Analiza Indicatori Economico Financiari

I. SC. AUTOMOBILE DACIA SA.
– CARACTERIZARE STRATEGICĂ
I.1 Scurt istoric
S.C. Automobile Dacia SA. a luat ființă în anul 1966, judetul Argeș. Încă de la început
au existat legături strânse de colaborare între Dacia și Renault. Începând cu anul 1999, Dacia
face parte din Grupul Renault și își afirmă tot mai mult vocația sa de marcă internațională.
Domeniul de activitate pentru S.C. Automobile DACIA este industria autovehiculelor de
transport rutier, pincipala sa activitate fiind producția și comercializarea pe piața României de
vehicule particulare şi utilitare.
Construcția Uzinei de Autoturisme Mioveni a început în 1966. După semnarea unui
contract de licență între Renault și statul român în 1968, începe fabricația modelului Dacia
1100 sub licența R8, urmat în 1969 de Dacia 1300 sub licența R12.
Între anii 1970-1980, Dacia dezvoltă o întreagă gamă de modele care va cuprinde mai
multe tipuri de vehicule de persoane şi utilitare.
Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism de concepție 100%
românească, Dacia Nova.
În 1998, anul în care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil
Dacia, de pe porțile uzinei a ieșit autoturismul cu numărul 2.000.000. În același an
întreprinderea a obținut Certificatul de Atestare a Implementării Sistemului Calității ISO 9001.
După ce se semnează contractul de privatizare al societății, iar Dacia devine o marcă a
Grupului Renault, are loc lansarea modelului Dacia SupeRNova, urmată fiind de lansarea
modelului Dacia Solenza, iar în anul 2004 un mare proiect își pune amprenta, și anume, Dacia
Logan care are un impact major asupra strategiei de dezvoltare internațională a Grupului
Renault.
I.2. Misiunea firmei, obiectivele fundamentale
SC Automobile Dacia SA își propune să fie un lider național în producția și

comercializarea de autoturisme și să își crească vânzările și pe piața externă. Fundamentul
dezvoltării sale îl constituie abordarea, dezvoltarea și valorificarea complexă a resurselor
umane de care dispune, pe baza unei viziuni manageriale și economice dinamice, implementată
în mod profesionist.
Pentru a-și defini și a aplica o strategie de creștere rentabilă, Automobile Dacia își
stabilește o serie de obiective, cum ar fi:
 conservarea și consolidarea poziției de lider pe piața automobilelor din România;
 ameliorarea calității produselor sale, în mod constant, pentru a asigura satisfacerea
nevoilor clienților săi;
 asigurarea rentabilității investițiilor sale;
 creșterea capacității de producție la 350.000 de automobile, în 2008, respectiv
400.000 de automobile în 2009, adică o producție de 1.400-1.600 de automobile zilnic;
 crearea unei legături puternice între marca Dacia și clienții săi;
 protejarea portofoliului de clienti Dacia în faţa atacurilor concurenței;
 creșterea ratei de reînnoire a vehiculelor Dacia în interiorul mărcii;
 creșterea cifrelor de afaceri provenite din vânzarea de vehicule noi, accesorii, piese
1
de schimb de origine, service;
 realizarea unei marje operaționale de 6% în 2009;
 realizarea unei creșteri a vânzărilor cu 800.000 unități în 2009, față de 2005.
I.3. Definirea opțiunilor strategice și a obiectivelor specifice
Pentru realizarea obiectivelor propuse, Automobile Dacia apelează la anumite opțiuni strategice
definite astfel:
1. Promovarea unei politici investiționale intense – opțiune ce are rolul de a asigura
fundamentul economic necesar astfel încât să se asigure supravețuirea și dezvoltarea societății
pe termen lung. Investițiile făcute în anul 2007 au fost de circa 250 milioane de €, urmând ca în
anul 2008, resprectiv 2009 să se facă investiții de 150-160 milioane de € anual cu scopul
dezvoltării producției și a exporturilor pe piețele europene. În plus, s-au făcut investiții și în
ceea ce privește domeniul publicitar (TV, internet).
2. Creșterea producției- lucrările de modernizare și de extindere a capacității de
producție
a uzinei din Mioveni, au dus la accelerarea ritmului de fabricatie, astfel că
începând din a doua jumătate a lunii ianuarie 2008, uzina de la Mioveni s-a trecut la o cadență
de fabricație de 61,3 vehicule/ora, cadență record în istoria uzinei. Practic, în prezent, la fiecare
52 de secunde, un vehicul iese de pe liniile de montaj ale uzinei Dacia.
3. Promovarea prin intermediul campaniilor publicitare – încă din momentul lansării,
modelul Logan a beneficiat de promovare puternică prin intermediul spoturilor publicitare,
scopul principal fiind acela de întărire a poziției deținută de Logan pe piață. S-au făcut investiții
și în spoturi publicitare destinate televiziunii, al radiou-lui și al presei scrise.
4. Comunicarea internă în cadrul companiei se menține în permanență prin întâlnirile
periodice și săptămânale la diverse nivele. Modalitățile de comunicare internă utilizate sunt:
materialele tipărite, metode electronice, metode prin afișare, cursuri de formare și perfecționare.
5. Comunicarea externă pune accentul pe relațiile cu mass-media (prin comunicate de
presă, știri, reviste, articole), cu investitorii, cu clienții (prin intermediul site-ului
www.dacia.ro ) și comunitatea locală.
6. Fidelizarea clienților și atragerea de noi clienți – ca și modalități de fidelizare,
Dacia
realizează promoții pentru vechii clienți prin oferirea de reduceri la diferite piese achiziționate,
iar în ceea ce privește atragerea de noi clienți de obicei cu ajutorul promoțiilor care au ca
principal scop să îi determine pe cei interesați de achiziția unui automobil nou să aleagă un
automobil din gama Dacia care să corespundă necesităților sale.
2
II. ELABORAREA ANALIZEI-DIAGNOSTIC LA NIVELUL FIRMEI
 Etapa 1 – Pregătirea analizei diagnostic

a. Caracteristici tipologice ale firmei și ale domeniului de activitate
Societatea comercială AUTOMOBILE DACIA SA este persoană juridică română,

având forma juridică de societate pe acțiuni.
Societatea își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române, cu statutul de înființare și
cu regulamentul de organizare și funcționare. Este înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului
Argeș sub nr. J03/81/1991, CUI 160796.
Societatea își are sediul în str. Uzinei, nr. 1, Mioveni, 115400, jud. Arges,
www.daciagroup.ro
În ceea ce privește capitalul social al companiei, acesta este subscris și vărsat, așa cum se poate
observa în tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 1 Capitalul și structura acționariatului

Participare (RON) Participare
ACTIONAR Numar actiuni
Total subscris si integral varsat (procente)
RENAULT 2.527.154.307,70 25.271.543.077 99,426938%
Altii 14.565.631 145.656.310 0,573061%
TOTAL 2.541.719.938,70 25.417.199.387 100%
Sursa: www.daciagroup.ro
Dacia, principalul producător de automobile din România, a luat fiinţă în anul 1966,
odată cu crearea Uzinei de Autoturisme de la Mioveni. După 2 ani, a fost produsă prima Dacia
1100 sub licenţă Renault 8.
În anul 1999, Renault a achiziţionat 51% din capitalul societăţii în urma procesului de
privatizare, iar în prezent deţine 99,43% din capitalul Dacia.
Investiţiile totale realizate de Renault la Dacia, de peste 2,2 miliarde euro, au contribuit la
poziţionarea Dacia ca una dintre cele mai importante companii din economia românească, cu o
contribuţie semnificativă la produsul intern brut şi la exporturile ţării.
În 2014, Automobile Dacia a devenit compania cu cea mai mare cifră de afaceri din România.
Obiectivul Dacia este acela de a produce o gamă de vehicule robuste, fiabile şi
accesibile pentru clienţii români şi străini, la standarde de calitate Renault.
Calitatea produselor Dacia este recunoscută la nivel internaţional. În cadrul sondajelor realizate
de institute şi publicaţii de specialitate, clienţii Dacia se declară foarte satisfăcuţi în legătură cu
calitatea maşinilor Dacia.
Dacia este a doua marcă a Grupului Renault, contribuind în mod semnificativ la îmbunătăţirea
imaginii României în lume.
Succesul Dacia se explică prin faptul că autovehiculele produse la Mioveni oferă un
raport preţ/calitate/prestaţii/fiabilitate imbatabil. Peste 93% din producţia Uzinei Vehicule de la
Mioveni este exportată în 34 de ţări de pe patru continente.
3
b. Definirea problemelor și a obiectivelor de urmărit prin analiza diagnostic
Realizarea unei analize diagnostic în cadrul SC. AUTOMOBILE DACIA SA. constă în
a aprecia modalitățile de manifestare a funcțiilor acesteia și totodată, de a stabili:
 concluziile favorabile (oportunități, atuuri - punctele forte ale companiei, metodele de
dezvoltare);
 concluziile nefavorabile (riscuri, deficiențe - puncte slabe).
Prin intermediul unei astfel de analize, conducerea companiei SC. AUTOMOBILE DACIA SA.
va putea urmări aspecte necesare deciziilor manageriale viitoare, precum:
creșterea: cum s-a desfășurat activitatea întreprinderii în perioada 2010-2013 și care a
fost ritmul de creștere în raport cu domeniul de activitate;
rentabilitatea: dacă rezultatele obținute sunt pe măsura mijloacelor folosite și dacă
creșterea a fost însoțită de o rentabilitate suficientă;
echilibrul: care este structura financiară a întreprinderii și dacă aceasta este echilibrată;
riscurile: care sunt acestea, dacă întreprinderea prezintă puncte de vulnerabilitate și
dacă există un risc de faliment crescut sau nu.
Analiza companiei se va face pe o durată de 4 ani, aferentă perioadei 2010-2013.
 Etapa 2 - Prelucrarea, analiza şi interpretarea rezultatelor; evidenţierea

punctelor forte şi slabe ale firmei pe domenii
2.1. Diagnosticul comercial (de marketing)
a. Strategia firmei
După sfera de cuprindere strategia Dacia poate fi încadrată în categoria strategiilor

globale, deoarece se referă nemijlocit la ansamblul activităţilor desfăşurate în entitate şi se
caracterizează prin complexitate ridicată şi implicare de resurse apreciabile.
Dacă clasificăm strategia Dacia în funcţie de gradul de participare al firmei la elaborarea
strategiei ne aflam în faţa unei strategii integrate deoarece strategiile sunt elaborate de
managerii organizaţiei împreuna cu reprezentanţii sistemelor din care fac parte.
Strategia de la S.C. Automobile Dacia S.A., daca avem în vedere criteriul de clasificare
al strategiilor dupa dinamica principalelor obiective încorporate, este o strategie de dezvoltare.
Dezvoltarea se bazează pe o solidă situaţie economică, dublată de un apreciabil
potenţial tehnic şi comercial.
Strategia utilizată la Dacia este de tip:
a) Joint-venture (societate mixta)- are în vedere asocierea unui partener străin
permanent, care devine coproprietar şi vizează obţinerea de avantaj competitiv, prin absorbţie
de resurse suplimentare, execuţie de noi produse şi servicii, acces la noi pieţe.
b) Inovaţională - se axează pe promovarea rapidă a progresului ştiinţifico-tehnic,
4
sub formă de produse noi şi modernizate, tehnologii perfecţionate, noi sisteme de organizare
etc. Strategiile inovaţionale se bazeaza pe un ridicat potential de cercetare-dezvoltare şi de
producţie.
c) Ofensivă - situează pe primul plan pătrunderea pe noi pieţe şi îmbunătăţirea
poziţiei deţinute pe pieţele actuale, se bazează pe un ridicat potenţial comercial de producţie şi
financiar al organizaţiei.
d) De diversificare - se axează asupra lărgirii gamei de produse fabricate şi se
bazează pe existenţa unui număr mare de cadre bine pregătite din domenii diferite şi pe un
potenţial organizatoric apreciabil.
e) Organizatorică - se axează asupra perfecţionării organizării întreprinderii,
considerată ca pârghie principală a creşterii competitivităţii.
După natura viziunii, obiectivelor şi mijloacelor încorporate strategia Dacia poate fi
încadrată în categoria strategiilor economice deoarece S.C. Automobile Dacia S.A. se bazează
predominant pe studierea şi luarea în considerare a cerinţelor pieţei, iar obiectivele şi
principalele mijloace de realizat preconizate sunt de natură economică şi stabilite pe bază de
criterii economice. Principalul obiectiv şi criteriul fundamental implicat este PROFITUL.
Având ca domeniu de activitate fabricarea autovehiculelor de transport rutier în luna mai 2014,
Uzina Dacia a atins cifra de 5 milioane de automobile produse în intervalul de 46 de ani, de la
înființare. Dacă în 1998 s-au produs 2 milioane de mașini, în următorii 16 ani s-au produs peste
3 milioane de exemplare. Modelul cu numărul 5 milioane a fost o Dacie Duster.
Exporturile estimate ale Uzinelor Dacia au reprezentat, în 2013, 3,6 miliarde de dolari.
Această performanţă clasează Dacia pe primul loc în topul companiilor exportatoare ale țării.
Evoluţia firmei este prezentată în Tabelul nr. 2:
Tabel nr. 2 - Evoluţia S.C. Automobile Dacia S.A.
Indicatori din Contul

2010 2011 2012 2013
de Profit şi Pierdere
Cifra de afaceri 11.403.296.221 13.177.841.584 12.742.145.319 18.402.497.788

