Varzari Victor RAPORTUL PRACTICII DE SPECIALITATE II

Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice
Departamentul „Contabilitate şi Informatică Economică”
RAPORT
privind efectuarea practicii de specialitate II la
ProOptimus SRL
Varzari Victor
Grupa: Con 171
Conducător ştiinţific:
Petreanu Elena drd. Lect.Universitar
Se admite spre susținere _________________

(semnătura coordonatorulul din cadrul departamentului)
Chişinău – 2021
Cuprins
I.Caracteristică generală a structurii și organizării activității entității ...................... 3

II.Sistemul de organizare a contabilității în cadrul entității și tehnologiile
informaționale aplicate .............................................................................................. 7
III.Contabilitatea entității ......................................................................................... 9
Contabilitatea entităţii.Politicile contabile ...............................................................................9
Contabilitatea capitalului propriu ...........................................................................................11
Contabilitatea datoriilor..........................................................................................................15
Contabilitatea costurilor,cheltuelilor si a veniturilor..............................................................31
Calculatia costului produselor fabricare/serviciilor prestate ..................................................32
Prezentarea situatiilor financiare ............................................................................................33
IV. Analiza poziției financiare și a performanței entității....................................... 41
Anexe....................................................................................................................... 44
2
I Caracteristică generală a structurii și organizării activității entității.
Compania: ProOptimus
Denumirea Scurta: SRL PROOPTIMUS
Denumirea Lunga: Societatea cu Răspundere Limitată PROOPTIMUS
Data inregistraii: 2014-03-05
Cod Fiscal (IDNO): 1014606000637
Forma Juridica: Societate cu răspundere limitată
Statutul: Activa
Lista de Activitati:
Întreţinerea şi repararea maşinilor de birou şi a tehnicii de calcul
Consultaţii în domeniul sistemelor de calcul
Comerţul cu ridicata al altor componente şi echipamente electronice
Alte tipuri de comerţ cu amănuntul în magazine specializate
Alte activităţi legate de tehnica de calcul
Fondator: SPĂTARU MARIA

Administrator: SPĂTARU ANDREI
Activitatea de baza:
Reparatia tehnicii, calculatoarelor in raza orasului Chisinau.
ProOptimus este o companie cu două fileale care se preocupă de reparația lăptopurilor, încărcarea
și reparația cartușelor, instalarea CISS, reparația calculatoarelor, reparația monoblocurilor,
reparația tabletelor, reparația monitoarelor, reparația imprimantelor, router-lor, regenerarea hdd-
lor, calculatoarelor precum și IT.
Adaugator ne preocupam de deeservirea echipamentului tehnic și outsource IT pentru persoane

juridice,oferind servicii de reparație, optimizare și achiziționare a tehnicii de calcul.
Optimizăm întreg sistemul IT din compania clientului astfel încăt:

Calculatoarele să funcționeze bine și fără erori;
Imprimantele să fie permanent încărcate și să funcționeze fără probleme;
Conexiunea la rețea și internet să funcționeze fără întreruperi;
În cazul achiziționării unor dispozitive noi, oferim cele mai mici prețuri la tehnica de
calitate;
3
De asemenea persista o lista completă a serviciilor pe care le prestăm pentru
persoane juridice:
Diagnosticarea și soluționarea defectelor fizice și mecanice:
Reparația electronică a echipamentului;
Înlocuirea componentelor în computere sau notebookuri;
Restaurarea echipamentului în urma defectelor mecanice;
Solutionarea problemelor legate de programe:

Restabilire și instalare de Windows, Linux, MacOS;
Configurare și optimizare programe de lucru;
Instalare și configurare antivirus;
Configurarea securității la calculatoare;
Instalare și setare Windows Server;
Ridicare servere virtuale; Și alte servicii personalizate la necesitatea fiecărui client;
Mentenanța imprimantelor:
Alimentarea cartușelor;
Regenerarea cartușelor;
Profilaxia imprimantelor;
Reparația imprimantelor;
Rețelistică:
- Trasarea rețelelor;
- Configurarea routere-lor;
- Interconectarea calculatoarelor;
- Setarea imprimantelor în rețea;
Vânzare echipament la prețuri mici:

Componente, accesorii și piese de schimb;
Cartușe noi pentru imprimante;
Calculatoare și monitoare;
Imprimante și tehnică de birou;
Servere și rețelistică;
Avantajele colaborării cu noi

Vorbim și limba engleză
Pe lângă limba română și rusă, putem comunica și în engleză în caz de necessitate;
Oferim flexibilitate
Oferim mai multe modalități de conlucrare și colaborare;
Prețuri cu reduceri la piese și componente
Avem contracte direct cu importatorii. Partenerilor noștri oferim prețuri bune la piese și
tehnică (computere, monitoare, imprimante, cartușe, etc) ;
4
Acordam si un contractul de mentenanță care presupune:
Prima perioadă (în dependență de numărul de computere) minim un colaborator de-al
nostru se va afla toată ziua la sediul beneficiarului pentru a seta toată infrastructura;
În perioada post-implementare vom face suport de la distanță sau ne vom deplasa la sediul
beneficiarului după un grafic prestabilit sau la cerere;
Vom face lucrările necesare pentru a preveni eventuale probleme (curățarea de praf,
verificarea sistemelor de operare, etc);
Vom organiza securitatea informatică internă pentru a evita scurgeri de date sau pierderi
de informație;
Vom organiza crearea copiilor de rezervă; - Vom face mentenanța rețelei interne, vom trasa
rețea unde va fi nevoie, vom conecta noi locuri de muncă conform planului de dezvoltare
a companiei.
Monitorizare server:
Pe fiecare server se instalează aplicații de monitorizare a proceselor și trigere automate.
Deasemenea, periodic se verifică logurile pentru identificarea unor posibile probleme.
Administrare server:
Unele magazine online sunt instalate pe servere dedicate deoarece dimensiunea bazei de date si
traficul nu permit functionarea in conditii optime. Echipa Optimus asigura administrare,
mentenanta si securizarea serverelor dedicate pe care functioneaza unul sau mai multe magazine
online.
Suport ethnic:
Va putem ajuta in a modifica tot ceea ce inseamna continut, organizare meniuri, modificare
imagini, baze de date, cod HTML sau PHP, etc. In acelasi timp, suntem permanent la dispozitia
voastra cu suport tehnic si va informam periodic de eventualele probleme care pot aparea.
În compania noastră activează ingineri calificați care au minim 3 ani experiență în domeniul dat.
De aceea noi garantăm rezolvarea oricărei probleme și respectiv garanție la serivciile efectuate.
Vorbind despre "reparații profesionale", ne referim la respectarea tuturor cerințelor impuse de

client, efectuăm o reparație calitativă și operativă cu ajutorul unei tehnici performante, în special
la repararea PC-urilor.
Pro Optimus este aferent o companie mică,în incinta cărei activează 7 pesroane - liderul,manageri
pe vînzări,tehnicii adaugator contabilul și managerul pe publicitate,la distanță.
Superiorul companiei șeful este liderul,capul ce ne îndrumă. Însăși cuvîntul de șef în companie se
aude foarte rar. Deciziile principale le luăm toți împreună , apoi toți împreună rezolvăm
însărcinările care sunt puse la ordinea de zi.În cadrul companiei nu este văzută o diferența,toți
suntem egali - ne învățăm și încercăm a prinde aptitudini de a avea o convorbire decentă şi bine
exprimată cu orice client, a înțelege situația iar pe parcurs de a o rezolva.Adiţional oricine din noi
cunoaşte şi are aptitudini de a face o mică diagnosticare a calculatorului,leptopului şi a repara pe
parcurs problema care a apărut la tehnică de calcul, deja dacă situaţia este mai grea conectăm
colegii rezolvind problema împreună.
Managerul pe publicitate deja desfăşoară o serie de activităţi promoţionale prin care încearcă să
imprime serviciile în conştiinţa consumatorilor. Obiectivul principal al acestui este să creeze o
5
imagine pozitivă a companiei si serviciului, să înregistreze o creştere a vânzărilor. El este cel care
planifică, direcţionează şi coordonează promovarea produselor sau a serviciilor cu ajutorul tuturor
resurselor pe care le are la dispoziție.
Contabilul companiei deţine un rol important in cadrul entitatii deoarece lui îi sunt încredinţate
informaţiile cu privire la mijloacele şi resursele întreprinderii avind o imagine completă şi fidelă
asuprasituaţiei firmei. Astfel, bilanţul pe care îl face contabilul influenţeaza asupra intregii
companii. Un alt rol important al contabilului este de a transpune în mod corect şi complet aceste
miscari patrimoniale îninformaţii ce vor fi furnizate organelor fiscale, informaţii ce
trebuiefurnizate corect, complet si la timp organelor fiscale.
Compania oferă servici atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice.Avem o abordare foarte
atentă la clienții că se deservesr și la serviciile acordate.
6
II Sistemul de organizare a contabilității în cadrul entității și tehnologiile
informaționale aplicate.
Evidenţa contabilă este cunoscută ca un sistem compus dintr-o mulţime de elemente aflate în relaţii
reciproce, care formează o unitate, un întreg unitar. Acest sistem reprezintă o totalitate de obiecte,
de conţinut şi formă liberă, unite într-o legătură reciprocă prin interacţiune constantă. Exprimarea
conţinutului acestui sistem se efectuează prin intermediul tehnologiilor informaţionale.
Contabilitatea este un sistem informaţional, ale cărei elemente sunt unite prin relaţii informaţionale
exprimând procesele de formare, transmitere, recepţionare, păstrare şi prelucrare a informaţiei.
Organizarea contabilităţii este o activitate prestată cu scopul de a constitui un sistem informaţional
contabil bine corelat şi modern pentru asigurarea procesului de producere şi dirijare a datelor
necesare.
Organizarea raţională a contabilităţii reprezintă fenomenul de totalizare a proceselor de utilizare a
obiectelor şi metodelor cele mai performante şi favorabile în activitatea contabilă. În general,
organizarea raţională a contabilităţii, ca şi a altor funcţii de muncă social-necesară, reflectă
efectuarea unei activităţi cu eficacitate maximă (calitate, oportunitate şi alte principii ale
contabilităţii) şi cu cheltuieli minime de mijloace şi de timp la întreprindere, organizaţie. Aşadar,
aceasta ar însemna maximum de efect cu minim de cheltuieli.
Organizarea muncii contabile conţine aceleaşi elemente şi componente ca orice altă muncă
intelectuală. Specificul muncii contabile se caracterizează prin deosebirile şi particularităţile
tehnologice ale operaţiilor complicate de muncă compusă dintr-o diversitate amplă şi multiplă de
operaţiuni contabile. La rândul lor, operaţiunile contabile pot fi îndeplinite numai prin studierea
specialităţii şi cercetarea metodelor şi procedeelor de contabilitate, prin formarea cunoştinţelor la
efectuarea acestora.
Maximă eficienţă înseamnă: calitate bună de muncă, cultură avansată, productivitate înaltă,
oportunitatea contabilităţii, corectitudinea ei, îndeplinirea cu respectarea legilor economice şi
contabile, SNC, Codului Fiscal şi altor acte normative corespunzătoare cu referire la subiectele de
activitate economică.
Efectuarea contabilităţii cu cheltuieli minime de mijloace şi de timp? Îndeplinirea operaţiilor
contabile să fie cât mai ieftină, prin economisirea mijloacelor şi cu majorarea productivităţii
muncii contabile.
Pentru a atinge scopurile privind organizarea raţională a contabilităţii in cadrul companiei sunt un
şir de obiective de bază prin adoptarea unor măsuri concrete şi de perspectivă.
Principalele obiective pentru efectuarea raţională a organizării contabilităţii in cadrul entitatii sunt:
elaborarea nomenclatoarelor de evidenţă contabilă prin aprecierea listei faptelor
economice, operaţiilor economice, fenomenelor, proceselor, proceselor economice,
formele funcţionării mijloacelor şi surselor, precum şi rezultatelor activităţii. În funcţie de
forma de organizare a activităţii în contabilitate, se determină nomenclatoarele
contabilităţii şi invers, dimensiunea şi volumul nomenclatoarelor influenţează aprobarea
unor forme de organizare a contabilităţii;
organizarea documentării primare prin întocmirea unui album de documente standardizând
formularele şi conţinutul acestora prin descrierea circulaţiei şi destinaţiei lor;
organizarea circulaţiei documentelor (schema, graficul circulaţiei documentelor la
întreprindere);
elaborarea şi realizarea planului de conturi de lucru la întreprindere concretă. Se
completează un plan de conturi contabile, care pot fi folosite la întreprinderea dată;
elaborarea şi realizarea efectivă a planului de inventariere a patrimoniului şi decontărilor
cu creanţe şi datorii conform regulamentului de inventariere aprobat de Ministerul
Finanţelor al Republicii Moldova;
7
elaborarea şi asigurarea contabilităţii cu programe "1 – C – Întreprinderea" folosita in
cadrul companiei;
elaborarea unui plan de asigurare cu documente legislative şi normative a întreprinderii
necesare în activitatea întreprinderii, inclusiv în organizarea contabilităţii;
organizarea muncii personalului contabil prin: repartizarea funcţiilor, aprecierea numărului
de lucrători, planificarea lucrărilor contabile, formarea condiţiilor de muncă etc.;
elaborarea planului de întocmire şi prezentare a rapoartelor financiare, declaraţiilor,
rapoartelor statistice ş. a.;
elaborarea politicii de contabilitate conform SNC 1 "Politica de contabilitate";
elaborarea unui plan anual de perfecţionare şi modernizare a contabilităţii pornind de la
starea reală şi analiza neajunsurilor şi îmbunătăţirea activităţii contabilităţii întreprinderii;
Contabilitatea in cadrul companiei reprezintă un sistem complex de colectare, identificare,
grupare, prelucrare, înregistrare, generalizare a elementelor contabile (active, capital propriu,
datorii, consumuri, cheltuieli, venituri, rezultate financiare şi fapte economice ale entităţii) şi de
raportare financiară.
Contabilitatea se organizează în următoarele etape:
Observarea, măsurarea şi înregistrarea (documentarea) operaţiilor economice.
Sistematizarea şi gruparea informaţiei din documentele primare.
Întocmirea registrelor contabile şi formarea rapoartelor financiare pe baza informaţiei
contabile.
Utilizarea informaţiei contabile şi din rapoartele financiare în scopul analizei economico-
financiare a activităţii entităţii.
La etapele întâi şi a doua se realizează funcţia de control a serviciului de contabilitate, care verifică,
taxează, controlează modul de întocmire in 1C a documentelor primare şi veridicitatea acestora.
Scopul contabilitatii este ca, prin intermediul procedeelor să înregistreze corect şi la timp
conţinutul economic al faptelor realizate sau de realizat în cadrul proceselor economice
(aprovizionare, producere şi desfacere) pentru asigurarea ulterioară a raportării informaţiilor
derivate.
În cadrul companiei ca tehnologii informaționale este folosit softul 1C versiunea 8.3, care ne oferă
posibilitatea ținerii evidenței contabile.Acest lucru este comod deoarece activitatea economică a
întreprinderiii este bine clară, activitatea curentă, listele de mărfuri, contractanți (parteneri de
afaceri), salariați, depozite, etc.,. Metodică evidenței contabile permite reflectarea în mod
concomitent a fiecărei operațiuni economice, atît pe conturi contabile, cît și sub aspectul evidenței
analitice, cantitative și valutare.
Utilizatori pot gestiona de sine stătător metodă de evidență în cadrul setării politicii de
contabilitate, pot crea subconturi și aspecte noi ale evidenței analitice. Metodă principală de
reflectare a operațiunilor economice în evidență constituie introducerea documentelor, care
corespund documentelor primare din evidența contabilă. În afară de această, este prevăzută
posibilitatea de introducere a formulelor contabile separate."1C permite soluționarea tuturor
sarcinilor in cadrul companiei, ce apar în fața serviciului contabil, inclusiv perfectarea
documentelor primare, evidența vînzărilor, evidenţa mărfurilor, materialelor şi producţiei finite,
evidență stocuri de mărfuri și materialelor adaugator indicaţiilor,evidența stocurilor la depozite
8
III Contabilitatea entității
Contabilitatea entităţii.Politicile contabile.
Contabilitatea capitalului propriu .
Contabilitatea datoriilor.
Contabilitatea serviciilor prestate.
Calculaţia serviciului prestat.
Prezentarea situaţiilor financiare.
3.1 Contabilitatea entităţii.Politicile contabile.

