TITLUL REFERATULUI:

FENOLI

FENOLI
 1. DEFINIȚIA FENOLILOR

Fenolii sunt compuși hidroxilici care conțin gruparea funcțională hidroxil,

-OH legată de un atom de carbon hibridizat sp² care face parte dintr-un ciclu
aromatic.
Numele de fenoli dat acestei clase de compuși organici vine de la "fen"
veche denumire a benzenului , la care se adaugă sufixul "ol" care indică prezența
grupei hidroxil , -OH în moleculă.
Formula generala a fenolilor este Ar-OH, unde Ar este un radical aromatic.
Formula chimică a fenolului este C6H6O sau C6H5OH și formula moleculară a
fenolului este:

2.STRUCTURA FENOLULUI
  Electronii neparticipanți ai atomului de oxigen și electronii π ai nucleului
aromatic suferă o deplasare (conjugare) în urma căreia atomul de oxigen
capătă sarcină parțial pozitivă, iar nucleul aromatic capătă sarcina parțial
negativă.

+
O H O H
C
HC CH
-
HC CH 
CH

Această conjugare explică activarea de către gruparea –OH a nucleului

aromatic în reacțiile de substituție precum și caracterul slab acid al fenolilor.

 Datorită conjugării p-p atomul de oxigen se pozitivează, atrage electronii

p din legătura -OH, astfel încât H se protolizează uşor. Fenolul prezintă
caracter aromatic pronunţat comparativ cu alcoolii

+ + +
OH O H O H H O
H H
- -
-
o H
p o'
 3.CLASIFICAREA ȘI DENUMIREA FENOLILOR

Criteriile de clasificare ale fenolilor sunt:

1. După numărul de grupe hidroxil din moleculă:
 fenoli monohidroxilici sau monofenoli;
 fenoli polihidroxilici sau polifenoli.
2. După numărul de cicluri aromatice din molecula fenolilor:
 cu un singur ciclu aromatic -ciclul benzenic:
 cu duoă cicluri aromatice:- condensate -naftoli; -izolate (orto- ,meta- sau
para- hidroxodifenil).
Denumirea fenolilor se poate realiza în două moduri:
 se precizează prin cifre sau litere poziția în ciclul aromatica atomului de
carbon de care este legată grupa hidroxil, apoi printr-un prefix numărul de
grupe hidroxil din fiecare poziție,urmat de hidroxi și în final numele
hidrocarburii aromatice la care se adaugă sufixul „ol”(de exemplu: fenol, 2-
hidroxifenol sau o-hidroxifen sau o-hidroxifenol);
 se precizează prin cifre sau litere poziția în ciclul aromatic a atomului de
carbon de care este legată grupa hidroxil,urmat de hidroxi și de numele
hidrocarburii aromatice(de exemplu: hidroxibenzen, 2-hidroxitoluen sau o-
hidroxitoluen).
Mulţi fenoli au denumiri comune. Astfel, derivaţii hidroxilici ai
toluenului se numesc crezoli, iar cei ai xilenilor se numesc xilenoli,
poziţiile indicându-se prin termenii orto, meta sau para, respectiv prin
cifre.

3,4-xilenol 2.4-xinelol(dimetilfenol)
 Fenolii cei mai folosiți în practică au și nume uzuale,de exemplu: fenolii
monohidroxilici derivați de la toluen se numesc crezoli și o-, m-, p-, difenolii
benzenului sunt:pirocatechina,rezorcina și hidrochinona.
Anioni derivați de la fenoli sunt numiți prin modificarea sufixului „ol” în
„olat”.De exemplu C6H5O‾Na+ fenolat de sodiu,pentru anionul fenolat se mai
admite și denumirea fenoxid.
Exemple de fenoli și denumirile lor:

 Fenolii monohidroxilici
OH OH OH OH OH
OH
CH3

CH3
CH3 -naftanelol -naftalenol
benzenol 2-metil-1-benzenol 2-hidroxinaftalen
 -naftol
(hidroxibenzen o-hidroxitoluen sau
sau fenol) o-crezol m-crezol p-crezol 1-hidroxinaftalen

