3.7. Informatica si Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor
PROIECTAREA, ORGANIZAREA $I DESFASURAREA ACTIVITATII DIDACTICE
Proiectarea didactica reprezinta ansamblul de procese si operafii de anticipare a desfasurarii
| activitafii instructiv-educative.
Operatiile ale proiectarii didactice:
- Iectura personalizata a programei scolare;
| - elaborarea planificarii calendaristice;
~ _ proiectarea secvenfialé (a unitatilor de invafare gi a lectiilor)..
Planificarea calendaristicd este documentul scolar realizat de cadrul didactic prin
parcurgerea urmatorilor pasi:
| - realizarea asocierilor dintre obiectivele de referint’/competentele specifice gi continuturi;
~ _ segmentarea confinutului in unitati de invatare;
- _ stabilirea suecesiunii de parcurgere a unitatilor de invatare;
- alocarea timpului corespunzitor pentru fiecare unitate de invafare.
Modele de planificari calendaristice: http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/c979/
Structura planificirii calendaristice
Anul scolar:
Aviz director
Nr. ore pe spt: .. Aviz sef de catedri
. Profil: ... Specializarea: ...
Planificare calendaristici Nr inregistrare:
Conform programe aprobati cu O.MLnr. ..
Unitatea de | Competente
invijare specifice
Nr. ore
Confinuturi | iocate
Siptamina | Observatii
Unitatea de invafare este o structur& didacticd deschisa si flexibila, caracterizata prin:
~ unitate tematic’;
- desfigurare sistematica si continua pe o perioada de timp;
- formarea unui comportament specific, prin integrarea unor obiective de referinti/
competente specifice;
- finalizata prin evaluare.
Proiectarea unei unitafi de invatare
Unitatea scolarii: ... Anul scolar:
Clasa/Nr. ore spt.
Disciplina: ..._ Siptimana/Anul:
Unitatea de invita
Nr. ore alocate:
Confinuturi__| Competenge specifice | Activititi de invagare | Resurse | Evaluare Desur in Epucatia st FoRMAREA CADRELOR DIDACTICE
Proiectul de lectie/Proiectul didactic reflect’ ,scenariul didactic”, modul in care se va
desftisura activitatea didactica, in asa fel incat obiectivele propuse si fie indeplinite.
‘Nu exist un model unic de proiect de lecfie; construirea acestuia depinde de o serie de
variabile precum natura confinutului, obiectivele urmirite, nivelul de pregatire al elevilor, tipul
strategiilor didactice utilizate si cui se adreseazi.
Proiectarea lectiei presupune:
~ incadrarea lectiei, activitafii didactice in sistemul de lecfii/activita
~ _ stabilirea obiectivelor operationale (concrete);
= selectarea, prelucrarea si adecvarea conjinutului;
- elaborarea strategiei didactice;
~ _ stabilirea metodologiei de evaluare/autoevaluare.
Tipul de lectie se stabileste in functie de obiectivul general al lectiei. Tipurile principale
de lectii sunt urmatoarele:
= lecfia de formare de priceperi i deprinderi;
~ lecfia de transmitere/insusire de cunostinge;
~ _ lecfia de recapitulare si sistematizare a cunostinfelor, priceperilor si deprinder
~ lecfia de evaluare a performantelor scolare;
~ _lecfia mixta (combinata),
Lecfia se desfiigoard intr-o succesiune de etape, care-i conferd o anumiti structura.
Fiecdrui tip de lecfie fi este proprie o anumita structurd general, Aceasté structurd nu este
obligatorie si rigida.
Lectia de formare de priceperi si deprinderi
Se intalneste la o varietate de obiecte de invafimant care au ca obiectiv formarea gi
‘exersarea deprinderilor intelectuale (matematicd, gramaticd), deprinderilor motorii (educatie
fizicd, tehnologic’, lucrari de atelier) sau capacitiilor creatoare (muzicd, desen, compunere).
Acest tip de lectie are urmatoarea structura general:
Nrert Etapele lecfiet
1 _ | Momentul organizaioric, care capt o importan{a sporité in cazul in care exersarea se
bazeaza pe utilizarea unor mijloace de invi,imAnt specifice (in atelier, laborator etc.)
2 | Anunjarea subiectului i a obiectivelor lect
3 _| Actualizarea/prezentarea, prin explicafii sau conversajie, a unor cunostinfe, ce reprezinta
suportul teoretic al exersarii
4 _| Explicarea si demonstrarea modelului acjiunii de executat, realizate de regula de cadrul
didactic, in vederea formarii la elevi a modelului intern al actiunii respective
5 _| Exersarea propriu-zis, care se realizeaz8 mai intai sub indrumarea profesorului si apoi
independent, sub forma unor exercitii variate, dozate si gradate
6 | Evaluarea rezultatelor obfinute
Adesea deprinderile nu pot fi formate intr-o singurd lectie, exersarea lor realizéndu-se pe
parcursul mai multor ore, care se pot desfiigura chiar succesiv, in aceeasi zi
Printre variantele acestui tip de lectie, determinate de natura diversi a deprinderilor de
format cat si de varietatea resurselor materiale implicate, se numara: lectia in atelier, lectia in
laborator, lecjia de rezolvare de probleme, lectia de educatie fizicé (\ectia de formare de deprinderi
motrice). Lecfia de transmitere/insusire de cunostinte
Prin acest tip de lecfie se urmdireste atat achizifia de cunostinje (date concrete, nofiuni,
principii, legi), cat si formarea la elevi a capacitatilor de a opera cu acestea (de a le interpreta,
aplica, analiza, sintetiza si evalua)
Structura generala a acestui tip de lectie este urmitoarea:
Nr. ert, Etapele lecfiet
1__| Momentul organizatoric
> _ | Presitrea pentru tema nou, care consti in actualizarea, de reguld prin conversajie, a
unor cunostinfe anterioare, necesare noii invagari
3__| Anunfarea subiectului (titlului) si a obiectivelor lecfiei
Transmiterea cunostinfelor este etapa de bazii a lectiei, care ocupa cea mai mare parte a
4 | timpului. Prin strategii specifice, profesorul prezint noul confinut si dirijeazd invatarea
clevilor, asigurdnd o participare activi a acestora, pani la obfinerea performanjei vizate
3__| Fixarea cunostinjelor, care se poate realiza prin conversafii sau aplicafii practice
6 | Anunjarea si explicarea temei pentru acasa
Variante ale lectiei de transmitere de cunostinfe: lectia prelegere, lectia dezbatere, lectia
introductiva.