POLITICA CONTABILĂ anul 2020 anexa nr.1
Politica contabila ne reflecta principii, baze, convenţii, reguli şi practici specifice aplicate de o
entitate la ţinerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare.
Politicile contabile se selectează de către entitate de sine stătător şi se aprobă pentru fiecare
perioadă de gestiune pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară.
Entitatea aprobă politicile contabile pînă la prezentarea situaţiilor financiare pentru prima perioada
de gestiune. Politicile contabile se perfectează pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară.
La selectarea şi aplicarea politicilor contabile se respecta principiile de bază şi caracteristicile
calitative ale informaţiilor din situaţiile financiare prevăzute de Legea contabilităţii şi a
Standardelor Naţionale de Contabilitate.
Politicile contabile se prezintă în situaţiile financiare în modul prevăzut de prezentul standard şi
SNC "Prezentarea situaţiilor financiare".
Modificări ale politicilor contabile:

Modificarea politicilor contabile se permite doar în cazul în care aceasta:
este cerută de sistemul de reglementare normativă a contabilităţii;
are ca rezultat informaţii mai relevante şi credibile referitoare la faptele economice ale
entităţii.
Nu se consideră modificări ale politicilor contabile:
aprobarea unei politici contabile pentru fapte economice care diferă ca esenţă de cele care
au avut loc anterior;
aprobarea unei politici contabile pentru fapte economice care nu au avut loc anterior sau
care au fost nesemnificative.
Modificările politicilor contabile se aplică prospectiv de la:
data prevăzută de Standardele Naţionale de Contabilitate şi alte acte normative puse în
aplicare sau modificate;
începutul următoarei perioade de gestiune sau de la altă dată stabilită de către organul
(persoana) responsabil(ă) pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară.
Modificările politicilor contabile se aprobă în modul stability din prezentul standard.
9
În funcţie de necesităţile informaţionale ale utilizatorilor entitatea poate aplica retroactiv
modificările politicilor contabile în conformitate cu IAS 8 "Politici contabile, modificări
ale estimărilor contabile şi erori".
Modificări ale estimărilor contabile:
Estimările contabile se aplică pentru evaluarea elementelor (obiectelor) contabile în cazuri
de incertitudine aferentă condiţiilor sau evenimentelor.
Estimările contabile se bazează pe cele mai recente şi credibile informaţii deţinute de
entitate. Utilizarea estimărilor contabile întemeiate este o parte esenţială a întocmirii
situaţiilor financiare şi nu pune la îndoială veridicitatea acestora.
Estimările contabile pot necesita revizuiri în urma schimbărilor în circumstanţele pe care
s-au bazat aceste estimări, apariţiei noilor informaţii sau acumulării experienţei.
Revizuirea estimărilor contabile generează modificări ale acestora care nu se tratează ca
modificări ale politicilor contabile sau erori contabile.
Modificarea bazei (procedeului, metodei) de evaluare a activelor şi datoriilor aplicate de
entitate reprezintă o modificare a politicilor contabile, şi nu o modificare a estimării
contabile. În cazul în care este dificil a distinge modificarea politicilor contabile de
modificarea estimării contabile, modificarea respectivă este tratată ca o modificare a
estimării contabile.
Efectul modificării estimării contabile se recunoaşte în mod prospectiv începînd cu data
modificării estimării şi nu afectează perioadele de gestiune anterioare.
Efectul modificării estimării contabile, se înregistrează ca venituri sau cheltuieli/costuri
ale:perioadei de gestiune, în care are loc modificarea, dacă este afectată numai perioada
respectivă;
Erori contabile
Erorile contabile pot apărea la contabilizarea şi prezentarea elementelor (obiectelor) contabile în
urma:
aplicării incorecte a prevederilor sistemului de reglementare normativă a contabilităţii şi
politicilor contabile;
comiterii greşelilor de calcul;
neînregistrării, înregistrării multiple şi/sau interpretării greşite a faptelor economice;
fraudelor şi delapidărilor.
Evenimente ulterioare datei raportării
Evenimentele ulterioare datei raportării includ toate evenimentele care au loc între data
raportării şi data semnării situaţiilor financiare care au influenţat sau pot influenţa poziţia
financiară, performanţa financiară sau fluxul de numerar al entităţii.
evenimente ulterioare care conduc la ajustarea situaţiilor financiare - evenimente ce
confirmă condiţiile care au existat la data raportării;
evenimente ulterioare care nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare - evenimente care
indică asupra condiţiilor apărute după data raportării.
Evenimente ulterioare care conduc la ajustarea situaţiilor financiare
Entitatea trebuie să-şi ajusteze valorile recunoscute în situaţiile financiare pentru reflectarea
evenimentelor ulterioare care conduc la ajustarea situaţiilor financiare. Aceste evenimente
10
confirmă faptul că la data raportării activul sau datoria deja exista, însă după această dată au apărut
circumstanţe care exercită o influenţă semnificativă asupra mărimii acestora.
Evenimentele ulterioare care conduc la ajustarea situaţiilor financiare se contabilizează prin
modificarea (corectarea) elementelor (obiectelor) contabile (activelor, capitalului, datoriilor,
veniturilor, cheltuielilor) sau prin înregistrarea elementelor care nu au fost anterior recunoscute.
Înregistrările contabile aferente evenimentelor care conduc la ajustarea situaţiilor financiare se
reflectă în ultima zi a perioadei de gestiune.
Exemple de evenimente ulterioare care conduc la ajustarea situaţiilor financiare sînt:
soluţionarea după data raportării a unui litigiu care confirmă că entitatea avea o datorie
existentă la data raportării.Entitatea ajustează orice provizion recunoscut anterior, legat de
acest litigiu, sau recunoaşte un nou provizion;
declararea insolvabilităţii unui client, survenită ulterior datei raportării, care confirmă că
la data raportării exista deja o pierdere aferentă creanţei acestuia. În acest caz, entitatea
trebuie să ajusteze valoarea contabilă a creanţelor comerciale la data raportării cu suma
creanţei clientului declarat insolvabil prin constituirea (ajustarea) unui provizion privind
creanţele compromise;
3.2 Contabilitatea capitalului propriu.

Capitalul propriu include capitalul social, capitalul suplimentar, capitalul neînregistrat, capitalul
nevărsat, capitalul retras, rezervele, profitul nerepartizat (pierderea neacoperită), alte elemente ale
capitalului propriu.
Capitalul social subscris şi vărsat se înregistrează distinct în contabilitate, pe baza actelor de
constituire a persoanei juridice şi a documentelor justificative privind vărsămintele de capital.
Anexa: 2
EXTRAS din Registrul de stat al personelor juridice Nr.28345 data 05.03.2014
Capitalul social: 5400lei
Compania ProOptimus a fost inregistaata in anul 2014 cu obiectul principal de activitate:
Întreţinerea şi repararea maşinilor de birou şi a tehnicii de calcul.
Alte activităţi legate de tehnica de calcul.
Comerţul cu ridicata al altor componente şi echipamente electronice.
Alte tipuri de comerţ cu amănuntul în magazine specializate.
Consultaţii în domeniul sistemelor de calcul.
Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi, cuprinzând

numărul şi valoarea nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale subscrise şi vărsate.
Principalele operaţiuni care se înregistrează în contabilitate cu privire la majorarea
capitalului sunt: subscrierea şi emisiunea de noi acţiuni, încorporarea rezervelor şi alte
operaţiuni, potrivit legii.
11
Primele legate de capital cuprind primele de emisiune, fuziune, aport şi de conversie.
Prima de emisiune se determină ca diferenţă între preţul de emisiune de noi acţiuni sau
părţi sociale şi valoarea nominală a acestora.
Prima de fuziune se determină ca diferenţă între valoarea aportului rezultat din fuziune şi
valoarea cu care a crescut capitalul social al societăţii absorbante.
Prima de aport se calculează ca diferenţă între valoarea bunurilor aportate şi valoarea
nominală a capitalului social cu care au fost remunerate aceste aporturi.
Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni se calculează ca diferenţă între valoarea
nominală a obligaţiunilor corespunzătoare împrumuturilor obligatare şi valoarea acţiunilor
emise potrivit prevederilor contractuale, atunci când valoarea obligaţiunilor.
Contabilitatea primelor de capital

Primele de capital (capitalul adițional) se constituie ca excedent între valoarea de emisiune și
valoarea nominală (primele de emisiune) între valoarea contabila sau intrinsecă a acțiunilor
stabilite în urmă fuziunii societăților și valoarea lor nominală (primele de fuziune) ,între valoarea
bunurilor primite că aport și valoarea nominală a acțiunilor sau părților sociale subscrise (primele
de aport) și între valoarea nominală a obligațiunilor convertite în acțiuni și valoarea nominală a
acțiunilor (prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni).
Evidență primelor legate de capital se realizează prin contul sintetic de gradul I, cu funcție de
pasiv, 104 "Prime legate de capital" - care se dezvoltă pe cele două sintetice de gradul II
1041 "Prime de emisiune
1042 "Prime de fuziune"
1043 "Prime de aport"
1044 "Prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni)
Se creditează cu primele de capital calculate la constituirea, creșterea și fuziunea capitalului social.
Se debitează cu primele încorporate în capitalul social sau rezerve, după caz. Soldul creditor
reprezintă primele de capital delimitate că o structura distinctă a capitalului propriu. Operațiile
care se înregistreaza în contabilitate privind primele legate de capital sunt cele legate de
constituirea lor că sursă de finanțare și de utilizare pentru acoperirea cheltuielilor de stabiliment
sau de încorporarea lor în rezerve.
Contabilitatea capitalului neinregistrat.

Contul 314 “Capital neînregistrat” este destinat generalizarii informatiei privind existenta si
modificarea capitalului aferent partilor sociale care nu au trecut înregistrarea în organele abilitate
de stat. “Capital neînregistrat” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistreaza
aparitia/majorarea capitalului neînregistrat în corespondenta cu debitul conturilor: 111, 112, 121,
123, 141, 211, 217, 241, 242, 243, 251, 313, 427, 543 etc.
În debitul contului 314 “Capital neînregistrat” se înregistreaza diminuarea capitalului neînregistrat
în corespondenta cu creditul conturilor: 311, 536 etc.
Soldul contului 314 “Capital neînregistrat” este creditor si reprezinta marimea capitalului
neînregistrat determinata în conformitate cu standardele de contabilitate.
12
Contabilitatea capitaluli retras
Capitalul retras reprezintă valoarea acţiunilor sau cotelor de participaţie răscumpărate de către
întreprindere de la acţionarii (fondatorii) săi.
Răscumpărarea acţionarilor poate fi efectuată în scopul:
micşorării capitalului statutar în urma anulării acţiunilor (cotelor de participaţie) răscumpărate,
revînzării ulterioare a cotelor la un preţ mai mare decît ca cel de procurare,
majorării normei profitului la o acţiune,
utilizării acţiunilor (cotelor) răscumpărate pentru plata dividendelor,
prevenirii tentativelor concurenţilor de a obţine pachetul de control.
Modul de constituire si utilizare a rezervelor,contabilizarea lor

Rezervele constituie o parte a capitalului propriu si se formeaza ca prelevari sau repartizari din
profit sau din alte surse si se utilizeaza pentru acoperirea eventualelor pierderi pentru cresterea
capitalului sau in alte scopuri.
Rezervele reprezintă sumele depuse de către întreprindere în scopul acoperirii pierderilor rezultate
din activitatea economico-financiară a întreprinderii.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta rezervelor constituite si a utilizarii acestora in
conformitate cu normele legale. Contabilizarea rezervelor se tine pe categorii de rezerve: rezerve
legale, rezerve pentru actiuni proprii, rezerve statutare sau contractuale si alte rezerve.
Contabilitatea rezervelor
Rezervele sunt structuri de capital propriu destinate sa finanteze pe termen nelimitat activele
intreprinderii avand in acest sens un obiectiv similar celui indeplinit de capitalul social. Ele
constituie in primul rand la societatile de capital, datorita caracterului rigid, inflexibil si formalizat
legal a capitalului social. Natura si structura rezervelor este eterogena fiinf influentata de
destinatia, modalitatea de constituire si utilizare, de calcul, etc. care la randul lor, determina
inregistrarea in contabilitatea curenta si reflectarea in situatiile financiare.
Anexa 3 , Anexa 4 – Situatiile financiare
Rezervele se folosesc pentru:
majorarea capitalului statutar
acoperirea pierderilor anilor precedenţi şi anului curent
plata dividendelor (de regulă, pentru acţiunile privilegiate) în cazul insuficienţei profitului.
In cadrul companiei nu persista reserve financiare;
Evidenţa analitică a rezervelor se ţine pe categorii de rezerve, surse de formare şi direcţii de
utilizare. Pentru evidenţa sintetică sînt destinate conturile de pasiv 321, 322, 323.
În creditul acestor conturi se reflectă constituirea rezervelor, în debit – utilizarea
13
lor. Soldurile conturilor sînt creditoare şi reflectă mărimea rezervelor existente la o dată anumită
(se reflectă în cap. III a Bilanţului contabil).
La formarea rezervelor se întocmeşte formula contabilă:
debit conturile 332,
credit conturile 321, 322, 323.
Utilizarea rezervelor se înregistrează prin formula:
debit conturile 321, 322, 323 – la suma totală a rezervelor utilizate
credit contul 311 – la suma rezervelor utilizate pentru majorarea capitalului statutar,
credit conturile 332 – la suma rezervelor utilizate pentru acoperirea pierderilor neacoperite a anilor
precedenţi,
credit contul 537 – la suma rezervelor utilizate pentru achitarea dividendelor pe acţiuni
privilegiate.
Evidenta profitului nerepartizat