 Fenolii polihidroxilici
OH OH OH OH
OH OH
OH OH
OH

OH OH OH OH
OH OH

1,2-benzendiol, m-difenol, p-difenol, 1,2,3-benzentriol, 1,3,5-trifenol, 1,2,4-trifenol,

o-difenol 1,2,3-trihidroxibenzen,
o-hidroxibenzen
pirocatechol rezorcinol hidrochinona pirogalol floroglucinol hidroxihidrochinona
 5.PROPRIETĂȚI FIZICE
Fenolul pur se prezintă sub formă de cristale incolore care în timp se
oxidează și se colorează în roșu. Fenolul este toxic și caustic (produce arsuri pe
piele). Naftolii sunt inodori, greu solubili în apă. Sunt substanțe toxice și corozive.
Fenolii (cu exceptia m-crezolului) sunt compuși solizi cristalizați.
Fenolii monohidroxilici sunt puțin solubili în apă (solubilitatea fenolului în
apă este de 6,7%, iar a crezolului este sub 2%). Fenolii se dizolvă în apă caldă, în
solvenți organici (alcool, glicerol, eteri, benzen, toluen) și în hidroxizi alcalini cu
formare de hidroxizi. Polifenolii se dizolvă în apă și alcool datorită hidratării
grupei hidroxil prin legături de hidrogen, dar sunt greu solubili în hidrocarburi.
Posibilitatea de formare a legăturilor de hidrogen cu apă explică de ce fenolii sunt
compuși higroscopici (fenolul se transformă într-un lilchid mai dens decat apa, care
este o soluție de apă în fenol).
Densitatea fenolilor este mai mare decât a apei.
Punctele de fierbere sunt ridicate datorită asocierii prin legături de hidrogen
și cresc cu numărul grupărilor hidroxil.
Fenolii sunt substanțe solide,ușor solubile în alcooli, eteri și alți solvenți
similari.Cei mai mulți au miros caracteristic ,intens , iar gustul ,chiar în soluții
extrem de diluate,este neplăcut.Fenolii și derivații lor clorirați sunt componenții
principali care dau gust și miros neplăcut apelor poluate.
Fenolul este toxic,în contact direct cu pielea producand arsuri;în stare de
vapori irită ochii,nasul si pielea.
 PROPRIETĂŢILE FENOLILOR
Nume Fenol

Phenol
alte denumiri carbol
Hydroxybenzol

formula chimică C6H6O sau C6H5OH

nr. CAS 108-95-2

Aspect cristale albe, prin oxidare gălbui portocalii

Proprietăţi

masa molară 94,11 g·mol−1

stare de agregare solid

Densitate 1,06 g·cm−3

punct de topire 40,9 °C

punct de fierbere 181,9 °C

presiune vapori 0,2 hPa (20 °C)

Solubilitate bună în apă

Toxic - Caustic
 7.PROPRIETĂŢI CHIMICE
Fenolii participă uşor la reacţii însoţite de scindarea legăturii ArO–H şi la
cele de substituţie în nucleul aromatic. La fenoli (spre deosebire de alcooli)
reacţiile cu rupere a legăturii Ar–OH se realizează mai greu.

 Aciditatea fenolilor
Spre deosebire de alcooli care manifesta caracter neutru în soluție
apoasă, fenoliii prezinta caracter slab acid (datorita influentei nucleului aromatic
asupra gruparii functionale) si in solutie apoasa ionizeaza reversibil.

Ar-OH + H2O Ar-O- + H3O+

fenol ion fenoxid ion hidroniu
Fenolii nu schimba culoarea indicatorilor acido-bazici,deoarece concentratia
ionilor de hidroniu in solutie apoasa este scazuta.
Aciditatea unor compusi organici scade in ordina:
Acizi minerali tari > acizi carboxilici> H2CO3> H2S >fenoli>apa>alcooli>acetilena
Reacția cu Na și NaOH
Fenolul reacționeaza cu sodiul ca și alcoolii,dar, spre deosebire de alcooli,fenolii
reactioneaza si se dizolva in hidroxizi alcalini,cu formare de fenoxizi(fenolati).
C6H5-OH + Na C6H5-O-Na+ + 1/2 H2