Total venituri 11.606.030.655 13.433.362.621 12.946.397.843 18.633.253.295
Total cheltuieli 11.271.963.072 13.065.263.846 12.602.606.812 18.301.064.251
Profit brut 334.067.583 368.098.775 343.791.031 332.189.044
Profit net 300.015.819 275.111.397 277.239.794 337.444.120
Număr salariaţi 13.823 13.652 13.640 14.002
Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/93330/automobile
În cadrul noului sau plan strategic, Renault îşi propune dezvoltarea uzinelor sale în două
direcţii:
- pe de o parte, în Europa Occidentală francezii vor adapta uzinele pentru a produce
vehicule din segmentele mediu şi superior, vehicule utilitare, vehicule şi motoare
electrice şi baterii.
5
- pe de altă parte, Renault intenţionează să răspundă cererii de pe pieţele în creştere prin
întărirea capacităţilor de producţie în zonele respective.
În prezent, uzina Vehicule Dacia produce o maşină la fiecare 55 de secunde (1.390
vehicule/zi, în trei schimburi).
Ca şi perspective S.C. Automobile Dacia S.A. îşi propune să contine investiţiile în
activităţile de fabricare a vehicule şi în proiectele de mecanică, în Romania.
b. Natura şi mărimea pieţei pe care firma acţionează
Pentru prima oară din 2007, vânzările Dacia au crescut în volum iar marca şi-a
accentuat poziţia de lider, ajungând în 2013 la o cotă de piaţă de peste 31%.
2013 a fost un an excepţional pentru Dacia, vânzările sale ajungând la 429.540 de
vehicule, în creștere de 19,3% față de anul anterior. Acest rezultat se explică, în parte, prin
reînnoirea completă a gamei de modele, 2013 fiind anul în care au fost lansate pe piață noul
Logan MCV şi noul Duster.
Sandero, Logan berlină, Logan MCV, Lodgy, Dokker şi Duster figurează, astfel, în
postura de lider pe fiecare din segmentele lor respective de piață.
Încă și mai relevant, Logan berlină, Sandero și Duster ocupă, în această ordine, podiumul
vânzărilor pe modele de pe piața românească.
Logan berlină rămâne cel mai vândut model Dacia din România, cu peste 10.000 de
unități, adică aproape 40% din totalul vânzărilor mărcii.
România este, de altfel, țara în care Dacia deține cea mai mare cotă de piață din lume.
Potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), Dacia a
vândut în ianuarie 2014 un numar de 28.115 de unităţi, ceea ce reprezintă o creştere de 38,9%
faţă de aceeaşi perioadă din 2013.
În total, grupul Renault, care deţine brandul românesc, şi-a mărit vânzările cu 13,4%, în
timp ce rivalii francezi de la PSA Citroen-Peugeot au reuşit să pluseze doar cu 7,4%.
Volkswagen, cel mai mare constructor auto european, a livrat cu 8,9% mai multe
maşini. Skoda a avansat cu 10,9%, Ford a crescut cu 9,5%, în timp ce General Motors a raportat
o scădere de 5,3%. Grupul italian Fiat a inregistrat livrări în coborâre cu 2,1%, iar Toyota a
consemnat o creştere de 16,8%.
Peste 93% din producţia Uzinei Vehicule de la Mioveni este exportată în 34 de ţări de
pe patru continente, în timp ce piaţa românească absoarbe mai puţin de 10% dintre
autovehiculele produse la Mioveni.
Per total, vanzarile Renault au crescut cu 3,2% în 2014, la 2,71 milioane de vehicule.
c. Dimensiunile clienţilor
Clienţii Dacia, persoane fizice şi juridice se declară foarte satisfăcuţi în legătură cu

calitatea maşinilor Dacia.
6
Cele mai recente date de la Dacia arată că 97% dintre clienţii mărcii sunt noi, la nivel global, în
timp ce 3% au avut ca maşină anterioară o Dacia.
Clientul a fost pus în centrul preocupărilor Dacia, prin calitatea vehiculelor, calitatea
pieselor şi calitatea serviciilor.
Cele mai recente studii de marketing arată că posesorii unui automobil Dacia reprezintă
o categorie de clienţi exigenţi, cu aşteptări ridicate în ceea ce priveşte serviciile postvânzare şi
relaţia cu constructorul Dacia.
d. Structura produselor realizate şi oferite

S.C. Automobile Dacia S.A. are în subordine 2 uzine la Mioveni: uzina Vehicule Dacia
şi uzina Mecanica şi Şasiuri Dacia.
Uzina Vehicule Dacia asigură atât producţia gamei de vehicule formată din Logan berlină,
Logan MCV, Logan Van, Dacia Sandero şi Dacia Duster, cât şi fabricarea de piese pentru
celelalte uzine Renault care asamblează modelele Logan şi Duster: Brazilia, Rusia, Maroc,
Columbia, Iran, India şi Africa de Sud.
Politica de produs reperezintă în esentă comportamentul privitor la structura si evolutia
gamei de produse de care întreprinderea este interesata. La Automobile Dacia, politica de
produs cunoaste o importanta tot mai mare odata cu înnoirea gamei de produse. Întreprinderea
prin diverse modalitati culege informatii din mediul extern. Aceste informatii sunt utilizate de
catre firma, pentru a-si adapta deciziile la exigentele pietei, pentru a-si spori competitivitatea.
De asemenea întreprinderea transmite informatii în mediul extern cu scopul de a face cât mai
bine cunoscute produsele sale.
Uzina este organizată în patru departamente de fabricaţie: Presaj, Caroserie, Vopsitorie
şi Montaj.
Presajul reprezintă începutul procesului de fabricaţie a unui vehicul şi constă în
transformarea materiei prime, livrate sub formă de tablă din oţel, în piese de caroserie.
Piesele astfel obţinute sunt trimise în departamentul Caroserie, unde sunt asamblate
prin sudură în puncte şi, împreună cu elementele mobile, formează caroseria maşinii.
Vopsitoria, a treia etapă a procesului de fabricaţie, are ca misiune protejarea caroseriei
împotriva coroziunii şi realizarea unui aspect final conform exigenţelor de calitate. Pentru
vopsirea unei caroserii sunt necesare 8 kg de vopsea.
În ultima etapă a procesului de fabricaţie, în departamentul Montaj, sunt asamblate şi
montate elementele mecanice (grupul motopropulsor, puntea spate), postul de conducere,
oglinzile, elementele interioare şi exterioare ale vehiculului (mochete, scaune, faruri etc.).
Uzina Mecanica şi Şasiuri Dacia acoperă o paletă largă de activităţi: fabricarea pieselor
brute din aluminiu, uzinarea şi asamblarea motoarelor şi a cutiilor de viteze, uzinarea pieselor şi
montajul semi-punţilor faţă şi spate, presarea şi sudarea osiilor şi cadrelor GMP (Grup Moto
Propulsor) pentru vehiculele din gama Dacia, Renault şi Nissan produse în întreaga lume.
7
e. Politica de prețuri
Dacia aplica o politica de preturi diferentiata în functie de piata si clientii carora se
adreseaza. Astfel pe pietele externe se aplica preturi diferentiate în functie de concurenta si alte
conditii specific pietei pe care Automobile Dacia opereaza. Pentru salariatii proprii, firma
acorda o reducere de 5% pentru salariatii proprii si pentru salariatii filialelor care lucreaza pe
platforma Dacia. Aceste reduceri sunt valabile pentru produsele standard, pentru dotarile
optionale sau îmbunatatiri, pretul achitându-se în întregime. În cazul în care clientii doresc
achizitionarea prin credit, firma se angajeaza sa faciliteze obtinerea de credite bancare prin
BRD Groupe Société Générale sau prin RCI Leasing.
f. Distribuţia utilizată (tipurile de canale folosite, reţeaua de distribuţie, costurile de

distribuţie, reglementări specifice)
Finalizarea activitatii de fabricare a automobilelor Dacia este conditionata de ajungerea
acestor produse la cumparatori, de satisfacerea nevoilor pentru care au fost create.
Politica de distributie cuprinde totalitatea conjugata a actelor si deciziilor privitoare
asigurarea fluxurilor si proceselor de desfacere în concordanta cu obiectivele întreprinderii.
g. Promovarea şi publicitatea
Prezenta pe piata, presupune eforturi complexe de marketing ale întreprinderii de aceea
Automobile Dacia nu se poate limita doar la producerea si distributia de autoturisme, firma
implicânduse activ si permanent printr-o activitate ampla de comunicare cu mediul extern, cu
piata, pentru o informare atenta a consumatorilor potentiali si a intermediarilor. Aceste actiuni
specifice au rol de influentare a comportamentului de cumparare si de consum, de sprijinire a
procesului de vânzare, toate aceste activitati, având obiective bine definite si dispunând de
mijloace de actiune extrem de variate.
h. Programe de marketing utilizate

În prezent, S.C. Automobile Dacia S.A. îsi desfasoara activitatea într-un mediu dinamic
în permanenta schimbare, rezultând astfel necesitatea unei adaptari neîntrerupte a activitatii
firmei la cerintele mediului sau extern, la cerintele si restrictiile care se manifesta pe pietele atât
interne cât si externe pe care firma este prezenta. Adaptarea cu succes a firmei la conditiile
dictate de mediului extern se poate realiza în conditiile utilizarii superioare a instrumentelor de
marketing. Politica de marketing a firmei Automobile Dacia defineste cadrul general de actiune
al firmei, în vederea realizarii întregii sale productii.
2.2. Diagnosticul resurselor umane
Resursele umane sunt primele resurse strategice ale unei organizaţii, în noua societate
informaţională capitalul uman înlocuind capitalul financiar ca resursă strategică.
8
Oamenii sunt cei mai importanţi factori de care dispune firma, întucât ei pun în mişcare
toţi ceilalţi factori. Cu aceleaşi mijloace şi aceiaşi oameni, se pot obţine rezultate complet
diferite în funcţie de modul de gestionare a acestei resurse.
Resursa umană este cea mai dinamică dintre toate resursele pe care le deţine orice
organizaţie, de aceea trebuie să i se acorde o atenţie deosebită din partea conducerii dacă se
doreşte valorificarea ei la capacitatea maximă în cadrul activităţii profesionale.
Calitatea forţei de muncă, dată de calificarea şi cantitatea de informaţii pe care fiecare
angajat o aduce în societate, se constituie în sursa principală de generare a performanţelor acelei
sicietăţi pe piaţă. Din acest punct de vedere, modul în care sunt stablite, evaluate, controlate şi
răsplătite rezultatele imediate şi pe termen lung ale fiecărui angajat este decisiv pentru
performanţa de ansamblu a societăţii.
Nivelul ridicat de calificare al forţei de muncă este considerat unul din punctele forte al
oricărui diagnostic privind personalul.
Tabelul nr. 3. Tipologia personalului utilizat de firmă

Indicatori Exercițiul Financiar
2010 2011 2012 2013
Personal conducere 1.657 1.621 1.628 900
Personal administrativ 1.775 1.706 1.682 1.803
Personal direct productiv 9.018 8.892 8.878 9.819
Personal indirect productiv 1.373 1.433 1.452 1.480
TOTAL 13.823 13.652 13.640 14.002
Cheltuieli cu salariile 586.647.171 lei 680.846.893 lei 722.968.435 lei 851.359.500 lei
Cheltuieli cu asigurările 157.043.437 lei 175.890.524 lei 183.794.435 lei 215.464.932 lei
sociale
TOTAL 743.690.608 lei 856.537.417 lei 906.762.870 lei 1.066.824.432 lei
Sursa: www.daciagroup.ro
Analiza utilizării eficiente a forţei de muncă se realizează cu indicatorul numit

productivitatea anuală a muncii (W).
Productivitatea muncii este considerată unul din indicatorii calitativi ai activităţii şi
exprimă eficienţa cu care este cheltuită o anumită cantitate de muncă în activităţile economice.
Cantitativ productivitatea muncii este prezentată în Tabelul nr. 1- Nivelul şi dinamica
Productivităţii Muncii.
Tabelul nr. 4- Nivelul şi dinamica productivităţii muncii
Nr. Valori ale perioadei
crt Indicatori
2010 2011 2012 2013
.
12.742.145.31
1. Cifra de afaceri (CA) 11.403.296.221 13.177.841.584 9 18.402.497.788
Abaterea absolută (ΔR) 1.774.545.363 -435.696.265 5.660.352.469
Indici de evoluţie (ΔIR(%)) 115,56 96,69 144,42
2. Număr de personal (Np) 12.698 13.823 13.652 13.640
Abaterea absolută (ΔR) 1.125 -171 -12
Indici de evoluţie (ΔIR(%)) 109 99 100
9
crt Indicatori
2010 2011 2012 2013
. Productivitatea anuală a
3. muncii (W)=CA/Np; lei/pers. 898.038,76 953.327,18 933.353,74 1.349.156,73
Abaterea absolută (ΔR) 55.288,41 -19.973,43 415.802,98
Indici de evoluţie (ΔIR(%)) 106,16 97,90 144,55
Sursa: Prelucrare proprie a datelor pe baza contului de profit și pierdere SC. AUTOMOBILE DACIA SA
1.600.000 lei
1.349.156,73
1.400.000 lei
1.200.000 lei
953.327,18 Productivitatea anuală
1.000.000 lei
a muncii (W)=CA/Np;
800.000 lei lei/pers.
898.038,76 933.353,74
600.000 lei
400.000 lei
200.000 lei
- lei
2010 2011 2012 2013
Figura nr. 1. Nivelul şi dinamica Productivităţii Muncii
La nivelul anului 2011 se observă o creştere a vânzărilor cu 15,56% faţă de anul 2010,
în condiţiile în care numărul de personal a crescut cu 9 persoane, evoluţie care se reflectă în
dinamica pozitivă a productivităţii muncii (6,16%).
În anul 2012 volumul vânzărilor scade cu 3,31%, productivitatea cât şi numărul de
muncitori diminuându-se cu 2,1 respectiv 1%, această scădere a productivităţii este dată de
următoarea relaţie ICA (96,69%)<INp (99%).
Creşterea productivităţii în anul 2011 şi 2013 are consecinţe favorabile, pe de o parte
asupra nivelului servirii consumatorului, iar pe de altă parte asupra reducerii costului circulaţiei
marfurilor (în special cheltuielile cu personalul şi cele de aprovizionare) fapt ce influenţează
pozitiv asupra rentabilităţii activităţii comerciale.
Creşterea productivităţii muncii în anul 2013 cu 44,55% faţă de anul 2012, a determinat
menţinerea necesarului de personal la un nivel constat- cu alte cuvinte nu a fost necesar
angajarea de personal pentru a atinge obiectivele stabilite.
Creşterea productivităţii în cei 2 ani este consecinţa următoarelor aspecte:
 flux de clienţi, cerere crescută şi deci o creştere normală a cifrei de afaceri în

astfel de
condiţii (+15,56% în anul 2011 şi +44,42% în anul 2013);
 politică de investiţii (modernizare) în măsură să atragă clientelă;
 bună gestionare a forţei de muncă;
10
Studiul productivităţii muncii este important pentru că modificarea acestui indicator în
sensul creşterii are următoarele consecinţe:
 influenţează volumul vânzărilor care contribuie la rândul său la reducerea nivelului
relativ al costurilor costante;
 acţionează direct asupra reducerii cheltuielilor cu salariile;
 contribuie la accelerarea vitezei de circulaţie a stocurilor.
2.3. Diagnosticul financiar-contabil
 Analiza structurii financiar-patrimoniale
a) ratele de structură ale activului
Tabelul nr. 5 Nivelul și dinamica ratelor de structură ale activului

