Cercetarea in nursing

Promovarea sanatatii si prevenirea bolilor necesita investire de timp, energie

si resurse, in speranta determinarii unei imbunatatiri a sanatatii, care sa
merite aceasta investitie. Din pacate, exista o informare limitata asupra
eficacitatii promovarii sanatatii si eforturilor pentru prevenirea bolilor.
Interventiile care determina o reducere relativa specifica a consecintelor
negative are un efect absolut mai mare la populatiile cu risc crescut. De
exemplu, aceeasi reducere relativa a valorii colesterolului seric are un efect
benefic absolut mai mare la persoanele cu un nivel seric mai mare al
colesterolului sau la cei cu alti factori de risc asociati.
In general, interventiile pentru modificarea factorilor de risc au un
efect mai mic odata cu scaderea actiunii acestora. Atat pacientii, cat si
societatea asteapta ca medicul sa aiba un rol de conducere in promovarea
sanatatii si prevenirea bolilor. Pacientii asteapta si doresc ca medicii lor sa le
faca recomandari prind actitatea fizica, dieta si asupra altor probleme ale
stilului de viata, iar medicii uita de multe ori aceste probleme. Daca medicii nu
se implica, pacientii cauta sfatul in alta parte, existand riscul sa ii influenteze
surse eronate. Cand medicii se implica activ in promovarea sanatatii,
pacientii raspund frecvent si isi modifica adecvat comportamentul. De
exemplu, incurajarea de catre medic de a intensifica actitatea fizica, in
special daca se asociază cu sugestii clare, va determina probabil modificari
ale comportamentului, de aceea timpul consumat de catre medic pare a fi
eficient. Sfatuirea de catre medic a unui pacient de a scadea in greutate sau
de a intrerupe fumatul este incununata cu succes la o mica parte din cazuri,
insa este un prim pas excelent prind promovarea sanatatii si prevenirea
bolilor.

Cercetarea in nursing poate fi exemplificată si recent prin necesitatea vaccinarii.

De ce ar trebui sa ne vaccinam?

Vaccinarile asigura protectia adultilor si copiilor fata de diferite boli. In plus, reduc
si transmiterea bolii la alte persoane. Imunizarile au determinat o scadere
importanta a frecventei epidemiilor. Imunizarea costa mai putin decat tratamentul
bolii fata de care se realizeaza protectia, are foarte putine efecte adverse grave
si adesea este necesara la intrarea in scoala sau gradinita.
In timp ce stiinta ofera remedii noi iar medicii fac eforturi de a trata tot mai rafinat
diferite tulburari, prea multi pacienti pentru care sunt preconizate aceste interventii se
pare ca nu reusesc sa beneficieze de aceste eforturi, si nu din cauza lipsei de
eficacitate a tratamentului. Este un paradox aparent - desi avem tratamente eficace,
raspunsul terapeutic in tulburarile psihiatrice nu se ridica intotdeauna la nivelul acestei
eficacitati. In Grecia antica, Hipocrate a observat ca pacientii isi pot impiedica propria
vindecare prin sustragerea de la tratamentele prescrise si, probabil pentru prima oara in
istoria medicinei, atragea atentia asupra noncompliantei. Dupa 24 de secole, problema
persista. Noua din zece pacienti nu iau corect medicamentele prescrise sau nu le iau
deloc. Pentru ca remisiunea si recuperarea sa devina o realitate trebuie evitate
recaderile ori cronicizarile, iar unul dintre factorii importanti in procesul terapeutic este
reprezentat de complianta. O definitie formala a compliantei la tratament este - gradul in
care utilizarea de catre o persoana a medicamentelor coincide cu indicatia medicului
(mai general - masura in care comportamentul unei persoane corespunde cu sfatul
medical).
Nu exista inca o definitie general acceptata in ceea ce priveste capacitatea pacientului
de a urma un tratament indicat.
Metodele de monitorizare electronica au aratat ca peste 30% dintre pacienti omit
multe dintre dozele prescrise, indiferent de boala, prognostic sau simptome .
O serie de studii arata ca peste 70% din toate medicamentele prescrise nu sunt de fapt
consumate , ca 40 - 50% dintre tratamente nu reusesc sa produca rezultatul dorit sau
determina complicatii din cauza utilizarii inadecvate si ca exista o complianta mai slaba
la antidepresive fata de tratamentele somatice . Experienta cu pacienti suferind de
DZ(diabet zaharat), insuficienta renala, TBC si HTA arata ca aderenta la tratament e in
jurul a 40 - 60% iar nivelul compliantei – complianta inseamna - adeziune a bolnavului
la mijloacele terapeutice necesare ameliorării stării sale de sănătate ), nu este legat
direct de severitatea afectiunii

Surse
-suport de curs
-Scribd
-docshare.com