Profitul net (pierderea netă) reprezintă rezultatul financiar al perioadei de gestiune după
impozitare. Întreprinderea obţine profit net atunci cînd veniturile întreprinderii depăşesc
cheltuielile. În caz contrar întreprinderea obţine pierdere netă.
Profitul net (pierderea netă) se determină în contul 351 “Rezultat financiar total”.
La finele anului de gestiune în acest cont se trec:
1. în debit – cheltuielile suportate în timpul anului;
2. în credit – veniturile întreprinderii în timpul anului.
La înregistrarea veniturilor se întocmesc formulele:
debit conturile 611, 612, 621, 622, 623,
credit contul 351.
La înregistrarea cheltuielilor se întocmesc formulele:
debit contul 351,
credit conturile 711, 712, 713, 714, 721, 722, 723, 731;
În cazul în care rulajul creditor al contului 351 “Rezultat financiar total” depăşeşte rulajul debitor
întreprinderea obţine profit şi la această sumă se întocmeşte formula contabilă:
debit conturile 351,
credit contul 333.
În cazul în care rulajul debitor al contului 351 “Rezultat financiar total” depăşeşte rulajul creditor
întreprinderea obţine pierdere şi la această sumă se întocmeşte formula contabilă:
debit contul 333,
14
credit contul 351.
Suma profitului net (pierderii nete) obţinut se reflectă în rîndul 150 “Profit net (pierdere netă)” al
“Raportului privind rezultatele financiare” şi în rîndul 590 “Profit net (Pierdere netă) a perioadei
de gestiune” al “Bilanţului contabil”.
La începutul unui nou an de gestiune profitul net (pierderea netă) al perioadei de gestiune este
trecut la profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi (contul 332 “Profit
nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”). Aceasta se numeşte reformarea bilanţului
contabil.
Profit nerepartizat (pierdere neacoperita) al anilor precedenti constituie -3760 lei.
Total profit nerepartizat (pierdere neacoperita) se calculeaza dupa formula (rd.110 + rd.120 +
rd.130 - rd.140 + rd.150) soldul la inceputul perioadei de gestiune constintuind -3760 lei iar la
sfirsitul perioadei de gestiune 61143 lei cu o majorare de 64903 lei. Conform situației financiare,
compania a acoperit pierderea anilor precedenți adaugator profitul nerepartizat a fost in crestere.
Conform situatiei financiare anului precedent 2018, profit nerepartizat a fost in diminuare: soldul
la inceputul perioadei de gestiune constintuind 31286 lei iar pe parcursul anului a fost in scadenta
de -35046 lei cu un rezultat final de -3760 lei.
Contabilitatea altor elemente de capital propriu
Alte elemente a capital propriu” ne reflectă suma altor elemente de capital propriu, cum ar fi
diferenţele de reevaluare a activelor imobilizate pentru entităţile care aplică modelul reevaluării
conform IFRS, subvenţiile primite de către entităţile cu proprietate publică de la autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale şi decontate (după îndeplinirea condiţiilor contractuale) în
conformitate cu SNC.
3.3 Contabilitatea datoriilor

Creditul reprezinta o valoare actuala care se transmite de la un creditor (investitor sau
imprumutator) unui debitor (imprumutat) care se angajeaza sa-l ramburseze, dupa un timp, in
conditiile specificate in contractul de credit, in cadrul caruia debitorul promite plata dobanzii
pentru a remunera pe debitor.
Desi relatiile de credit au existat si in economiile premonetare (schimburi de bunuri actuale contra
unor bunuri viitoare cu scopul de a sustine o afacere prezenta, de a asigura consumul actual), in
economia actuala creditul ia forma unei relatii banesti intre creditor si debitor. Creditul este un
mijloc de corelare a posibilitatilor de finantare existente in societate cu nevoile productiei si ale
consumului. Aparitia relatiei dintre creditor si debitor este legata de existenta concomitenta a unor
agenti economici care dispun de resurse banesti temporar disponibile si a altora care au nevoi
suplimentare de astfel de resurse. Astfel, apare o piata a creditului in cadrul careia se confrunta
oferta si cererea de credit.
Prin natura lui, creditul indeplineste o serie de functii socia-economice pozitive:
Creditul faciliteaza sporirea capitalului real, favorizand o mai buna utilizare a factorilor de
productie existenti. Prin intermediul creditului, resursele banetsi existente pot fi
valorificate in sensul sporirii productiei nationale, din pasive devin active.
15
Contribuie la concentrarea activitatilor economice in unitati mari. Faciliteaza distribuirea
si redistribuirea resurselor banesti intre diferite intreprinderi si ramuri economice,
orientandu-le spre unitatile mai bine situatie pe piata, sporindu-le forta concurentiala,
profitul incasat si patrimoniul de care dispun.
Accelereaza tranzactiile comerciale. Creditul usureaza desfacerea marfurilor pe scara
mare. Comerciantul detailist obtine marfuri pe credit in schimbul unui efect comercial pe
care comerciantul angrosist o poate sconta la o banca, daca nu poate astepta restituirea
sumei de catre debitorul sau.
Sporeste viteza de rotatie a monedei si contribuie la dimensionarea ei. Banii de credit
contribuie si la sporirea cantitatii mijloacelor de plata in economia nationala, influentand
si in sensul modificarii structurii lor.
Exercita o influenta benefica asupra consumului, prin posibilitatea cumpararii pe credit si
a platii in rate a unor bunuri de folosinta indelungata.
Creditul bancar cuprinde o sfera larga de raporturi de credit, pe termen scurt, mediu sau lung,
privind operatii bazate pe inscrisuri sau fara, garantate sau negarantate, pe obiect de credit sau
global. In raporturile de credit cu institutiile de credit se pot angaja persoanele juridice (au calitatea
de agenti economici) si persoanele fizice. Raporturile de credit ale intreprinderilor cu bancile sunt
de regula reciproce. Pe de o parte, intreprinderile formeaza depozite pe care bancile le utilizeaza
ca resurse. Pe de alta parte, bancile acorda credite intreprinderilor pentru nevoile lor de productie
curenta sau cu recuperare ulterioara, pentru investitii.
În conformitate cu art. 867 alin.1 al Codului Civil prin contractul de împrumut o parte
(împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri
fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate
şi cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.
În aşa mod, obiect al împrumutului pot constitui banii sau bunurile fungibile.
În contract obligaţia bănească poate fi exprimată în valută străină. Însă achitările în baza unui
asemenea contract trebuie sa fie efectuate doar în valută naţională.
În conformitate cu art. 867 (2) al CC Contractul de împrumut este gratuit dacă legea sau contractul
nu prevede altfel.
Prin Contract părţile pot stipula achitarea dobânzii pe împrumut.
Dobânda trebuie sa fie achitată la expirarea fiecărui an din momentul încheierii contractului şi
până la rambursarea împrumutului, daca în contract nu este prevăzut altceva.
În cazul neachitării dobânzii de către împrumutat în termenul stabilit, împrumutătorul este în drept
să solicite rambursarea imediată a sumei împrumutului şi a dobânzii pe el.
Modul de evidenţă a cheltuielilor privind împrumuturile este reglementat de prevederile SNC 23
"Cheltuieli privind împrumuturi".
Pentru totalizarea informaţiei la împrumutatcu privire la existenţa şi fluxul împrumuturilor pe
termen lung, primite pe un termen mai mare de un an (în afară de bănci) este prevăzut contul 413
"Împrumuturi pe termen lung", la care pot fi deschise subconturi corespunzătoare, iar pentru
evidenţa împrumuturilor pe termen scurt, primite pe un termen până la un an, este prevăzut contul
513 "Împrumuturi pe termen scurt ". Evidenţa analitică a împrumuturilor se ţine pe tipuri de
împrumuturi, pe întreprinderi, în capitalul cărora sunt introduce mijloace, pe termeni de achitare,
etc.
16
Pentru evidenţa datoriei creditoare referitoare la dobânda calculată se utilizează unul din
subconturile contului 513 "Împrumuturi pe termen scurt ".
Evidenţa operaţiunilor economice la împrumutat:
1. La primirea mijloacelor băneşti se reflectă următoarea înregistrare contabilă:
Debitul contului 242 "Contul de decontare"
Creditul contului 413 " Împrumuturi pe termen lung "
Creditul contului 513"Împrumuturi pe termen scurt " – la suma mijloacelor băneşti primite
conform documentelor bancare şi în dependenţă de tipul împrumutului (pe termen lung sau pe
termen scurt).
2. Calcularea datoriilor curente privind împrumutul pe termen lung se reflectă prin următoarea
înregistrare contabilă:
Debitul contului 413 " Împrumuturi pe termen lung "
Creditul contului 513"Împrumuturi pe termen scurt " – la suma datoriilor spre plată în perioada
curentă.
În conformitate cu cerinţele SNC 23 "Cheltuieli privind împrumuturile", în cazul împrumuturilor
destinate pentru procurarea, construcţia sau producerea unui activ anumit, suma cheltuielilor se
capitalizează până la momentul dării în exploatare a activului. După darea în exploatare a activelor,
cheltuielile privind împrumuturile se recunosc ca cheltuieli ale perioadei.
Astfel:
3. La calcularea dobânzii pentru împrumutul primit se reflectă următoarea înregistrare
contabilă:
Debitul contului 112 "Active nemateriale în curs de execuţie"
Debitul contului 121 "Active materiale în curs de execuţie" -
Creditul contului 513 "Împrumuturi pe termen scurt " – la suma dobânzii calculate în conformitate
cu Contractul de împrumut până la momentul dării în exploatare.
Debitul contului 714 "Alte cheltuieli operaţionale"
Creditul contului 513 "Împrumuturi pe termen scurt " - la suma dobânzii calculate în conformitate
cu Contractul de împrumut după darea în exploatare.
4. La achitarea dobânzii calculate pentru împrumutul primit se reflectă următoarea înregistrare

contabilă:
Debitul contului 513 "Împrumuturi pe termen scurt "
Creditul contului 242 "Contul de decontare" – la suma dobânzii transferate conform documentelor
bancare
5. În cazul când achitarea dobânzii nu este efectuată de către împrumutat, ci de o altă persoană,
care se prezintă în calitate de Fidejusor în conformitate cu Contractul de împrumut, se reflectă
următoarele înregistrări contabile :
17
Creditul contului 539 "Alte datorii pe termen scurt" (analitica "denumirea Fidejusorului") - la
suma achitării
6. În cazul achitării anticipate a împrumutului se reflectă următoarea înregistrare contabilă:
Creditul contului 242 "Contul de decontare" – la suma împrumutului achitat, a dobânzii şi altor
plăţi conform Contractului de îmrumut
7. În cazul când împrumutatul nu achită în termen plăţile conform Contractului de împrumut,
împrumutătorul calculează penalităţi pentru întârzierea plăţii (dacă aceasta este prevăzut de
Contractul de împrumut) şi înaintează o factură pentru penalităţi împrumutatului. Operaţiunea
economică dată se reflectă prin următoarea înregistrare contabilă:
Debitul contului 714 " Alte cheltuieli operaţionale"
Creditul contului 539 "Alte datorii pe termen scurt" – la suma penalităţilor conform facturii de la
împrumutător
În cazul în care Contractul de împrumut a fost încheiat în valută străină cu achitarea în lei la
rata stabilită în Contract, împrumutătorul lunar reevaluează soldurile şi calculează diferenţele de
sumă cu prezentarea facturii împrumutatului. Astfel:
8. La primirea facturii de la împrumutat pentru reevaluarea soldului se reflectă următoarele
înregistrări contabile:
Creditul contului 612 "Alte venituri operaţionale" – la diferenţa de sumă privind împrumutul,
reflectată în factură cu semnul "-"
Debitul contului 714 " Alte cheltuieli operaţionale"
Creditul contului 413 "Alte datorii pe termen scurt"
Creditul contului 513 "Împrumuturi pe termen scurt " - la diferenţa de sumă privind
împrumutul reflectată în factură cu semnul "+"
9. La rambursarea mijloacelor băneşti împrumutătorului se reflectă următoarea înregistrare
contabilă:
Creditul contului 242 "Contul de decontare" – la suma împrumutului rambursat conform
documentelor bancare.
10. În cazul când împrumutatul din careva motive transmite toate drepturile şi obligaţiile pe
Contractul de împrumut unei terţe părţi ("Succesorului") în baza Contractului de cesiune se reflectă
următoarele înregistrări contabile :
18
Creditul contului 426 "Alte datorii pe termen lung calculate"
Creditul contului 539 "Alte datorii pe termen scurt"
În subcontul 248 "împrumuturi" se ţine evidenţa sumelor de împrumuturi pe termen lung şi pe
termen scurt in cadrul companiei ProOprimus pe anul 2019 sunt inregistrate imprumuturi pe
termen scurt la inceputul perioadei de gestiune in suma de 85600 lei iar la svirsitul perioadei de
gestiune in suma de 78250 lei.Împrumuturile sînt folosite pentru cheltuielile companiei şi alte
activităţi de tutina zilnica. Modul de acordare, de legalizare şi rambursare a împrumuturilor este
reglementat de legislaţia în vigoare şi contractele de împrumut. Sumele împrumuturilor primite pe
termen lung şi pe termen scurt sînt reflectate în creditul subcontului 248 şi debitul subcontului
111.La rambursarea împrumuturilor pe termen lung şi pe termen scurt se debitează subcontul 248
şi se creditează subcontul 111 .
Contabilitatea datoriilor comerciale

Datoriile comerciale cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de furnizori,
antreprenori şi alţi creditori pentru activele procurate, serviciile decare a beneficiat şi
avansurile primite;
Datoriile comerciale se constată şi se contabilizează la valoarea nominală în baza facturii
fiscale sau contuluide plată prezentat;
Achitarea datoriilor poate fi efectuată cu mijloace băneşti prin transfer, ce se confirmă de
extrasul de la bancă însoţit de dispoziţia de plată, sau cu mijloace băneşti în numerar din
casierie confirmate dedispoziţia de plată de casă, sau prin intermediul titularului de avans
prezentându-se decontul de avans împreună cu documentele justificative;
Evidenţa analitică a datoriilor comerciale se ţine pe fiecare furnizor, antreprenor pe termene de
apariţie şi de stingere a datoriilor;Pentru evidenţa sintetică a datoriilor comerciale sunt destinate
conturile 521,522,523.Datoriile comerciale în valută străină se reflectă în contabilitate în lei la
cursul oficial de schimb la data efectuării operaţiei;În rapoartele financiare datoriile comerciale în
valută străină se reevaluează la cursul oficial la data întocmirii acestora.
Contabilitatea datoriilor privind facturile comerciale

Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – se inregistreaza pe contul 521
Achitarea datoriei:
prin transfer de la conturile curente Dt 521 Ct 242, 243, 244
in numerar Dt 521 Ct 241, 227
pe seama creditelor bancare Dt 521 Ct 411, 411
prin decontarea reciproca a datoriilor cu creantele Dt 521 Ct 221
Pe seama avansurilor primite Dt 521 Ct 224
Formarea datoriei:
19
la procurarea activelor Dt 111, 112, 121, 123, 211, 213, 217 Ct 521;
la serviciile primite Dt 112, 121, 211, 213, 217, 811, 813, 812, 712, 713, 721, 723 Ct 521;
Reflectarea TVA Dt 534 Ct 521
În cadrul anexei 5 și 6 sunt atașate facturile de intrare de la furnizor cu marfă, care a fost procurată
prin FF cu poziția și prețul la fiecare din unități.Achitarea pozițiilor se face pe parcurs de cîteva
zile ,banca fiind intermediară.La moment facturile se fac prin e-factură sau factură fiscală iar cu
timpul ele se partreaza la furnizor și în cadrul companiei.
Evidenţa datoriilor faţă de personal privind retribuirea muncii
Datoriile calculate sunt datorii faţă de alte persoane fizice şi juridice, în special faţă de personalul
întreprinderii,in cadrul companiei la finele perioadei de gestiune a anului 2019 se reflecta o datorie
care constituie 4340 lei fata de personal.
Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de lucrători pentru munca
prestată, privind recuperarea cheltuielilor şi plăţilor efectuate de salariaţi în favoarea întreprinderii.
Datoriile faţă de personal privind retribuirea muncii se concretizează în drepturile angajaţilor

aferente muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între persoane
fizice şi întreprindere.
Munca este retribuită pe unitate de timp, în acord sau după alte sisteme de retribuire. Salarizarea
lucrătorilor din sfera bugetară se efectuează în baza reţelei tarifare unice de salarizare.
Salariul brut -constituie salariul de bază la care se adaugă sporuri, indemnizaţii şi alte adaosuri la
salarii. Salariul brut fără suma totală a reţinerilor din salariu reprezintă salariul net spre plată.
Salariile se divizează în două parţi componente:
salariul de bază - remunerarea personalului întreprinderii pe timpul şi volumul efectiv lucrat,

inclusiv diferite prime, plăţi suplimentare şi adaosuri la salariu, diverse recompense garantate de
către stat şi
salariul suplimentar - sumele plătite personalului întreprinderii pe perioada nelucrată, dar asigurate
de stat şi plata pentru perioada concediilor de odihnă, pentru staţionarea întreprinderii din motive
de forţă majoră, alte salarii pentru timpul nelucrat. În funcţie de caracterul activităţii şi al
procesului tehnologic pentru evidenţa producţiei se utilizează diverse documente primare
întocmite de către economişti şi contabili:
bonul de lucru individual sau colectiv ori raportul despre îndeplinirea sarcinii de schimb
tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă sau fişa de pontaj
lista angajaţilor ce au lucrat suplimentar şi tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă
foaia lucrărilor efectuate suplimentar şi raportul sau bonul de lucru de bază
raportul privind pierderile din timpul de muncă
20
foi de calcul al adaosurilor, borderouri şi situaţii privind sporurile şi primele la salariu organizate
independent de întreprindere, în funcţie de tipul acestora pentru documentarea altor suplimente şi
prime în favoarea salariaţilor.
Toate documentele primare folosite pentru evidenţa muncii şi a salariului se predau din secţiile
întreprinderii în contabilitate, unde în baza lor se întocmesc registrele analitice şi sintetice pe acest
sector de evidenţă.
Contabilitatea provizionalelor
Activitatea entități deseori se confruntă cu diferite situaţii datorită interacţiunii unor factori interni
și externi care induc nesiguranță. Astfel, orice entitate este supusă unor riscuri multiple (financiare,
strategice, operaționale, legislative,etc.) care pot genera cheltuieli (pierderi) neprevăzute,
gestionând riscul prin identificarea și evaluarea acestuia, precum și prin stabilirea mijloacelor de
control intern. Deci, pentru a acoperi toate cheltuielile suportate de riscurile survenite, entitatea
poate constitui provizioane. Astăzi, modul de contabilizare a provizioanelor este reglementat: pe
plan național - de Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Capital propriu şi datorii”, iar pe
plan internațional – prin Standardul Internațional de Contabilitate (IAS) ”Provizioane, datorii
contingente și active contingente”
Potrivit SNC ”Capital propriu și datorii” se prevede clasificarea provizioanelor în următoarelor
categorii:
provizioane pentru beneficiile angajaţilor care se constituie pentru datoriile entităţii faţă de
personal privind concediile de odihnă, pensiile, recompensile pentru rezultatele activităţii
anuale şi alte plăţi rezultate din contractele colective şi individuale de muncă;
provizioanele pentru garanţii acordate cumpărătorilor/clienţilor, care se constituie pentru
acoperirea cheltuielilor de reparaţii şi de servirii în cursul perioadei de garanţie a activelor
vîndute, pentru returnările şi reducerile de preţ la bunurile vîndute şi pentru alte garanţii
care rezultă din contractele încheiate cu cumpărătorii;
provizioane pentru impozite care se constituie pentru diferenţele de impozite rezultate din
operaţiunile de control nefinalizate; impozite pentru care entitatea are deschise procese în
instanţele judecătoreşti, precum şi în alte situaţii care pot genera datorii aferente
impozitelor şi taxelor;
alte provizioane care se constituie pentru acoperirea cheltuielilor legate de litigii, de
protecţia mediului, de ieşirea imobilizărilor corporale, de restructurarea entităţii şi în alte
scopuri stabilite de legislaţie şi/sau de conducerea entităţii.
În cadrul companiei cît și la începutul perioadei de gestiune cît și la finele anului 2019 nu au fost
înregistrate provizioane curente cît și alte datorii curente.Pe parcursul perioadei de gestione a
companiei din anii 2014 nu au fost încasate credite bancare pînă în perioada actuală, tot o dată pe
viitor compania nu are necesitate în credite bancare. Automatizarea contabilitatii datoriilor nu este
practicată din cauza nenecesitatii ei.
3.4 Contabilitatea costurilor,cheltuelilor si a veniturilor

Desfășurarea procesului de producţie implică o coordonare și reflectare cât mai rațională a tuturor
costurilor și cheltuielilor necesare pentru realizarea produsului finit. Corelația între cost, volumul
producţiei și profit reprezintă un instrument important de gestiune, care permite managerilor să ia
21
decizii argumentate privind planificarea și să efectueze, din punct de vedere economic, controlul
comportamentului costurilor și cheltuielilor în cursul unei perioade de timp.
Veniturile din activitatea operaţională se subdivizează în două grupe:
venituri din vânzări, care cuprind încasările din comercializarea produselor, mărfurilor, prestarea
serviciilor, operaţiunile pe bază de barter, contractele de construcţie;
Veniturile din vinzari in perioada de la 01.01.2019 - pina la finele anului 2019 la perioada curenta
conform situatiei financiare constituie 748826 lei.
Veniturile din activitatea operaţională se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor
documente primare:
facturilor fiscale,
facturilor,
proceselor-verbale de primire-predare a serviciilor prestate,
dispoziţiilor de plată,
bonurilor de încasări,
Evidenţa analitică a veniturilor din activitatea operaţională se ţine pe tipuri de venituri, surse,
perioade de obţinere a acestora şi alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.
Pentru evidenţa sintetică sînt destinate conturile de pasiv 611 “Venituri din vînzări” şi 612 “Alte
venituri operaţionale”. În creditul acestor conturi se înregistrează în cursul perioadei de gestiune
cu total cumulativ de la începutul anului sumele veniturilor constatate în conformitate cu
prevederile S.N.C. corespunzătoare, iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor
acumulate la contul de rezultate financiare.
În cursul anului de gestiune veniturilor din vînzări se înregistrează prin formula contabilă:
1. la suma încasărilor din vânzarea produselor, mărfurilor şi prestarea serviciilor (fără TVA şi
accize):
debit contul 241 “Casa”
debit contul 242 “Cont curent în valută naţională”
debit contul 243 “Cont curent în valută străină”
credit contul 611 „Venituri din vînări”
2. la valoarea mărfurilor livrate cumpărătorilor, părţilor legate şi personalului întreprinderii cu
achitare ulterioară (fără TVA şi accize):
debit contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
debit contul 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”
debit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”
3. la suma veniturilor din vînzări obţinut în perioadele precedente, dar aferente perioadei de
gestiune curente:
22
debit contul 422 “Venituri anticipate pe termen lung”
debit contul 515 “Venituri anticipate curente”
credit contul 611 “Venituri din vânzări”
4. la returnarea mărfurilor se întocmesc în aceeaşi perioadă de gestiune în care ele au fost vîndute
se întocmesc formulelele contabile de stornare (cu semnul „minus”):
În cursul anului de gestiune alte venituri operaţionale se înregistrează prin formula contabilă:
1. la suma încasărilor (fără TVA şi accize) din vânzarea altor active curente (materiale, obiecte de
mică valoare şi scurtă durată, producţiei în curs de execuţie, titlurilor de valoare pe termen scurt
etc.):
debit contul 241 “Casa”
debit contul 242 “Cont curent în valută naţională”
debit contul 243 “Cont curent în valută străină”
debit contul 612 „Alte venituri operaţionale”
2. la valoarea de vânzare (fără TVA şi accize) a altor active curente realizate cumpărătorilor,
părţilor legate, lucrătorilor întreprinderii, cu achitare ulterioară:
credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”
3. la valoarea plusurilor de valori materiale constatate cu ocazia inventarierii, precum şi la mărimea
depăşirii valorii realizabile nete a acestora, conform evaluării precedente în limitele valorii de
intrare (costului lor):
debit contul 211 “Materiale”
debit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
debit contul 215 “Producţia în curs de execuţie”
debit contul 216 “Produse”
debit contul 217 “Mărfuri”
4. la plata calculată pentru activele materiale şi nemateriale pe termen lung, transmise în locaţiune:
debit contul 228 “Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”
23
5. la suma amenzilor, penalităţilor, despăgubirilor calculate şi a altor sancţiuni pentru
nerespectarea clauzelor contractelor încheiate, suma pretenţiilor recunoscute de către cumpărători
şi clienţi:
debit contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt”
6. la suma altor venituri operaţionale, obţinute în perioadele precedente, dar aferente perioadei de
gestiune curente:
debit contul 422 “Venituri anticipate pe termen lung”
debit contul 515 “Venituri anticipate curente”
7. la suma datoriilor pe termen scurt anulate în legătură cu expirarea termenului de prescripţie:
debit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
debit contul 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”
debit contul 523 “Avansuri pe termen scurt acordate”
debit contul 532 “Alte datorii pe termen scurt faţă de personal”
debit contul 539 “Alte datorii pe termen scurt”
credit contul 612 “Alte venituri operaţionale”
La finele fiecărei perioade de gestiune rulajele creditoare cu total cumulativ de la începutul anului
ale conturilor 611 „Venituri din vînzări” şi 612 „Alte venituri operaţionale”se reflectă pe rândurile
respectiv 010 şi 040 ale Raportului privind de profit şi pierdere.
Închiderea conturilor nominalizate se efectuează la sfârşitul anului de gestiune cu
contul 351 “Rezultat financiar total” prin întocmirea formulei contabile:
debit contul 611 “Venituri din vânzări”
debit contul 612 “Alte venituri operaţionale”
credit contul 351 “Rezultat financiar total”
Cheltuieli ale activităţii operaţionale

Cheltuielile activităţii operaţionale sînt generate de fabricarea şi comercializarea produselor,
prestarea serviciilor, executarea lucrărilor, achiziţionarea şi comercializarea mărfurilor, executarea
contractelor de construcţie, transmiterea în folosinţă temporară a activelor proprii în baza
facturilor.
Cheltuielile activităţii operaţionale includ:
costul vînzărilor;
cheltuielile de distribuire;
24
cheltuielile administrative;
alte cheltuieli din activitatea operaţională.
Costul vînzărilor cuprinde:
valoarea contabilă costul efectiv a mărfurilor şi produselor vîndute în schimbul altor active,
care se determină în funcţie de metoda de evaluare curentă a stocurilor aplicată de către
entitate în conformitate cu SNC "Stocuri";
costul serviciilor (lucrărilor) prestate (executate) terţilor în cadrul activităţii operaţionale
ale companiei;
alte cheltuieli corelate cu veniturile din vînzări.
Costul vînzărilor se înregistrează pe măsura vînzării mărfurilor, produselor sau prestării serviciilor
şi se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a stocurilor, costurilor
activităţilor de bază sau auxiliare a cheltuielilor anticipate.
Costul vînzărilor se ajustează cu valoarea contabilă a mărfurilor sau a produselor returnate de la
cumpărători în perioada de gestiune în care acestea au fost vîndute. Ajustarea costului vînzărilor
se înregistrează ca stornare prin diminuarea cheltuielilor curente şi majorarea stocurilor.
Componenta și evidența cheltuelilor de distribuire

