Elementele tehnologice de bază ale ciclului de producere ecologică

a uleiului volatil de Lavandă la întreprinderea mixtă „ResendJer”

I.. Pregătirea solului şi infiinţarea plantaţiilor industriale multianuale de Lavandă

Pentru înfiinţarea plantaţiilor au fost alese terenuri cu expoziţia sud şi sud-vest cu o
înclinaţie a pantei de 3-4o (cca 50ha ) şi practic orizontală (cca 45ha). Solul este un cernozeom
argilos cu o bonitate de până la 80 baluri. În ultimii 12 ani (până în 2000) aceste terenuri au fost
în asolamente de câmp, pe ele fiind amplasate aşa culturi ca grâul de toamnă, porumbul, floarea
soarelui, orzul de toamnă şi primăvară. În aceşti ani nu au fost utilizaţi fertilizanţi şi preparate
chimice de protecţie contra buruenilor, bolilor şi vătămătorilor plantelor mai mult din lipsa
surselor financiare pentru procurarea lor.
După recoltarea culturilor premărgătoare plantaţiilor de Lavandă s-a efectuat discuitul la 5-
7 cm, după acea aratul la 25-27 cm adâncime. La fel nu au fost încorporate nici un fel de
fertilizanţi (organici sau minerali). Înaite de plantare au fost efectuate 2 cultivaţii pentru
nivelarea terenului şi distrugerea buruienilor apărute. Terenurile au fost marcate manual cu
marcaje din lemn sau stuf, schema fiind 1,4x0,65m (11200 plante la 1ha). Rândurile au fost
trasate perpendicular pantei pentru a preveni eroziunea ulterioară solului Plantarea marcoţilor,
puieţilor şi butaşilor de Lavandă s-a efectuat cu hidroperforatoarele la adâncimea de 25-30cm.
La creşterea materialului săditor nu au fost utilizate preparate chimice şi fertilizanţi. Pentru
plantare s-a folosit apă din izvoarele locale.
II. Îngrijirea plantaţiilor. Recoltarea.
În primii doi ani de viaţă a plantaţiilor procedeele agrotehnice s-au limitat la efectuarea
prăşitului manual în rânduri (4-5 ori) şi mecanic între rânduri (3-4 ori), înlăturarea
inflorescenţeloe nedezvoltate apărute pe parcursul verii (în scopul de a întări tufele) şi repararea
golurilor. Nici un fel de chimicale sau fertilizanţi nu au fost folosiţi. În următorii ani de viaţă a
plantaţiilor - 2003 şi 2004 s-au efectuat 2-3 praşe manuale şi 2-3 afânări mecanice (după
necesitate). La fel nu au fost utilizate chimicale sau fertilizanţi.
Recoltarea materiei prime (a inflorescenţelor) s-a efectuat manual cu seceri din oţel inox
fără a afecta aparatul foliar al plantelor în faza când nu mai puţin de 75% de flori au înflorit sau
înfloreau. Materia primă se acumula în grămezi pe pânze din polipropilenă, după ce pe parcursul
unei ore se încărca în containere mobile si se tansporta la instalaţia de procesare (prelucrare). La
recoltare au fost admişi numai muncitorii cu vârsta de peste 18 ani şi cărora mirosul puternic a
florilor de Lavandă nu le provocau incomodităţi. Pe parcursul recoltării Lavandei muncitorii erau
asiguraţi la locul de muncă cu apă rece potabilă şi cu o asistenţă medicală calificată.
III. Procesarea materiei prime. Depozitarea şi utilizarea deşeurilor.
Conainerele cu materia primă aromatică se conectau la sursa cu aburi suprasaturaţi
(presiunea cca 7 kg/cm2) şi timp de 1,2-1,5 ore avea loc distilarea. Uleiul volatil de Lavandă
obţinut se filtra de impurităţile mecanice, se măsura volumul obţinut la fiecare distilare şi se
turna în butoae de inox pentru a fi transportate la depoit pentru o condiţionare ulterioară.
Constructiv în instalaţia de procesare a fost prevăzut, ca materia primă, uleiul volatil sau aburii
de ulei să vină în contact numai cu suprafeţe din metal inox pentru a nu influenţa eventual
calitatea produsului final. Apa pentru cazangerie era adusă de la izvoarele subterane din
localitatea dată. Înainte de a fi transformată în aburi apa era filtrată şi apoi purificată printr-un
filtru cu anioniţi şi cationiţi pentru a evita depunerile pe pereţii cazanului a sărurilor.
Depoztarea deşeurilor după procesare s-a făcut în gropi, unde are loc şi degradarea lor pănă
la o masă uniformă putredă, ce ulterior va fi utilizată ca fertilizant organic înainte de afânările
mecanice intre rânduri a plantaţiilor de Lavandă din primăvara sau toamna anului următor.
Muncitorii antrenaţi în operaţiile de procesare a materiei prime erau asiguraţi cu mijloace
individuale de protecţie a muncii.

