta geutrofile cu picnoza a nucleelor, vacoalizarea citoplasmei, granulatia toxica. O astfel de leucocitoza se constat’i ® Leucocitoza neutrofila cu devierea nucleard “spre dreapta“tip legenerativ se caracterizeaza prin lipsa sau reducerea considerabila a neutrofilelor tinere (metamielocitilor ad cu prezenfatirfrotiul sanguin a neutrofilelor gigante. inneutrofile se constat vacuolizarea citoplasmei si hipersegmentarea nucleelor (5-6 si mai multe segmente), ceea ce denota suprimarea activitatii maduvei osoase, find totodata si un semn hematologic caracteristic pentru anemia pernicioasi, boala actinica si pentru alte afectiuni cu caracter degenerativ. j Prin urmare, leucocitozele neutrofile reflect originea microbiani aalteratiei, jarin intoxicafii grave denota gradul distructiy al procesului patologic respectiv. — 208 —p ’ Leucocitoza eozinofilé (eozinofilia) reprezinté o crestere a numarului de eozinofile peste 700 eozinofile/mm’*. 2 Eozinofiliaeste 0 reactie specifica a organismului la patrunderea proteinelor heterogene, limitand leziuni imune. De exemplu, histaminaza eliberata din eozinofil inhiba histamina, fosfolipaza D inhiba factorul trombocitactivator, arilsulfataza B inhibi substanta de actiune lent a anafilaxiei. Factorii cei mai activi chimiotaxici pentru eozinofil sunt complexele antigen-anticorp. Actiunea chimiotactica o au si enzimele proteolitice, fibrina $i histamina. Eozinofilele actioneaza la fel ca si neutrofilele la stimularea chimiotactica produsa de C5, C6, C7, precum si de IgG,. Prin urmare, cozinofilia denoti o hiperreactivitate alergica, fiind atestati;* de regula, ia boli alergice, infestari parazitare, dermatoze, astm bronsi _uticarie, colagenoze, iqsuficienta suprarenalelor, infarct miacardic (perioada de ins&natosire), alergia alimentara, leucoza mieloida cronica, laadministrarea de antibiotice, sulfanilamide etc. Leucocitoza bazofila (bazofilia) reprezinta cresterea numarului de azofile din sAnge peste 150 bazofile/mm:’. Bazofilia insoteste, de obicei nivelurile crescute de IgE; se intalneste in leucoza micloida cronicA, policitemie, anemia pernicioasé, hipotireoza, diabet zaharat, hepatita acuta (perioada icterica) etc. Far I Opa AD Soma es Scaderea numiarului de bazofile in sangele periferic se observa in starile de stres, hipertiroide, la administrarea de corticosteroizi. NV \6® —3200, ‘eprezjnta cresterea numarului de limfocite peste limitele valorilor maxime—3 200 limfocite/mm*, fiind denumita i limfocitoza absoluta. [Limfocitoza absoluta primaracu valori maxime ale numarului de limfocite este intalnitd constant in leziunile neoplazice ale seriei limfoide — leucoza limfoida cronica, limfoamele nonHodgkiniene si Hodgkiniene, in care alaturi de modificarile numerice ale limfocitelor se constatd si atipismul celular al acestora. imfocitoza absolut secundara (reactiva) se poate constata in infectiile virale (de ex., in mononucleoza infectioasa, tusea convulsiva), in care limfocitoza este asociata cu monocitoza. Olimfocitoza reactiva moderati se observa si in alte boli infectioase acute (de ex., in parotidita epidemica, varicela, rubeola, —209-—rujeolietc.), inbolile infectioase cronice (tuberculoza, toxoplasmoza, brucelozi sifilis, etc.), inunele tulburari de metabolism: (rahitism, hipertiroidie). imjocitoza relativa sau falsqo numim in cazul in care numarul total de Jeucouite este micsorat sub valorile normale, intimpce valoarea procentuala a limfocitelor in formula leucocitara creste pe seama micgorarii valorii procentuale, aaltor leucocite, de exemplu, a neutrofilelor. Numarul absolut de limfocite nu depaseste 3000 limfocite/mm’. Limfocitoza relativa se constata in afectiunile insotite de neutropenie, agranulocitoza, in bolile virotice, febra tifoida s.a., reflectand o suprimarea granulocitopoiezei, a ——~Monocitozakreprezinta cresterea numarului absolut de monocite peste 800/mm’. Monocitoza este intalnita freevent in diverse neoplaail