Cheltuielile de distribuire reprezintă cheltuieli aferente promovării şi comercializării
produselor/mărfurilor şi serviciilor. Aceste cheltuieli pot fi suportate pînă la comercializarea
produselor/mărfurilor (de exemplu, cheltuielile de publicitate care se practica in cadrul companiei
Anexa 7 – se creaza o dispozitozitie de plata cu suma achitata pentru publicitate deseori pe
platforma facebook), în procesul comercializării acestora sau după comercializarea. În funcţie de
pragul de semnificaţie, cheltuielile suportate pînă la comercializarea produselor/mărfurilor pot fi
contabilizate ca cheltuieli anticipate cu decontarea ulterioară a acestora la cheltuielile curente în
perioadele de comercializare a produselor/mărfurilor, conform situație de profit și perdere a anului
2019 cheltuelile de distribuire la perioada de gestiune precedentă au constituit 71576 lei iar la
perioada finală curentă suma totală a fost egală cu 27637 lei.
Cheltuielile de distribuire recunoscute se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente
concomitent cu majorarea datoriilor, amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale,
diminuarea stocurilor, creanţelor şi altor active, decontarea costurilor activităţilor de bază
auxiliară, decontarea pierderilor din returnarea şi reducerea preţurilor la produsele/mărfurile
vîndute în perioadele de gestiune precedente etc. În cazul cînd reducerile de preţ se acordă în
perioada de gestiune în care au fost livrate produsele/mărfurile sau prestate serviciile, acestea se
contabilizează conform prevederilor SNC "Venituri".
Cheltuielile administrative
Cheltuielile administrative reprezintă cheltuielile aferente organizării, deservirii şi gestionării
entităţii în ansamblu.
Cheltuielile administrative se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente concomitent cu
majorarea datoriilor, diminuarea activelor circulante, majorarea amortizării activelor imobilizate,
decontarea costului produselor/serviciilor activităţilor de bază şi/sau auxiliare.Cheltueliile
administrative la perioada de gestiune curenta au constituit 169246 lei la finele anului 2019.
25
Contabilitatea cheltuielilor din activitatea operaţională
Pentru evidenţa cheltuielilor activităţii operaţionale sînt destinate conturile: 711 „Costul
vînzărilor”, 712 „Cheltuieli comerciale”, 713 „Cheltuieli generale şi administrative”, 714 „Alte
cheltuieli operaţionale”. Acestea sînt conturi de activ, în debitul lor se reflectă cheltuielile
suportate (cu total cumulativ de la începutul anului), iar în credit – trecerea cheltuielilor acumulate
la sfîrşitul anului la contul 351 „Rezultat financiar total”. Aceste conturi nu au sold la sfîrşitul
anului, deoarece rulajul debitor, la sfîrşitul perioadei de gestiune, este trecut în sumă totală la
contul 351 „Rezultat financiar total”.
Contul 711 „Costul vînzărilor” este destinat generalizării informaţiei privind costul efectiv
(valoarea de bilanţ) a produselor, mărfurilor vîndute şi serviciilor prestate.
În decursul perioadei de gestiune contul trecerea valorii produselor, mărfurilor vîndute şi
serviciilor prestate se reflectă prin formula contabilă:
debit contul 711 „Costul vînzărilor” – la valoarea efectivă totală a produselor, mărfurilor vîndute,
serviciilor prestate;
credit contul 216 „Produse” – la valoarea de bilanţ a produselor vîndute;
credit contul 217 „Mărfuri” – la valoarea de bilanţ a mărfurilor vîndute;
credit contul 811 „Activităţi de bază” – la costul serviciilor din activitatea de bază prestate altor
persoane fizice şi juridice;
credit contul 812 „Activităţi auxiliare” – serviciile activităţii auxiliare prestate altor persoane fizice
şi juridice.
La sfîrşitul perioadei de gestiune rulajul debitor al contului 711 „Costul vînzărilor” se reflectă în
rîndul cu aceeaşi denumire 020 a Raportului de profit şi pierdere.
Contul 712 „Cheltuieli comerciale” se utilizează pentru evidenţa cheltuielilor legate de expedierea,
vînzarea produselor, mărfurilor şi prestarea serviciilor, cheltuielilor de reclamă, cheltuielilor
privind uzura mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată antrenate nemijlocit în
procesul de comercializare. Aceste cheltuieli se reflectă prin următoarele formule contabile:
Reflectarea cheltuielilor privind ambalarea şi comercializarea produselor, mărfurilor:
debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”
credit contul 211 „Materiale”
credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
credit contul 533 „Datorii privind asigurările”
credit contul 812 „Activităţi auxiliare”
credit conturile 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 „Datorii pe termen
scurt faţă de părţile legate”, 539 „Alte datorii pe termen scurt”
Reflectarea cheltuielilor legate de participarea la tîrguri, expoziţii,
26
credit conturile 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în valută naţională”, 243 „Conturi curente în
valută străină”
credit conturile 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 539 „Alte datorii pe
termen scurt”
credit conturile 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”, 532 „Datorii faţă de personal
privind alte operaţii”
credit conturile 216 „Produse”, 217 „Mărfuri”
Reflectarea cheltuielilor legate de încărcare, descărcare, transportarea produselor, mărfurilor;
credit conturile 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, 533 „Datorii privind
asigurările”
credit contul 812 „Activităţi auxiliare”
credit conturile 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 539 „Alte datorii pe
termen scurt”
Crearea rezervelor din contul cheltuielilor comerciale:
credit contul 222 „Corecţii la datorii dubioase”
credit contul 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate”
Reflectarea uzurii mijloacelor fixe, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi valorii de bilanţ
a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată antrenate în procesul de comercializare:
credit contul 123 „Mijloace fixe”
credit contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”
credit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
La sfîrşitul perioadei de gestiune rulajul debitor al contului 712 „Cheltuieli comerciale” se reflectă
în rîndul cu aceeaşi denumire 050 a Raportului de profit şi pierdere.
Contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative” se foloseşte pentru evidenţa cheltuielilor legate
de conducerea, organizarea şi deservirea întreprinderii în ansamblu. În decursul anului de gestiune
cheltuielile generale şi administrative se reflectă prin formula contabilă:
debit contul 713 – la suma totală a cheltuielilor generale şi administrative;
credit contul 113 „Amortizarea activelor nemateriale”, 124 „Uzura mijloacelor fixe” – la suma
amortizării activelor şi uzurii mijloacelor fixe;
credit contul 211 „Materiale”, 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 214 „Uzura
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” – la valoarea materialelor, obiectelor de inventar
folosite pentru necesităţile generale ale întreprinderii;
27
credit contul 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în valută naţională”, 243 „Conturi curente în valută
străină” – la suma serviciilor bancare, telefonice, juridice, de audit, poştale, telegrafice achitate
contra mijloace băneşti;
credit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”, 532 „Datorii faţă de personal privind
alte operaţii” – la suma cheltuielilor generale şi administrative efectuate prin intermediul titularilor
de avans cu sau fără acordarea avansului;
credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, 533 „Datorii privind
asigurările” – la calcularea salariilor aparatului de conducere şi deservire a întreprinderii şi a
contribuţiilor de asigurări sociale şi medicale aferente acestor salarii;
credit contul 812 „Activităţi auxiliare”, 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”,
539 „Alte datorii pe termen scurt” – la costul serviciilor prestate de secţiile auxiliare proprii şi de
către terţi;
credit contul 534 – la calcularea taxelor şi impozitarea ce urmează a fi achitate în buget, cu
excepţia impozitului pe venit, TVA şi accize;
La sfîrşitul perioadei de gestiune rulajul debitor al contului 713 „Cheltuieli generale şi
administrative” se reflectă în rîndul cu aceeaşi denumire 060 a Raportului de profit şi pierdere.
Contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” este destinat pentru evidenţa cheltuielilor activităţii
operaţionale a întreprinderii care nu intră în componenţa costului vînzărilor, cheltuielilor
comerciale şi cheltuielilor generale şi administrative ale întreprinderii.
La suma altor cheltuieli operaţionale se întocmeşte formula contabilă:
debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” – la suma totală a altor cheltuieli operaţionale;
credit contul 411 „Credite bancare pe termen lung”, 412 „Credite bancare pe termen lung pentru
salariaţi”, 413 „Împrumuturi pe termen lung ”, 511 „Credite pe termen scurt”, 512 „Credite
bancare pe termen scurt pentru salariaţi”, 513 „Împrumuturi pe termen scurt” – la suma dobînzilor
aferente creditelor şi împrumuturilor primite;
credit contul 211 „Materiale”, 212 „Animale la creştere şi îngrăşat”, 213 „Obiecte de mică valoare
şi scurtă durată”, 231 „Investiţii pe termen scurt”, 246 „Documente băneşti” – la valoarea
materialelor, animalelor la creştere şi îngrăşat, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată,
investiţiilor pe termen scurt, documentelor băneşti vîndute;
credit contul 211 „Materiale”, 212 „Animale la creştere şi îngrăşat”, 213 „Obiecte de mică valoare
şi scurtă durată”, 215 „Producţie în curs de execuţie”, 216 „Produse”, 217 „Mărfuri”, 241
„Casa”, 246 „Documente băneşti” – la valoarea de bilanţ a materialelor, animalelor la creştere şi
îngrăşat, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, producţiei în curs de execuţie, produselor,
mărfurilor, mijloacelor băneşti din casierie, documentelor băneşti depistate lipsă în urma
inventarierii;
credit contul 811 „Producţie de bază”, 812 „Activităţi auxiliare” – la costul rebutului definitiv;
credit contul 211 „Materiale”, 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, 533
„Datorii privind asigurările”, 811 „Producţie de bază”, 812 „Activităţi auxiliare” – la suma
cheltuielilor legate de remedierea rebuturilor;
28
credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”, 243 „Conturi curente în valută
străină”, 539 „Alte datorii pe termen scurt” – la suma totală a penalităţilor, amenzilor,
despăgubirilor plătite sau care urmează a fi plătite;
credit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”, 228 „Creanţe pe termen scurt privind
veniturile calculate”, 229 „Alte creanţe pe termen scurt” – la suma creanţelor personalului,
creanţelor privind veniturile calculate şi altor creanţe pe termen scurt a căror termen de prescripţie
a expirat;
credit 211 „Materiale”, 212 „Animale la creştere şi îngrăşat”, 213 „Obiecte de mică valoare şi
scurtă durată”, 215 „Producţie în curs de execuţie”, 216 „Produse”, 217 „Mărfuri” – reflectarea
diferenţei dintre valoarea de intrare stocurilor de mărfuri şi materiale şi valoarea realizabilă netă a
acestora;
credit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie” – la suma consumurilor indirecte constante
nerepartizate.
La sfîrşitul perioadei de gestiune rulajul debitor al contului 714 „Alte cheltuieli operaţionale” se
reflectă în rîndul cu aceeaşi denumire 070 a Raportului de profit şi pierdere care au constituit la
perioada de gestiune curenta 288lei.
Activele imobilizate
Activele imobilizate reprezinta bunurile si valorile cu o durata de utilizare mai mare de un an si
care nu se consuma la prima utilizare, acestea fiind impartite in trei categorii: imobilizari
necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare.
Imobilizarile necorporale (numite si active intangibile sau nemateriale) reprezinta active fara
suport material (identificabile nemonetar) detinute cu scopul de a fi utilizate in procesul de
productie sau pentru furnizarea de servicii. Imobilizarile necorporale cuprind: cheltuieli de
constituire, cheltuieli de dezvoltare.
Imobilizarile corporale (numite si active tangibile sau fixe) sunt reprezentate de bunurile cu
continut material utilizate de societate in procesul de productie de bunuri sau prestare de servicii
(ex: terenuri si constructii, masini, utilaje, mijloace de transport etc care nu sunt reflectate in cadrul
companiei).
Imobilizarile financiare reprezinta sumele financiare investite de societate pe termen lung sub
forma de titluri si creante, cu scopul de a obtine venituri din dividende si dobanzi (ex: actiuni,
imprumuturi acordate pe termen lung,nu sunt prezente in cadrul companiei).
Cheltuielile exceptionale
Cheltuieli exceptionale reprezinta acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normala,
curenta a unitatii patrimoniale si se refera la operatii de gestiune (despagubiri, amenzi, penalitati
platite, lipsuri la inventar, donatii si subventii acordate, pierderi din debitori diversi), operatii de
capital ( valoarea contabila a imobilizarilor cedate) si alte cheltuieli exceptionale.
29
Calculul impozitului pe venit si evidenta cheltuielilor privind impozitul pe venit
Impozitul pe venit este una din cele mai importante surse de venituri ale bugetului de stat, izvorul
principal al formarii venitului bugetului de stat si al finantarii cheltuielilor publice. Cheltuielile
privind impozitul pe venit în amul 2019 sau micșorat față de anul 2018 pe perioada de gestiiune
curentă constituind 29953 lei față de perioada precedenta care a constituit 33570 lei.
Standartele Nationale de Contabilitate „Venituri”

Prezentul standard este elaborat în baza Directivelor UE, Cadrului general conceptual pentru
raportarea financiară şi IAS 18 "Venituri".
Prezentul standard se aplică la contabilizarea veniturilor provenite din:
vînzarea produselor şi mărfurilor;
prestarea serviciilor;
utilizarea de către terţi a activelor entităţii care generează dobînzi, redevenţe (royalty) şi
dividende.
Prezentul standard nu reglementează modul de contabilizare a veniturilor provenite din:
contracte de construcţie (SNC "Contracte de construcţii");
contracte de leasing (SNC "Contracte de leasing");
dividende din investiţii contabilizate pe baza metodei punerii în echivalenţă (IAS 28
"Investiţii în entităţi asociate şi asocierile în participaţie");
contracte de asigurare (IFRS 4 "Contracte de asigurare");
modificări ale valorii juste a activelor financiare şi datoriilor financiare sau cedarea
acestora (IAS 39 "Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare");
modificări ale valorii stocurilor şi altor active curente (SNC "Stocuri");
ieşirea activelor imobilizate (SNC "Imobilizări necorporale şi corporale" şi SNC "Creanţe
şi investiţii financiare");
subvenţii (SNC "Capital propriu şi datorii");
diferenţe favorabile de curs valutar şi de sumă (SNC "Diferenţe de curs valutar şi de
sumă").
În prezentul standard noţiunile utilizate semnifică:
Valoare justă - suma cu care poate fi schimbat benevol un activ sau decontată o datorie, în cadrul
unei tranzacţii desfăşurate în condiţii normale între părţi interesate, independente şi bine informate.
Venituri - creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma
intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat
creşteri ale capitalului propriu, cu excepţia creşterilor legate de contribuţiile proprietarilor.
Venituri din prestarea serviciilor - venituri din executarea de către entitate a unor lucrări pe
parcursul unei anumite perioade de timp (de exemplu, venituri din serviciile de transport, reparaţie,
intermediere, consultanţă, instruire, agrement-sport, instalare a utilajului, telefonie, internet,
turism).
Venituri din vînzarea produselor şi mărfurilor - venituri din comercializarea bunurilor produse de
entitate sau cumpărate pentru a fi revîndute, inclusiv terenurile şi alte imobilizări deţinute în
scopuri revînzării.
30
Venituri sub formă de dobînzi - venituri din utilizarea numerarului sau a echivalentelor acestuia,
precum şi din deţinerea obligaţiunilor şi a altor sume datorate entităţii.
Venituri sub formă de redevenţe - (royalty) venituri din utilizarea imobilizărilor necorporale ale
entităţii cum ar fi brevetele, mărcile, drepturile de autor (copyright) şi software-ul pentru
computere etc.
Venituri sub formă de dividende - venituri din cotele deţinute în capitalul social al altor entităţi.
Contabilitatea veniturilor este condiţionată de sursa de obţinere a acestora - vînzarea produselor şi
mărfurilor; prestarea serviciilor; utilizarea de către terţi a activelor entităţii care generează dobînzi,
redevenţe şi dividende.
Evidenţa veniturilor din activitatea operaţională

Pentru evidenţa veniturilor din activitatea operaţională sunt destinate conturile 611 „Venituri din
vânzări" şi 612 „Alte venituri operaţionale". în creditul acestor conturi se înregistrează în cursul
perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului veniturile constatate în conformitate
cu prevederile S.N.C. corespunzătoare, iar în debit - trecerea la finele anului de gestiune a
veniturilor acumulate în contul de evidenţă a rezultatelor financiare.
Conform Planului de conturi la contul 611 „Venituri din vânzări" sunt prevăzute următoarele
subconturi: 6111 „Venituri din vânzarea produselor";
6112 „Venituri din vânzarea mărfurilor";
6113 „Venituri din servicii prestate";
6115 „Venituri din operaţiuni de arendă".
Pentru evidenţa altor venituri operaţionale este destinat contul 612 „Alte venituri operaţionale".
Conform Planului de conturi la contul 612 „Alte venituri operaţionale" sunt prevăzute următoarele
subconturi:
6121 „Venituri din realizarea altor active curente";
6122 „Venituri din arenda curentă";
6123 „Venituri din amenzi, penalităţi şi despăgubiri";
6124 „Venituri din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente";
6125 „Venituri din recuperarea daunei materiale";
6126 „Alte venituri operaţionale".
Evidenţa analitică a altor venituri operaţionale se ţine pe tipuri şi perioade de obţinere a acestora
în fişa contului, iar evidenţa sintetică - în jurnal-order la contul 612 „Alte venituri operaţionale”.
Pentru evidenţa veniturilor din activitatea neoperaţională sunt destinate conturile:
621 „Venituri din activitatea de investiţii";
622 „Venituri din activitatea financiară";
623 „Venituri excepţionale".
Contul 621 „Venituri din activitatea de investiţii" este destinat generalizării informaţiei privind
veniturile obţinute din activitatea de investiţii, şi anume:
veniturile din vânzări şi alte ieşiri (transmiterea în capitalul statutar al altei întreprinderi,
schimbul cu alte active etc.) de active pe termen lung (active nemateriale, terenuri, mijloace
fixe, resurse naturale, investiţii pe termen lung etc.);
31
valoarea de piaţă a plusurilor de active pe termen lung constate la inventariere,
dividendele calculate din participarea la capitalul statutar al altor întreprinderi,
dobânzile calculate aferente împrumuturilor acordate, titlurilor de valoare şi altor investiţii;
suma ecartului de reevaluare aferentă activelor pe termen lung ieşite;
veniturile din operaţiunile cu părţile legate etc.;
valoarea realizabilă netă a bunurilor materiale obţinute din lichidarea
activelor pe termen lung peste valoarea probabilă rămasă a acestora stabilită în prealabil
sau în lipsa acesteia;
sumele datoriilor privind dobânzile şi dividendele decontate în legătură cu expirarea
termenului de prescripţie;
Veniturile excepţionale
Veniturile excepţionale cuprind sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurări,
întreprinderile şi persoanele fizice, sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi naturale,
perturbări politice, accidente, modificări ale legislaţiei şi alte evenimente ce nu sunt legate de
activitatea ordinară a întreprinderii.
Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile excepţionale este destinat contul 623 „Venituri
excepţionale".
În planul de conturi pentru contul 623 „Venituri excepţionale" sunt prevăzute următoarele
subconturi:
6231 „Compensaţii primite pentru recuperarea pierderilor din calamităţi naturale”;
6232 „Alte venituri excepţionale”.
Pe parcursul anului 2019 in perioada de gestiune precedenta cit si curenta nu au fost inregistrate
venituri din activitatea operationala, doar la finele perioadei de gestiune curenta a fost incasata
suma de 4000 lei din venituri din alte activitati.
3.5 Calculatia costului produselor fabricare/serviciilor prestate