Lectia de recapitulare si sistematizare a cunostinfelor, priceperilor si deprinderilor
Prin acest tip de lectie se urmareste consolidarea, sistematizarea, aprofundarea si uneori
chiar completarea cunostinjelor si deprinderilor elevilor. Se organizeaza la sférsitul unui capitol,
Ja sfarsitul semestrului i al anului scolar (recapitulare finalA), inaintea Iucrarilor scrise sau la
inceputul anului scolar.
Structura generala a acestui tip de lectie este urmiitoarea:
Neer Etapele lectiet
1__| Enunfarea subiectului gi a obiectivelor lectiei
Recapitularea propriu-zisd, care se poate face in urmatoarele variante:
= conversafie pe baza unui plan (anunfat elevilor din timp, care s-au pregatit in prealabil)
- efectuarea de catre elevi a unei teme cu caracter aplicativ (de exemplu, rezolvare de
probleme, lucrari de laborator)
- prezentarea si discutarea unor referate, proiecte
-_expunere-sinteza a cadrului didactic
3__| Aprecierea rezultatelor
Lectia de evaluare pune in evident in special functiile de diagnoza si de conexiune
inversi ale evaluarii.
Structura general a acestui tip de leofie este urmatoarea:
Nr ert Etapele lecfiei
1__| Anuntarea obiectivelor
9 | Evaluarea propriu-zisd (in funcfie de metodele folosite, notele sunt anunjate pe loc sau
comunicate in orele urmatoare)
3__ | Aprecieri generale, concluzii, recomandari vizind ameliorarea activitatii
Acest tip de lectie se concretizeaza in diferite variante: leotia de evaluare oralé, lectia de
evaluare prin probe scrise, lectia de evaluare prin probe practice, lectia de evaluare cu ajutorul
calculatorului Desur ix Eovcapia st FORMAREA CADRELOR DIDACTICE
Lecfia mixta (combinat)
Structura generala a acestui tip de lectie este urmitoarea:
Neer. Etapele lectiei
‘Momentul organizatoric
Verificarea cunostinjelor si deprinderilor anterioare dobindite, verificarea temei pentru acasi
Pregitirea pentru tema nou’
‘Anunfarea subiectului gi a obiectivelor lectiei
‘Transmiterea noilor cunostinje
Fixarea cunostintelor
2] on|en] m fos fro] —|
‘Anunfarea gi explicarea temei pentru acasi
Denumirea este dati de urmarirea concomitenti a mai multor obiective didactice:
transmitere de cunostinfe sau fixare si evaluare.
‘Acest tip de lectie poate imbrica un numar mare de variante, deteminate de: succesiunea
etapelor (verificarea poate fi facut concomitent cu transmiterea cunostinfelor sau, in etapa de
dobandire de cunostinfe, pot fi intercalate momente de fixare parfiala), de strategie dominanta, de
mijloacele de invajamant folosite.
Dupi modul de integrare in procesul de invatmant, distingem urmatoarele moduri/tipuri
de evaluare (I.T. Radu, C. Cucos, D. Potolea- M. Manoleseu):
Y evaluare inifiald, realizati la debutul unui program de instruire
Y evaluare formativa, realizati pe parcursul programului si integratd acestuia
Y evaluare sumativa, cumulativa, realizatd la finalul programului.
Proiectarea unei probe de evaluare necesita parcurgerea urmatoarelor etape:
~ _ stabilirea tipului de test;
= elaborarea competentelor de evaluat si precizarea continuturilor corespunzitoare;
= proiectarea matricei de specificafii; matricea de specificafii reprezint procedeul prin care
ne asigurim c& testul masoar competentele de evaluat, propuse si are 0 bund validitate de
continut;
= construirea itemilor;
- elaborarea baremului de evaluare si de notare;
= corelarea matricei de specificafii cu testul elaborat si cu baremul propus.
Itemul reprezint& cea mai micd component identificabild a unui test sau a unei probe de
evaluare. in practica scolara cotidiana, itemii reprezinta elementele chestionarului sau probei unui
‘examen sau ale unei evaluari la clas.
Tipologia itemilor de evaluare
A. Dupi criteriul asigurarii obiectivitasii in notarea sau aprecierea elevilor identificam:
% itemi obiectivi ce testeaz8 un numér mare de elemente de continut intr-un interval de timp
relativ scurt, asigurand un grad de obiectivitate ridicat in masurarea rezultatelor scolare.