specifics (eucemiile monocitare simielomonocitare), in bolile mieloproliferative cronice (trombocitemia esenfiala, policitemia vera, metaplazia mieloida etc.). Monocitoza, de regula, reflecta diferitele mecanisme, prin care poate fi stimulata productia medulara de monocite. De ex., endotoxinele, antigenele' tumorale si complexe imune pot stimula limfocitele T si/sau macrofagele cu producerea de factori stimulatori de colonii (FSC), care favorizeaza diferentierea monocitelor din precursorii medulari. Un astfel de mecanism explici monocitoza, care se asociaza cu bolile infectioase. Dintre bolile infectioase, in care se constaté monocitoza, sunt infectiile See a oe etc., in care monocitele ‘Sunt implicate in procesul de fagocitoza. O monocitoza moderata se constata la pacientii cu ee ee recum si in unele boli ale tractului gastrointestinal si ficatului fcolita ulceroasa, enterita Tegional By colita granulomatoasa, ciroza etc.). za poate fi intalnita si in convalescenta infectiilor acute, in neutropeniile cronice, find interpretata ca un semn de vindecare, de exemplu, inagranulocitoza. Se constata monocitoza si in anemiile hemolitice autoimune, in care eritrocitele invelite cu anticorpi sunt distruse de macrofagele splenice, in singe find observate monocite cu eritrofagocitoza. -210-3.3.2.2. Leucopeniile | Ceucocitopeniateprezinté micsorarea numarului de leucooite mai jos de valorile minime normale{000 — 4 000jeucocite/mm’ sange. i Leucocitopoieza poate fi reprimata din cauza sintezei insuficiente a leucopoietinei sau din cauza carentei de factori plastici, necesari “Teucacifopoiezei (carenta proteici, insuficienfa cianocobalaminei si acidului folic etc.). Reprimarea leucocitopoiezei se observa la actiunea radiatici ionizante, in metastaze tumorale, in alergia medicamentoasdetc. > Reprimarea leucopoiezei, ca si intensificarea ei, in anumite condifii poate cuprinde toate seriile de leucocite, sau, selectiy, una din aceste serii. De exemplu, sub actiunea radiatiei ionizante are loc distrugerea tuturor Jeucocitelor din fesutul hematopoietic, in timp ce la administr@tea indelungati aunor preparate medicamentoase,mai cu seamd, din grupul acidului salicitic (brufen, ibobrufen, amidopiring etc.), agranulocitoza apare ca rezultat al lezirii selective a seriei granulocitare. Cea mai frecvent’ efieufropenit—micsorarea numarului absolut de neutrofile in sangele periferic mai jos de 2000 neutrofile/mm’ singe, incazul , ‘in care aceasté diminuare atinge cifrele 200-300/mm’, concomitent cu lipsa instalare afegranulocitozei 4 eozimofilelor si bazofilelor,e vorba de Neutropeniile pot surveni ca rezultat al: ‘akeprimarii granulocitopoiezei, lizei neutrofilelorin patul vascular si @©redistributiei neutrofilelor in diferite sectoare ale organismului cit carea lor in depozite. Declansarea acestei neutropenii este legata de tulburarea proliferarii, diferenticrii si maturizarii celulelor “stem”. Poate aparea in cancer cu metastaze in mi sau la acfiunea miclotoxica a unor agent fizici, chimici (de exemplu, doze mari de radiatii ionizante, bénzenul si citostaticele produc hipo- sau aplazie medulara). Neutropeniile conditionate de reprimarea granulopoiczei se constatd gi in intoxicafii cu arsenic, mercur, auretc. in unele circumstante, neutropenia este cauzati de carenfa unor factori necesari proceselor de proliferare si diferentiere (de exemplu, carenta de -211-GCS eor'uott VR proteine, acizi aminafi, vitamina B,,, acidul folic etc.). In cazurile grave (de ex., in anemia aplastic), neutropenia se poate asocia cu trombocitopenie si erjitrocitopenie severa. @ Neutropenia conditionata de liza neutrofilelor poate fi constatati in diferite afectiuni insotite de hiperslenism (de ex., in ciroza ficatului, anemii hemolitice intracelulare), la actiunea unor factori toxici infectiosi, la actiunea complexelor imune, anticorpilor antileucocitari etc. (2) Neutropenia de redistribuire se poate atesta in