Rolul exercițiului fizic în prevenția și tratamentul bolilor coronariene

Boala coronariană (CAD) este cea mai frecventă formă de boală cardiacă. Este rezultatul
modificărilor ateromatoase ale vaselor care alimentează inima. Termenul de CAD este utilizat
pentru a descrie o serie de tulburări clinice, de la ateroscleroza asimptomatică și angina stabilă
până la sindromul coronarian acut (Regmi & Siccardi, 2020).

Etiologie

Factori de risc- nemodificabili

Vârstă

Gen

Rasă

Istorie de familie

Factori de risc-modificabili

Diabetul zaharat de tip 2

Hipertensiune
Fumat
Dislipidemie
Boli renale cronice
Obezitatea și sindromul metabolic (Nowbar et al., 2019)

Boala cardiovasculară este principala cauză de morbiditate și mortalitate la nivel mondial .

Aproape jumătate din toți adulții din Statele Unite au cel puțin un factor cheie de risc pentru
dezvoltarea unei boli cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, colesterol ridicat sau
fumat) . Boala cardiovasculară cuprinde o gamă largă de afecțiuni care afectează inima și
sistemul de transport vascular, inclusiv aritmii, cardiomiopatii dilatate, hipertrofice sau
idiopatice, insuficiență cardiacă și ateroscleroză . Aceste condiții pot duce la evenimente cardiace
potențial fatale, cum ar fi accident vascular cerebral, infarct miocardic (atac de cord) sau stop
cardiac . Astfel, determinarea diferitelor instrumente terapeutice pentru prevenirea sau reducerea
incidenței bolilor cardiovasculare este vitală (Pinckard et al., 2019).
În țările dezvoltate, bolile cardiovasculare reprezintă una din principalele cauze ale mortalității,
cu toate că prevenția primară este foarte ușor accesibilă. Inactivitatea fizică a fost identificată ca
un important factor de risc în eventualitatea apariției bolilor cardiovasculare în urma studiilor
epidemiologige efectuate (Linke et al., 2008).

Beneficiile aduse de exercițiul fizic în afecțiunile cardiovasculare

Un stil de viață sedentar este unul dintre cei 5 factori majori de risc (împreună cu hipertensiunea
arterială, valori anormale pentru lipidele din sânge, fumatul și obezitatea) pentru bolile
cardiovasculare, așa cum este subliniat de American Heart Assocaition (AHA) . Dovezi din
multe studii științifice arată că reducerea acestor factori de risc scade șansa de a avea un atac de
cord sau de a experimenta un alt eveniment cardiac, cum ar fi un accident vascular cerebral, și
reduce posibilitatea de a avea nevoie de o procedură de revascularizare coronariană (chirurgie de
bypass sau angioplastie coronariană). Exercițiile fizice regulate au un efect favorabil asupra
multora dintre factorii de risc stabiliți pentru bolile cardiovasculare. De exemplu, exercițiile
fizice favorizează reducerea greutății și pot ajuta la reducerea tensiunii arteriale. Exercițiile fizice
pot reduce nivelurile de colesterol „rău” din sânge (nivelul lipoproteinelor cu densitate scăzută
[LDL]), precum și colesterolul total și pot crește colesterolul „bun” (nivelul lipoproteinelor cu
densitate ridicată [HDL]). La pacienții cu diabet zaharat, activitatea regulată afectează favorabil
capacitatea organismului de a utiliza insulina pentru a controla nivelul glucozei din sânge. Deși
efectul unui program de exerciții fizice asupra oricărui factor de risc unic poate fi în general mic,
efectul exercițiilor fizice moderate și continue asupra riscului cardiovascular general, atunci când
este combinat cu alte modificări ale stilului de viață (cum ar fi nutriția adecvată, renunțarea la
fumat și utilizarea medicamentelor) poate să fie unul cu potențial semnificativ (Myers Jonathan,
2003).
Articole de cercetare

1.