C6H5-OH + NaOH C6H5-O-Na+ + H2O

fenoxid de sodiu,
fenolat de sodiu

C6H5-O-Na+ + H2O + CO2 C6H5-OH + NaHCO3

C6H5-O-Na+ + CH3COOH C6H5-OH + CH3-COO-Na+
 Fenolii pot fi dezlocuiți din fenoxizi prin acidulare cu acizi mai tari (H 2CO3,
H2SO3, H2S, acizi carboxilici, acizi minerali). Cu ajutorul acestei reacții se pot
separa fenolii de acizii organici inferiori (acid formic, acid acetic), care nu sunt
puși în libertate de acidul carbonic, sufhidric, sulfuros.
Fenoxizii alcalini sunt solubili în apă (fiind compuși ionici) și soluția apoasă
are caracter bazic (sunt săruri derivate de la acizi slabi și baze tari). Fenoxizii sunt
stabili in soluție apoasă (nehidrolizabili) deoarece ionul fenoxid este o bază mai
slabă decat ionul hidroxil HO- (fenolii sunt acizi mai slabi decât apa)

 Reacția de eterificare a fenolilor nu se face direct ca în cazul alcoolilor, ci

prin reactia fenoxizilor alcalini cu compuși halogenați reactivi sau sulfați de
alchil.

C6H5-O-Na+ + CH3Cl C6H5-O-CH3 + NaCl

metoxibenzen
sau anisol

Eterii naftolilor se obțin și direct prin reacția cu alcoolii (caracterul

aromatic al naftalinei este mai slab decat al benzenului, conjugarea electronilor
neparticipanți ai oxigenului cu electronii π ai nucleului este mai slabă.

 Reactia de esterificare a fenolilor se realizeaza indirect, prin incalzirea

fenoxizilor alcalini cu cloruri acide sau anhidride acide.Fenolii nu
reacţionează cu acizii pentru a forma esteri, ci doar cu
cloruri acide (cu sau fără catalizator bazic – baze organice sau NaOH),
sau cu anhidride acide (în prezenţă de acid sulfuric sau de baze organice)

C6H5-O-Na+ + CH3-CO-Cl C6H5-O-CO-CH3 + NaCl

acetat de fenil sau
ester fenilacetic
  Reacții ale nucleului aromatic.Reacții chimice specifice fenolilor.

Prezenţa inelului benzenic este determinantă pentru reacţiile

specifice fenolilor (reacţii de tip substituţie electrofilă aromatică).
Fenolii sunt substraturi reactive, mai reactive decât benzenul
nesubstituit, reactivitatea fiind şi mai mare în cazul anionului fenoxid.
Această reactivitate ridicată a fenolilor se reflectă în condiţiile de reactie
mult mai blânde în care au loc reacţiile de substituţie şi chiar şi în natura
produşilor de reacţie

Halogenarea
Reacția decurge astfel în solvenți nepolari și la rece (X=Cl, Br).

Fenolul formează cu clorul și bromul,la rece, în solvent inert sau acid acetic,
un amestec de o- și p-monohalogenofenol.Cu exces de halogen se formează 2,4
-dihalogenofenol și dacă se continuă halogenarea se obține 2,4,6-trihalogenofenol.

OH OH
Br Br
Br2

Br

OH OH OH OH
Cl Cl
H2 SO4 Cl2 H2 O,t0
- H SO
2 4
SO3 H SO3 H
 2.Nitrarea

Prin nitrarea fenolilor se pot obtine mononitrofenoli sau polinitrofenoli in

functie de concentratia acidului azotic si de temperatura.Astfel folosind acid azotic
diluat (20%) si temperatuta putin ridicata(20ºC) se obtine un amestec de o si p-
nitrofenol.

Cei doi izomeri se separa prin antrenare cu vapori de apa.Izomerul o e

antrenat avand temperature de fierbere mai joasa in timp ce p-nitrofenolul si
polinitroderivatii raman in balon.Nitrofenolii sunt foarte toxici.
Temperatura de fierbere mai coborata a o-nitrofenolului decat cea a p-
nitrofenolului e explicata de formarea legaturilor de H intermoleculare la p-
nitrofenol.
 3.Sulfonarea