Sunt de trei tipuri
= itemi cu alegere multipla (pun clevul in situatia de a alege/selecta dintr-un set de
rspunsuri listate pe acela pe care il consider corect in raport cu sarcina dat)
= itemi cu alegere duala (pun elevul in situaia de a selecta rispunsul corect din doar doud
variante posibile: adevarat/fals, da/nu, corect/incorect, acord/dezacord)
= itemi tip pereche. Pun elevul in situafia de a determina corespondenta corecta intre
cuvinte, propoziti, fraze, valori numerice, semnificafii, litere, simbolur, informatii s.a
Elementele intre care trebuie stabilité corespondenta sunt distribuite in dow’ coloane:
- prima coloani confine elementele ce constituie, de fapt, enunful
itemului gi care sunt denumite premise;
~ a doua coloana confine elementele care reprezinta rispunsurile. %
&
itemi semiobiectivi sau itemii cu rspuns construit scurt cu urmitoarea tipologie:
= itemi cu raspuns scurt, cu urmatoarele variante: intrebarea clasicd, exercifiul,
chestionarul cu raspunsuri deschise scurte, textul indus
= itemi de completare, cu urmatoarele variante/forme: textul lacunar, textul ,perforat”
= intrebarea structuraté confine mai multe sarcini de lucru, pundnd elevul in situatia
de a construi rispunsurile i de a alege modalitijile de formulare a acestora
itemii subiectivi solicits rispunsuri dezvoltate, elaborate. Redactarea raspunsului solicit
‘mobilizarea cunostinjelor si abilitafilor care iau forma unor structuri integrate si integrative.
Itemii subiectivi au urmatoarea tipologie:
= itemul cu rdspuns construit scurt, putin elaborat
= itemul tip rezolvare de probleme
= itemul tip eseu pune elevul in situafia de a construi un rispuns liber in conformitate
cu un set dat de ceringe
= itemul cu raspuns construit elaborat/dezvoltat
B, Dupa operatiile implicate in elaborarea itemilor, diferentiem: itemi de identificare, de
selecfionare, de elaborare, de constructie etc.
Competentele corespunzatoare nivelurilor
AL
B.
Taxonomia lui Bloom oferi o structura utili pentru clasificarea obiectivelor de invajare.
in taxonomia lui Bloom/Anderson:
Identificarea unor concepte, date, relatii, categorii specitice disciplinei de studio.
Verbe specifice: a cita, a defini, a descrie, a enumera, a gisi, a identifica etc.
Compararea/Clasificarea unor date, proprietifi, fenomene, fapte caracteristice disciplinei
de studio.
Verbe specifice: a clarifica, a confirma, a apira, a discuta, a distinge, a exemplifica, a
explica etc.
Tlustrarea/Exemplificarea/Descrierea unor fenomene, procese, situafii concrete, proprietafi
specifice disciplinei de studio.
Verbe specifice: a aplica, a calcula, a desfésura, a alege, a demonstra, a folosi, a estima ete.
‘Analizarea unor fenomene, fapte, procese, situatii care abordeaz problematica disciplinei.
Verbe specifice: a analiza, a aprecia, a aranja, a atribui, a clasifica, a compara etc.
Utlizarea/Aplicarea unor cunostiinte specifice disciplinei de studiu in rezolvarea unor
situafii problema.
Verbe specifice: a actualiza, a asambla, a compune, a pregati, a construi etc.
Crearea//Realizarea/Construirea/Planificarea/Concluzionarea asupra unor fenomene,
procese, situafii care abordeaz& problematica disciplinei,
Verbe specifice: a aprecia, a evalua, a verifica ete.
Bibliografie:
1
2:
Tonescu, M., (1982), Lecfia intre proiect si realizare, Editura Dacia, Cluj-Napoca
Tonescu, 1, (2000), Demersuri creative in predare si invatare, Editura Presa Universitara
Clujeana
Nicola, I., (1996), Tratat de pedagogie scolard, EDP, Bucuresti
Ghid de Evaluare Disciplina INFORMATICA, Coordonatori prof. univ. dr. Dan
POTOLEA, prof. univ. dr. loan NEACSU, prof. univ. dr. Marin MANOLESCU
Cucos Constantin (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade
didactice, Polirom, lasi, 1988
Cerghit Ioan (coordonator), Perfectionarea lectiei in scoala moderna, Editura Didactica si
Pedagogic’, Bucuresti, 1983 Desur ix Eoucaqia st ForMAREA CADRELOR DIDACTICE
MODEL - PLANIFICARE CALENDARISTICA
(hitp:(/oldsite.edu.rofindex.php/articles/c979/)
Anul scol
Disciplina: Informatica
Aviz director
Nr. ore pe sipt.: | ord Aviz sef de catedrat
Filiera: teoretici, Profil: real, Specializarea: Matematici-informaticd
Planificare calendaristici Nrinregistrare
Conform programei aprobat& cu O.M.nr. 5099/09.09.2009
Unitaten de | co fi al Nr.
Fligers: conta Se] sim
Definirea informaticii ca gtiinta ia aS
Rolul informaticii in societate
Informatica 1 Studi de caz ale unor situatii sociale, in abordare | 82
si societatea 12 |iereraseats
Evaluare sumativ Tie as
Etapele rezolvirii problemelor. Exemple 1 4
21 | Nofiunea de algoritm. Caracteristici. Exemple. ah pst
iene aa Dee Tucreaza algoritmii (constante, variabile, 2 86, 8
23 Operafii asupra datelor (aritmetice, logice, relafionale).
Evaluare sumativi i] 39
Reprezentarea algoritmilor. Pseudocod. 1 | slo
Principiile programérii structurate, Structuri de bazi:
Limbajul 31 + structura Kiniard 4] si-
pois ‘© structura alternativa si4
‘© structura repetitiva
Evaluare sumativi 1] sis
Prelucrarea numerelor:
prelucrarea ciffelor unui numar (de exemplu, suma| 6 | S16~
cifrelor, testarea proprietajii de palindrom etc.) $21
+ probleme de divizibilitate (de exemplu, determinarea
divizorilor —unui_—numir, ——_determinarea
cmm.dc/e.m.m.me,, testare primalitate etc.)
calculul unor expresii simple (sume, produse etc.)