Nr. Exercitiu Financiar
Indicatori
crt 2010 2011 2012 2013
1 Rata activului imobilizat 52.8 52.87 57.75 50.76
Abatere absolută (R) 0.07 4.88 -6.99
Indice de evoluție (IR) 100.13 109.23 87.90
2 Rata imobilizarilor corporale 51.56 51.73 55.22 49.9
Abatere absolută (R) 0.17 3.49 -5.32
3 Rata imobilizarilor necorporale 0.02 0.04 0.03 0.01
Abatere absolută (R) 0.02 -0.01 -0.02
4 Rata imobilizarilor financiare 1.21 1.09 2.49 0.84
Abatere absolută (R) -0.12 1.4 -1.65
5 Rata activelor circulante 47.11 47.03 42.12 49.1
Abatere absolută (R) -0.08 -4.91 6.98
6 Rata creantelor comerciale 22.89 14.96 16.45 24.23
Abatere absolută (R) -7.93 1.49 7.78
7 Rata stocurilor 7.99 6.91 5.23 4.89
Abatere absolută (R) -1.08 -1.68 -0.34
Rata disponibilitatilor banesti si a
8 16.22 25.14 20.42 19.97
plasamentelor
Abatere absolută (R) 8.92 -4.72 -0.45
Sursa: Prelucrare proprie a datelor pe baza bilanțului SC AUTOMOBILE DACIA SA
11
b) ratele de structură ale pasivului
Tabelul nr. 6. Nivelul și dinamica ratelor de structură ale pasivului

Indicatori
crt 2010 2011 2012 2013
1 Rata stabilitatii financiare 66.04 63.14 58.55 54.67
2 Rata de indatorare 36.73 39.39 43.8 47.55
Abatere absolută (R) 2.66 4.41 3.75
3 Rata autonomiei financiare 59.73 57.99 53.9 49.83
4 Rata cheltuielilor in avans 0.08 0.09 0.12 0.13
Abatere absolută (R) 0.01 0.03 0.01

Sursa: Prelucrare proprie a datelor pe baza bilanțului SC. AUTOMOBILE DACIA SA
 Analiza echilibrelor financiare
a) fondul de rulment
Tabelul nr.7. Nivelul și dinamica fondului de rulment

Indicatori
crt
2010 2011 2012 2013
I Fond de rulment I (5-6) 734591668 626195130 52721050 285128118
Abatere absolută (R) -108396538 -573474080 232407068
331480565 355463987
1 Capital propriu 7 3534107612 1 3633835298
Abatere absolută (R) 219301955 20532259 79195427
2 Datorii pe termen lung 157727772 157424800 156885723 163156937
3 Suvbenții pentru investiții 67716222 51339235 35041150 71030272
4 Provizioane 124389214 105504419 114066073 118557671
12
Nr. Indicatori Valori ale perioadei
crt 2010 2011 2012 2013
Abatere absolută (R) -18884795 8561654 4491598
366463886 384837606 386063281
5 Capitaluri permanente 5 6 7 3986580178
-
Abatere absolută (R) 183737201 12256751 125947361 3986580178
Indice de evoluție (IR) 105.01 100.32 103.26 0.00
293004719 322218093 380791176
6 Active imobilizate nete 7 6 7 3701452060
Abatere absolută (R) 292133739 585730831 -106459707
II Fond de rulment II (3-6) 734591668 626195130 52721050 285128118
261424129 277731577
1 Active circulante 4 2866492095 7 3580525556
Abatere absolută (R) 252250801 -89176318 803209779
2 Cheltuieli în avans 4628426 5586098 8463159 9515177
261886972 287207819 278577893
3 Activ circulant net (total) 0 3 6 3590040733
188074815 273147605
4 Datorii pe termen scurt 3 2243245528 9 3304204983
5 Venturi in avans 3529899 2637535 1581827 707632
Abatere absolută (R) -892364 -1055708 -874195
188427805 224588306 273305788
6 Datorii pe termen scurt (total) 2 3 6 3304912615
13
b) necesarul de fond de rulment
Tabelul nr. 8 Nivelul și dinamica necesarului de fon de rulment

Indicatori
crt
2010 2011 2012 2013
1 Necesarul de fond de rulment (6-10) -165821424 -906396730 -1294102136 -1171254062
2 Active Circulante 2614241294 2866492095 2777315777 3580525556
3 Disponibilități 900413092 1532591860 1346823186 1456382180
4 Investitii pe termen scurt 0 0 0 0
Indice de evoluție (IR) 0 0 0
5 Cheltuieli în avans 4628426 5586098 8463159 9515177
6 Nevoi temporare 1718456628 1339486333 1438955750 2133658553
Abatere absolută (R) -378970295 99469417 694702803
7 Datorii pe termen scurt 1880748153 2243245528 2731476059 3304204983
8 Venituri în avans 3529899 2637535 1581827 707632
Abatere absolută (R) -892364 -1055708 -874195
9 Credite de trezorerie 0 0 0 0
10 Resurse temporare 1884278052 2245883063 2733057886 3304912615
14
c) trezoreria netă
Tabelul nr. 9 Nivelul și dinamica trezoreriei nete

Indicatori
crt
2010 2011 2012 2013
I Trezoreria netă I (1-2) 900413092 1532591860 1346823186 1456382180
Abatere absolută (ΔR) 632178768 -185768674 109558994
1 Fond de rulment I (5-6) 734591668 626195130 52721050 285128118
Abatere absolută (ΔR) -108396538 -573474080 232407068
Necesarul de fond de
2 rulment (6-10) -165821424 -906396730 -1294102136 -1171254062
Abatere absolută (ΔR) -740575306 -387705406 122848074
II Trezoreria netă II (1-2) 900413092 1532591860 1346823186 1456382180
1 Disponibilități 900413092 1532591860 1346823186 1456382180
2 Credite pe termen scurt 0 0 0 0
 Analiza bonității financiare: Indicatorii lichidității și solvabilității

Solvabilitatea reprezintă capacitatea unei persoane fizice sau juridice de a stinge la
scadenţă obligaţiile faţă de creditorii săi, referindu-se în mod deosebit la obligaţiile pe termen
mediu şi lung.
Analiza solvabilităţii întreprinderii urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita
obligaţiile totale din resurse totale. Pe baza acestui indicator se poate evalua riscul incapacităţii
de plată pe termen lung (insolvabilitatea sau risc de faliment).
Lichiditatea presupune existenţa unor disponibilităţi băneşti suficiente pentru achitarea
la scadenţă a datoriilor întreprinderii (inclusiv dobânda pentru împrumuturile acordate de
creditori) dar şi pentru acoperirea unor nevoi neprevăzute de mijloace băneşti.
În cele ce urmează vom analiza indicatorii lichidității și ai solvabilității.
15
Tabelul nr. 10. Analiza evoluției indicatorilor bonității financiare
Indicatori Exercițiul financiar
2010 2011 2012 2013

Solvabilitatea
1. Capacitatea de rambursare a datoriilor 0,45 0,38 0,30 0,24
optim 1,00
minim 0,33
Abatere absolută (ΔR) - -0,07 -0,08 -0,05
Abatere relativă (IR) - 85,01 77,85 82,50
2. Capacitatea brută de rambursare a 0,42 0,40 0,31 0,26
datoriilor
3. Capacitatea netă de rambursare a 0,37 0,27 0,21 0,17
datoriilor
4. Rata cheltuielilor financiare 0,13 0,18 0,19 0,28
maxim 0,6
Abatere absolută (ΔR) - 0,05 0,01 0,08

5. Rata solvabilității generale (1) 2,72 2,54 2,28 2,10

optim 2,00
minim 1,66
Rata solvabilității generale (2) 0,63 0,61 0,56 0,52
optim 0,5
minim 0,35

6. Rata de solvabilitate financiară 0 70863478,2 63,10 0
minim 2 4
Abatere absolută(ΔR) - 70863478,2 - -63,10
4 70863415,1
5
Lichiditatea
1. Lichiditatea generală 1,39 1,28 1,02 1,08
minim 1,2-1,8
Abatere absolută (ΔR) - -0,11 -0,26 0,07
16
Indicatori Exercițiul financiar
2010 2011 2012 2013
2. Lichiditatea intermediară (1) 1,15 1,09 0,89 0,98
minim 0,8

Lichiditatea intermediară (2) 1,15 1,09 0,89 0,98
3. Lichiditatea imediată 0,48 0,68 0,49 0,44
minim 0,2-0,3
Abatere absolută (ΔR) - 0,20 -0,19 -0,05
4. Lichiditatea la vedere 0 17820835,5 12,89 0
minim 0,85-1,15 8

Abatere absolută (ΔR) - 17820835,5 - -12,89
8 17820822,6
9
Interpretări:
1. Capacitatea de rambursare a datoriilor înregistrează valori sub valoarea optimă
recomandată în cei patru ani analizați: 0.45, 0.38, 0.30, 0.24. Acest fapt se datorează creșterii
datoriilor totale și scăderii Capacității de autofinanțare a societății.
2. Capacitatea brută de rambursare a datoriilor arată măsura în care sursele
potențiale de autofinanțare degajate din activitatea de exploatare a întreprinderii pot să acopere
datoriile totale ale acesteia. Asemenea indicatorului precedent, valorile acestui indicator se
situează sub valoarea optimă, iar evoluția sa nu este una pozitivă.
3. Capacitatea netă de rambursare a datoriilor arată măsura în care autofinanțarea
netă poate acoperi datoriile totale a întreprinderii. La fel ca indicatorii precedenți, evoluția
acestui indicator este una negativă, ajungând de la o valoare de 0.37 în anul 2010, la 0.17 în
2013.
4. Rata cheltuielilor financiare prezintă valori foarte bune în cei patru ani analizați.
Deși tendința acestei rate e una de creștere de la 0,13 în 2010 la 0,28 în 2013, indicatorul
ramâne cu o valoare bună. Așadar, întreprinderea poate suporta costul îndatorării, și nu riscă sa
devină insolvabilă pe termen lung.
5. Rata solvabilității generale a înregistrat valori optime în ambele variante de
calcul. Acest fapt denotă că activele totale ale întreprinderii pot acoperi datoriile totale ale
acesteia.
6. Rata de solvabilitate financiară nu a putut fi calculată în toți anii deoarece nu avem
datorii financiare.
17
7. Lichiditatea imediată înregistrează următoarele valori în anii analizați: 0.48,
0.68, 0.49, 0.44. Acestea depășesc limita de 0.2-0.3 recomandată, fapt ce denotă o lichiditate de
trezorerie ridicată.
8. Lichiditatea intermediară înregistrează, de asemenea, valori optime în anii
analizați.
9. Lichiditatea generală a înregistrat o scădere ușoară în decursul celor patru ani
analizați. Întrucât valorile depășesc pragul de 1, putem aprecia că întreprinderea poate să își
achite obligațiile curente pe măsură ce acestea devin scadente.
10. Lichiditatea la vedere apreciază măsura în care creditele bancare pe termen scurt
pot fi acoperite pe seama disponibilităților bănești. Acest indicator nu a putut fi calculat în doi
din cei patru ani, deoarece societatea nu a contractat Credite bancare pe termen scurt. În anii
2011 și 2012 indicatorul a avut valori foarte bune.
În urma analizei indicatorilor bonității financiare a societății, putem concluziona că

aceasta are o lichiditate ridicată ce se încadrează în valorile optime recomandate. Deși
indicatorii de solvabilitate nu indică o situație tocmai ideală pe termen lung, valorile sunt destul
de bune și nu indică un pericol de insolvabilitate pentru societate.
 Analiza indicatorilor de gestiune
O categorie aparte de indicatori utilizaţi în analiza financiară sunt indicatorii de

gestiune (de activitate) care furnizează informaţii cu privire la:
- viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii;
- capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale de
bază ale sale;
- viteza de rotaţie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximează de câte ori stocul a fost
rulat de-a lungul exerciţiului financiar1
Aceste rate arată gradul de eficacitate cu care firma utilizează resursele pe care le are la
dispoziţie, în cea mai bună combinaţie posibilă (numerar, creanţe, stocuri, mijloace fixe etc)
pentru a genera venituri din vânzări (cifră de afaceri). Se măsoară de asemeni viteza de
transformare a activelor în lichidităţi şi cea de reînnoire a datoriilor, ca urmare a participării lor
la circuitul economic, construcţia lor pornind de la ideea că trebuie să existe un echilibru
raţional între cifra de afaceri şi elementele de activ şi pasiv ale firmei.
În tabelul următor am realizat analiza principalilor indicatori de gestiune ai companiei
Automobile Dacia S.A.
Relaţia Exerciţiul financiar

