Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema Protejarea Mediului in Localiatea N
Tema Protejarea Mediului in Localiatea N
Aplicatie practica
Tema: Protejarea mediului
in localiatea natala
Profesor: Melinte
Nicolae
Realizat: Moldovanu Adelina
Cuprins:
Localiatatea natala: Sângerei
1. Realizarea unui text coerent depre mediul local
utilizind termenii..
2. Indentificarea surselor natural si artificiale de poluare,
care conduc la degradarea mediuui in localitatea natala.
3. Identificarea modificarilor mediului natural din
imprejurimile localitatii natalecauzate de ctivitatile
omului.
4. Precizarea cauzelor care determina un consum mare de
apa.
5. Degradarea si protectia mediului in localtatea natala.
6. Solutii de imbunatatire a starii mediului inconjurator.
7. Protectia mediului inconjurator este problema principal
a localitatilor republicii si a intregii lumi.
8. Poster la subiectele date prin includerea unor factori.
1.Mediul local
Degradarea mediului înconjurător este o problemă de multe ori ocolită
sau ignorată. Chiar dacă nu ne place să recunoaştem, cu toţii dăm “o mână de
ajutor” degradării mediului înconjurător. Totusi de el depinde sanatatea
omului.
-Pierderea fertilitatii
-Modificari ale compozitiei solului cauzate de deseuri
Vegetatiei na
pasunatul in
defrisarea p
Extinderea ter
agricol
Mediului acv
a.Poluarea artificiala-a
Apele uzate agricole,d
gunoistile de pe
poluarea bilogica(
parazitolog
b.Poluarea naturala
animale,frunze,apele
2. Suprafata arabila a solurilor supusa pericolului eroziunii constituie 1,86 mln. ha. În Republica formele
de eroziune sunt: slab erodate, moderat erodate si puternic erodate.
3. Suprafata solurilor erodate s-a majorat pe parcursul a 35 de ani cu 264,4 mii ha, ceea ce constituie
10,4% din suprafata terenurilor agricole, avansând anual cu 7554 ha. Nivelul cel mai înalt de erodare a
terenurilor agricole este înregistrat în raionale Calarasi (57,6%), Ungheni (46,3%), Cahul (42,5%),
Hîncesti (42,1%).
4. Pierderile anuale de sol fertil de pe toate terenurile agricole, cauzate de eroziune, constituie 26 mln.
tone. Aceasta cantitate de sol fertil contine: humus – 700 mii tone, azot – 50 mii; fosfor – 34 mii; potasiu
– 597 mii tone.
Cele mai mari suprafete de terenuri cu alunecari sunt în raioanele Calarasi – 3084 ha, Ungheni – 2094,
Hîncesti – 1364 ha, Straseni – 1115 ha, Telenesti – 1176 ha.
Distrugerea învelisului de sol prin excavatii. În Republica Moldova sunt înregistrate 5000 ha de
terenuri cu învelis de sol distrus prin excavare, care în prezent sunt adevarate pustiuri industriale.
Desfundarea solurilor. În procesul fondarii plantatiilor industriale de vii si livezi au fost desfundate
(arate adânc) la adâncimea de 50-60 cm circa 546 mii ha. Ca rezultat s-a dereglat alternarea naturala a
orizonturilor genetice si s-au scos la suprafata terestra orizonturile subiacente slab humifere cu continut
sporit de carbonati. Aceasta a condus la degradarea fertilitatii stratului superior (0-30 cm) al solurilor
desfundate. Utilizarea solurilor desfundate pentru culturi de câmp (dupa defrisarea plantatiilor
pomiviticole) a evidentiat o scadere esentiala a capacitatii lor productive la 5-10%.
Dehumificarea solurilor arabile neerodate. Este un proces global, stoparea caruia în conditiile
sistemului actual de agricultura este problematica.
Care pot fi consecintele? Exista riscul ca în urmatorii câteva zeci de ani, continutul de humus din
solurile arabile sa scada în medie cu 10-25 la suta, cu efecte foarte daunatoare asupra starii fizice a
solului si chiar a biodiversitatii microorganismelor din sol.
Cele mai semnificative pierderi de humus din sol se înregistreaza pe terenurile supuse eroziunii. Solurile
arabile neerodate (854,9 mii ha) în decursul ultimilor 30 de ani sunt supuse unui proces intensiv de
dehumificare ce a condus la scaderea productivitatii în medie cu 10%.
Suprafata totala a soloneturilor si solurilor solonetizate este de 107,5 mii ha, din care circa 35% sunt
terenuri arabile si 65% - pasuni. Solurile solonetizate si soloneturile necesita o ameliorare chimica
costisitoare, însotita în luncile râurilor de constructii de drenaj.
Suprafata totala a solurilor salinizate, solonciacurilor si solonciac - soloneturilor este de 112,2 mii ha,
din care circa 30% sunt terenuri arabile si 70% - pasuni.