Algoritmi 3.1 | Prelucrarea unor secvente de valori Halas
elementari 3.2___| © determinare minim/maxim a
3.3 | verificarea unei proprietifi (de exemplu, daci toate
clementele din secvenfa sunt numere perfecte ete.)
calculul unor expresii in care intervin valori din
secventi (de exemplu: numirarea__elementelor
pare/impare etc)
‘egenerarea sirurilor recurente (de exemplu: sirul
Fibonacci)
Evaluare sumativi 1 | 830 NTRU EL ABORAREA PORTOFOLIULUTLA EXAMENUL DE DEFINITIVARE IN INVATAMANT
Unitatea de
invitare
Competente
specifice
Confinuturi
Nr.
ore
Sapt.
Obs.
Aplicatit
Interdisciplinare
41
42
Bil
‘Aplicafii interdisciplinare (specifice profilului)
Exemple:
‘© Rezolvarea ecuatiei de gradul I gi de gradul al II-lea
© Simplificarea fractiilor
© Aplicafii geometrice (distanta dintre dou puncte,
aria/perimetrul unui triunghi, volumul corpurilor regulate
etc.)
‘* Determinarea punctului de intersectie a dou mobile
in migcare rectilinie si uniform
‘© Determinarea masei moleculare a unui compus
chimic.
Analiza eficienfei unui algoritm.
Exemplificiri de modalitai de implementare a
algoritmilor studiat.
S3l-
833
$34
835
Evaluare sumativa
S36
COMPETENTE SPECIFICE:
1.1, Identificarea aplicafiilor informaticii in viata social
1.2, Recunoasterea situatiilor in care este necesar prelucrarea algoritmicd a informafiilor
2.1, Descompunerea rezolvarii unei probleme in pasi
2.2. Identificarea tipurilor de date necesare pentru rezolvarea unei probleme (de intrare, de iesire,
de manevra)
2.3, Descrierea coerenta a unei succesiuni de operatii prin care se obtin din datele de intrare, datele
de iesire
3.1, Analizarea enuntului unei probleme: identificarea datele de intrare si a datele de iesire (cu
specificarea tipul datelor si a relatiilor existente intre date) si stabilirea pasilor de recolvare a
problemei.
3.2. Reprezentarea algoritmilor in pseudocod
3.3. Respectarea principiilor programérii structurate in procesul de elaborare a algoritmilor
4,1, Elaborarea unui algoritm de rezolvare a unor probleme din aria curriculara a specializarii
4.2. Alegerea celui mai eficient algoritm de rezolvare a unei probleme
5.1, Identificarea intr-un program a structurilor de control invajate Desurin Eoucagia st Forarea CADRE 1c
MODEL - PROIECTAREA UNITATH DE INVATARE
Unitatea scolara: ...
Informatica Profil: Real Specializarea: Matematic’-informatica, intensiv informatica
Xa
Prof.: .
Unitatea de invatare: Tablouri bidimensionale Numar de ore: 20
Continuturi Activitati de invatare Resurse Evaluare
(din programa (Corespunzitor continutului, stilului de mee
scolar) predare si colectivitifi de elevi) timp | Metode, procedee nae omen
PROIECT 1 10h
S Jn realizarea proiectului se va utiliza
© Parcurgerea a ee) instructiunea switch
een 3.1, Analizarea enuntuluit oh
bidimensionale pe asi ao ea 9 co ea | bidimensionale in realizarea programelor. = conversafia = intrebari de
linii/coloane Perel Declararea unei variabile de tip tablou ~ exemplu calculator | control
(exemple: 3.3. Respectarea principiilor | bidimensional (matrice) -demonstrajia |- manual _ | - rezolvarea de
elemente programirii structurate in | - Accesarea elementelor din matrice. prindescrierea |-fiside | probleme noi
minime/maxime, _ | procesul de elaborare a ~ Parcurgerea, citirea (di pas cu pas a Tucru = prezentarea
vecinii unui algoritmilor. tastaturf) si afigarea (in figier/pe ecran) a algoritmului rezolvarii de
element din 4.1.Transcrierea algoritmilor | elementelor unei matrice. - simularea cAtre un elev
matrice, sume pe | din pseudocod intr-un limbaj | - Prezentarea unor modalitati de parcurgere | 2h | - algoritmizarea - observatia
linii sau coloane, _ | 4@ programare. ____ | amatricei (pe linii/coloane). = modelarea directa
stergerea sau eae csr ey rents = Probleme de sumi/produs/numarare in | 1h_‘| - aplicatii - evaluare
inserarea de li Se ee A ees proiect
coloane, etc) 4.3. Preh alee 2 . cumentare
eee ted th | individual
4.4, Utilizarea figierelor tex
pentru introducerea datelor si Ih |
extragerea rezultatelor. |
4.5. Utilizarea unui mediu de Th
programare UNE PRA
ILA EXAMENUL DE
{INITIVARE IN INVATAMANT
Continuturi iB Activitifi de invitare Resurse Evaluare
(din programa | ¢ eosevate se (Corespuncitor continutului, stilului de eae 7
ycolara) Ei predare si colectivititii de elevi) timp | Metode, procedee | Gianctice iene
2.1, Deserierea unei suecesiuni | PROTECT 2
de operatii prin care se obtin din | f» reatizarea proiectului se va utiliza 4h | - descrierea
instructiunea switch
+ Tablouri - Definitia matricei patrate, a diagonalei_ | 1h _| - conversatia ~ intrebari de
bidimensionale principale si secundare, - exemplu - calculator | control
pitratice, Pi ~ Accesarea elementelor de pe diagonala -demonstratia |- manual _ | - rezolvarea de
diagonale, Seas eens principal, secundara, de deasupra si sub | 2h | prindescrierea _| - fig de probleme noi
imparjirea matricei | eoritmilon diagonala principala, de deasupra si sub Pas cu pas a lucru - prezentarea
in zone in functie | 4.1 Transcriereaalgoritmilor din | diagonala secundara. th | algoritmului —_| - caiet rezolvarii de
de diagonale, pscudocod intr-un limbaj de | - Matrice triunghiulara superior, matrice - simularea ~ tabla citre un elev
generarea unei triunghiulard inferior (definire, - videoproi_ | - observatia
matrice dupa o exemplificare si verificare prin program). ector directa
regul, etc) - fis de - evaluare
Construirea unor tablouri bidimensionale | Sh | practice evaluare | proiect
in memorie, avand anumite proprietati - documentare
a) specificate individual
extragerea rezultatelo eatnar,
45 Ustizarea unui media de | Pvaluare sumativa Ih sumativi
programare st Formal
AC
MODEL - PROIECT DE LECTIE
Titlul lecfiei: RECURSIVITATEA
lina: Informatica
Tipul lectiei: transmitere/insusire de noi cunostinte
Profesor: ...