Sic! Reieşind din specificul tehnologiilor de cultivare a Lavandei, procesare a materiei

prime şi condiţionare a produsului finit – uleiului volatil – cele mai vulnerabile verigi ale ciclului
tehnologic din punc de vedere al posibililor contaminări cu compuşi nespecifici uleiului volatil
de Lavandă ar fi: îngrijirea plantaţiilor, recoltarea şi procesarea materiei prime, condiţionarea şi
ambalarea produsului finit.
La îngrijirea plantaţiilor ar putea fi utilizate chimicale pentru protejarea plantaţiilor contra
bolilor, vătămătorilor şi buruenilor - substanţe volatile la temperaturi 70-1000C şi solubile în
uleiul de Lavabndă, ce ar putea numeri în uleiul volatil în timpul distilării. În cazul nostru este
exclusă această posibilitate din motivul, că nu sunt utilizate.
În timpul recoltării materia primă poate să vină în contact cu materiale sau substanţe dintre
cele specificate anterior. În cazul nostru această eventualitate este la fel exclusă. Privind
procesarea materiei prime putem specifica următoarele - în apa pentru cazangerie la fel ar putea
numeri diferiţi compuţi străini uleiului volatil. La fel ar putea fi contaminate cu aceiaşi compuţi
suprafeţele interioare ale containerilor, refrigerentelor, florentinelor şi ţevilor de conexiune. În
cazul nostru aceste posibile contaminări sunt excluse (vezi descrierea proceselor tehnologice)
Trebuie specificat aparte, că ciclul tehnologic de producere uleiului volatil de Lavandă este
de aşa natură, că în produsul final practic nu pot nimeri metalele grele, substanţe nocive
nevolatile, ce este posibil, spre exemplu, la producerea produselor alimentare.
La fel mai e de specificat, că Lavanda ca cultură agricolă multianuală nu înstrăinează din
sol componentele minerale (macro- şi microelemente) – în produsul finit (uleiul volatil) se conţin
numai trei elemente reciclabile - C, O2 şi H2. După procesarea materiei prme (4-5 tone
inflorescenţe proaspete la 1ha) deşeurile se compostează şi se administrează periodic plantaţiilor.
După expirarea termenului de exploatare al plantaţiilor tufele se mărunţesc şi se ară. Masa
organică totală (lăstari şi rădăcini) constituie nu mai puţin de 30-40 tone la 1ha. Totodată
Lavanda are proprietăţi antierozionale pronunţate. Aşa că după încheierea unui ciclu de
exploatare a plantaţiilor industriale de Lavandă structura mecanică şi fertilitatea solului cresc
considerabil. Lavanda este o cultură meliferă de excepţie, plantaţiile au un aspect şi un miros
plăcut pe tot percurcul anului, ce are au un impact pozitiv asupra celor ce îngrijesc de ele sau se
află în preajmă.

Condiţionarea uleiului de Lavandă

La depozit uleiul volatil de Lavandă este stocat într-o cisternă de volum mare din inox (cca
4 m3), unde are loc sedimentarea apei şi a unor impurităţi mecanice şi maturizarea uleiului (1,5-2
luni). Înainte de ambalare în butoae speciale, uleiul sub presiune este trecut printr-un sistem de
filtre fine şi foarte fine, unite printr-o reţea de conducte şi robinete din inox. Dacă se prevede că
uleiul nu va fi comercializat timp de 2-3 luni, el este trecut suplimentar printr-un filtru cu sare de
Na2SO4 pentru dehidratarea lui completă (ciar un mic conţinut de apa care persistă în ulei duce
cu timpul la scăderea calităţii lui).
Componenţa şi caracteristicile filtrelor, caracteristica şi parametrii pompei le anexăm.