La bărbații care înregistrează exerciții fizice vigurose, riscul relativ de a dezvolta boli
coronariene a fost de aproximativ o treime decât la bărbații comparabili care nu au făcut-o, iar la
bărbații care au raportat o mare parte din aceasta încă mai puțin. Exercițiile mai ușoare și
estimările provizorii ale activității generale nu au prezentat un astfel de avantaj. Exercițiile fizice
viguroase aparent au rol protectiv împotriva atacurilor de cord rapide fatale și a altor prime
atacuri clinice ale bolilor coronariene, de-a lungul vârstei medii. Obiceiurile de fumat ale
bărbaților care se angajează într-o astfel de activitate au fost similare cu cele ale celorlalți bărbați
din studiu. Se afirmă o ipoteză că exercițiile fizice viguroase promovează sănătatea
cardiovasculară.

Referitor la partea de concluzie a acestei cercetări, Morris și colaboratorii săi au raportat că

bărbații de vârstă mijlocie care aveau o activitate fizică viguroasă în timpul lor liber de cel puțin
2 zile pe săptămână, aveau riscul de a dezvolta afecțiuni coronarien redus cu o treime față de
omologii lor inactivi fizic (Morris et al., 1973).

2.

Ipoteza cercetării

Cantitatea și intensitatea activității fizice necesare pentru prevenirea primară a bolilor

coronariene rămân neclare. Prin urmare, am examinat asocierea cantității și intensității activității
fizice cu riscul de apariție a bolilor coronariene și impactul altor factori de risc coronarian.

Rezultate

Sesso și colaboratorii săi au descoperit o relație inversă liniară între activitatea fizică și incidența
bolilor coronariene, riscul cel mai scăzut având indivizii care ardeau de la cel puțin 1000 la 2000
kcal/ săptămână în activitățile de timp liber

Concluzia autorului

Activitatea fizică totală și activitățile viguroase au arătat cele mai semnificative reduceri ale
riscului de boală coronariană. Activitățile moderate și ușoare, care pot fi măsurate mai puțin
precis, au arătat asociații inverse nesemnificative. Asocierea dintre activitatea fizică și un risc
redus de boală coronariană se extinde și la bărbații cu factori de risc coronarieni multipli (Sesso
Howard D. et al., 2000) .

3.

Aceste date sunt în concordanță cu un studiu efectuat de Haapanen care a explorat riscul de
apariție a bolilor coronariene în voluntari cu 3 tipuri diferite de activitate fizică de timp liber:

- De la 0 la 1100 kcal/ săptămână

- De la 1101 la 1900 kcal/ săptămână
- Peste 1900 kcal/ săptămână

Grupul cu cel mai mic consum caloric avea un risc cardiovascular de două ori mai mare față de
grupul cu cel mai ridicat nivel de activitate fizică.

Desfășurarea studiului

Asocierea dintre activitatea fizică a timpului liber și riscul mortalității cauzate de toate cauzele și
bolile cardiovasculare a fost analizată într-o cohortă finlandeză de 1.072 bărbați cu vârsta
cuprinsă între 35 și 63 de ani, care au fost urmăriți timp de 10 ani și 10 luni. În această perioadă,
au fost înregistrate 168 de decese, dintre care 93 au fost rezultatul bolilor cardiovasculare.
Activitatea fizică a timpului liber a fost evaluată prin mai multe măsuri: 1) o singură întrebare
care combină o estimare a frecvenței și intensității cantității totale de activitate fizică a timpului
liber, 2) o măsură compilată a activității fizice a timpului liber derivată din trei întrebări separate
privind intensitatea și frecvența activității, 3) un indice de cheltuieli energetice pentru activitate
fizică calculat ca o estimare a cheltuielilor de energie săptămânale pentru activitatea de timp liber
și deplasarea la serviciu și 4) 16 activități specifice specificate de viață zilnică și treburile casnice
incluse în timpul liber fizic indicele de activitate. Asocierea dintre activitatea fizică inițială a
timpului liber și riscul de deces a fost evaluată utilizând modelul de riscuri proporționale Cox.
După ajustarea pentru potențialii factori de confuzie, indicele cheltuielilor energetice pentru
activitatea fizică în timpul liber și participarea la mai multe activități specifice vieții de zi cu zi și
a treburilor casnice au arătat că riscul de mortalitate pentru toate cauzele și bolile cardiovasculare
a fost cel mai mare la bărbații cei mai sedentari (Haapanen et al., 1996).
4.