Competente generale 1, Identificarea datelor care intervin intr-o problema si aplicarea algoritmilor fundamentali de prelucrare a acestora
2. Elaborarea algoritmilor de rezolvare a problemelor
3. Implementarea algoritmilor intr-un limbaj de programare
Competente specifice: 3.1, Recunoasterea situafiilor in care este necesara utilizarea unor subprograme
3.4, Descrierea si aplicarea mecanismului recursi
3.5, Identificarea avantajelor gi a dezavantajelor aplicarii tehnicii recursive in implementarea unor rezolviri
Obiective operationale:
‘© Informative * Formative * Afective
Elevii vor fi capabili: Elevii vor sti: Elevii vor putea:
- si defineasca subprogramele recursive - si realizeze functii recursive in cadrul programelor —- si decida asupra folosirii unui algoritm
- sd descrie structura funefiilor recursive - si parcurga un algoritm recursiv pas cu pas recursiv sau iterativ
- s& recunoasca prineipiul recursivitafii - si stabileasc& condifia de terminare a procesului
in programare recursiv
Metode si procedee didactice:_ Conversafia curistica; Mijloace deinvitare: __Fige de lucru;
Algoritmizarea; Computer;
3 Probleme model.
Demonstrafia;
Rezolvarea de probleme.
Material bibliografic:
~ Manual de Informatica, clasa a XI-a, profilul real (neintensiv), Tudor Sorin, Viad Tudor, Editura L&S Infomat
- Informatica, culegere de probleme pentru clasele IX-X1, Carmen Popescu, Editura L&S Infomat Desfiigurarea lectiei:
IN INVATAMANT
Activitatea desfasurata de: Metoda de
Eee rsd Profesor Elevi activitate | Fvaluare
Moment organizatoric 2’ _| Verifica prezenta elevilor, pregitirea clasei pentru lectic
@ | Profesorul recapituleazA notiunea de subprogram: ante, apel, | Raspund la intrebarile Frontali | Evaluare
parametn profesorului Conversatie | oral
pret mae fae permet oma) Noteazi in caicte
Esemple
4: ic numar fe comune (usin ag unigned long)
Fixarea ancorelor
Transmiterea noilor
cunostinge
Noteazii in caiete titlul lectiei
Rispund intrebarilor
profesorului
‘NoteazA in caiete functile
recursive
Seriu la calculator programele,
Frontali | Evaluare
Individual | oral
Evaluare
practic Desur in Epucaty
ACTICE,
Etapele leetiei
‘Activitatea desfigurati de:
Profesor
levi
“Metoda de
activitate
Tuer pe siva penirao valoare a luin
‘oxy 3 ea GGHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FLABO!
/ORTOFOLIULULA EXAMENUL DE DEFD
IVARE IN INVATAMANT
Metoda de
orale evi fee
‘Sunt atengi la precizirile Frontal | Evaluare
oral
Individual
Evaluare
practicd
2
Consolidarea noilor
cunostinje
F Rispund la intrebirile Frontal | Evaluare
Eine profesorului Conversatie | oral
de revenire,valorile variabilelor locale)
Evaluare gi notare 1’ __| Noteaza elevii care au dat rispunsuri corecte.
2 | 1) Sase serie o functie recursiva care s& calculeze suma: Primesc figa cu tema pentru Frontal
Tema pentru acas&
2+446+..42*n
acasi si noteazi indicatiile
pofesorului Desur in Epucaqia st FORMAREA CADRELOR DIDACTICE
Etapele leeiei
Timp
Activitatea desfigurati de:
Profesor
‘Metoda de
activitate
Evaluare
2) Se considera urmatoarea functie definita recursiv:
int
4) Analizati cele 2 suprograme comparativ.
Gisiti asemanari gi diferenfe gi completatidiagrama Venn, Gi1ID DE BUNE PRACTICI PENTRU ELABORAREA PORTOFOLIULUT LA EXAMENUL DE DEFINITIVARE IN INVATAMANT
TEST DE EVALUARE SUMATIVA
Contextul aplicérii probei de evaluare
© Disciplina: INFORMATICA
© Clasa: a IX-a Profil: real Specializarea: matematic’-informaticd, intensiv informaticd
#4 ore siptimanal (1 orf teorie + 3 ore laborator)
© Momentul evaluarii:
© Proba de evaluare:
© Durata probei: 50 minute
Prevederile programei de INFORMATICA
in vederea rezolvarii problemelor cu ajutorul calculatorului, se urmareste, formarea unor
‘competente de: structurare a datelor, concepere a unor algoritmi de prelucrare, implementare a
algoritmilor si structurilor de date in limbaj de programare (Pascal sau C/C++),
Competente
Evaluarea proiectatd face apel la urmitoarele competentele specifice:
= Identificarea necesitajii structurarii datelor in tablouri
- Prelucrarea datelor structurate
= Utilizarea unui mediu de programare (pentru limbajul Pascal sau pentru limbajul C/C++)
Confinuturi
Tablouri bidimensionale
‘© Terminologie (indici, linie, coloand, matrice patratd, diagonala principala, diagonal
secundara)
‘© Algoritmi de prelucrare a tablourilor bidimensionale
Obiective de evalua
O1: Sa declare corect un tablou precizand: dimensiunile, tipul de bazA si respectnd sintaxa
instructiunii de declarare;
02: Si citeascd si si afigeze corect elementele unei matrice;
03: Sa determine elementelele situate pe diagonala secundard, deasupra diagonalei secundare gi
sub diagonala secundara;
(04: Sa identifice functia de prelucrare realizat& de un algoritm dat prin alegerea enunjului corect
care exprima aceasta functie;
OS: Sa verifice anumite propriet&ti pentru elementele uni matrice;
4 elaboreze algoritmi elementari pentru construirea unor matrice.