Calculaţia costurilor presupune ansamblul lucrărilor efectuate într-o formă organizată cu scopul
de a obţine informaţii privind costul bunurilor, lucrărilor, serviciilor, activităţilor sau altor obiecte
de calculaţie.
In contabilitatea de gestiune cheltuielile se clasifică în:
costuri de achiziţie;
costuri de producţie;
costuri de prelucrare;
cheltuieli ale perioadei.
Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei, producţiei, prelucrării,
precum şi alte costuri suportate pentru a aduce bunurile, lucrările, serviciile în forma şi în locul în
care se găsesc în prezent.
Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrărilor, serviciilor şi al costurilor perioadei, cheltuielile
înregistrate în contabilitatea financiară după natura lor se grupează în contabilitatea de gestiune
astfel:
cheltuieli directe;
32
cheltuieli indirecte;
Calculaţia costurilor poate fi efectuată după una dintre metodele: metoda costului standard, metoda
pe comenzi, metoda pe faze, metoda globală, metoda direct costing sau alte metode adoptate de
persoana juridică în funcţie de modul de organizare a producţiei, specificul activităţii,
particularităţile procesului tehnologic şi de necesităţile proprii.
Obiectivele de evidență și obiectivele de calculație la entitate

În cadrul entității sunt o mulțime de formule pentru a calcula costul producției,sau timpului ce a
fost acordat serviciului. Toate aceste pointuri se acordă la cheltueli:exemplu costul serviciilor
primite.
Cel mai simplu exemplu:o ora se deservire a tehnicului este la preț de 250 lei în cadrul companiei,
în baza formulei date se atribuie prețul serviciului acordat, cu cît mai mult timp tehnicul acordă
serviciului cu atît rezultatul final o să fie mai costisitor.
Tot o dată persistă o gama de servicii care nu necesită atenția tehnicului la maxim și pot fi făcute
în paralel avînd un preț fix a serviciului .
Exemplu:
• Profilaxia calcualtorului costa 280 lei;
• Restabilirea sistemului de operare ce este la pret de 190 lei;
In cadrul softului 1C se ia în evidență timpul serviciului și timpul acordat , aceste date se colectează
iar la fine angajatului i se achita salariu.
În Anexa 8 și Anexa 9 sunt atașate exemple de servicii prestate.
Unele servicii au un cost unitar iar altele difera de la caz la caz , in functie de graviditatea cazului.
3.6 Prezentarea situatiilor financiare
În conformitate cu Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017 și Standardul Național

de Contabilitateanual este necesar de a face ”Prezentare a situațiilor financiare”:
Compania conform criteriilor stabilite în alin.(1) din art.4 al Legii 287/2017 se atribuie la entități
micro, și prezintă situația financiară RSF1: Situațiile financiară simplificată.
Situaţiile financiare se întocmesc şi se prezintă anual. Situațiile financiare anuale au rolul de a reda
imaginea fidelă și corectă a poziției financiare, a performanței și a modificărilor survenite la nivelul
capitalurilor propriu pentru exercițiul financiar care s-a întocmit.Principalul obiectiv al situațiilor
financiare este de a oferi informații despre performanță și fluxurile de numerar ale companiei, care
vor ajuta în luarea unor decizii de ordin economic. Situația financiară oferă și o imagine a
rezultatelor gestiunii resurselor companiei. Situațiile financiare anuale trebuie să prezinte și
informații despre datoriile companiei, despre veniturile și cheltuielile acesteia.
Situaţiile financiare ale unei entităţi economice sunt cel mai important cadru prin care informația
contabilă este pusa la dispoziția utilizatorilor săi. La nivel global, poziţia şi performanţa financiară
a entităţilor este reglementată prin modul cum ar trebui întocmite situaţiile financiare cu ajutorul
Standardelor Internaţionale de Contabilitate.
33
,,Poziţia financiară a entității este definită de resursele economice pe care le controlează, de
structura financiară a activelor, datoriilor şi capitalului propriu, de lichiditatea şi solvabilitatea
valorilor economice şi de capacitatea sa de a se adapta la schimbările mediului în care îşi
desfăşoară activitatea’’
Recunoaşterea elementelor din cadrul situaţiilor financiare şi a contului de profit şi pierdere,
reprezintă procesul de înregistrare a activelor, pasivelor, cheltuielilor şi veniturilor, elemente ce
îndeplinesc criteriile de recunoaştere conform abordării conceptuale specifice cadrului general.
Bilantul contabil
Bilanţul, în general este considerat un documentul contabil de analiză ce cuprinde toate elementele
de activ, datorii şi capitaluri proprii, grupate după natură, destinaţie şi lichiditate, respectiv
provenienţă şi exigibilitate. Bilanţul arată poziţia financiară a entității la un moment dat, respectiv
la sfârşitul exerciţiului financiar, însă această poziţie financiară este consecinţa rezultatelor
obţinute de entitate de la înfiinţare până la data bilanţului. Bilanţul reprezintă situaţia contabilă
reprezentând în mod concentrat, dar separat, activul şi pasivul, cu elementele componente ale unei
entităţi economice evidenţiind rezultatele într-o perioadă de timp determinată .
Utilizatorii situaţiilor financiare iau decizii economice după evaluarea capacităţii unei entităţii de
a genera numerar şi echivalente de numerar cu ajutorul resurselor existente, pe baza informaţiilor
focalizate asupra poziţiei financiare, performanţei şi modificărilor poziţiei financiare ale unei
entităţi.
,,Conform cadrului contabil general, performanţele entității se reflectă cu ajutorul contului de
profit şi pierdere. Acesta cuprinde noțiunile şi principiile teoretice care alcătuiesc structura de
referinţă pentru întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare, precum şi modalităţile de
comunicare a informaţiilor. Performanţa unei entități se referă la câştigul sau pierderea acesteia,
iar aceste facilităţi sunt reflectate cu ajutorul contului de profit şi pierdere’’
Pentru a măsura rentabilitatea utilizăm două categorii de indicatori: profitul şi ratele de
rentabilitate. Mărimea absolută a rentabilităţii este reflectată de profit, iar gradul în care capitalurile
sau utilizarea resurselor entității aduc profit este reflectat de rata rentabilităţii. Cu cât rentabilitatea
este mai mare, cu atât se vor forma surse disponibile pentru alte investiţii.
Ca indicatori de prezentare în mărime absolută a rentabilităţii se pot avea în vedere: rezultatul
aferent cifrei de afaceri, rezultatul exploatării, rezultatul financiar, rezultatul curent, rezultatul
extraordinar, rezultatul brut al exerciţiului, rezultatul net al exerciţiului.
Situaţia de profit şi pierdere
Situaţia de profit şi pierdere caracterizează performanţa financiară a entităţii pentru perioada de

gestiune şi conţine informaţii privind:
1) veniturile - creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub
forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora sau a diminuării datoriilor care au drept
rezultat creşteri ale capitalului propriu, cu excepţia celor legate de contribuţiile proprietarilor;
2) cheltuielile - diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune sub formă
de ieşiri sau reduceri ale valorii activelor sau de creşteri ale datoriilor care contribuie la diminuări
ale capitalului propriu, altele decît cele rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor;
34
3) rezultatele financiare - profitul (pierderea) calculat ca diferenţă dintre veniturile şi cheltuielile
perioadei de gestiune.
Veniturile şi cheltuielile aferente aceloraşi operaţiuni economice se reflectă în situaţia de profit şi

pierdere în aceiaşi perioadă de gestiune (de exemplu, valoarea contabilă a bunurilor vîndute şi
valoarea de vînzare a acestora se recunosc concomitent în aceiaşi perioadă de gestiune).
În cazul în care în perioada de gestiune nu au fost înregistrate venituri, dar au fost suportate
cheltuieli, care trebuie recunoscute în conformitate cu SNC "Cheltuieli", acestea se prezintă în
situaţia de profit şi pierdere în perioada de gestiune în care au fost suportate. Dacă în perioada de
gestiune au fost înregistrate doar venituri, care trebuie recunoscute în conformitate cu SNC
"Venituri" şi nu au fost suportate cheltuieli, acestea trebuie prezentate în situaţia de profit şi
pierdere în perioada de gestiune în care au fost cîştigate.
Situaţia de profit şi pierdere se întocmeşte în baza clasificării cheltuielilor după destinaţie (funcţii)
conform formularului.
Suma veniturilor din vînzări recunoscută în perioada de gestiune se ajustează cu valoarea
produselor şi mărfurilor returnate de cumpărători şi/sau reducerile de preţ la
produse, mărfuri livrate şi/sau servicii prestate, în aceiaşi perioadă de gestiune în care a avut loc
livrarea.
"Costul vînzărilor" se reflectă valoarea contabilă a produselor/mărfurilor vîndute, costurilor
serviciilor prestate/lucrărilor executate în cadrul activităţii operaţionale a entităţii atribuite
la cheltuieli şi corelate cu veniturile înregistrate. Costul vînzărilor include:
1) valoarea contabilă a produselor/mărfurilor vîndute;
2) costul serviciilor prestate şi/sau lucrărilor executate;
3) costul lucrărilor aferente contractelor de construcţie;
4) costul serviciilor aferente contractelor de leasing operaţional şi financiar (arendă, locaţiune);
5) alte costuri, care se referă la activitatea operaţională, corelate cu veniturile din vînzări (de
exemplu, costurile activităţii de bază a entităţilor de microfinanţare, a entităţilor de investiţii).
Suma costului vînzărilor înregistrată în perioada de gestiune se ajustează cu valoarea contabilă a
produselor/mărfurilor vîndute şi returnate entităţii în aceiaşi perioadă de gestiune în care a avut loc
livrarea.
"Profit brut (pierdere brută)" se reflectă diferenţa dintre veniturile din vînzări şi costul vînzărilor.
"Alte venituri din activitatea operaţională" se reflectă veniturile care apar în procesul desfăşurării
activităţii operaţionale, dar care nu pot fi atribuite la venituri din vînzări.
Acestea cuprind veniturile:
1) din ieşirea altor active circulante;
2) sub formă de amenzi, penalităţi şi alte sancţiuni;
3) din recuperarea prejudiciului material cauzat entităţii;
4) din decontarea datoriilor cu termen de prescripţie expirat;
5) din subvenţii şi/sau utilizarea mijloacelor cu destinaţie specială,
6) din plusurile de active constatate la inventariere;
7) din alte operaţiuni aferente activităţii operaţionale.
35
Situaţia fluxurilor de numerar
Situaţia fluxurilor de numerar caracterizează soldurile şi fluxurile de numerar pentru perioada de
gestiune şi conţine informaţii privind:
1) numerarul - numerar în monedă naţională şi valută străină în casierie şi conturi curente;
2) numerarul în expediţie - numerarul depus în casieriile băncilor, oficiilor poştale sau transmise
încasatorilor pentru înregistrarea ulterioară a acestora în conturile curente ale entităţii sau pentru
transmiterea către beneficiari;
3) documentele băneşti - timbrele taxei de stat, mărcile poştale, biletele de călătorie achitate,
biletele de tratament şi odihnă achitate etc.
În situaţia fluxurilor de numerar nu se reflectă:

1) mişcarea internă a numerarului (de exemplu, ridicările în numerar de la conturile curente,
deschiderea acreditivului, alimentarea cardurilor bancare ale entităţii, transferarea numerarului de
la un cont curent la altul, procurarea/vînzarea valutei străine);
2) tranzacţiile pe bază de barter (schimb de active/servicii);
3) convertirea datoriilor în capital social;
4) amortizarea şi pierderile din deprecierea activelor imobilizate etc.
Situaţia fluxurilor de numerar se întocmeşte în baza contabilităţii de casă, conform căreia:

1) intrările de numerar sînt reflectate la sumele efectiv încasate în casierie şi conturi curente;
2) ieşirile băneşti - la sumele efectiv achitate din casierie şi conturi curente;
3) documentele băneşti - la valoarea documentelor băneşti efectiv intrate şi ieşite.
Situaţia fluxurilor de numerar se întocmeşte conform metodei directe, potrivit căreia intrările şi
ieşirile de numerar se determină în baza datelor din conturile de evidenţă a numerarului.
Elementele situaţiei fluxurilor de numerar sînt divizate separat pe activităţile operaţională, de

investiţii şi financiară, cu prezentarea distinctă a diferenţelor de curs valutar.
Fluxuri de numerar din activitatea operaţională

În "Încasări din vînzări" se reflectă numerarul încasat, inclusiv aferent impozitelor indirecte:
1) de la cumpărători, clienţi pentru produsele/mărfurile vîndute şi/sau serviciile prestate/lucrările
executate;
2) de la locatari pentru activele transmise în leasing operaţional şi financiar (arendă, locaţiune),
precum şi dobînda aferentă leasingului financiar;
3) sub formă de avansuri primite în contul livrării ulterioare a produselor/mărfurilor şi/sau
serviciilor.
În "Plăţi pentru stocuri şi servicii procurate" se reflectă plăţile de numerar, inclusiv aferent
impozitelor indirecte, achitate:
1) furnizorilor, antreprenorilor pentru stocurile şi serviciile procurate;
2) locatorilor pentru activele primite în leasing operaţional şi financiar (arenda, locaţiune), cu
excepţia dobînzilor;
3) sub formă de avansuri acordate în contul procurării ulterioare de stocuri şi servicii.
În "Plăţi către angajaţi şi organe de asigurare socială şi medicală" se reflectă numerarul plătit:
36
1) salariaţilor în contul retribuirii muncii şi altor operaţii (cu excepţia împrumuturilor acordate şi
dividendelor plătite);
2) organelor de asigurare socială şi medicală privind contribuţiile de asigurări sociale de stat
obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală ale angajatorilor şi angajaţilor.
În "Dobînzi plătite" se reflectă dobînzile plătite în perioada de gestiune pentru:
1) credite şi împrumuturi primite, indiferent de faptul, dacă acestea au fost recunoscute
ca cheltuieli curente sau capitalizate în conformitate cu SNC "Costurile îndatorării";
2) activele primite în leasing financiar;
3) obligaţiuni, cambii şi alte titluri de datorii.
În "Plata impozitului pe venit" se reflectă plăţile de numerar achitate la buget aferente impozitului
pe venit din activitatea de întreprinzător, inclusiv plăţile acestui impozit în rate.
În "Alte încasări" se reflectă sumele încasărilor de numerar rezultate din activitatea operaţională,
care nu sînt incluse. Acestea includ încasări în numerar:
1) din vînzarea altor active circulante;
3) din onorarii şi comisioane;
4) sub formă de avansuri returnate de către titularii de avans;
5) sub formă de finanţări şi încasări cu destinaţie specială;
6) sub formă de subvenţii, prime şi sponsorizări;
7) din redevenţele aferente activităţii operaţionale;
8) sub formă de documente băneşti procurate cu achitarea ulterioară a acestora;
9) din recuperarea prejudiciului material cauzat entităţii (cu excepţia prejudiciului rezultat din
evenimente excepţionale) etc.
În "Alte plăţi" se reflectă sumele altor plăţi de numerar rezultate din activitatea operaţională, care
nu sînt inclus. Acestea includ plăţi în numerar:
2) sub formă de avansuri acordate titularilor de avans;
3) aferente achitării impozitului pe venit a persoanelor fizice, taxei pe valoarea adăugată, accizelor,
altor impozite şi taxe, precum şi sancţiunilor pentru încălcarea legislaţiei în vigoare;
4) sub formă de documente băneşti utilizate în perioada de gestiune cu achitarea ulterioară a
acestora;
5) sub formă de redevenţe aferente activităţii operaţionale etc.
În "Fluxul net de numerar din activitatea operaţională" se reflectă diferenţa dintre numerarul
încasat şi plătit în cursul perioadei de gestiune din activitatea operaţională.
Situaţia modificărilor capitalului propriu
Situaţia modificărilor capitalului propriu caracterizează existenţa şi modificarea elementelor