Aengevaeren și colaboratorii săi a examinat asocierea dintre volumele de activitate fizică pe tot
parcursul vieții și prevalența și caracteristicile aterosclerozei coronariene la 284 de sportivi
amatori de sex masculin. Cei mai activi sportivi s-au abtrenat în mod obișnuit la volume egale cu
de patru ori recomandările actuale, în timp ce cei mai puțin activi sportivi s-au antrenat la
volumul actual recomandat. Cei mai activi sportivi au avut o prevalență de calcifiere a arterelor
coronare mai mare decât cei mai puțin activi -68% față de 43% (Aengevaeren Vincent L. et al.,
2017).

Doza optima de exercițiu fizic

Efectele asupra sănătății ale volumelor de efort care depășesc „doza optimă” sunt în prezent în
dezbatere. Unele studii epidemiologice au raportat un risc crescut de boală și / sau mortalitate la
cele mai mari volume de exerciții fizice, sugerând că beneficiile pentru sănătate ale unui stil de
viață activ pot atinge un platou sau chiar pot scădea la exerciții fizice extreme (Arem et al.,
2015).

Bibliografie

Aengevaeren Vincent L., Mosterd Arend, Braber Thijs L., Prakken Niek H.J., Doevendans Pieter

A., Grobbee Diederick E., Thompson Paul D., Eijsvogels Thijs M.H., & Velthuis Birgitta

K. (2017). Relationship Between Lifelong Exercise Volume and Coronary

Atherosclerosis in Athletes. Circulation, 136(2), 138–148.

https://doi.org/10.1161/CIRCULATIONAHA.117.027834

Arem, H., Moore, S. C., Patel, A., Hartge, P., de Gonzalez, A. B., Visvanathan, K., Campbell, P.

T., Freedman, M., Weiderpass, E., Adami, H. O., Linet, M. S., Lee, I.-M., & Matthews,

C. E. (2015). Leisure Time Physical Activity and Mortality: A Detailed Pooled Analysis

of the Dose-Response Relationship. JAMA Internal Medicine, 175(6), 959–967.

https://doi.org/10.1001/jamainternmed.2015.0533
Haapanen, N., Miilunpalo, S., Vuori, I., Oja, P., & Pasanen, M. (1996). Characteristics of

Leisure Time Physical Activity Associated with Decreased Risk of Premature All-Cause

and Cardiovascular Disease Mortality in Middle-aged Men. American Journal of

Epidemiology, 143(9), 870–880. https://doi.org/10.1093/oxfordjournals.aje.a008830

Linke, A., Erbs, S., & Hambrecht, R. (2008). Effects of exercise training upon endothelial

function in patients with cardiovascular disease. Frontiers in Bioscience: A Journal and

Virtual Library, 13, 424–432. https://doi.org/10.2741/2689

Morris, J. N., Chave, S. P. W., Adam, C., Sirey, C., Epstein, L., & Sheehan, D. J. (1973).

VIGOROUS EXERCISE IN LEISURE-TIME AND THE INCIDENCE OF

CORONARY HEART-DISEASE. The Lancet, 301(7799), 333–339.

https://doi.org/10.1016/S0140-6736(73)90128-1

Myers Jonathan. (2003). Exercise and Cardiovascular Health. Circulation, 107(1), e2–e5.

https://doi.org/10.1161/01.CIR.0000048890.59383.8D

Nowbar, A. N., Gitto, M., Howard, J. P., Francis, D. P., & Al-Lamee, R. (2019). Mortality From

Ischemic Heart Disease. Circulation. Cardiovascular Quality and Outcomes, 12(6).

https://doi.org/10.1161/CIRCOUTCOMES.118.005375

Pinckard, K., Baskin, K. K., & Stanford, K. I. (2019). Effects of Exercise to Improve

Cardiovascular Health. Frontiers in Cardiovascular Medicine, 6.

https://doi.org/10.3389/fcvm.2019.00069

Regmi, M., & Siccardi, M. A. (2020). Coronary Artery Disease Prevention. In StatPearls.

StatPearls Publishing. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK547760/

Sesso Howard D., Paffenbarger Ralph S., & Lee I-Min. (2000). Physical Activity and Coronary

Heart Disease in Men. Circulation, 102(9), 975–980.

https://doi.org/10.1161/01.CIR.102.9.975