OB. Subiect
05 | 1 Fiind dat un tablou bidimensional cu 16 linii gi 16 coloane, cate elemente se gisesc strict
sub diagonala secundara a tabloului?
a. 128 b.16 ©. 120
2. in secvenja aliturat’, variabila @
memoreaza elementele unei matrice cu liniile
si coloanele numerotate de la 1 la n, iar toate
ali-1)6) ~ alii:
celelalte variabile sunt intregi. pons
Daca I Pentru program corect: 20p
ee eee = declararea corecté a tuturor variabilelor
int maint (tablou bidimensional si variabile simple): Ip
foe p ibaa - citirea corecti a variabilelor simple: Ip
5 = memorarea valorii 1 in elementele aflate pe
diagonala secundari: Sp GitID DE BUNE PRACTICI PENTRU ELABORAREA PORTOFOLIULUTLA EXAMENUL DE DEFINTTIVARE IN INVATAMANT
Nr. item Indicafii de rezolvare Punetaj
ij==nt}) alil§l=1; = memorarea valorilor cerute in elementele
else ifftjcm+1) ii) alil-i; |_| aflate deasupra diagonalei secundare: Sp
cise ie) aip)ci, NU | - memorarea valorilorcerute in elementele
21 aflate sub diagonala secundara: Sp
- afisarea tabloului conform cerintei: 2p
- corectitudinea globalé a programului: 1p
cout< Pentru program corect: 20p
eee - declararea corecta a tuturor variabilelor
— : (tablou bidimensional si variabile simple): 4p
eee PALS ont - citirea corect a variabilelor simple: 1p
fort. - memorarea valorilor cerute in matrice: 10p
for(i=13 - afigarea tabloului conform cerintei’
ff f263==0) ok; - corectitudinea global a programului: 1p
alili}=1 =
6 ¥include Pentru program corect: 20p
ee Pon std; - declararea corecta a tuturor variabilelor
ie . (tablou bidimensional si variabile simple):2p
Soe eos - citirea corecti a variabilelor simple gi a
forf=tsie=nsit#) tabloului: Sp
for itt) - verificarea proprietajii de simetrie fay de
cin>>alili); linia mediana: 10p
for(i=1;i<=(n+1)/2;i++) - afigarea mesajului conform cerintei: 2p
i++)
In+1-i]f) ok=0;
iffok) cout<<'Este simetric";
else cout<<"Nu este simetric’;
return 0;
1
- corectitudinea global a programul
Se acorda 10p din offciu Desur in Epucaqia st FoRMAREA CADRELOR DIDACTICE
‘TEST DE EVALUARE SUMATIVA
Contextul aplicarii probei de evaluare
© Disciplina: INFORMATICA
© Clasa: a XI-a Profil: real Specializarea: matematic4-informatica (neintensiv)
* 4 ore siptémanal (1 ord teorie + 3 ore laborator)
‘* Momentul evaluarii
© Proba de evaluare: teza semestrial&
* Durata probei: 2 ore
Prevederile programei de INFORMATICA
in vederea rezolvarii problemelor cu ajutorul calculatorului, se urméreste, formarea unor
competenge de: structurare a datelor, concepere a unor algoritmi de prelucrare, implementare a
algoritmilor si structurilor de date in limbaj de programare (Pascal sau C/C++),
‘Competente
Dintre cele 3 competenfe generale pentru clasa a XI-a, proba de evaluare elaborati vizeazi
numai doua: ,,Identificarea datelor care intervin intt-o problema si aplicarea algoritmilor
fundamentali de prelucrare a acestora* si ,,lmplementarea algoritmilor intr-un limbaj de
programare”
Competenjele specifice enumerate de programa, corespunzitoare acestor competente
generale sunt in numar de 7. Evaluarea face apel doar la trei dintre competenfele specifice:
~ Utilizarea tablourilor bidimensionale, a sirurilor de caractere gi a structurilor de date
neomogene in modelarea unor situafii problema
— _ Implementarea unor algoritmi de prelucrare a tablourilor bidimensionale, a sirurilor de
caractere si a structurilor neomogene
~ Utilizarea corecti a subprogramelor predefinite i a celor definite de utilizator
Conginuturi
1. Tablouri bidimensionale
. Terminologie (indici, linie, coloan’, matrice patrati, diagonal’ principal’, diagonal
secundara)
‘* Algoritmi de prelucrare a tablourilor bidimensionale
2. Siruri de caractere
© Particularitifi de memorare a girurilor de caractere
‘© Subprograme predefinite de prelucrare a sirurilor de caractere
3. Structuri de date neomogene (struct)
4, Subprograme
‘© Structura si modul de definire al subprogramelor
© Declararea si apelul subprogramelor
* Transferul parametrilor la apel (prin valoare gi prin adres)
© Returarea valorilor de citre subprograme
* Variabile locale si globale GHD DE-BUNE PRACTICI PENTRU ELABORAREA PORTOFOLIULUILA EXAMENUL DE DEFINITIVARE IN INVATAMANT
Obiective de evaluare
O1: Sa declare corect un tablou precizand:
instructiunii de declarare;
02: S& declare corect un sir de caractere precizind dimensiunea maxima a acestuia gi
respectind sintaxa instructiunii de declarare;
03: S& declare corect o structurd neomogend precizind numele si tipul cémpurilor gi
respectind sintaxa instructiunii de declarare;
04: Sa prelucreze siruri de caractere folosind subprograme standard;
08: S& construiascd antetul corect al unui subprogram;
06: Sa identifice tipurile de transfer prin parametri in definirea unui subprogram;
07; Si identifice corespondenfa si s& utilizeze corect termenii caracteristici in Iucrul cu
subprograme (definire, apel, parametri formali, actuali/efectivi) prin completarea unor
enunjuri lacunare;
08: Si apeleze corect un subprogram definit in vederea realizirii unei prelucrari enunjate
sub forma de problema;
09: Sa identifice funcfia de prelucrare realizata de un algoritm dat prin alegerea enunfului
corect care exprima aceast’ functie;
010: S& construiasca si si implementeze in limbaj de programare un algoritm elementar
pentru prelucrarea unui sir de caractere;
O11: Sa construiascd si s implementeze in limbaj de programare un algoritm elementar in
vederea realizarii unui subprogram;
(012: $a conceapa si st implementeze corect citirea datelor de la tastaturd si dintr-un figier
text $i afisarea rezultatelor pe ecran sau intr-un fiier text.