În prezenţa acidului sulfuric concentrat fenolii suferă un proces de

substituţie electrofilă la nucleu, în urma căruia se formează acizii orto- şi
para-hidroxibenzensulfonici.
Reacţia de sulfonare este reversibilă, putând fi condusă, în cazul unui
nucleu substituit (şi deci şi în cazul fenolului) astfel încât să se obţină
preferenţial fie izomerul orto, fie cel para.
Astfel, lucrându-se la temperatura de cca 20°C şi timp de contact scurt
(control cinetic) se obţine un amestec de acizi orto- şi para-fenolsulfonici în care
predomină izomerul orto. La timp de contact mai lung sau la temperatură de 100°C
(control termodinamic) se obţine exclusiv izomerul para

OH OH

OH 100oC
+
H 2 SO 4 acid o-benzensulfonic
SO 3 H
OH
acid p-benzensulfonic
>100oC

SO 3 H
acid p-benzensulfonic
 4.Hidrogenarea

Hidrogenarea catalitică a fenolului conduce la ciclohexanol și

ciclohexanona.La reacția de hidrogenare totală a fenolului, în prezența de Ni la
180°, se obțin doar cantități mici de ciclohexanonă, produsul principal de reacție
fiind ciclohexanolul.

O OH OH

2H2 3H2

Ni/1800C Ni/1800C

ciclohexanona fenol ciclohexanol

produs minoritar produs majoritar

Oxidarea fenolilor. Fenolii se oxideaza mai ușor decât hidrocarburile

aromatice corespunzătoare. Fenolul se oxidează ușor la contactul cu aerul
atmosferic, colorându-se în roz-roșu. Polifenolii se oxidează mai ușor decât
monofenolii (au caracter reducător mai pronunțat). Din această cauză fenolii se
folosesc ca antioxidanți. Pirogalolul are caracter reducător atât de pronunțat în
soluție alcalină încăt poate fixa cantitativ oxigenul din aer sau dintr-un amestec
gazos și, ca urmare, se utilizează la dozarea oxigenuluui din amestecurile gazoase.
Oxidarea hidrochinonei la para-benzochinona decurge conform reacției:

-
OH O O
+ +
-2 H -2 e
+ +
+2H +2e
-
OH O O
IDENTIFICAREA FENOLILOR

Reactia cu clorura ferica. În soluție apoasă sau în soluție alcoolică

fenolii dau coloratii caracteristice cu clorura ferică în soluție apoasă din cauza
formării unor complecși. Culoarea poate să dispară la adăugarea unor solvenți
organici, la acidulare sau la alcalinizare. Reacția cu clorură ferică poate fi efectuată
și în solvenți organici clorurați (cloroform, clorura de metilen) în prezența
piridinei.Colorațiile caracteristice unor fenoli în reacția cu clorură ferică sunt:
violet (pentru fenol, rezorcinol, α-naftol), albastru (pentru crezol, xilenoli,
floroglucină), roșu-violet (acidul salicilic), roșu-brun (pirogalol), galben-verzui
(hidrochinona)

Reacția de cuplare a fenolilor cu săruri de diazoniu când rezultă

derivați azoici colorați, de la galben-portocaliu la roșu intens.

Reacția de formare a 2,4,6-tribromofenolului (precipitat alb) prin

tratarea fenolului în mediu alcalin cu apă de brom. Această reacție servește și la
dozarea fenolului. și aminele aromatice formează produși de substituție cu bromul.
Acidul bromhidric pus în libertate poate fi pus în evidentță prin aducerea la gura
eprubetei a hârtiei de filtru îmbibată cu soluție concentrată de amoniac, când se
formează fum alb de bromură de amoniu.

Reacția de oxidare

Analiza spectrala UV, IR, RMN.