Indicatori
de calcul 2010 2011 2012 2013
CA/At 2,06 2,16 1,93 2,52
1. Viteza de rotaţie a activelor totale
- valoarea minimă: 2
1
OMFP (Ordinul Ministerul Finanţelor Publice) 1752/nov. 2005 pentru aprobarea reglementărilor
contabile
conforme cu directivele europene, în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1080 din 30/11/2005
18
Abatere absolută (ΔR) - 0,11 -0,23 0,59
2. Durata de rotaţie a activelor totale At/CA x 177,61 168,80 188,88 144,62
- valoarea maximă: 180 365
Abatere absolută (ΔR) - -8,81 20,08 -44,26
3. Viteza de rotaţie a stocurilor CA/ S 25,72 31,26 36,95 51,58
Abatere absolută (ΔR) - 5,54 5,69 14,63
4. Durata de rotaţie a stocurilor S/ CA x 14,19 11,68 9,88 7,08
- valoarea maximă: 45 365
5. Viteza de rotaţie a creanţelor clienţi CA/CC 10,65 18,63 14,31 13,35
Abatere absolută (ΔR) - 7,98 -4,32 -0,96
6. Termenul mediu de recuperare a CC/CA x 34,27 19,59 25,51 27,34
creanţelor clienţi 365
- valoarea maximă: 45
- valoarea optimă: 30
Abatere absolută (ΔR) - -14,68 5,92 1,84
7. Viteza de rotaţie a creditului CA/Fz 6,38 6,42 5,14 5,85
furnizor
- valoare minimă: 8
8. Termenul mediu de plată a Fz/CA x 57,18 56,89 71,00 62,35
datoriilor către furnizori 365
- valoarea optimă: 30
9. Viteza de rotaţie a capitalurilor CA/ Kp 3,11 3,42 3,30 4,62
permanente
10. Durata de rotaţie a capitalurilor Kp/ CA 117,28 106,59 110,59 79,07
permanente x 365
11. Viteza de rotaţie a capitalurilor CA/ Kpr 3,44 3,73 3,58 5,06
proprii
19
12. Durata de rotaţie a capitalurilor Kpr/ CA 106,10 97,89 101,82 72,07
proprii x 365
13. Viteza de rotaţie a datoriilor totale CA/ Dt 5,59 5,49 4,41 5,31
14. Durata de rotaţie a datoriilor totale Dt/ CA x 65,25 66,49 82,74 68,77
365
Abatere absolută (ΔR) - 1,25 16,24 -13,96
Interpretări:
1. Viteza de rotaţie a activelor totale are valori ce depășesc cu puțin valoarea

minimă recomandată de 2 în anii 2010 și 2011, pentru ca în 2012 sa scadă la 1,93, iar în 2013
să crească, ajungând la 2,52.
2. Durata de rotaţie a activelor totale a înregistrat valorile de 177,61 și 168,8 zile
în 2010 și respectiv în 2011, valori ce se încadrează în limita de 180 zile. În 2012 s-a
înregistrat o creștere, depășind cu 8,88 limita maximă recomandată, pentru ca în 2013 să revină
la valoarea de 144,62 zile.
3. Viteza de rotație a stocurilor depășește cu mult valoarea minimă de 8, ceea ce
denotă un grad de lichiditate a stocurilor ridicat.
4. Durata de rotaţie a stocurilor pornește de la valoarea de 14,19 zile în 2010,
ajungând la 7,08 zile în 2013, valori considerate a fi foarte bune.
5. Viteza de rotaţie a creanţelor clienţi înregistrează valori bune în cei 4 ani
analizați, depășind valoarea minimă de 8.
6. Termenul mediu de recuperare a creanţelor clienţi oscilează, ramânând în jurul
valorii optime de 30 zile.
7. Viteza de rotaţie a creditului furnizor se situează, în cei 4 ani, cu puțin sub
valoarea minimă recomandată de 8 zile.
8. Termenul mediu de plată a datoriilor către furnizori pornește de la 57 zile în

2010, ajungând în 2012 la 71 zile, valori ce depășesc cu mult valoarea optimă de 30 zile.
20
9. Viteza de rotaţie a capitalurilor permanente înregistrează în cei 4 ani valori în
jurul a 3 rotații, depășind valoarea minimă de 2 rotații.
10. Durata de rotaţie a capitalurilor permanente prezintă o evoluție foarte bună,
situându-se cu mult sub valoarea maximă de 180 zile. În 2010 indicatorul atinge o valoare de
117 zile, pentru ca în 2013 să ajungă la 79 zile.
11. Viteza de rotaţie a capitalurilor proprii înregistrează, de asemenea, valori foarte
bune, atingând 5 rotații în anul 2013, valoarea minimă fiind 1.
12. Durata de rotaţie a capitalurilor proprii are valori ce oscilează, ajungând la 72
zile în 2013. Viteza de rotaţie a datoriilor totale și Durata de rotaţie a datoriilor totale
înregistrează, de asemenea, valori ce se încadrează în intervalul recomandat.
În urma analizei indicatorilor de gestiune, putem aprecia ca societatea Automobile

Dacia S.A funcționează cu un grad ridicat de eficacitate al utilizării resurselor. Există un
echilibru rațional între cifra de afaceri și elementele de activ și pasiv ale firmei. Vitezele și
duratele de rotație sunt, în cea mai mare parte, în limitele optime recomandate.
 Soldurile intermediare de gestiune
Cuvântul “PERFORMANŢĂ” la singular sau la plural, deşi este folosit din ce în ce mai
frecvent, este un cuvânt valiză deoarece acoperă noţiuni diverse şi diferite precum cele de
creştere, rentabilitate, profitabilitate, productivitate, randament, competitivitate.
Eficienţa economică se consideră că este atributul ce caracterizează acţiunea
performantă a agentului economic.
În sens larg eficienţa înseamnă: SCOP DORIT CU EFORT MINIM.
Măsurarea eficienţei economice se face în două variante:
 în mărime absolută, prin metoda diferenţei obţinându-se solduri intermediare de

gestiune (SIG): producţia exerciţiului, marja comercială, valoarea adăugată, excedent brut din
exploatare, rezultatul din exploatare, rezultatul financiar, rezultatul curent, rezultatul
extraordinar, rezultatul brut şi rezultatul net.
Soldurile intermedire de gestiune reprezintă etape succesive în formarea rezultatului
final.
Construcţia indicatorilor se realizează în cascadă pornind de la cel mai cuprinzător-
MARJA COMERCIALĂ şi PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI încheind cu cel mai sintetic-
REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI. Fiecare sold intermediar de gestiune reflectă
rezultatul gestiunii financiare la treapta respectivă de acumulare.
 în mărime relativă, cu ajutorul indicatorilor de eficienţă, obţinuţi prin raportarea
21
efectelor la efortul depus pentru obţinerea lor (efect util pe unitatea de cost antrenată) şi
viceversa (cost specific pentru obţinerea unei unităţi de efect util)- rate ale rentabilităţii.
O firmă comercială este rentabilă atunci când îşi acoperă cheltuielile pe seama
veniturilor proprii şi obţine un profit de o anumită mărime.
Rentabilitatea reflectă capacitatea firmei de a produce profit, oglindind într-o formă
sintetică eficienţa întregii ectivităţi economice a ei şi este una din formele de exprimare a
eficienţei economice.
În continuare voi realiza o analiză a soldurile intermediare de gestiune la SC
AUTOMOBILE DACIA.SA şi voi surprinde evoluţia acestor indicatori pe un interval de 4 ani.
1. Cifra de afaceri
Este considerat cel mai reprezentativ pentru exprimarea volumului activității, calculate
prin însumarea veniturilor din livrări de bunuri, executarea de lucrări și prestări de servicii într-
o perioadă determinată. Pentru nevoile interne ale entității se poate stabili atât cifra de afaceri
din activitatea de bază cât și producția marfă vândută și încasată.
Dată fiind importanța cifrei de afaceri ca indicator de vomul al activității dar și de
rezultate evoluția sa trebuie urmărită pe mai mult ani, pe total și pe elemente componente,
evidențiind astfel tendința în viitorul apropiat dar și factorii, interni sau externi, care-și pun
amprenta asupra evoluției cifrei de afaceri.
Evoluţia şi modul de calcul al cifrei de afaceri este prezentat în Tabelul nr. 1- Cifra de
afaceri.
Tabelul nr. 12. Nivelul și evoluția cifra de afaceri
Nr Valori ale perioadei
. Indicatori
crt 2010 2011 2012 2013
1 Cifra de afaceri 11403296221 13177841584 12742145319 18402497788

Abaterea absolută (R) 1.774.545.363 - 435.696.265 5.660.352.469
Indici de evoluție (IR) 115.56 96.69 144.42
2 Ponderea Ca în Vt (min 75%) 98.25 98.1 98.42 98.76
3 Ponderea Ca în Vext (min 85%) 99.32 99.22 99.63 99.56
4 Venituri totale 11.606.030.655 13.433.362.621 12.946.397.852 18.633.253.295
5 Venituri din exploatare 11.481.760.081 13.282.031.211 12.789.180.474 18.484.439.244
Pe baza analizei în dinamică efectuate se poate observa faptul că în anul 2011

AUTOMOBILE DACIA SA înregistrează o creștere valorică a cifrei de afaceri cu 15,56% în
comparație cu anul 2010.
Această creștere este urmată mai apoi de o scădere a ritmului de evoluție a cifrei de afaceri, în
anul 2012, cu 3,31% - scădere cauzată de o diminuare atât a veniturilor totale cât și a celor din
exploatare, în comparație cu anul 2011.
22
20000000000 Figura nr. 1. Nivelul și evoluția cifrei de afaceri
18402497788
18000000000
16000000000
13177841584 12742145319
14000000000
11403296221
12000000000
10000000000
8000000000 Cifra de afaceri
6000000000
4000000000
2000000000
0
2010 2011 2012 2013
În anul 2013, din analiza efectuată și datele publice se observă că Automobile Dacia SA
a înregistrat o cifră de afaceri de 18,4 miliarde de lei, în creştere cu 45% faţă de anul anterior.
Acest an a fost pentru companie un record impresionant, sau poate chiar anul cu cel mai bun
rezultat din istorie ajungând la o producţie record de 342.000 de maşini.
Cu acest rezultat, Dacia a depăşit pentru prima dată OMV Petrom SA., care a înregistrat
în 2013 o cifră de afaceri de 18,07 miliarde de lei (4,08 mld. euro), potrivit site-ului
mfinante.ro. Până în 2013 nicio altă companie nu a reuşit să ia faţa Petrom, de la înfiinţarea
companiei, în topul celor mai mari jucători din economie.
Mai mult, în Europa, deşi vorbim de o scădere a pieţei auto generale, vânzările Dacia au
crescut cu peste 25%, ceea ce face Dacia brandul auto european cu evoluţia cea mai bună.
Dacă ar fi să ne raportăm la factorii ce au condus la ritmul de evoluție record al cifrei de
afaceri din cadrul fabricii de autoturisme de la Mioveni, aceștia ar fi:
o politică comercială bazată pe acele produse cu cerere mare pe piață (Dacia Logan,
Dacia Duster, Dacia Sandero);
menținerea unui număr relative constant de salariați, sau chiar în creștere cu 180 în
anul 2013, față de anul 2010;
2. Producția exercițiului
Acest indicator este cunoscut și sub denumirea de producția globală, ce are rolul de a
dimensiona întreaga activitate de producție a întreprinderii într-o perioadă de timp și cuprinde:
 ceea ce întreprinderea a fabricat și a vândut (Qv);
 ceea ce ea fabricat și a rămas în stoc (Qs);
 ceea ce ea a fabricat pentru ea însăși (Qi).
Evoluţia şi modul de calcul al producției exercițiului este prezentat în Tabelul nr. 2.
23
Tabelul nr . 13 . Nivelul și evoluția producției exercițiului
Indicatori
Crt 2010 2011 2012 2013
Producția exercițiului
1 (2+3+4) 10920879404 12598933300 12149805862 12467059894
Abatere absolută (R) 1678053896 - 449127438 317254032
2 Producția vândută (Qv) 10917561224 12569412410 12143925452 12419299075
Abatere absolută (R) 1651851186 - 425486958 275373623
3 Producția stocată (Qs) -6541831 2287866 8829697 6541831
Indice de evoluție (IR) -34.97 385.94 74.09
4 Producția imobilizată (Qi) 9860011 27233024 54687460 25031901
În urma efectuării acestei analize, putem să observăm gradul de evoluție al companiei

AUTOMOBILE DACIA SA în ceea ce privește întreaga valoare de automobile produsă în
intervalul 2010-2013, indiferent de destinație: vânzare, stocare sau imobilizare.
13000000000
Figura nr. 2. Nivelul și dinamica12467059894
12598933300 producției exercițiului
12500000000
12149805862
12000000000
11500000000 Productia
exercitiului
10920879404
11000000000
10500000000
10000000000
2010 2011 2012 2013
Astfel, producția exercițiului înregistrează o creștere în anul 2011 remarcabilă, cu circa

15% față de anul anterior, ceea ce confirmă viabilitatea activității companiei pe piață. Iar
începând din anul următor, producția scade cu aproximativ 7% , scădere influențată de
producția stocată care crește cu 386%. La nivelul anului 2013, cifrele cresc din nou,
înregistrându-se o creștere valorică a producției exercițiului cu 2,61% în condițiile:
 creșterii producției vândute ( 2,27%), ceea ce indică faptul că oferta de produse a
întreprinderii a fost mai bine absorbită de piață, în comparație cu anul precedent (-6,61%);
24
 reducerii excesive a producției stocate ( 74,09%), comparativ cu anul 2012;
 reducerii producției imobilizate cu 29.655.559 mii lei (45,77%) în comparație cu
creșterea anului precedent (200,81%).
3. Marja comercială
Marja comerciala (MC) este un indicator de măsurare și evaluare a profitabilității
vânzărilor de marfă a firmei, din diverse perspective: financiară, comercială, managerială.
Cu ajutorul acestui indicator:
 se identifica și se analizează sursele de câștig și de pierderi ale vânzărilor firmei;
 se iau decizii manageriale și se stabilesc politicile comerciale care au ca scop
optimizarea
profitabilității afacerii (politici de produs, de client, de prețuri, de piață, de distribuție etc)
Evoluţia şi modul de calcul al marjei comerciale este prezentat în Tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 14. Nivelul și dinamica marjei comerciale

Indicatori
crt 2010 2011 2012 2013
1 Marja comercială (2+3+4) 136309219 191774724 234319630 858130499
2 Venituri din vânzarea mărfurilor (Vmf) 485734997 608429174 598219867 5983198713
Indice de evoluție (IR) 125.26 98.32 1,000.17
3 Reduceri comerciale acordate (Rc) 0 0 0 0
4 Cheluieli privind mărfurile (Chmf) 349425778 416654450 363900237 5125068214
Indice de evoluție (IR) 119.24 87.34 1,408.37
În baza analizei efectuate, se poate observa faptul că marja comercială la SC