socul traumatic, find temporara siusorse poate schimbaculeucociioza, = ~~» Eozinopenia—micsorarea numarului absolut de eozinofile in singele periferic mai jos de valorile minime 80-100/mm’. Eozinopenia poate fi constatata in starile de hiperactivitate adrenocorticosteroida din timpul Anterventiilor operatorii, oes Gosunlor Race mee, pec sidupa _Atinistarea indelungatia glucoooticoiior, care au capacitatea de a inhiba maturizarea eozinofilélor in maduva osoasi. Micsorarea numéarului de cozinofile in sangele periferic se intélneste si in perioada precoce a bolilor infectioase, in procesele inflamatoare, in pneumonia acutd, infarct miocardic etc, In asemenea circumstante, restabilirea numiirului de eozinofile denoti aparigia perioadei recanvalescente a bolii si inceputul insinatosirii. granulocitozakeprezinta un sindrom hematologic caracterizat prin micsorarea considerabila sau lipsa leucocitelor granulate in sangele periferic. ~ Poate fi rimarayle exemplu, in anemia ici sau poate aparea ecuindafla actiunea mielotoxica a unor preparate medicamentoase — @ 257 aot ae ing fete, hat Tetra a eee citostaticele si antibioticele, care oprima activitatea proliferativa in seria granulocitara cu aparitia unei granulocitopepii grave, uncori asociate cu trombocitopenie si anemic. fn aparitia agranulocitozei pot interveni si unele mecanisme imune cu formarea de anticorpi antileucocitari (aglutinine, lizine). Unele medicamente formeaza complexe antigen-anticorp pe membrana leugocitelor cud gerea acestora. (Monacitopenia} reprezinta micsorarea numarului de monocite mai jos de valorile minime 270 monocite/mm* sénge. Monocite <150/mm’ singe se intalnese in aplazia medulara, in unele leucemii, precum si la pacienti tyalati cu glucocorticoizi. Monocitopenia contribuie la sporirea sensibilitatii organismului fafa de infectiile cu fungi, mycobacterii si unele microorganisme -212-(fata de care monocitele au rol de protectie), reprezentnd o diminuare a raspunsului monocitar. 31.3.2.3,} Hemoblastozele Hemoblastozele reprezinta un grup de tumori aparute di =e Labaza apatitiei hemoblastozelor sta tulb izariileucocitelor provocata de blocarea diferentierii Tulburarea maturizarii cu sporirea leucocitopoiezei igi jorala are loc sub actiunea factorilor’eancerigeni, care pot provoca dereglari severe in procesul de multiplicare si diferentiere a celulelor hematopoietice, conducand la o inmultire nelimitatiia celulelor atipice cu capacitatea redusi de maturizare. Iesirea leucocitelor imature din m&duva osoasi in sangele periferic se explica prin modificarea permeabilitatii barierei osomedulare. Hemoblastozele, in care maduva osoasa pretutindeni ¢ invadata cucelule tumorale provenite din tesutul hematopoietic si care determina lezarea difuza a maduvei osoase, sunt denumiteVeucozé) 31,3.2.4, Leucozele Leucozele reprezinta ai sistemului hematopoictic, avand in calitate de manifestari roliferarea abundenti a tesutului hematopoietic (hiperplazie), pierderea capacitatii de diferentiere, maturizarea celulelor hematopoietice (andlazie) si invadarea~ organelor nehematopoictice cu celule tumorale (metaplazie).. in sursele literare s-a inradacinat termenul invechit — leucemie, considerat ca sinonim al leucozei, ayand la baza doar invadarea sangelui cu leucocite blastomatoase. Utilizarea acestui termen, dupa parerea lui A. Vorobiovy, este incorecta, intrucat la leucoze apartin si tumorile constitute nu numai din leucocite, dar si din eritrocariocite, megacariocite, mai mult decat atat, invadarea singelui periferic cu leucocite nu este un criteriu obligator in leucoze. (> Etiofogiasleucozelor, ea sia altor tumori, este multilateral: studiati, dar + nue stabilita definitiy. 