Trăsături moderniste

- negarea valorilor poetice, refuzul capodoperelor şi al ideilor de frumos, de perfecţiune,

ruptura de trecut, revolta şi libertatea de exprimare, originalitatea şi tendinţa de a şoca,
starea de conflict între luciditate şi spaimele necunoscutului, luciditatea, efortul prin
care gândirea îşi cucereşte adevărurile, problematica conştiinţei neliniştite, aspiraţia
spre regăsirea echilibrului originar.
 preocuparea pentru o poezie de cunoaştere, poezia devenind o modalitate de
contemplare a lumii;
 cultivarea speciilor "neobișnuite"
 se face apel la funcţia simbolică a limbajului;
 se cultivăprincipiul disonanţei*;
 apare fragmentarismul*;
 se impune estetica urâtului(trasatura prezenta în poezia lui T.Arghezi)
 apar metafore surprinzatare,revelatorii*(-//-în poezia lui Blaga)
 se observa intelectualizarea emotiei(-//-în poezia lui Barbu)
 o caracteristica dominanta a limbajului ar fi ambiguitatea;
 se observa folosirea sintaxei eliptice si contorsionata;
 depersonalizarea*;
 dezumanizarea*;
 metamorfoza*;
 apare principiul fanteziei dictatoriale*;
 poeţii modernişti sunt indiferenţi la gustul publicului comun;
 noul limbaj se caracterizează prin: preferinţa pentru versul alb, tehnica
ingambamentului*;
 cultivarea creațiilor cu caracter de artă poetică.

 *principiul disonantei=eul liric este prins intre trăiri contradictorii, între care nu există
nicio posibilitate de conciliere
*fragmentarismul=poemul modernist se constituie din secvenţe fără legături evidente
între ele
*metafora revelatorie= încearcă să scoată la iveală ceva ascuns despre faptele pe care
le revelează,prin intermediul mijloacelor concrete,imaginare, metaforele revelatorii
încearcă "revelarea unui mister"

*depersonalizarea=detaşarea artistului faţă de sentiment, pentru că acesta reprezintă o

"intoxicatie a inimii" astfel, poezia modernistă este elaborată "la rece", iar eul poetic
tinde să fie o prezență tot mai discretă
*dezumanizarea=reprezintă faza accentuată a depersonalizării

*metamorfoza=poetul modernist surprinde lucrurile, dar şi limbajul într-o continuă

metamorfoză, altfel spus , poetul goleşte cuvintele de toate semnificaţiile lor,
atribuindu-le serii noi şi infinite de sensuri
*principiul fanteziei dictatoriale=poetul nu mai redă/exprimă, ci creează universuri
posibile ,care se supun doar propriei sale imaginaţii

*tehnica ingambamentului=continuarea unei idei în versurile următoare, scrisă cu

litera mică de la început de rând
Demonstrație PARADIS ÎN DESTRĂMARE-Modernismul

Textul liric ,,Paradis în destrămare’’ de Lucian Blaga se centrează pe tema

condiției eului într-o viziune apocaliptică a unui univers aflat în pericolul de a pieri din
cauza lumii, care și-a pierdut sacralitatea. Un prim argument care încadreazăpoezia
în modernism îl constituie cultivarea principiului unor trăiri contradictorii:
sentimentul de singurătate a eului poetic, aflat sub un cer în care Dumnezeu nu mai
există, nu mai vrea să apere o lume desacralizată. De asemenea, ambiguitatea
limbajului reiese din utilizarea unor metafore revelatorii, cu semnificații profund
filozofice: ,,Nu se luptă cu nimeni, /dar se simte învins’’, sugerează singurătatea și
neputința poetului în lumea desacralizată ,,paradis în destrămare’’, ce ilustrează
pericolul pieirii universului fascinant prin misterele care n-ar trebui tulburate.

Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă (esența-esențelor) a mesajului poetic,

astfel, Blaga transmite sentimente de singurătate, de neputință, de disperare faţă de
imposibilitatea de a salva spiritual omenirea.