AUTOMOBILE DACIA SA a înregistrat o tendință de creștere în intervalul de timp 2010-2013,
atingând valoarea cea mai ridicată (858.130.499) la nivelul anului 2013. Această creștere a
marjei se reflectă și în creșterea record a cifrei de afaceri obținută de companie în anul 2013.
25
1000000000 Figura nr. 3. Nivelul și dinamica marjei comerciale
900000000 858130499
800000000
700000000
600000000
500000000 Marja comercială
400000000
300000000 234319630
191774724
136309219
200000000
100000000
0
2010 2011 2012 2013
Creșterea marjei comerciale din anul 2011 (25,26%) comparativ cu anul 2010 se
datorează creșterii veniturilor din vânzarea mărfurilor, devansând astfel ritmul de creștere al
cheltuielilor privind mărfurile ( 19,24%). De asemenea, în anul 2012 ritmul marjei comerciale
este în creștere, deși veniturile și cheltuielile aferente mărfurilor scad cu 98,32%, respectiv
87,43% față de anul 2011.
Conform graficului reprezentativ dinamicii marjei comerciale, se observă din nou, anul
2013 la înălțime, însumând un indice de realizare de 366,22% comparativ cu anul precedent
(122.18).
4. Valoarea adăugată
Acest indicator relevă tocmai contribuția firmei, măsoară puterea sa economică reală,
reflectând aportul valoric adus de întreprindere prin activitățile sale asupra bunurilor cumpărate.
Altfel spus, valoarea adăugată reprezintă creșterea (plusul) de valoare obținut din activitatea
tehnico-productivă a întreprinderii, prin valorificarea resurselor sale materiale, tehnice, umane
și financiare, respectiv surplusul de încasări peste valoarea consumurilor provenind de la terți.
Valoarea adăugată poate fi determinată prin două metode:
a) Metoda sintetică;
b) Metoda aditivă.
Evoluţia şi modul de calcul al valorii adăugate este prezentat în Tabelul nr. 4 (metoda
sintetică), iar în tabelul nr. 5 calculul valorii adăugate prin metoda aditivă.
Tabelul nr. 15. Nivelul și dinamica valorii adăugate prin metoda sintetică
Indicatori
crt 2010 2011 2012 2013
1 Valoarea adăugată (2+3-4) 1631417959 1837060236 1828366203 1980536592
Abaterea absolută (R) 205642277 -8694033 152170389
Indicele de evoluție (IR) 112.61 99.53 108.32
1092087940
2 Producția exercițiului (Qe) 4 12598933300 12149805862 12467059894
26
Indicatori
crt 2010 2011 2012 2013
3 Marja comercială (Mc) 136309219 191774724 234319630 858130499
Abaterea absolută (R) 55465505 42544906 623810869
Consumurile intermediare
4 (Ci) 9425770664 10953647788 10555759289 11344653801
Valoarea adăugată, ca indicator de performanță care exprimă plusul de bogăție creat de

întreprindere prin activitatea de exploatare, înregistrează o permanentă tendință de creștere pe
întreaga perioadă analizată, excepție făcând anul 2012, când aceasta scade cu 8694033 mii lei,
față de anul anterior (+12,61%).
2500000000 Figura nr. 4. Nivelul și evoluția valoarii adăugate
1980536592
2000000000 1837060236 1828366203
1631417959
1500000000
Valoarea adăugată
1000000000
500000000
0
2010 2011 2012 2013
În ultimul an de analiză, valoarea adăugată crește cu 8,32% față de anul precedent,

reflectând o bună creștere a bogăției create pe seama utilizării mai ales a resurselor umane și
tehnice ale companiei. Acest fapt s-a datorat următorilor factori:
a) ritmul de creștere superior ale elementelor de natura veniturilor față de cele de
natura cheltuielilor;
 sporirea cu 2,61% a producției exercițiului;
 sporirea cu 266,22% a marjei comerciale.
b) Creșterea eficienței activitățiiprin sporireacifrei de afaceri cu 44,42%.
Tabelul nr. 16. Nivelul și evoluția valorii adăugate prin metoda aditivă
27
Nr Valori ale perioadei
. Indicatori
crt 2010 2011 2012 2013
1 Remunerarea personalului 743690608 856537417 906762554 1066824432

a) Cheltuieli cu salariații 586647171 680646893 722968435 851359500
b) Cheltuieli cu asigurările sociale 157043437 175890524 183794119 215464932
2 Remunerarea creditorilor 112508459 173741787 174196479 245918435
a) Cheltuieli cu dobânzile 8140782 17252014 19719393 20609620
b)Alte cheltuieli financiare 104367677 156489773 154477086 225308815
3 Remunerarea statului 61966517 119054133 89976000 20144047
a) Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate 27914753 26066755 23424763 25399123
b) Impozit pe profit 34051764 92987378 66551237 -5255076
Abatere absolută (R) 57087616 -29078133 -69831953
4 Remunerarea întreprinderii 630171248 619163405 653770104 640476738
4.1 Ajustări privind: 529571683 570052155 574902424 486027306
a) activele imobilizate 528215730 584308601 547289202 488564479
b) activele circulante 8512496 7013314 4577604 4170179
c) provizioanele -7156543 -21269760 23035618 -6707352
4.2 Autofinanțarea 100599565 49111250 78867680 154449432
a) Rezultatul net 300015819 275111397 277239794 337444120
b) Alte venituri din exploatare 75145680 74668737 41154745 34180637
c) Venituri financiare 124270574 151331410 157217369 148814051
d) Venituri extraordinare 0 0 0 0
e) Venituri din subvenții din exploatare aferente
cifrei de afaceri 0 0 0 0
Abatere absolută (R) -11007843 34606699 -13293366
5 Remunerarea altor participanți 83081127 68563494 3661066 7172940
a) Cheltuieli cu protecția mediului înconjurător 0 0 0 0
b) Cheltuieli privind investițiile imobiliare 0 0 0 0
c) Alte cheltuieli 83081127 68563494 3661066 7172940
Valoarea adăugată (1+2+3+4+5) 1631417959 1837060236 1828366203 1980536592
În urma analizei indicatorilor din tabelul nr. 5 se pot desprinde următoarele concluzii în
ceea ce privește valoarea adăugată realizată la SC AUTOMOBILE DACIA SA:
28
rata de remunerare a personalului a crescut în mod considerabil, de la an la an.
Acest fapt a avut loc ca urmare a creșterii remunerațiilor personalului cu 17,75%, în condițiile creșterii
valorii adăugate a companiei cu 8,32%.
rata de remunerare a creditorilor a înregistrat o creștere de 54,4% în anul 2011,
iar în cursul anului 2013, o creștere de 41,17%, ceea ce denotă faptul că entitatea s-a orientat
spre o structură financiară în care capitalul împrumutat este utilizat într-o proporție mai mare
decât capitalul propriu. Așadar, în baza creșterii ponderii cheltuielilor financiare cu circa 46%,
rezultă o creștere a valorii adăugate cu doar 8,32%
rata de remunerare a statului a scăzut de la 75,58% (anul 2012) la 22,39% (anul
2013), ceea ce demonstrează faptul că presiunea fiscală exercitată asupra întreprinderii a scăzut,
încurajându-se, astfel, politica de investiții.
rata de remunerare a întreprinderii înregistrează pe durata celor 4 ani analizați,
valori atât de creștere, cât și de scădere, astfel că în anul 2011 se înregistrează o scădere de
1.75%, urmând apoi în anul 2012 o creștere de circa 5% și apoi din nou o scădere în anul 2013
de 2,03%. Aceste oscilații se crează pe fondul ajustărilor privind activele imobilizate,
circulante, provizioanele, dar și în baza autofinanțării întreprinderii prin intermediul rezultatului
net obținut și al veniturilor financiare
rata de remunerare a altor participanți scade în mod considerabil de la o
valoare de 83081127 mii lei în anul 2010, la o valoare de 3661066 mii lei în anul 2012.
Scăderea ponderii altor categorii de cheltuieli în valoarea adăugată este, așadar, rezultatul
scăderii cu circa 16% a cheltuielilor și a creșterii cu 8,32% a valorii adăugate.
5. Excedentul brut al exploatării
Reprezintă fluxul potenţial de disponibilităţi degajat de ciclul de exploatare şi se

determină deducând cheltuielile monetare din exploatare (alcătuite din acele categorii de
cheltuieli care presupun plăţi imediate sau la termen- cosumuri provenind de la terţi, cheltuieli
cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate şi cheltuielile cu personalul) din venituri monetare
aferente acestei activităţi (vânzări de produse şi mărfuri şi subvenţiile de exploatare).
EBE nu este influenţat de sistemul de amortizare practicat, de politica de constituire a

provizioanelor, de gradul de îndatorare, de sistemul de impozitare a profitului, precum şi de
politica de distribuire a dividendelor.2
Evoluţia şi modul de calcul al excedentului brut din exploatare este prezentat în Tabelul
nr. 6- Nivelul şi dinamica Excedentului Brut al Exploatări.
Tabelul nr. 17- Nivelul şi dinamica Excedentului Brut al Exploatări

Nr. Indicator Valori ale perioadei
2
Mihaela Bârsan, Ştefăniţă Şuşu, Analiza economico-financiară în comerţ şi turism, Editura Didactică şi
pedagogică Bucureşti, 2013, pp. 111-113
29
Crt
2010 2011 2012 2013
.
1. EBE (2+3-4-5) 859.812.598 954.456.064 898.178.886 888.313.037
Abaterea absolută (ΔR) 94.643.466 -56.277.178 -9.865.849
Indici de evoluţie (IR(%)) 111,01 94,10 98,90
2. Valoarea adăugată 1.631.417.959 1.837.060.236 1.828.366.203 1.980.536.592
Abaterea absolută (ΔR) 205.642.277 -8.694.033 152.170.389
3. Subvenţii pentru exploatare aferente CA 0 0 0 0
Abaterea absolută (ΔR) 0 0 0
Indici de evoluţie (IR(%)) 0 0 0
4. Cheltuieli cu personalul 743.690.608 856.537.417 906.762.554 1.066.824.432
Abaterea absolută (ΔR) 112.846.809 50.225.137 160.061.878
Cheltuieli cu alte impozite, taxe, vărsăminte
5. asimilate 27.914.753 26.066.755 23.424.763 25.399.123
Abaterea absolută (ΔR) -1.847.998 -2.641.992 1.974.360
Conform calculelor efectuate se poate observa faptul că EBE înregistrează o scădere

semnificativă în 2012 de 5,9%, comparativ cu anul 2011 unde creşte cu 11,01%. EBE
înregistrează o scădere şi în anul 2013 cu doar 2,90%, nu atât de mult ca în 2012.
Această scădere a excedentului brut de exploatare în 2012 este determinată de următorii

factori:
 -valoarea adăugată la nivel de întreprindere înregistrează o scădere de 0,45%

 cheltuielile cu personalul cresc cu 5,86%, depăşind cuantumul prestabilit
 cheltuielile cu alte impozite, taxe, vărsăminte asimilate se situează sub nivelul
celor planificate, diminuându-se cu 10,14%, dar această scădere nu poate
acoperii deficitul creat de cheltuielile cu personalul.
Pentru a creşte valoarea adăugată se recomandă reducerea cheltuielilor cu materiile
prime, materialele consumabile, cu energia, apa, cu prestaţiile externe. Deoarece acest indicator
nu este influenţat de metoda de amortizare şi de norma de impozitare poate fi utilizat în
comparaţiile dintre societăți.
30
2.500.000.000
2.000.000.000
1.500.000.000 898.178.886
954.456.064
859.812.598
1.000.000.000
888.313.037
500.000.000
0 0 0 0 0
2010 2011 2012 2013
EBE
Valoarea adăugată
Cheltuieli cu personalul
Cheltuieli cu alte impozite, taxe, vărsăminte asimilate
Subvenţii pentru exploatare aferente CA
Figura nr. 5. Nivelul şi dinamica Excedentului Brut al Exploatării
IN GRAFIC DOAR EBE SA APARA!!! SI FARA LEGENDA

Excedentul de exploatare obţinut în 2011 în valoare de 954.456.064 lei este consecinţa
următoarelor aspecte:
 creşterea producţie de automobile;

 fidelizarea clienţilor;
 promovarea produselor prin intermediul campaniilor publicitare;
 adoptarea unor strategii de dezvoltare;
 preocupări pentru creşterea productivităţii muncii care s-a majorat în acest an cu 6,16%.
EBE fiind suficient de mare în anul 2011 permite întreprinderii să îşi reînnoiască
imobilizările prin amortizări, să îşi acopere riscurile din provizioanele constituite şi să îşi
asigure finanţarea.
Reprezintă o sursă financiară fundamentală pentru întreprindere.
EBE constituie primul nivel al analizei privind formarea trezoreriei globale ale
întreprinderii, deci punctul de pornire în tabloul fluxurilor de trezorerie.
6. Rezultatul exploatării
Ca şi excedentul brut, rezultatul exploatării exprimă aceeaşi noţiune, cea de rentabilitate

de exploatere, altfel spus, aptitudinea întreprinderii de a genera un venit din operaţiunile sale de
exploatare. În calcularea rezultatului din exploatere trebuie să se ţină seama de toate cheltuielile
de exploatare, inclusiv de cheltuielile privind amortizarea, deprecierea şi provizioanele.
Totuşi, pentru a urmării evoluţia rentabilităţii de exploatare a unei întreprinderi sau

pentru a compara rentabilitatea de exploaterea a două întreprinderi este preferabil să se utilizeze
31
excedentul brut de exploatare care nu depinde de practicile contabile de a amortiza, depreciere,
provizionare care se pot schimba în timp şi pot să difere de la o întreprindere la alta.3
Rezultatul exploatării (Re) este dominant în rezultatul brut al exerciţiului şi exprimă

efortul real al firmei fără a lua în considerare modul de finanţare, elementele extraordinare şi
impozitele.4
Evoluţia acestui indicator la S.C.AUTOMOBILE DACIA S.A. se prezintă în Tabelul nr.