10h \ Actualmente exist mai multe teorii referitoare la aparitia leucozelor. =213=) (Rofubradtaertontzante7in conditii experimentale, pe animale de laborator se poate ~provoca fool prin SS eat radiafiei ionizante, Sunt date, care demonstreaza cresterea numirului de bolnavi cu leucoza dupa tratamentul efectuat cu raze Roentgen si cu izotopi dioactivi, considerati ca agenfi leucemogeni. Paci salt ef radiatiaionizanté posed o actin lezants specificd asupra crompzomailor din celulele tumorale, 'Rolul factorilor: chimici{ in experiment s-a demonstrat posibilitatea de a provoca leucoza “f animale prin administrarea unor substanfe cancerigene, cum sunt: metilcolantrenul si dimetilbenzantracenul, Se poate stimula leucozogeneza cu metabolifii triptofanului gitiro i. S-a demonstrat c& leucoza poate aparea mai frecvent la lucratorii care au contact direct cu benzolul si alti solventi organici etc. a 3) {RotuTvirusurilor) Existé date experimentale convingitoare, ce dovedese originea virotica ~ in aparifia leucozelor. In urma cercetarilor stiintifice experimentale, au fost descoperiti virusit oncogeni ~ gene, care, instaléndu-se in genom, pot influenfa proliferarea incontinud a celulei, ~~ Originea viroticé a leucozelor la oameni actualmente se pune in discutie, desi este constatati originea virotica a limfomului Burkitt (virusul Epstain Barr, ce confine ADN), La camenii bolnavi de unele forme de leucoza s-a evidentiat in celulele leucemice enzima transcriptaza inversa (ADN -polimeraza ARN dependent) —indicele indirect, ce argumenteazi Postulatul c& leucoza poate fi provocata de virusul oncogen, care confine ARN. Totodaté, a fost dovedit faptul ca proliferarea sporitd a celulelor limfoide in limfomul Burkitt este determinata de mutabilitatea majorata a celulelor cu aparitia de mutafii specifice, ‘aceasta demonstrand originea mutafionala, dar nu infectioasa a acestei tumori. In aparitia leucozei pot avea importani si particularitatile ereditare ale hematopoiezei. De exemplu, sunt constatate cazuri de aparifie a leucozei in familiile unde s-au mai inregistrat imbolnaviri cu asemenea forme de leucoze. S-a constatat o frecventi de imbolnaviri de leucozitcu mult mai mare la bolnavii cu_ anomalii cromozomiale (boala Down, sindromul Klinefelter, Turner), la bolnavii cu defecte Geditare ale Sistemuluiimun ete. A. Vorobioy, analizAnd rolul factorilor etiologici in aparitia leucozelor, trage concluzia ca orice forma concreta de leucoza poate fi conditionata fie de factorii exogeni, fie de predispozitia endogend, sau de combinare acestor factori. Mai mult decat atat » acesti factori de sine statator nu provoaca leucoza, ci determina mutabilitatea sporitd a celulelor, conducand la producerea de mutatii specifice si formarea de noi clone mutante. Paiogeniy \eucozelor include elucidarea urmatoarelor fan si procese patologice: 21190944) ip isco@Q DJA. Atipismul tumoral}Prima particularitate in patogenia leucozelor’e transformarea programei genetice normale a celulei in programa atipismului tumoral, determinat de schimbarile aparute in genom su sub. actiunea-factorilor celor normale, a a cate _capacititi maligne, ames Particularitatile esentiale ale atipismului tumoral includ: atipismul de (ere structural biochimic, functional etc. sip pismul de crestere se caracterizeaza prin faptul cd in maduva to) Pp roduce o Cintinerire™patologici a celulelor hematopoietice, cauzaté de o crestere difuza a numarului de celule blaste leucozice atipice, alaturi de cel normalejCelulele atipice blaste in leucoze sunt doar numai asemandtoare celornormale. Ele se deosebesc printr-o activitate proliferativa foarte mare, concomitent cut reprimarea sau chiar blocarea procesului de maturizare — Madiva osoasa examinati prin punctie demonstreaza cA peste 20% din» celulele medulare sunt celule leucemice.,blastice”*/In ele se constata o disociere dintre maturizareanucleului si organitelor citoplasmatice. Se atesta prezenta_ _de corpusculi Auer, o bazofilie pronuntata a citoplasmei, o intensé granu atic. timp ce diferentierea granulelor secundare este tulburatZ. ingele periferic se caracterizeaza printr-un complex de modificari: invadarea gu celule blaste ale sangelui