REPREZENTANȚI

Fenolul (benzenolul) este un produs incolor, solid, cristalizat în ace, cu

miros specific. În contact cu aerul devine roşiatic datorită oxidării. Este toxic, în
contact cu pielea producând arsuri.Se utilizează pentru obţinerea fenoplastelor,
coloranţilor, medicamentelor (aspirina).
Crezolii (o-,m,-p-metilfenolii) se separă tot din gudroane, ca şi fenolul. Au
acţiune bactericidă mai puternică decât fenolul. Se folosesc, sub formă de emulsie
cu o soluţie de săpun, ca antiseptici. Acţiunea bactericidă creşte la alchifenoli cu
creşterea catenei, atingând un maxim la C5, după care scade din nou cu creşterea
catenei.
Timolul, 3-metil-6-izopropilfenolul, se găseşte în uleiul de cimbru sau
lămâioară. Este dezinfectant slab. Prin hidrogenare trece în mentol.
Carvacrolul, 2-metil-5-izopropilfenolul / izomer cu timolul) se găseşte în
uleiul de chimion şi de cimbru degrădină.
Naftolii a,b se găsesc de asemenea în gudroanele cărbunilor . Sunt foarte
puţin solubili în apă dar se dizolvă în alcool şi eter. Naftolii sunt folosiţi ca
intermediari în sinteza coloranţilor.
Fenolii polihidroxilici nu segăsesc în natură dar se întâlnesc derivaţi ai lor în
regnul vegetal. Fenolii polihidroxilici sunt compuşi solizi, solubili în apă şi
alcooli, greu solubili în hidrocarburi. Sunt mai reactivi decât fenolii
monohidroxilici.
Pirocatehina se găseşte în produsele de pirogenare a lemnului sub forma
eterului monoetilic, gaiacol, antiseptic slab ( ca sare de potasiu sunt antiseptici
respiratorii). 1,2-Dimetoxibenzenul, numit veratrol, este un lichid cu miros plăcut
ce se foloseşte la sinteza papaverinei.
Rezorcinolul este un compus cristalin, incolor, foarte solubil în apă. Prin
tratare cu amoniac conduce la m-aminofenol, intermediar în obţinerea acidului p-
aminosalicilic (PAS) folosit în terapia tuberculozei. Rezorcinolul este un
dezinfectant uşor folosit în dermatologie. La tratarea acestuia cu ICl şi HCl ,
soluţie apoasă, se formează 1,3,5-triiodorezorcinol, numit ridoxol, cu acţiune
antivirală şi antimicotică.
 Hidrochinona este folosită ca antioxidant, revelator fotografic şi în
dermatologie şi cosmetică, ca antiseptic şi conservant.
Pirogalolul se găseşte în diferite produse vegetale sub formă de eteri.
Pirogalolul în soluţie alcalină are afinitate pentru oxigen. Soluţiile alcaline de
pirogalol, absorbind cantitativ oxigenul, sunt folosite la dozarea volumetrică a
oxigenului. Este folosit şi ca revelator fotografic.
Floroglucinolul se întâlneşte în natură sub formă de glucozid. Are caracter
reducător moderat şi proprietăţi antiseptice.
Tetrahidrocanabinolul este principala componentă din marihuana, utilizat din
antichitate pentru proprietăţile fiziologice.

OH

H
O C5H11
tetrahidrocanabinol

'Consumul alimentelor bogate in fenoli imbunatateste sanatatea

cardiovasculara si protejeaza inima,' a concluzionat cercetatorul Francisco Perez
Jimenez.
Alte utilizări:
Fenolul – la fabricarea materialelor plastice (relon, bachelita), în industria
medicamentelor, a antidăunătorilor, în industria coloranților și a parfumurilor .
Crezolii sunt utilizați pentru obținerea materialelor plastice de tipul
bachelitelor și în industria explozivilor. Au acțiune bactericidă mai puternică decât
a fenolul, de aceea se folosesc ca antiseptici, mai ales sub formă de emulsie, cu o
soluție de săpun în apă.
Naftolii se utilizează ca intermediari în industria coloranților.
Hidrochinona este utilizată în tehnica fotografică și în industria
colorantilor.
Pirogarol este folosit în dozarea oxigenului din amestecurile de gaze și ca
revelator fotografic.
 BIBLIOGRAFIE

1.https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/chimie-organica/chimie-organica-
78642.html
2.https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/chimie-organica/fenoli-
170612.html
3.https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/chimie-organica/fenol-
104188.html
4.https://docgo.net/m09-chimorganica-pdf
5.http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/chimie/1468-chimie-organica-
fenolii.html
6.Chimie pentru definitivat-I. Gănescu, C Pătroescu ed Didactică și
Pedagogică București 1989
7.Chimie organică, vol I, Adrian Căpriță, ed. Eurostampa 2013
8.Memorator de chimie pentru clasele 9-12, Alina Maiereanu , ed. Booklet
9.Chimie manual pentru clasa a XI-a C1, Luminița Vlădescu,Irinel
Adriana Badea, Luminița Irinel Doicin,ed. Art Educațional