jimensiunile, tipul de baz gi respectand sintaxa
on. Subiect
09 | 1. Secvenfa aliturati afigeazi:
citeste S (numar natural, S<=18)
10 executa
entru j=1,10 executa
citeste v{i] [j] (numare naturale)
ntru i=1,10 executa
yentru j=1,10 execut
peasiiest && v[i][i}<-99 && [vfi][j//10}S- vfi][j]%10 atunci serie v{i}fj],”
7.
elementele tabloului bidimensional care au cifre distincte, mai mici decat S
elementele tabloului bidimensional mai mari decét 10 si mai mici decat S
elementele tabloului bidimensional care au suma cifrelor egal cu S
clementele tabloului bidimensional care au doua cifre si suma cifrelor egal cu S
nips se
‘Antetul corect al unui subprogram care are ca parametri de intrare dou numere
intregi nenule a, b si retumeaza prin parametrii C si R, cftul si respectiv.resul imparfirii celor
doud numere, este:
a. int calculfint a, int b, int & C)
b. void calcul(int a, int b, int C, int R)
c. void calcul(int a, int b, int &C, int &R)
d.__ float calculfint a, int b)
0@.| 3. Este definit subprogramul urmator: Dewur In EDucaqi st FORMAREA CADRELOR DIDACTICE
Subiect
void aplicfint int &y)
fet=Syy
cout< Pentru rezolvare corecta se acorda 2 p:
#include Gpeeagiciner AOSD
#include = declarare variabile (0.3p)
Se et = determinarea prefixelor si afigarea lor (Ip)
jofstream {((DATE.TXT'); ~ corectitudinea global a programului (0.2 p)
int n,ischar 820}, x{20};
istrepy(x.s,
f<>n;
sub(n,maxi);
iffmaxic=5) cout<<"Da";
else cout<<"Nu";
return 0;
Se acorda 1 punct din oficiu.
trarea testului
Subiecfi: 30 elevi
‘Note acordate:
Media clasei: 8.83 (opt 83%)
Analiza pe obiective
* Obiective _asociate © Obiective asociate * Obiective asociate
cu"structuri de date” cu “subprograme”” cu “algoritmii”
O1: (aplicare) 90% 5: (aplicare) 90% 09: (cunoastere): 90%
02: (aplicare) 90% 06: (cunoastere) 90%
03: (aplicare) 90% O7: (cunoastere) 90%
04: (aplicare) 90% 8: (aplicare) 90% 12: (aplicare) 95%
Analiza pe itemi
Itemul 1; 90% Itemul 6 — tablou: 90%
Itemul 2: 90%
Itemul 3 — prima pereche: 100%
Itemul 3~ a doua pereche: 80%
Itemul 4 ~ sir de caractere: 90%
Itemul 4— tablou: 90%
Itemul 4 — structurd neomogend: 90%
Itemul 5 — parametri subprogram: 90%
Itemul 6 — figier: 100%
Coneluzii
+ Competentele ce vizeazi gandirea algoritmica sunt formate in mare masurd;
© Competenfele de structurare a datelor se formeaz mai usor, dar nu pot avea finalitate in
absenta algoritmilor de prelucrare;
Itemul 6 ~ algoritm: 80%
Itemul 7a—antet: 100%
Itemul 7a~ algoritm: 100%
Itemul 7a— transfer: 90%
Itemul 7b ~ citire si afigare: 100%
Itemul 7b ~ algoritm: 90%
Itemul 7 ~ apel: 100%
© Competenjele de lucru cu subprograme sunt puternic legate de algoritmii de prelucrare
‘nvajafi la clasele anterioare (evaluare la nivel taxonomic cognitiv inferior). Desur ty Epucatia $1 FORMAREA CADRELOR DIDACTICE
TEST DE EVALUARE INITIALA
Contextul aplicirii probei de evaluare
© Disciplina: INFORMATICA
© Profil: real Specializarea: matematicd-informatica
© Clasa: a X-a
+ 1 ori/siptimand
© Momentul evaluarii: septembrie
© Durata probei: 0 minute
Obiective de evaluare
O1: Si identifice functia de prelucrare realizata de un algoritm dat
(02: Sa evalueze expresii logice si expresii aritmetice
(03: Sa utilizeze corect structurile repetitive
(04: Sa construiascd un algoritm elementar pentru prelucrarea numerelor dintr-un interval
Pentru rezolvarea corecté a tuturor cerinjelor se acorda 90 de puncte. Din oficiu se acorda
10 puncte,
Timpul efectiv de lucru este de 50 minute.