periferic, aparuta ca rezultat al sporirii proliferarii celulelor atipice leucozice. Este sporiti diabaza liminarea celulelor din maduva osoas’), careaultatal permeabilititii marite abarierei histohematice. ‘Aparitia celulelor leucemice (blaste) in sdngele periferic denot® cu certitudine instalarea leucozei, iar in cazul in care are loc invadarea sangelui cu celule blaste se reflect instalarea formei acute a leucozei. in functie de numarul total de leucocite, precum gi de numarul de celule | blaste in sngele periferic, deosebim urmatoarele forme de leucoze: —Weucozale emicii)caracterizaté prin marirea numarului de leucocite ce 100.000/mm:, asociat cu un numdr foarte mare de celule blaste in ( sangele periferic; -2S—L| cemica, caracterizata prin miéarirea numarului de d) pand la 80,000/mm”, asociat cu un numar mare de celule blaste léucocite in sangele periferic; ) —Jeucoza leucocitopenicd, caracterizata prin reducerea numarului de 2 Ae sooo! , asociat cu prezenfa de celule blaste in sAngele periferic; Y) -teucoza aleucemicd, caracterizati prin numarul normal de leucocite~ 5000-6 000/ mm , in care nu se depisteaza celule blaste in sangele periferic, inschimb, se mareste numarul de leucocite atipice si de celule blaste in maduva osoasa. YAparitia asa-numitului “Hiatus leucemicus, //-simptom hematologic in leucozamielol asta acuta, caracterizat prin invadarea sangelui periferic cucelule blaste al iar cele intermediare lipsese (de éxemplu, sunt pr si eutrofilele segmen segmentate, iar promielocitii simielocitii lipsesc), fapt ce Sg tulburarea diferentierii celulelor leucozice | cublgcarea area matura , simptom hematologic in leucoza mieloida cronica, caracterizat prin_cresterea concomitent& a numarului de leucocite eozinofile si bazofile in singele periferic, fapt ce denota maturizarea si diferentierea celulelor atipice blaste “6 setiei mieloide angajate in directia eozinofilelor oe bazofilelor. azurofil ie mari §inumeroase in citoplasma neutrofilelor si formatiuni, avand forma de bastonase asemanatoare cu cristalele. Reprezinta un simptom hematologic caracteristic al leucozei acute mieloblaste. Atipismul structural prevede, pe ce carte sia ° ce au loc la i rivelul celulei— forma celu a I iDe exemplu, in leucoza acuta mieloblasta se pot determina 3 populatii patologice de neutrofile circulante: Gneutrofile, care contin numai granulatie azurofila, dar nu se formeaza granulatia specifica secundaria; @neutrofile, care contin numai granulatie specifica secundara, dar nu se formeaza cea azurofila; Gheutrofile cu granulate specifica secundard si cea azurofilé, dar aceasti granulatie nu contine peroxidaza. Toate acestea confirma faptul ca in leucoza acuta mieloblast are loc tulburarea diferentierii normale aneutrofilelor. Atipismul structural poate fi determinat de schimbarile aparute la nivelul genomului cu dereglari ale sintezei acizilor nucleici, proteinelor, lipidelor si altor constituienti necesari in procesele plastice. De exemplu, in mieloblasti (pana la terminarea fazei S a ciclului mitotic) este intrerupta sinteza de ADN —semn caracteristic pentru leucoza mieloblasta acuta sicea cronica. S Atipismul biochimic.in leucoza mieloblasta acuta se caracterizeaza prin dereglarea sintezei_unor enzime, de exemplu, a fosfatazei acide, mieloperoxidazei cu perturbarea proceselor metabolice la care aceste enzime iau parte. in limfoleucozi, limfocitele-B atipice pot sintetiza imunoglobuline animale (lipsite de legaituri bisulfidice), structura si componenta carora se deosebese de cele normale (paraproteinemia). leucoze se constata disproteinemia — modificarea coraportului dintre albumine si globuline cu supraproducerea (de catre celulele leucozice) a imunoglobulinelor. Toate aceste modificari pot fi explicate prin schimbarea informatici genetice in limfocitele atipice cu mutatia si expresia unei gene mutante responsabile de sinteza moleculelor proteice calitativ modificate, Iburari