capitalului propriu în cursul perioadei de gestiune şi conţine informaţii privind:
1) capitalul social şi suplimentar - capitalul social, capitalul suplimentar, capitalul nevărsat,
capitalul neînregistrat şi capitalul retras;
2) rezervele - capitalul de rezervă, rezervele statutare şi alte rezerve;
37
3) profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) - corecţiile rezultatelor anilor precedenţi, profitul
nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi, profitul net (pierderea netă) al perioadei
de gestiune, profitul utilizat al perioadei de gestiune şi rezultatul din tranziţia la noile reglementări
contabile;
4) alte elemente de capital propriu.
Elementele capitalului propriu se determină în conformitate cu SNC "Capital propriu şi datorii".
În situaţia modificărilor capitalului propriu pentru fiecare element se indică soldul la începutul
perioadei de gestiune, majorările şi diminuările pe parcursul perioadei şi soldul la sfîrşitul
perioadei de gestiune, care se determină prin relaţia:
Sold la sfîrşitul = Sold la începutul + Majorările - Diminuările
perioadei de gestiune perioadei de gestiune
Soldurile la începutul perioadei de gestiune aferente corecţiilor rezultatelor anilor precedenţi,
profitului net (pierderii nete) al perioadei de gestiune şi profitului utilizat al perioadei de gestiune
întotdeauna sînt egale cu zero, ca urmare a reformării bilanţului pentru perioada de gestiune
precedentă.
Soldurile elementelor capitalului propriu la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune prezentate
în situaţia modificărilor capitalului propriu trebuie să fie identice soldurilor elementelor respective
din bilanţ.
Mărimea elementelor care majorează capitalul propriu, cum ar fi capitalul social, capitalul
neînregistrat, rezervele, profitul net al perioadei de gestiune, se reflectă în situaţia modificărilor
capitalului propriu în mod obişnuit (fără paranteze). Mărimea elementelor care diminuează
capitalul propriu, cum ar fi capitalul nevărsat, capitalul retras, profitul utilizat al perioadei de
gestiune, pierderea netă a perioadei de gestiune, se reflectă în situaţia modificărilor capitalului
propriu cu semnul minus (între paranteze).
În "Capital social" se indică soldurile şi modificările părţilor sociale, acţiunilor proprii emise sau
altor instrumente de capital propriu la valoarea indicată în actele de constituire ale entităţii şi/sau
alte documente înregistrate în modul stabilit de legislaţie.
În "Capital suplimentar" se reflectă soldurile şi modificările aferente:

1) primelor de emisiune, care reprezintă diferenţele dintre valoarea aporturilor proprietarilor în
capitalul social al entităţii şi valoarea nominală a părţilor sociale (acţiunilor, altor instrumente de
capital propriu);
2) diferenţelor dintre valoarea de retragere şi valoarea nominală sau de înstrăinare a părţilor sociale
(acţiunilor) proprii retrase şi ulterior anulate sau înstrăinate.
În "Capital nevărsat" se înscriu între paranteze soldurile şi modificările creanţelor proprietarilor
aferente:
1) aporturilor în capitalul social;
2) contribuţiilor suplimentare pentru acoperirea pierderilor anilor precedenţi.
În "Capital neînregistrat" se indică soldurile şi modificările capitalului neînregistrat la valoarea
nominală a:
1) acţiunilor, emise la înfiinţarea societăţii pe acţiuni, care încă nu au fost înregistrate în modul
stabilit de legislaţie;
2) părţilor sociale (acţiunilor, altor instrumente de capital propriu) aferente majorării capitalului
social pînă la înregistrarea de stat a modificărilor introduse în actele de constituire ale entităţii.
38
În "Capital retras" se reflectă între paranteze soldurile şi modificările părţilor sociale (acţiunilor,
altor instrumente de capital propriu) achiziţionate, răscumpărate sau dobîndite de entitate de la
proprietarii săi.
În "Capital de rezervă" se înscriu soldurile şi modificările rezervelor a căror constituire este

prevăzută de legislaţia în vigoare.
În "Rezerve statutare" se indică soldurile şi modificările rezervelor constituite în conformitate cu

statutul entităţii cu excepţia rezervelor indicate în rd.070 din situaţia modificărilor capitalului
propriu.
În "Alte rezerve" se indică soldurile şi modificările rezervelor constituite în conformitate cu decizia

organului de conducere împuternicit al entităţii.
În "Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi" se reflectă soldurile şi modificările sumei profitului
(pierderii) rezultat(e) din corectarea erorilor comise în anii precedenţi, care se determină în
conformitate cu SNC "Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente
ulterioare".
În "Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi" se înscrie soldurile şi

modificările profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor precedenţi.
În "Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune" se indică în mod obişnuit profitul net sau
între paranteze pierderea netă a perioadei de gestiune curente.
În "Profit utilizat al perioadei de gestiune" se indică între paranteze profitul anului de gestiune
utilizat în cursul acestui an conform deciziei organului de conducere împuternicit al entităţii,
"Rezultatul din tranziţia la noile reglementări contabile" se indică rezultatul financiar constatat din
tranziţia la noile reglementări contabile.
În "Alte elemente de capital propriu" se reflectă soldurile şi modificările sumei totale a elementelor
capitalului propriu.
În "Diferenţe din reevaluare" se indică soldurile şi modificările diferenţelor de reevaluare a
activelor imobilizate pentru entităţile care aplică modelul reevaluării conform IFRS.
În "Subvenţii entităţilor cu proprietate publică" se indică soldurile şi modificările subvenţiilor
primite de entităţile de stat, municipale şi alte entităţi similare, inclusiv instituţiile publice cu
autonomie financiară de la organele autorităţilor publice, trecute în capitalul propriu (după
îndeplinirea condiţiilor contractuale) în conformitate cu SNC "Capital propriu şi datorii".
Notele la situaţiile financiare

Nota explicativă conţine informaţii suplimentare care nu sînt incluse în situaţiile financiare şi în
anexele la acestea. Volumul, structura şi forma de prezentare a notei explicative se stabilesc de
către fiecare entitate de sine stătător în funcţie de dimensiunea, forma juridică de organizare,
domeniul/profilul de activitate a acesteia şi necesităţile informaţionale ale utilizatorilor situaţiilor
financiare.
Pe lîngă informaţiile cerute conform prevederilor Legii contabilităţii, Standardelor Naţionale
de Contabilitate şi altor acte normative, nota explicativă trebuie să includă următoarele
compartimente:
1) informaţii privind corespunderea situaţiilor financiare Standardelor Naţionale de Contabilitate;
39
2) dezvăluirea politicilor contabile;
3) analiza activităţii economico-financiare a entităţii;
4) alte informaţii.
În compartimentul "Informaţii privind corespunderea situaţiilor financiare Standardelor Naţionale
de Contabilitate" din nota explicativă se prezentă informaţii privind:
1) confirmarea faptului corespunderii situaţiilor financiare prevederilor Standardelor Naţionale de
Contabilitate;
2) abaterile de la principiile de bază şi caracteristicile calitative, motivele şi efectele fiecărei abateri
asupra situaţiei patrimoniale şi financiare a entităţii;
3) Standardele Naţionale de Contabilitate aplicate pentru prima dată de către entitate în cursul
perioadei de gestiune.
În compartimentul "Dezvăluirea politicilor contabile" se prezintă informaţii privind:
1) metodele de recunoaştere şi de evaluare a elementelor situaţiilor financiare aplicate de către
entitate;
2) modificările operate în politicile contabile pe parcursul perioadei de gestiune.
Compartimentul "Analiza activităţii economico-financiare a entităţii" conţine analiza datelor din
situaţiile financiare şi alte informaţii suplimentare care sînt relevante pentru înţelegerea situaţiilor
financiare şi pentru luarea deciziilor economice de către utilizatori. Acest compartiment include:
1) indicatorii financiari de bază care caracterizează performanţele şi poziţia financiară a entităţii
cum sînt, de exemplu, rentabilitatea, rata de îndatorare, fondul de rulment net, cota datoriilor
expirate, lichiditatea;
2) factorii, adică cauzele principale care au provocat modificări esenţiale a indicatorilor financiari
de bază în comparaţie cu perioada precedentă;
3) esenţa politicilor de investiţii, de finanţare, privind dividende etc.;
4) informaţii care nu sînt prevăzute de Standardele Naţionale de Contabilitate, ca de exemplu,
valoarea adăugată, capacitatea de producţie, cota pieţei de desfacere, starea mediul înconjurător în
care entitatea îşi desfăşoară activitatea.
40
IV Analiza poziției financiare și a performanței entității
Analiza dinamicii și a structure activelor
Cu ajutorul informațiilor enumerate în bilanț avem posibilitatea să determinam care modificări au
avut loc,verificara ponderii creșterii sau descreșterii pe perioada de gestiune a companiei, au fost
azalizati anii de gestiune 2018 și 2019.
Activele nete ale entității

Activele nete ale entității reprezintă resurse controlate de entitate obținute din beneficii trecute și
de la care se așteaptă să genereze beneficii economice pe viitor fie sub formă de intrărilor de
numerar, fie prin reducerea ieșirilor de numerar.
Activele nete ale entității se calculează după formulă: total active - total datorii acumulate pe
parcursul perioadei de gestiune.Pe parcursul anului 2017 activele totale au constituit 332124 lei pe
cînd datoriile acululate au ajuns la suma de 227151 lei în final cu situația netă pozitivă și suma
diferenței de 104973 lei.Pe parcursul anului 2018 activele totale au acumulat suma de 346874 lei
și total datorii în suma de 226974 lei.Diferența acumulată este de 119900 lei cu circa 14 927 lei
mai mult că în anul 2017.Perioada de gestiune a anului 2019 a înregistrat în contul de activ suma
de 329799 lei, iar în contul datorii suma în valoare de 194969 cu o diferența de 134830 lei.Anul
2019 a arătat un rezultat mai înalt față de anul 2018 și 2017.Activele nete reflectă averea netă a
companiei. O situație netă pozotiva și în creștere evidențiază existența solvabilității necesare
acoperiirii datoriilor din active nete.
În activele imobilizate a bilanțul economic au fost reflectate doar mijloace fixe care au fost într-o
pondere de creștere pe parcursul anului 2018 iar la finele anului 2019 au fost într-o
descreștere.Activele imobilizate reprezintă bunurile și valorile cu o durată de utilizare mai mare
de un an.La începutul perioadei de gestiune(anul 2017) a anului 2018 mijloacele fixe au constituit
114 140 lei iar la finele perioadei de gestiune 126 343 lei ,pe parcursul anului 2018 se reflectă o
creștere de 12 203 lei.La sfarsitul perioadei de gestiune a anului 2019 mijloacele fixe au constituit
54 082 lei lei. Mijloacele fixe au diminuat cu circa 72 261 lei pe parcursul anului 2019. Total
activele imobilizate de la 2018 la 2019 sunt într-o decandentă atribuin un rezultat negativ asupra
activelor imobilizate.
Activele circulante sunt bunuri și valori care participă la un singur circuit economic, fiind deținute
pe termen scurt (mai mic de un an) de către entitate. Această categorie de active este importantă
pentru finanțarea curentă a activității.Activele circulante totale sunt într-o creștere pe parcursul
celor 3 ani de gestiune.Pe parcursul anului 2018 ele reflectă o creștere de 2 547 lei iar pe parcursul
anului 2019 creșterea activelor circulante este 55 186 lei, această creștere în deosebi se datorează
mărfurilor.
Analiza dinamicii indicatorilor de rezultate finale

Profitul reprezintă un venit rezidual pe care îl obține proprietarii mijloacelor de producție că
recompensă pentru utilizarea eficentă a acestui factor.Profitul este diferența dintre valoarea
vânzărilor firme sau venitul total încasat și costul total. În sens restrâns este venitul pe care îl obține
compania că produs al utilizării capitalului,iar în sens larg profitul este câștigul surplus peste
costul de producție. Profitul este avantajul realizat în formă bănească din activitatea economică.
Analizînd profitul,cea mai mare pondere o are profitul din vînzări.În anul 2017 venitul din vînzări
a constituit 599217 lei comparativ cu anul 2018 care a ajuns la suma de 839241 lei,2018 a fost un
an mai profitabil pentrui companie cu circa 240 024 lei.Veniturile anului 2019 au constituit 748826
41
lei , cu circa 90 415 lei mai puțîn că în anul 2018. În perioada 2019 au fost înregistrate adaugator
venituri din alte activități, suma constituie 4000 lei care au contribuit la veniturile totale
finale.Veniturile totale anului 2017 care au fost încasate în suma de 599 217 lei comparativ cu
2018 sunt mai mici,suma totală a veniturilor anului 2018 este de 839241lei.Anul 2019 la perioada
curentă a înregistrat un venit de 752826 lei comparativ anului 2018 suma finală înregistrată este
mai mică.
Rentabilitatea este unul dintre indicatorii principali ale companii, și măsoară eficienta utilizării
activelor, din punctul de vedere al profitului obținut.În paralel cu veniturile înregistrate în cadrul
companiei au fost înregistrate și cheltueli.Pentru a analiza indicatorii de rentabilitate a companiei
vom analiză profitul curat înregistrat. în perioada anului 2017 din total venituri - total cheltueli
pînă la impozitare profitul anului 2017 constituie -90110 lei, 2018 înregistrează suma de -1599 lei
și 2019 suma de 80984 lei.2019 comparativ cu anii precedenți a fost înregistrat un profit mai înalt
iar suma finală după impozitare constituie 51031 lei profit net.În comparație cu perioada
precedentă,indicatorii de rentabilitare a anului 2019 sunt mai înalți.
42
Bibliografie:
ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII ŞI CONTROLULUI ÎN UNITĂŢILE ECONOMICE