SUBIECTUL 1 (25 puncte)
Incercuiti litera corespunzitoare raspunsului corect. Pentru fiecare item exist un
singur rispuns corect.
1. Care dintre urmatoarele expresii logice este echivalenti cu conditia ca variabilele intregi
pozitive a si b si aiba aceeasi paritate (adicd si fie simultan pare sau impare)? S-a notat cu
x%y restul imparfirii numarului intreg x la numérul intreg nenul y. Gp)
a. (atb)%2=0 D. (a%2=0) SAU (b%2=0)
©. (a%2#0) $I (b%240) d. a%b%2=0
2, Variabila x este de tip intreg si memoreazi un numar natural. ((x%S+1)%5+1)%5
Expresia aliturata are valoarea 0 daca si numai daca expresia
x%5 are valoarea: Gp)
aol b. 2 « 3 a4
3, Stabilifi care este numarul de zerouri consecutive care apar la sfargitul reprezentarii in baza
10 a produsului 1*2*...*11 Gp)
a 2 bo 0 au
citeste a,b (numere naturale nenule)
Cu ce expresie trebuie inlocuite punctele de _ reat timp b70 executa
suspensie din algoritmul pseudocod alaturat | r€a%b
astfel incat in urma executirii acestuia sise | ab
afigeze cel mai mare divizor comun al ber
numerelor a si b? S-a notat cu x%y restul 2
‘imparjirii numarului intreg x la numarul serie
intreg nenul y. p)
ar b. b
c. a%b da Gi11D DE. BUNE PRACTICL PENTRU ELABORAREA PORTOFOLIULUTLA EXAMENUL DE DEFINITIVARE IN INVATAMANT
a€atb
Efectul executarii secventei de instructiuni — b€a-b
aldturate este urmétorul: a€a-
a, Variabila a va pri b. Variabila a va primi valoarea i
Jui b, iar b va primi valoarea initial a variabilei b
hui
¢. Variabilele a sib vor retine valoriegale d. _Niciun efect
SUBIECTUL I (65 de puncte)
Se considera programul pseudocod alaturat: citeste n (numar natural nenul)
1. Scrieti ce se afigeazi pentru n=15? (1Sp.) | i€1
2. Scrieti cite numere de exact doud cifre pot fi dit timp i*i
S-ar putea să vă placă și
- Proiect Didactic Tabele in Microsoft WordDocument6 paginiProiect Didactic Tabele in Microsoft WordMarius0% (1)
- Procesul de Formare Prin InjectieDocument21 paginiProcesul de Formare Prin InjectieMariusÎncă nu există evaluări
- Proiect Didactic DiagrameDocument6 paginiProiect Didactic DiagrameMarius100% (1)
- Proiect Didactic Baza de Date Access Bun Clasa A Xia B Fixare Si Sistematizare Recapitulare Pe Baza Acestei LectiiDocument5 paginiProiect Didactic Baza de Date Access Bun Clasa A Xia B Fixare Si Sistematizare Recapitulare Pe Baza Acestei LectiiMariusÎncă nu există evaluări
- 04 Lectura Suplimentara AmplificatoareDocument12 pagini04 Lectura Suplimentara AmplificatoareMariusÎncă nu există evaluări
- Laborator Utilizarea Otelurilor Si FontelorDocument4 paginiLaborator Utilizarea Otelurilor Si FontelorMariusÎncă nu există evaluări
- Laborator 2 Materiale - Mecatronica - OptometrieDocument36 paginiLaborator 2 Materiale - Mecatronica - OptometrieMariusÎncă nu există evaluări
- Laborator LaminareaDocument11 paginiLaborator LaminareaMariusÎncă nu există evaluări
- Aplicatii - Elemente Specifice Algoritmilor Date, Variabile, Constante Tip de Date Expresii, Operaţii, Operatori ComentariiDocument4 paginiAplicatii - Elemente Specifice Algoritmilor Date, Variabile, Constante Tip de Date Expresii, Operaţii, Operatori ComentariiMariusÎncă nu există evaluări
- Fişa Suport 1.2. Elemente Specifice Algoritmilor: Date, Variabile, Constante Tip de Date Expresii, Operaţii, Operatori ComentariiDocument4 paginiFişa Suport 1.2. Elemente Specifice Algoritmilor: Date, Variabile, Constante Tip de Date Expresii, Operaţii, Operatori Comentariimarius792000Încă nu există evaluări
- Organizarea Datelor Date InformaţiiDocument7 paginiOrganizarea Datelor Date InformaţiiMariusÎncă nu există evaluări
- Plan de Lectie XiDocument13 paginiPlan de Lectie XiMariusÎncă nu există evaluări
- Organizarea Datelor Date InformaţiiDocument7 paginiOrganizarea Datelor Date InformaţiiMariusÎncă nu există evaluări
- Proiect Didactic SubprogrameDocument9 paginiProiect Didactic SubprogrameMariusÎncă nu există evaluări
- Test Final Concepte GeneraleDocument4 paginiTest Final Concepte GeneraleMariusÎncă nu există evaluări
- Proiect Didactic Al Lectiei de InformaticaDocument3 paginiProiect Didactic Al Lectiei de InformaticaMariusÎncă nu există evaluări
- Document HTMLDocument4 paginiDocument HTMLMariusÎncă nu există evaluări