7- Nivelul şi dinamica Rezultatului Exploatării.
Tabelul nr. 18- Nivelul şi dinamica Rezultatului Exploatării

Nr.crt Valori ale perioadei
Indicatori
. 2010 2011 2012 2013
1. Rezultatul din exploatare (2+3-4-5) 322.305.468 390.509.152 360.770.141 429.293.428
2. Excedent brut din exploatare 859812598 954456064 898178886 888313037
Abaterea absolută (ΔR) 94643466 -56277178 -9865849
3. Alte venituri din exploatare 75.145.680 74.668.737 41.154.745 34.180.637
Abaterea absolută (ΔR) -476.943 -33.513.992 -6.974.108
Ajustări de valoare privind
imobilizările corporale, necorporale,
4. activele circulante, provizioane 529.571.683 570.052.155 574.902.424 486.027.306
Abaterea absolută (ΔR) 40.480.472 4.850.269 -88.875.118
5. Alte cheltuieli 83.081.127 68.563.494 3.661.066 7.172.940
Abaterea absolută (ΔR) -14.517.633 -64.902.428 3.511.874
SC.AUTOMOBILE DACIA.SA obţine din activitatea de exploatere profit pe parcursul

celor 4 ani.
Valoarea fluxurilor de trezorerie care provin din activitatea de exploatare permit

întreprinderii să îşi ramburseze cu uşurinţă împrumuturile, să îşi menţină capacitatea de
funcţionare, să plătească dividende şi să facă noi investiţii apelând mai puţin la surse externe de
finanțare.
Pe parcursul celor 4 ani cel mai mare profit din exploatare este înregistrat în anul 2013
în valoare de 429.293.428 lei, reprezentând o creştere valorică faţă de anul 2012 de 18,99%.
Această creştere a rezultatului exploatării coincide cu faptul că în 2013 Renault

inaugurează o a doua linie de fabricaţie de 30 de vehicule/oră, linie necesară pentru a răspunde
3
Bernard Colasse, Analiza financiară a întreprinderii, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2009, pp. 62-64
4
Mihaela Bârsan, Ştefăniţă Şuşu, Analiza economico-financiară în comerţ şi turism, Editura Didactică şi
pedagogică Bucureşti, 2013, pp. 116
32
previziunilor proprii privind evoluţia volumelor pentru gama Entry, atât în Europa cât şi în
Africa, Mexic, Orientul Mijlociu.5
Tot în anul 2013 Dacia a înregistrat prima creştere din punct de vedere comercial după
2007, reuşind să vândă 429.540 de vehicule la nivel mondial, în creştere cu 19,3% faţă de 2012
(în 2012 s-au vândut 359.822 de autovehicule, în 2011 vânzările au fost de 343.233 de
autovehicule şi în 2010 s-au vândut 348.723 de autovehicule: 325.346 de autoturisme și 23.377
de autovehicule comerciale ușoare). Mai mult, în Europa vânzările Dacia au crescut cu peste
25%, ceea ce face Dacia brandul auto european cu evoluţia cea mai bună.6
2010 2011 2012 2013
803.661.066 lei
603.661.066 lei
390.509.152
403.661.066 lei
429.293.428
322.305.468 360.770.141
203.661.066 lei
3.661.066 lei
1. Rezultatul exploatării
2. Excedent brut din exploatare
3. Alte venituri din exploatare
4. Ajustări de valoare privind imobilizările corporale, necorporale, activele circulante, provizioane
5. Alte cheltuieli
Figura nr.6. Nivelul şi dinamica Rezultatului Exploatării
LA FEL SI AICI, CA LA EBE!
În condiţiile în care rata rentabilităţii comerciale se menţine constantă, orice spor al

cifrei de afaceri se materializează într-o creştere a rezultatului exploatării.
Pentru ca rezultatul exploatării să fie în creştere compania trebuie să cerceteze piaţa, să

identifice nevoile mereu schimbătoare şi sofisticate ale clienţilor şi să realizeze produse care să
satisfacă cel mai bine cerinţele acestora
7. Rezultatul financiar
Rezultatul financiar exprimă în valoare absolută rentabilitatea operaţiunilor financiare (a

participaţiilor, plasamentelor, împrumuturilor) ale întreprinderii. Ponderea acestui indicator în
rezultatul global al întreprinderii constituie o indicaţie privind importanţa operaţiunilor
5
“Vânzări Dacia 2013: un an record şi o schimbare de imagine pentru Dacia”, http://www.promotor.ro/masini-
noi/news/vanzari-dacia-2013-un-an-record-si-o-schimbare-de-imagine-pentru-dacia-11938619, [accesat la
17.04.2015]
6
“Automobile Dacia. SA”, http://ro.wikipedia.org/wiki/Automobile_Dacia_S.A., [accesat la 17.04.2015]
33
financiare ale acesteia şi orientarea activităţilor sale. Evoluţia acestui rezultat este interesantă,
mai ales, în cazul societăţilor care primesc dividende de la alte societăţi. Rezultatul financiar a
numeroase întreprinderi este, în mod normal, negativ şi ar fi mult mai pertinent să se vorbească
despre- cheltuieli financiare decât de unele venituri financiare.7
Automobile Dacia prezintă rezultatul financiar pe parcursul celor 4 ani în Tabelul nr. 8-
Nivelul şi dinamica Rezultatului Financiar astfel:
Tabelul nr. 19- Nivelul şi dinamica Rezultatului Financiar

crt Indicatori
2010 2011 2012 2013
.
1. Rezultat financiar=2-3 11.762.115 -22.410.377 -16.979.110 -97.104.384
Abaterea absolută (ΔR) -34.172.492 5.431.267 -80.125.274
Indici de evoluţie (IR(%)) -190,53 75,76 571,91
2. Venituri financiare 124.270.574 151.331.410 157.217.369 148.814.051
Abaterea absolută (ΔR) 27.060.836 5.885.959 -8.403.318
3. Cheltuieli financiare 112.508.459 173.741.787 174.196.479 245.918.435
Abaterea absolută (ΔR) 61.233.328 454.692 71.721.956
Conform analizei în dinamică efectuate se poate observa faptul că doar în 2010

compania înregistrează un profit de 11.762.115 lei, în ceilalţi ani confruntându-se cu o pierdere
financiară.
Cea mai mare pierdere financiară se înregistrează în 2013 aceasta fiind mai mare cu
471,91% comparativ cu anul 2012. Cea mai mică pierdere financiară se prezintă în 2012, mai
mică cu 24,24% faţă de 2010.
În toţi cei 3 ani de pierdere cheltuielile privind dobânzile şi alte cheltuieli financiare
(sconturi acordate clienţilor, cheltuielile cu amortizările şi provizioanle, cheltuieli din diferenţe
de curs valutar) devansează ritmul de creştere al veniturilor financiare.
Întreprinderea ar trebui să acorde o mai mare atenţie activităţii financiare pentru a
depista cauzele deficitului stabilind şi măsurile de remediere a acestuia.
300.000.000 lei
200.000.000 lei
Rezultat financiar
100.000.000 lei
11.762.115 -22.410.377 -16.979.110 Venituri financiare
- lei
Cheltuieli financiare
2010 2011 2012 2013
-100.000.000 lei
-97.104.384
-200.000.000 lei
Figura nr.7. Nivelul şi dinamica Rezultatului Financiar
8. Rezultatul curent
7
34
Calculat ca sumă dintre rezultatul exploatării şi rezultatul financiar, exprimă
rentabilitatea curentă a întreprinderii, fiind independent de impactul operaţiunilor excepţionale.
Rezultatul curent este o mărime înainte de impozitare, dar este posibil ca acesta să fie
calculat după impozitare, mai ales atunci când este vorba despre aprecierea rentabilităţii curente
a întreprinderii din punctul de vedere al proprietarilor săi.8
Rezultatul curent al exerciţiului financiar la SC.AUTOMOBILE DACIA.SA este
evidenţiat în Tabelul nr. 9- Nivelul şi dinamica Rezultatului Curent.
Tabelul nr. 20- Nivelul şi dinamica Rezultatului Curent
crt Indicator
2010 2011 2012 2013
.
1. Rezultat curent=2+3 334.067.583 368.098.775 343.791.031 332.189.044
2. Rezultatul din exploatere 322.305.468 390.509.152 360.770.141 429.293.428
3. Rezultatul financiar 11.762.115 -22.410.377 -16.979.110 -97.104.384
Abaterea absolută (ΔR) -34.172.492 5.431.267 -80.125.274
Indici de evoluţie (IR(%)) -190,53 75,76 571,91
Cea mai mare valoare a profitului curent este înregistrată în 2011- 368.098.775 lei,
acesta înregistrând o scădere valorică în 2012 cu 6,6%.
Deşi anul 2013 este un an favorabil pentru AUTOMOBILE DACIA, înregistrând un
volul mare al vânzărilor, profitul curent se diminuează cu 3,37% datorită pierderii financiare
extrem de mari.
Rezultatul obţinut în cei 4 ani se consideră a fi pozitiv pentru că:
 politica comercială a firmei a fost orientată spre comercializarea acelor produse
pentru care cererea a rămas suficient de mare (Dacia Logan, Dacia Duster, Dacia Sandero);
 compania a negociat preţuri mici de achiziţie a materiei prime, a obţinut discounturi
la cantităţi mari aprovizionate, sau este probabil să fi găsit furnizori care practicau preţuri mai
mici decât alţii;
 s-a menţinut un nivel redus al cheltuielilor de exploatare fără însă a fi afectat gradul
de deservire al consumatorilor.
8
Bernard Colasse, Analiza financiară a întreprinderii, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2009, pp. 65
35
500.000.000 lei
343.791.031
400.000.000 lei
Rezultat curent
300.000.000 lei
334.067.583 368.098.775
200.000.000 lei 332.189.044
100.000.000 lei Rezultatul din

- lei exploatere
-100.000.000 lei 2010 2011 2012 2013
-200.000.000 lei Rezultatul
financiar
Figura nr. 8. Nivelul şi dinamica Rezultatului Curent
Cheltuielile financiare au crescut în 2013 cu 14,17% afectând considerabil atât

rezultatul financiar, înregistrându-se în acest an cea mai mare pierdere financiară, cât şi
rezultatul curent, înregistrându-se cea mai mică valoare a profitului din cei 4 ani.
Deoarece rezultatul curent este pozitiv, vorbim despre o situaţie ideală pentru o
întreprindere productivă, datorită unui bun achilibru al politicii financiare, rezultatul exploatării
nu este absorbit de cheltuielile financiare.
Întreprinderea ocupă o poziţie privilegiată pe piaţă, ca urmare a unei activităţi de

exploatare foarte rentabile, care permite degajarea unor lichidităţi sporite, al căror plasament
permite nu doar recuperarea eventualelor cheltuieli financiare, ci şi obţinerea unor profituri
suplimentare.
1. Rezultatul extraordinar
Acest rezultat este consecinţa operaţiunilor puţin frecvente sau care nu au legătură cu
obiectul principal de activitate al întreprinderii, spre exemplu operaţiuni de concesionare a
imobilizărilor.9
Rezultatul extraordinar la SC. AUTOMOBILE DACIA.SA este 0 şi se poate observa
acest lucru din Tabelul nr. 10- Nivelul şi dinamica Rezultatului Extraordinar.
Tabelul nr. 21- Nivelul şi dinamica Rezultatului Extraordinar

Indicator
crt. 2010 2011 2012 2013
1. Rezultat extraordinar (2-3) 0 0 0 0
2. Venituri extraordinare 0 0 0 0
3. Cheltuieli extraordinare 0 0 0 0
SC.AUTOMOBILE DACIA.SA nu se confruntă cu evenimente sau tranzacţii ce sunt

diferite de activităţile obişnuite ale întreprinderii şi care nu au caracter frecvent sau regulat,
obţinând, pe termen mediu şi lung, cea mai mare parte a veniturilor sale din operaţiuni curente.
9
36
1
0,9
0,8
0,7 Rezultat extraordinar
0,6
0,5
Venituri extraordinare
0,4
0,3
0,2 Cheltuieli
0,1
extraordinare
0
2010 2011 2012 2013
Figura nr. 9. Nivelul şi dinamica Rezultatului

Extraordinar
Rezultatul extraordinar fiind 0 nu mai constituie o sursă importantă de informaţii pentru

investitori.
10. Rezultatul brut
Rezultatul brut al exerciţiului reprezintă diferenţa dintre suma veniturilor din exploatare, a
celor financiare şi celor extraordinare şi suma cheltuielilor de exploatare, financiare şi a
cheltuielilor extraordinare.
Rezultatul brut al exerciţiului la AUTOMOBILE DACIA prezintă următoarele valori

conform Tabelului nr. 11- Nivelul şi dinamica Rezultatului Brut.
Tabelului nr. 22- Nivelul şi dinamica Rezultatului Brut

crt Indicator
2010 2011 2012 2013
.
1. Rezultatul brut=2+3 334.067.583 368.098.775 343.791.031 332.189.044
2. Rezultatul curent 334.067.583 368.098.775 343.791.031 332.189.044
3. Rezultatul extraordinar 0 0 0 0
Rezultatul extraordinar fiind 0 rezultatul curent este egal cu rezultatul brut.
Din nou se poate constata faptul că datorită unui management performant activitatea de
exploatare a întreprinderii este prosperă şi asigură necesarul de lichidităţi necesar menţinerii şi
dezvoltării firmei pe piaţă. Pe rezultatele din activitatea financiară firma nu se poate sprijini
deoarece prezintă fluctuaţii foarte mari (PIERDERE).
37
400.000.000 lei
332.189.044
350.000.000 lei Rezultatul brut
300.000.000 lei 368.098.775
334.067.583 343.791.031
250.000.000 lei Rezultatul curent
200.000.000 lei
150.000.000 lei
Rezultatul
100.000.000 lei
extraordinar
50.000.000 lei
- lei 0 0 0 0
2010 2011 2012 2013
Figura nr. 10. Nivelul şi dinamica Rezultatului Brut
11. Rezultatul net
Este rezultatul obţinut după ce întreprinderea şi-a plătit impozitele şi a vărsat o parte din
profiturile sale salariaţilor cu titlu de participare, tot ceea ce entitatea îi face să câştige (dacă
este vorba de un beneficiu) sau să piardă (dacă este vorba de o pierdere) pe proprietarii săi în
cursul exerciţiului, ca urmare a tuturor operaţiunilor sale , oricare ar fi tipul lor (de exploatare,
financiare, extraordinare).10
În Tabelul nr. 12- Nivelul şi dinamica Rezultatului Net este prezentat indicatorul
rentabilităţii întreprinderii la SC.AUTOMOBILE DACIA.SA.
Tabelul nr. 23- Nivelul şi dinamica Rezultatului Net