Editura ASEM Chişinău – 2005 TUDOR TUHARI Contabilitatea afacerii
Monitorul fiscal Fisc.md
Contabilitate in comert – Luminita Jalba
Gestiunea financiara a intreprinderii – Georgeta Vintila
https://www.contabilsef.md/ro-snc-poli
https://www.contabilsef.md/
https://monitorul.fisc.md/
https://sfs.md/ro
43
Anexe:
Anexa nr.1
Pro Optimus SRL
Aprobate prin Ordinul
din 31 decembrie 2019
POLITICA CONTABILĂ
pentru anul 2020
1. Dispoziții generale
1.1. Contabilitatea se ține de catre administrator (art. 13 alin. (1) lit. a) din Legea
contabilității).
1.2. Politicile contabile și modificările acestora se aplică prospectiv (pct. 6 și 15 din SNC
„Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”).
1.3. Răspunderea pentru ținerea contabilității și întocmirea situațiilor financiare revine
administratorului (art. 13 alin. (1) din Legea contabilității).
1.4. Contabilitatea se ține în baza sistemului contabil în partidă dublă cu prezentarea
situațiilor financiare complete (art.15 alin.(3) din Legea contabilității) și utilizarea
programului 1C-8.3.
1.5. Elementele contabile se înregistrează în baza contabilității de angajamente (art.17
alin.(2) din Legea contabilității).
1.6. Se aplică formulare tipizate de documente primare.
1.7. Documentele primare se întocmesc pe suport de hîrtie si in forma electronica (art.19
1.8.Responsabilitatea pentru întocmirea și semnarea documentelor primare o poartă
administratorul si angajatii din vanzari (art.19 alin.(11) din Legea contabilității).
1.9. Documentele de casă, bancare și de decontare se semnează de către administratorul
entității (art.19 alin.(12) din Legea contabilității).
1.10. Pentru operațiunile de export-import al activelor și serviciilor se aplică documentele
prevăzute în contract (art.20 alin.(4) din Legea contabilității).
1.11. Faptele economice se contabilizează în baza Planului general de conturi contabile
elaborat de Ministerul Finanțelor (art.22 alin.(2) din Legea contabilității).
1.12. Registrele contabile se întocmesc în formă electronică și se imprimă la solicitarea
organelor autorizate (art. 23 alin.(5) din Legea contabilității).
1.13. Registrul contabil obligatoriu este balanța de verificare (art. 23 alin.(6) din Legea
contabilității).
44
1.14. Perioada de gestiune coincide cu anul calendaristic (art. 32 alin.(1) din Legea
contabilității).
1.15. Situațiile financiare se semnează de către administratorul entității (art.36 alin.(1) lit.
c) din Legea contabilității).
1.16. Situațiile financiare se prezintă în formă electronică (art.38 alin.(8) din Legea
contabilității).
1.17. Pragul de semnificație este stabilit pentru grupe separate de elemente contabile
(pct.30 din SNC „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente
ulterioare”) și constituie:
10000 lei – pentru costurile de ieșire a unui obiect de mijloace fixe;
5000 lei – pentru rechizitele de birou, cartușele și alte bunuri similare procurate și
utilizate lunar;
1000 lei – pentru obiectele de mică valoare și scurtă durată, care se decontează
direct la costuri (punctul 2.31)
5000 lei/lunar – pentru asigurarea cu apă potabilă a oficiului.
1.18. Erorile contabile se corectează prin înregistrări contabile de stornare, inverse și
suplimentare (pct.33 din SNC „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori
și evenimente ulterioare”).
1.19. Documentele contabile se păstrează pe suport de hîrtie si în formă electronică (art. 43
2. Procedee contabile pentru care actele normative prevăd diferite variante
Active imobilizate
2.1. Mijloacele fixe cuprind imobilizările corporale transmise în exploatare, valoarea
unitară a cărora depășește plafonul valoric prevăzut de legislația fiscală (pct.4 din SNC
„Imobilizări necorporale și corporale”).
2.2. Imobilizările necorporale și corporale se recunosc inițial pe obiecte de evidență al
căror nomenclator se stabilește de către directorul entității (pct.5 din SNC „Imobilizări
necorporale și corporale”).
2.3. Evaluarea ulterioară a imobilizărilor necorporale și corporale se efectuează la valoarea
contabilă (pct.17 din SNC „Imobilizări necorporale și corporale”).
2.4. Duratele de utilizare a imobilizărilor necorporale se stabilesc în funcție de modelul
utilizării acestora și sînt prezentate în procesele-verbale de primire-predare (transmitere
în exploatare) (pct.20 din SNC „Imobilizări necorporale și corporale”).
2.5. Duratele de utilizare a mijloacelor fixe constituie:
clădiri și încăperi – 45-50 ani;
echipamente și instalații de producție (servere) – 3 ani;
automobil – 7 ani;
45
calculatoare – 3 ani.
Altele – conform Anexei nr.1 la Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale.
2.6. Valoarea reziduală a mijloacelor fixe este nesemnificativă și se consideră nulă (pct.20
din SNC „Imobilizări necorporale și corporale”).
2.7. Amortizarea imobilizărilor necorporale și mijloacelor fixe se calculează prin metoda
liniară (pct.22 din SNC „Imobilizări necorporale și corporale”).
2.8. Amortizarea imobilizărilor necorporale și mijloacelor fixe se calculează începînd cu
prima zi a lunii care urmează după luna transmiterii acestora în utilizare (pct.28 din SNC
„Imobilizări necorporale și corporale”).
2.9. Costurile de ieșire a mijloacelor fixe se înregistrează ca cheltuieli curente, iar în cazul în
care mărimea acestor costuri depășește pragul de semnificație – ca cheltuieli anticipate cu
decontarea la cheltuieli curente în perioada în care se recunoaște venitul din înstrăinarea
obiectului (pct.65 din SNC „Imobilizări necorporale și corporale”).
2.10. Costurile ulterioare de întreținere a investițiilor imobiliare se înregistrează ca
cheltuieli curente (pct.18 din SNC „Investiții imobiliare”).
2.11. Evaluarea ulterioară a investițiilor imobiliare se efectuează conform metodei bazate
pe cost (pct. 20 din SNC „Investiții imobiliare”).
2.12. Amortizarea investițiilor imobiliare se calculează prin metoda liniară începînd cu
prima zi a lunii care urmează după luna transmiterii acestora în utilizare (pct.30 din SNC
„Investiții imobiliare”).
2.13. Costurile de ieșire a investițiilor imobiliare se înregistrează ca cheltuieli curente
(pct.43 din SNC „Investiții imobiliare”).
2.14. Amortizarea activelor primite în leasing financiar se calculează prin metodele aplicate
pentru activele similare proprii (pct.21 din SNC „Contracte de leasing”).
2.15. Costurile aferente returnării activelor transmise în leasing operațional se
înregistrează ca cheltuieli curente (pct.50 din SNC „Contracte de leasing”).
2.16. Plățile de leasing operațional primite sau de primit se înregistrează ca venituri
curente în mod uniform pe durata termenului de leasing (pct.45 din SNC „Contracte de
leasing”).
2.17. Amortizarea activelor transmise în leasing operațional se calculează prin metoda
liniară (pct.46 din SNC „Contracte de leasing”).
2.18. Decizia privind deprecierea activelor imobilizate se aprobă de directorul entității
(pct.11 din SNC „Deprecierea activelor”).
2.19. Pierderile din deprecierea activelor imobilizate se contabilizează în conturi separate
prevăzute în Planul general de conturi contabile (pct.24 din SNC „Deprecierea activelor”).
Active circulante
2.20. Contabilitatea stocurilor se ține în expresie cantitativă și valorică (art.17 alin.(5) din
Legea contabilității, pct.10 din SNC „Stocuri”).
46
2.21. Rechizitele de birou, cartușele și alte bunuri similare a căror valoare nu depășește
pragul de semnificație se decontează direct la cheltuieli curente în momentul achiziționării
lor sau prin actul de casare la sfîrșitul lunii achiziționării (pct.9 din SNC „Stocuri”).
2.22. Produsele secundare cu valoarea nesemnificativă se evaluează la valoarea realizabilă
netă care se deduce din suma totală a costurilor de producție (pct.18 din SNC „Stocuri”).
2.23. Materialele consumate la prestarea serviciilor se includ în costul serviciilor prestate
(pct.19 din SNC „Stocuri”).
2.24. Stocurile importate se evaluează în lei moldovenești prin recalcularea valutei străine
la cursul oficial al leului moldovenesc stabilit de BNM la data întocmirii declarației vamale
2.25. Stocurile ieșite se evaluează prin metoda costului mediu ponderat după fiecare ieșire
2.26. Valoarea realizabilă netă a stocurilor se determină prin metoda categoriilor
(elementelor) de stocuri (pct.46 din SNC „Stocuri”).
2.27. Obiectele de mică valoare și scurtă durată cuprind bunurile valoarea unitară a cărora
nu depășește plafonul stabilit de legislația fiscală (pct.6 subpct.3 din SNC „Stocuri”).
2.28. Obiectele de mică valoare și scurtă durată, valoarea unitară a cărora nu depășește 1/6
din plafonul stabilit de legislația fiscală, se decontează la cheltuieli curente în momentul
transmiterii în exploatare (pct.51 din SNC „Stocuri”).
2.29. Suma prejudiciului material de primit se înregistrează ca venituri curente (pct.32 din
SNC „Creanțe și investiții financiare”).
2.30. Creanțele compromise se decontează la cheltuieli curente prin metoda directă, se
decontează la cheltuieli curente în perioada de gestiune în care au fost recunoscute drept
compromise (pct.37(1) din SNC „Creanțe și investiții financiare”).
2.31. Cheltuielile anticipate cuprind valoarea anvelopelor, acumulatoarelor procurate
separat de mijloacele de transport, formularele cu regim special, valoarea activelor
transmise în leasing financiar, costurile de asigurare, costurile semnificative aferente ieșirii
activelor imobilizate și alte costuri suportate în perioada curentă, dar care se referă la
perioadele viitoare. Cheltuielile anticipate aferente anvelopelor se decontează la costuri în
funcție de parcursul efectiv, iar celelalte cheltuieli – prin metoda liniară (pct.8 din SNC
„Cheltuieli”).
Datorii
2.32. Veniturile anticipate se decontează la venituri curente în mod uniform (pct.64 din
SNC „Capital propriu și datorii”).
Venituri și cheltuieli
2.33. Veniturile din vînzări cuprind veniturile din comercializarea produselor IT și
prestarea serviciilor (pct.5 din SNC „Venituri”).
2.34. Veniturile se recunosc separat pentru fiecare tranzacție (pct.9 din SNC „Venituri”).
47
2.35. Veniturile din prestarea serviciilor se recunosc după metoda prestării integrale
(pct.21 din SNC „Venituri”).
2.36. Ajustarea veniturilor în cursul perioadei de gestiune se efectuează prin întocmirea
înregistrărilor contabile de stornare și suplimentare (explicații la clasa 6 „Venituri” din
Planul general de conturi contabile).
2.37. Costul vînzărilor cuprinde valoarea contabilă al produselor IT și serviciilor prestate
(pct.20 subpct.1 din SNC „Cheltuieli”).
2.38. Cheltuielile de distribuire, pct.24 din SNC „Cheltuieli”, cuprind cheltuielile prevăzute
în anexa 2 din SNC „Cheltuieli”.
2.39. Cheltuielile administrative cuprind cheltuielile necesare activitatii (pct.26 din SNC
„Cheltuieli”).
2.40. Ajustarea cheltuielilor în cursul perioadei de gestiune se efectuează prin întocmirea
înregistrărilor contabile de stornare și suplimentare (explicații la clasa 7 „Cheltuieli” din
Planul general de conturi contabile).
2.41. Operațiunile de export/import de active/servicii și alte tranzacții de comerț
internațional se contabilizează inițial în monedă națională prin aplicarea cursului oficial al
leului moldovenesc la data întocmirii declarației vamale (pct.7 subpct.2) din SNC „Diferențe
de curs valutar și de sumă”).
2.42. Creanțele, numerarul și datoriile în valută străină se recalculează în moneda națională
lunar (pct.13 din SNC „Diferențe de curs valutar și de sumă”).
2.43. Operațiunile cu rezidenții în baza contractelor încheiate în valută străină sau unități
convenționale se contabilizează în monedă națională prin aplicarea cursului de schimb
stabilite de părțile contractante (pct.18 din SNC „Diferențe de curs valutar și de sumă”).
2.44. Se aplică regimul general de impozitare cu plata impozitului din venitul impozabil
(Capitolul 7(1) din Codul fiscal).
2.55. Cheltuielile privind impozitul pe venit se contabilizează în baza metodei impozitului
pe venit curent (pct.34 din SNC „Cheltuieli”).
48
Anexa 2
49
Anexa 3 - Situatia financiara 1.1.19-31.12.19 (atasata)
Anexa 4- Situatia financiara 1.1.18-31.12.18 (atasata)
Anexa 5 – Reflectarea facturii in cadrul entitatii in softul 1C
50
Anexa 6 - Reflectarea facturii in cadrul entitatii in softul 1C adaugator factura
fiscala (factura fiscala este atasata);
51
Anexa 7
52
Aneza 8 -Servicii prestate
53
Aneza 9 -Servicii prestate
54

Varzari Victor RAPORTUL PRACTICII DE SPECIALITATE II

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Varzari Victor RAPORTUL PRACTICII DE SPECIALITATE II

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Grupa: Con 171

Petreanu Elena drd. Lect.Universitar

Se admite spre susținere _________________

I.Caracteristică generală a structurii și organizării activității entității ...................... 3

Denumirea Lunga: Societatea cu Răspundere Limitată PROOPTIMUS

Data inregistraii: 2014-03-05

Cod Fiscal (IDNO): 1014606000637

Forma Juridica: Societate cu răspundere limitată

Consultaţii în domeniul sistemelor de calcul

Comerţul cu ridicata al altor componente şi echipamente electronice

Alte tipuri de comerţ cu amănuntul în magazine specializate

Alte activităţi legate de tehnica de calcul

Fondator: SPĂTARU MARIA

Adaugator ne preocupam de deeservirea echipamentului tehnic și outsource IT pentru persoane

Optimizăm întreg sistemul IT din compania clientului astfel încăt:

Solutionarea problemelor legate de programe:

Vânzare echipament la prețuri mici:

Avantajele colaborării cu noi

Vorbind despre "reparații profesionale", ne referim la respectarea tuturor cerințelor impuse de

3.1 Contabilitatea entităţii.Politicile contabile.

Modificări ale politicilor contabile:

3.2 Contabilitatea capitalului propriu.

Întreţinerea şi repararea maşinilor de birou şi a tehnicii de calcul.

Alte activităţi legate de tehnica de calcul.

Comerţul cu ridicata al altor componente şi echipamente electronice.

Alte tipuri de comerţ cu amănuntul în magazine specializate.

Consultaţii în domeniul sistemelor de calcul.

Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi, cuprinzând

Contabilitatea primelor de capital

Contabilitatea capitalului neinregistrat.

Modul de constituire si utilizare a rezervelor,contabilizarea lor

Evidenta profitului nerepartizat

3.3 Contabilitatea datoriilor

4. La achitarea dobânzii calculate pentru împrumutul primit se reflectă următoarea înregistrare

Contabilitatea datoriilor comerciale

Contabilitatea datoriilor privind facturile comerciale

Evidenţa datoriilor faţă de personal privind retribuirea muncii

Datoriile faţă de personal privind retribuirea muncii se concretizează în drepturile angajaţilor

Salariile se divizează în două parţi componente:

salariul de bază - remunerarea personalului întreprinderii pe timpul şi volumul efectiv lucrat,

3.4 Contabilitatea costurilor,cheltuelilor si a veniturilor

Cheltuieli ale activităţii operaţionale

Componenta și evidența cheltuelilor de distribuire

Standartele Nationale de Contabilitate „Venituri”

Evidenţa veniturilor din activitatea operaţională

3.5 Calculatia costului produselor fabricare/serviciilor prestate

Obiectivele de evidență și obiectivele de calculație la entitate

3.6 Prezentarea situatiilor financiare

În conformitate cu Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017 și Standardul Național

Situaţia de profit şi pierdere

Situaţia de profit şi pierdere caracterizează performanţa financiară a entităţii pentru perioada de

Veniturile şi cheltuielile aferente aceloraşi operaţiuni economice se reflectă în situaţia de profit şi

În situaţia fluxurilor de numerar nu se reflectă:

Situaţia fluxurilor de numerar se întocmeşte în baza contabilităţii de casă, conform căreia:

Elementele situaţiei fluxurilor de numerar sînt divizate separat pe activităţile operaţională, de

Fluxuri de numerar din activitatea operaţională

Situaţia modificărilor capitalului propriu

Situaţia modificărilor capitalului propriu caracterizează existenţa şi modificarea elementelor

Elementele capitalului propriu se determină în conformitate cu SNC "Capital propriu şi datorii".

În "Capital suplimentar" se reflectă soldurile şi modificările aferente:

În "Capital de rezervă" se înscriu soldurile şi modificările rezervelor a căror constituire este

În "Rezerve statutare" se indică soldurile şi modificările rezervelor constituite în conformitate cu