Indicator
crt. 2010 2011 2012 2013
1. Rezultatul net=2-3 300.015.819 275.111.397 277.239.794 337.444.120
Abaterea absolută (ΔR) -24.904.422 2.128.397 60.204.326
2. Rezultatul brut 334.067.583 368.098.775 343.791.031 332.189.044
3. Impozitul pe profit 34.051.764 92.987.378 66.551.237 -5.255.076
Indici de evoluţie (IR(%)) 273,08 71,57 -7,90
Cel mai mare profit înregistrat de-a lungul perioadei analizate este în anul 2013-
337.444.120 lei, crescând cu 21,72% faţă de 2012. De asemenea în 2012 profitul este în
creştere cu 0,77% comparativ cu 2011. Această creştere a profitului este influenţată de
rezultatul brut care are valori pozitive.
10
Bernard Colasse, Analiza financiară a întreprinderii, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2009, pp. 66
38
În 2013 compania are de recuperat un impozit pe profit de 5.255.076 lei. În 2012
impozitul pe profit este în scădere comparativ cu 2011 cu 28,43%.
400.000.000 lei
337.444.120 Rezultatul
300.000.000 lei
net
200.000.000 lei 300.015.819 275.111.397 277.239.794
Rezultatul
100.000.000 lei brut
Impozitul
- lei pe profit
-100.000.000 lei 2010 2011 2012 2013
Figura nr. 11. Nivelul şi dinamica Rezultatului Net
În concluzie putem spune că activitatea firmei este una profitabilă, existând în

continuare şanse de dezvoltare.
La sfârşitul perioadei de gestiune s-a înregistrat profit în cei 4 ani deoarece firma are şi a
avut în vedere următoarele aspecte:
 implicarea tuturor angajatilor, calitatea serviciilor/produselor este dată de faptul că
angajaţii sunt pregătiţi şi motivaţi corespunzător pentru a crea produse de calitate, deci, în acest
sens, comunicarea şi stimularea angajaţilor trebuie să funcţioneze bine şi să încurajeze iniţiativa
proprie a fiecărui angajat;
 existenţa unei calităţi în toată activitatea companiei pentru ca produsele sa fie la cel
mai bun nivel;
 abordarea şi colaborarea cu parteneri de cea mai buna calitate;
 permanenta îmbunătăţire a calităţii serviciilor oferite, comparativ cu ale
competitorilor de frunte pentru a le putea face faţă, prin existenţa unor soluţii noi, originale;
 mărirea gamei de servicii şi oferirea unui raport bun calitate/preţ.
O firmă care nu obţine profit nu îşi îndeplineşte scopul economic pentru care a fost
constituită.
 Ratele de rentabilitate
Rata rentabilităţii este o mărime relativă care exprimă eficienţa cu care sunt utilizaţi şi
combinaţi factorii de producţie. Acest lucru face ca, în condiţii de profitabilitate identice,
costuri diferite să determine rentabilităţi diferite dând posibilitatea unei reale comparabilităţi în
timp, spaţiu sau cu valori standard acceptate sau elaborate de organisme de specialitate.
1. Rata rentabilităţii comerciale
39
Aceasta este indicatorul care evaluează capacitatea întreprinderii de a genera profit
pentru o mărime dată a cifrei de afaceri.
Tabelul nr. 24. Evoluția ratei rentabilității comerciale
Valori ale perioadei

Nr.
Indicatori
crt.
2010 2011 2012 2013
Rata rentabilității comerciale

1
(Rc)= EBE/Ca*100 7.54 7.24 7.05 4.83
Excedentul brut din exploatare (EBE) 859812598 954456064 898178886 888313037
1274714531
Cifra de afaceri (Ca)
11403296221 13177841584 9 18402497788
Abaterea absolută (ΔR) -0.30 -0.20 -2.22
Indici de evoluţie (ΔIR(%)) 96.06 97.28 68.51

2
(Rc)=Rexpl/Ca*100 2.83 2.96 2.83 2.33
Rezultatul din exploatare (Rexpl) 322305468 390509152 360770141 429293428
1274714531
Cifra de afaceri (Ca)
11403296221 13177841584 9 18402497788
Abaterea absolută (ΔR) 0.14 -0.13 -0.50

3 2.63 2.09 2.17 1.83
(Rc)=Pnet/Ca*100
Profit net (Pnet) 300015819 275111397 277239794 337444120
1274714531
Cifra de afaceri (Ca) 11403296221 13177841584 9 18402497788
Abaterea absolută (ΔR) -0.54 0.09 -0.34

4 1.20 1.46 1.84 4.66
(Rc)=Mc/Ca*100
Marja comercială (Mc) 136309219 191774724 234319630 858130499
1274714531
Cifra de afaceri (Ca) 11403296221 13177841584 9 18402497788
Abaterea absolută (ΔR) 0.26 0.38 2.82
40
8.00
7.54
7.24 Figura nr. 1. Rata
7.05 rentabilității comerciale
7.00
6.00
5.00 4.83
4.00
3.00 Rata rentabilității comerciale

(Rc)= EBE/Ca*100
2.00
1.00
0.00
2010 2011 2012 2013
Luând în calcul excedentul brut din exploatare și cifra de afaceri, putem observa ca rata
rentabilității comerciale la S.C. Automobile Dacia S.A se menține constantă la nivelul anilor
2010, 2011, 2012 (inregistrând valori de aproximativ 7%), însă putem observa că în anul 2013
aceasta înregistrează o scădere, aceasta înregistănd un procent de 4,83. Acest lucru este datorat
creșterii cifrei de afaceri la 18402497788 și scăderii excedentului brut din exploatare de la
898178886 la 888313037.
2. Rata rentabilității economice

Această rată are formulate mai multe accepţiuni:
 rata rentabilităţii activelor (rentabilitatea de exploatare - rezultatele degajate de

capitalurile avansate pentru desfăşurarea unei activităţi, considerate ca ansamblul activelor
finanţate pe seama resurselor angajate∗ ) (ROA - „Return On Assets) măsoară performanţa
activului total numit şi capital avansat (pentru acele întreprinderi cu active financiare mari) sau
a activului de exploatare numit şi capital economic şi este expresia capacităţii managerului de a
asigura o gestiune eficientă a activităţii de exploatare.
 rata rentabilităţii capitalului investit(angajat) (ROI –Return On Investment) Această
abordare are în vedere faptul că în aprecierea rentabilităţii economice trebuie să se ţină seama
de faptul că ea trebuie să aibă o mărime care să permită întreprinderii remunerarea acţionarilor
şi creditorilor, în concordanţă cu nivelul de risc pe care aceştia şi l-au asumat investind în
întreprindere sau împrumutând-o. Prin urmare mărimea sa este strâns legată de nivelul
rentabilităţilor obţinute de fiecare investitor de capitaluri în parte.
Tabelul nr. 25. Evoluția ratei rentabilității economice
41
Nr.
Indicatori Valori ale perioadei
crt.

2010 2011 2012 2013
Rata rentabilității economice

1 6.02 6.04 5.21 4.56
(Re)= Rbrut/At*100
Rezultatul brut (Rbrut) 334067583 368098775 343791031 332189044
Active totale (At) 5548916917 6094259129 6593690703 7291492793

2 10.08 10.42 9.40 9.14
(Re)=Rbrut/Ci*100
Capital investit (Ci) 3314805657 3534107698 3659139871 3633835298
7.00
6.02 6.04 Figura nr. 2 Rata rentabilității economice
6.00
5.21
5.00
4.56
4.00
3.00
2.00 (Re)= Rbrut/At*100
1.00
0.00
2010 2011 2012 2013
42
Rata rentabilității economice înregistrează valori constante la nivelul anului 2011
comparativ cu anul 2010 (aproximatin 6%) , dar în anii următori aceasta scade șa 5,21 în 2012,
respectiv 4,56 în 2013. Acest lucru se datorează faptului ca activele totale au crescut de la un an
la altul, iau profitul brut a crescut în anul 2011 față de anul 2010, iar ulterior sa scadă în
următorii ani.
Faptul că activele totale cresc pe fondul diminuării rezultatului brut conduce ca S.C.
Autimobile Dacia S.A să inregistreze o scădere în ceea ce privește rata rentabilității economice
în ultimii doi ani (2012, 2013).
3. Rata rentabilităţii financiare

Rata rentabilității financiare arată capacitatea surselor proprii de finanţare (capitalurilor
proprii) de a genera rezultat. Este un indicator prin prisma căruia posesorii de capital apreciază
eficienţa investiţiilor lor, sau, după caz, oportunitatea menţinerii acestora. Prin intermediul lui
se reflecă efectul gestiunii globale a întreprinderii (exploatare, financiară, extraordinară),
arătând capacitatea managementului întreprinderii de a asigura, prin desfăşurarea activităţii,
rentabilizarea capitalurilor care i-au fost încredinţate spre gestionare de acţionari.
Tabelul nr. 26. Evoluția ratei rentabilității financiare

Nr.
crt Valori ale perioadei
. Indicatori
2010 2011 2012 2013
Rata rentabilității financiare

1 9.05 7.78 7.80 9.29
(Rf)= Rnet/Cp*100
Rezultatul net (Rnet) 300015819 275111397 277239794 337444120
Capital propriu (Cp) 3314805657 3534107612 3554639871 3633835298
Abaterea absolută (ΔR) -1.27 0.01 1.49
Rata rentabilității financiare

2 8.19 7.15 7.18 8.46
(Rf)=Rnet/Cpr*100
Rezultatul net (Rnet) 300015819 275111397 277239794 337444120
Capital permanent (Cpr) 3664638865 3848376066 3860632817 3986580178
Abaterea absolută (ΔR) -1.04 0.03 1.28
43
9.50
Figura nr. 3 Rata rentabilității financiare
9.05 9.29
9.00
8.50
8.00 7.78 Rata rentabilității financiare

7.80 (Rf)= Rnet/Cp*100
7.50
7.00
2010 2011 2012 2013
Despre rata rentabilității financiare (dacă am lua în calcul capitalul propriu și rezultatul
net) putem spune că înregistrează o scădere în anul 2010 de la 9,05 ajungând în 2011 la 7,78%.
În anul 2012 valoarea sa se menține constantă ca și în cazul perioadei de bază (2011)
înregistrând un procent de 7,80%. În anul 2013 se revine la un procent de 9,29, valoare
apropiată de cea din anul 2010.
Cauza scăderii acestor rate în cei doi ani 2011, respectiv 2012, datorându-se scăderii
rezultatului net în 2011 și 2012, rezultat ce este inferior celorlalți 2 ani.
4. Rata rentabilităţii costurilor
Acest indicator arată capacitatea resurselor consumate de a degaja prin consum profit
brut. Matematic se stabileşte ca raport între rezultatul brut (al exerciţiului, curent, al exploatării,
aferent cifrei de afaceri) şi efortul propriu reflectat în costurile ce determină rezultatele
respective.
Tabelul nr. 27 Evoluția ratei rentabilității costurilor

Nr.
crt.

2010 2011 2012 2013
Rata rentabilității costurilor

1 2.96 2.82 2.73 1.82
(Rc)= Rbrut/Cht*100
Cheltuieli totale (Cht) 11271963072 13042853469 12602606812 18301064251
Abaterea absolută (ΔR) -0.14 -0.09 -0.91
44
Nr.
crt.


2 17.76 58.78 12.59 10.05
(Rc)=Rcurent/Chc*100
Rezultatul curent (Rc) 334067583 368098775 343791031 332189044
Cheltuieli curente (Chc) 1880748153 626195130 2731476059 3304204983

3 0.29 3.03 2.90 2.38
(Rc)=Rexpl/Chexpl*100
Rezultatul exploatare (Rexpl) 32230568 390509152 360770141 429293428
Cheltuieli din exploatare (Chexpl) 11159454613 12891522059 12428410333 18055145816
Indici de evoluţie (ΔIR(%)) 1,048.82 95.83 81.91
3.50
2.96 Figura nr.4 Rata rentabilității costurilor
3.00 2.82
2.73
2.50
2.00
1.82
1.50
1.00 (Rc)= Rbrut/Cht*100
0.50
0.00
2010 2011 2012 2013
45
Cât despre rata rentabilității costurilor la Automobile Dacia aceasta înregistrează o
scădere lentă înregistrând astfel o valoare de 2,96 în 2,82 în 2011, 2,73 în 2013, respectiv 2,82
în 2012.
Această scădere este datorată faptului că ritmul de creștere al cheltuielilor totale

devansează ritmul de creștere al veniturilor totale.
Analiza riscului de faliment
Mărimea riscului activităţii economice interesează nu numai întreprinderea care

apelează la credite, ci mai ales băncile creditoare, care consideră că pentru a beneficia de un
credit, întreprinderea trebuie să prezinte o bonitate financiară, care să exprime o garanţie a
gestionării sănătoase a activităţii la toate nivelurile, de la cel operaţional la cel strategic.
Riscul de faliment interesează atât investitorul potenţial cât şi managerul firmei.
Falimentul, ca şi succesul, este o realitate, parte integrantă a mediului de afaceri

concurenţial. În general, falimentul unei întreprinderi este rezultatul unui proces continuu de
degradare a stării sale economico-financiare, proces previzibil, după părerea specialiştilor în
circa 70% din cazuri, pe baza unor simptome care anticipează eşecul întreprinderii (întârzierea
plăţilor în anumite momente ale anului, sau accelerarea acestora în perioada de creştere rapidă a
activităţii).
Permaneţa unor dificultăţi de achitare a obligaţiilor este expresia unei fragilităţi

economice şi financiare. Ele pot genera restrângerea activităţii, reducerea efectivului de
salariaţi, restructurarea sistemului de gestiune, în uneke cazuri foarte grave FALIMENTUL
întreprinderii.
RISCUL DE FALIMENT reprezintă posibilitatea de apariţie a incapacităţii de onorare

a obligaţiilor scadente ale firmei, născute din angajamente anterioare contractate, din operaţii
curente, determinabile pentru continuarea activităţii, prelevări obligatorii.
Principale criterii care stau la baza determinării FALIMENTULUI sunt: lipsa de

solvabilitate şi gradul de îndatorare.11
Evaluarea riscului de faliment a întreprinderii se poate realiza prin mai multe metode
dintre care cea mai relevantă este metoda Conan-Holder. Modelul prezintă avantajul
simplicităţii calculului motiv pentru care continuă să fie utilizat şi în prezent.
Acest model ale 5 variabile:
X X
Z= 0,24* X 1 +0,22* X 2 +0,16* 3 -0,87* X 4 -0,1* 5
11
Bârsan M., Şuşu Ş., “Analiză economico-financiară în comerţ şi turism”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2013, pp. 252-263
46
X 1 -excedent brut din exploatare/ datorii totale; X 2 - capitaluri permanente/ active
total;
X 3 - activ circulant (fără stocuri)/ active total; X 4 - cheltuieli financiare/ cifra de
afaceri;
X 5 - cheltuieli de personal/ valoarea adăugată.
Riscul de faliment conform acestei metode este prezentat în Tabelul nr.
Tabelul nr. 28. Vulnerabilitatea întreprinderii la riscul de faliment

Situaţia întreprinderii Valoarea scorului Z Probabilitatea de faliment
Foarte bună Z > 0,16 Sub 10%
Bună 0,10 < Z < 0,16 10%-30%
Incertă (alertă) 0,04 < Z< 0,10 30%-65%
Nefavorabilă (pericol) -0,05 < Z < 0,04 65%-90%
Catastrofală (eşec) Z < -0,05 Peste 90%

Sursa: Bârsan M., Şuşu Ş., “Analiză economico-financiară în comerţ şi turism”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2013, pp. 284
SC. AUTOMOBILE DACIA. SA prezintă următoarea vulnerabilitate privind riscul de

faliment:
Anul 2010
Z=0,24*0,42+0,22*0,66+0,16*2,56-0,87*0,10-0,1*0,46=0,1008+0,1452+0,4096-0,087-
0,046=0,2322
Anul 2011
Z=0,24*0,40+0,22*0,63+0,16*2,49-0,87*0,01-0,1*0,47=0,096+0,1386+0,3984-0,0087-
0,047=0,5773
Anul 2012
Z=0,24*0,31+0,22*0,59+0,16*2,71-0,87*0,01-0,1*0,50=0,0744+0,1298+0,4336-
0,0087-0,05=0,5791
Anul 2013
Z=0,24*0,26+0,22*0,55+0,16*2,26-0,87*0,01-0,1*0,54=0,0624+0,121+0,3616-0,0087-
0,054=0,4823
Conform modelului Conan-Holder deoarece Z are valori peste 0,16, situaţia societăţii
este una foarte bună în toţi cei 4 ani de analiză. Automobile Dacia nu prezintă simptome de
47
faliment deoarece nu are cheltuieli şi investiţii excesive, valoarea adăugată înregistrează valori
satisfăcătoare şi nu se confruntă cu lipsă de lichiditate sau îndatorare crescătoare.
Etapa 3. Elaborarea diagnosticului global strategic
a). Evidenţierea cauzală a principalelor puncte forte
Dacia se poziţionează pe segmentul ,,low-cost”.

Datorită raportului dimensiuni/ prestaţii/ preţ unic, familia de modele Dacia a ajuns să
fie apreciată pe pieţele mature şi exigente ale Europei Occidentale.
Dacia exportă în prezent peste 80% din producţia sa, principalele destinaţii fiind
Germania şi Franţa.
Se poate spune că Dacia a profitat din plin de declinul celorlalte mărci, crescându-şi
vertiginos cota de piaţă pe plan intern şi extern.
Un rol important l-a jucat nivelul mare de investiţii realizate în fabricile de asamblare
dar şi cele producătoare de componente sau centrele de dezvoltare tehnică şi design.
Societatea se confruntă cu o creştere a cererii pentru produsele sale care sunt

supus permanent unui proces de îmbunătăţire şi inovare.
Dacia se concentrează pe segmentul de consumatori persoane fizice cu venituri mici sau

medii şi pe segmentul corporate, deci preţurile ţintă pentru gama de produse sunt scăzute.
Renault a stabilit preţuri mai mici decât cele ale concurenţei pentru fiecare model
al său din gama Dacia.
Astfel, se practică o politică agresivă, menită să cucerească noi segmente ( atât interne
cât şi din străinătate).
Până în prezent, această metodă a dat roade, mai ales în contextul crizei economice.
Dacia a căpătat supranumele de “maşina de criză” datorită preţului scăzut.
Din 2009, majoritatea furnizărilor de piese pentru modelele Dacia sunt parte
componentă a grupului Renault.
Dispozitivul industrial şi logistic al grupului Renault din România alimentează în
prezent toate uzinele care produc modelele Logan şi Sandero în Maroc, Rusia, Iran etc.
Pentru a susţine fabricaţia în uzinele din afara României, centrul logistic de la Mioveni a
3
expediat în ultimii ani peste 2.610.000 m de colecţii de piese şi componente- echivalentul a
760.000 de vehicule. Platforma logistică inaugurată la Mioveni în 2005 este cel mai mare
centru de acest gen din cadrul grupului Renault.
Al doilea centru de inginerie al grupului Renault şi cel mai mare din afara Franţei se află
în România.
În completarea centrului de inginerie din România, grupul Reault a inaugurat, în 2007,
primul şi singurul centru de design auto din Europa Centală şi de Est la aceea vreme.
Primul rezultat al creativităţii echipei de designeri este conceptul Duster.
48
Angajaţii au diverse studii: începând de la studii medii şi ajungând la studii
superioare şi postuniversitare, neavând nici un salariat necalificat.
Remunerarea angajaţilor presupune:

 salarii de bază: se porneşte de la un salariu de 500 de euro pentru personalul cu
studii superioare şi postuniversitare. Pentru personalul cu studii medii al companiei
salariul este fix de 400 euro.
 există posibilitatea de acorare a salariului de merit (cel de al 13 salariu) în cazul
în care compania şi-a îndeplinit obiectivele pentru anul respectiv.
Capacitatea de producţie a platformei de la Mioveni este asigurată de un program de
muncă pe 3 schimburi, de luni până vineri.
În ceea ce priveşte politica de mediu Dacia respectă principiile strategiei de

dezvoltare durabilă Renault.
Aceasta urmăreşte menţinerea echilibrului ecologic şi reducerea impactului activităţilor

companiei asupra mediului înconjurător.
La Dacia deşeurile sunt valorificate în proporţie de 70%. De asemenea Dacia face
demersuri pentru reducerea gazelor cu efect de seră pe platforma de la Mioveni încă din 2001.
Instalaţiile uzinei Dacia sunt la nivelul de vârf al industriei auto europene.
La ora actuală, Dacia produce un vehicul care este constituit în proporţie de 95% din
piese care pot fi ulterior reciclate şi integrează deja piese din materiale reciclate.
Dacia răspunde exigenţelor reglemetărilor europene provind protecţia mediului
înconjurător.
Formularea noilor obiective și strategii
Sa pui tu, Valentina!
ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
▫ Având ca acţionar principal grupul Renault, ▫ În cazul unei crize de lichidităţi care
Dacia a putut să îşi mărească piaţa de afectează întregul concern Renault, Dacia va fi
desfacere. puternic afectată deoarece pachetul majoritar
▫ Profesionalism şi capacitate de dezvoltare. de acţiuni este deţinut de acest concern.
▫Fiind o societate pe acţiuni pierderea anuală, ▫ Nu există o comunicare foarte bună între
dacă există, este suportată de mai multe membrii departamentului de producţie şi cel
persoane. de vânzări.
▫ Capacitate de producţie mare. ▫ Costurile de producţie sunt relativ mari.
▫ Centre proprii de inovare şi designe. ▫ Uzina are nevoie de o perioadă de oprire,
49
▫ Preţuri mici în comparaţie cu concurenţa. între 3 şi 5 săptămâni, pentru a efectua lucrări
▫ Calitate ridicată a produselor. de mentenaţă.
▫ Reţea largă de distribuţie.
▫ Majoritatea furnizărilor aparţin grupului
Renault.
▫ Echipa de vânzări este una stabilă şi
experimentată, având o mare implicare în
relaţia cu principalii clienţi.
▫ Directorul General este recunoscut pentru
capacitatea sa de negociere a afacerilor, având
o pregătire profesională corespunzătoare
domeniului de activitate în care ecţionează
firma.
▫ Se ţine pasul cu noile fluxuri tehnologice,
asigurând angajaţilor condiţii cât mai bune de
lucru (echipamente noi, utilaje, aparatură etc.).
▫ Datorită achiziţionării pachetului majoritar
de acţiuni de către grupul Renault, s-au facut
investiţii mari în aparatura tehnologică, uzina
fiind capabilă să facă faţă cererii mari de
autovehicule.
▫ Mare parte din procesul tehnologic este
robotizat, ceea ce sporeşte numărul de maşini
fabricate zilnic.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
▫ Fiind o societate pe acţiuni, în cazul în care ▫ Pentru desfăşurarea activităţii la standardele
societatea are nevoie de surse financiare impuse de UE, sunt implicate costuri destul de
pentru investiţii, poate emite noi acţiuni pentru mari, ceea ce diminuează câştigurile
a se împrumuta mai uşor, decât prin acţionarilor.
intermediul creditului bancar. ▫ Gama Renault (CLIO, MEGANE etc.)
▫ Dezvoltarea activităţii de export duce la reprezintă principalul concurent.
creşterea veniturilor. ▫ Majorarea din 2010 a taxei de primă
▫ Accesul la noi pieţe prin intermediul înmatriculare la maşinile noi în România.
grupului Renault. ▫ Scăderea preţului de vânzare la automobilele
▫ Existenţa programului RABLA oferă de import.
psibilitatea creţterii vânzărilor de automobile ▫ O grevă generală aangajaţilor ar putea duce
noi. la oprirea procesului tehnologic.
50

Analiza Indicatori Economico Financiari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Indicatori Economico Financiari

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I. SC. AUTOMOBILE DACIA SA.

I.1 Scurt istoric

I.2. Misiunea firmei, obiectivele fundamentale

SC Automobile Dacia SA își propune să fie un lider național în producția și

I.3. Definirea opțiunilor strategice și a obiectivelor specifice

 Etapa 1 – Pregătirea analizei diagnostic

Societatea comercială AUTOMOBILE DACIA SA este persoană juridică română,

Tabelul nr. 1 Capitalul și structura acționariatului

 Etapa 2 - Prelucrarea, analiza şi interpretarea rezultatelor; evidenţierea

După sfera de cuprindere strategia Dacia poate fi încadrată în categoria strategiilor

Tabel nr. 2 - Evoluţia S.C. Automobile Dacia S.A.

Indicatori din Contul

Cifra de afaceri 11.403.296.221 13.177.841.584 12.742.145.319 18.402.497.788

b. Natura şi mărimea pieţei pe care firma acţionează

Clienţii Dacia, persoane fizice şi juridice se declară foarte satisfăcuţi în legătură cu

d. Structura produselor realizate şi oferite

f. Distribuţia utilizată (tipurile de canale folosite, reţeaua de distribuţie, costurile de

h. Programe de marketing utilizate

2.2. Diagnosticul resurselor umane

Tabelul nr. 3. Tipologia personalului utilizat de firmă

TOTAL 13.823 13.652 13.640 14.002

Analiza utilizării eficiente a forţei de muncă se realizează cu indicatorul numit

Figura nr. 1. Nivelul şi dinamica Productivităţii Muncii

 flux de clienţi, cerere crescută şi deci o creştere normală a cifrei de afaceri în

2.3. Diagnosticul financiar-contabil

 Analiza structurii financiar-patrimoniale

a) ratele de structură ale activului

Tabelul nr. 5 Nivelul și dinamica ratelor de structură ale activului

Tabelul nr. 6. Nivelul și dinamica ratelor de structură ale pasivului

Nr. Valori ale perioadei

Abatere absolută (R) 0.01 0.03 0.01

 Analiza echilibrelor financiare

Tabelul nr.7. Nivelul și dinamica fondului de rulment

Tabelul nr. 8 Nivelul și dinamica necesarului de fon de rulment

Tabelul nr. 9 Nivelul și dinamica trezoreriei nete

 Analiza bonității financiare: Indicatorii lichidității și solvabilității

Abatere absolută (ΔR) - 0,05 0,01 0,08

5. Rata solvabilității generale (1) 2,72 2,54 2,28 2,10

Abatere absolută (ΔR) - -0,03 -0,04 -0,04

Abatere absolută (ΔR) - -0,06 -0,20 0,09

În urma analizei indicatorilor bonității financiare a societății, putem concluziona că

 Analiza indicatorilor de gestiune

O categorie aparte de indicatori utilizaţi în analiza financiară sunt indicatorii de

Relaţia Exerciţiul financiar

1. Viteza de rotaţie a activelor totale are valori ce depășesc cu puțin valoarea

8. Termenul mediu de plată a datoriilor către furnizori pornește de la 57 zile în

În urma analizei indicatorilor de gestiune, putem aprecia ca societatea Automobile

 Soldurile intermediare de gestiune

 în mărime absolută, prin metoda diferenţei obţinându-se solduri intermediare de

1 Cifra de afaceri 11403296221 13177841584 12742145319 18402497788

Pe baza analizei în dinamică efectuate se poate observa faptul că în anul 2011

În urma efectuării acestei analize, putem să observăm gradul de evoluție al companiei

Astfel, producția exercițiului înregistrează o creștere în anul 2011 remarcabilă, cu circa

Tabelul nr. 14. Nivelul și dinamica marjei comerciale

În baza analizei efectuate, se poate observa faptul că marja comercială la SC

Valoarea adăugată, ca indicator de performanță care exprimă plusul de bogăție creat de

2500000000 Figura nr. 4. Nivelul și evoluția valoarii adăugate

În ultimul an de analiză, valoarea adăugată crește cu 8,32% față de anul precedent,

1 Remunerarea personalului 743690608 856537417 906762554 1066824432

5. Excedentul brut al exploatării

Reprezintă fluxul potenţial de disponibilităţi degajat de ciclul de exploatare şi se

EBE nu este influenţat de sistemul de amortizare practicat, de politica de constituire a