Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Articolul este singura parte de vorbire flexibilă care nu are înțeles de sine stătător. El însoţeşte un
substantiv şi poate avea următoarele valori:
Articolele stau, în general, pe lângă un nume (substantiv, adjectiv, pronume sau numeral).
hotărâte
hotărâte propriu-zise
posesive (sau genitivale)
demonstrative (sau adjectivale).
nehotărâte.
studentului – băieților
lui Costel, lui Carmen, lui nenea…
!!! Nu este permisă folosirea articolului hotărât proclitic lui la G-D singular al substantivelor
comune feminine: mamei (lui mama).
!!! Substantivele ca soră, frate, văr, soacră, socru, nepot, nevastă se pot utiliza în combinaţie cu
un adjectiv posesiv fără a fi articulate hotărât: soacră-mea, frate-meu, nevastă-mea (dar nu
*soţie-mea). Aceste forme sunt specifice vorbirii familiare. Limba literară preferă: soacra mea,
fratele meu, nevasta mea. Folosirea substantivelor amintite fără a fi urmate de adjectivul posesiv
nu este recomandabilă. Nu vom spune deci:
Soţul nu ştie.
ci:
!!! Când sunt precedate de tot (toată, toţi, toate), amândoi, substantivele comune primesc articol
hotărât. Vom spune deci: toată grupa, toate fetele, amândoi fraţii/fiii/copiii etc.
!!! În limba română, topica obişnuită este substantiv + adjectiv. În acest caz, substantivul este cel
care primeşte articolul hotărât: casa albă, floarea ofilită. Dacă adjectivul precedă substantivul,
articolul se ataşează primului element al grupului, adică adjectivului. Poziţia adjectivului depinde
de intenţia vorbitorului de a-l pune în evidenţă sau nu.
!!! Prin atașarea articolului hotărât la substantive care exprimă noţiuni temporale ca: zi,
dimineaţă, seară, primăvară, marţi etc., substantivele respective capătă valoare de adverb:
înţelegem că este vorba de un muzeu de istorie care se află în Bucureşti. Dacă spunem:
se înţelege că este vorba despre un muzeu în care este înfăţişată istoria oraşului Bucureşti.
!!! Când în propoziţie există două sau mai multe genitive coordonate, articolul posesiv trebuie
repetat înaintea fiecăruia. Vom spune deci:
!!! Dacă într-un enunț articolul posesiv este precedat de două substantive, acesta se va acorda cu
regentul:
Articolul demonstrativ leagă unele substantive de adjectivele care le determină. Între cei doi
termeni se stabilește acordul în gen, număr și caz.
Formarea superlativului relativ: cel mai deștept, cea mai curată, cele mai amuzante, cei mai
bucuroși
Ca morfem de gen și caz al numeralului cardinal: cei doi, cele trei
Cu valoare de pronume demonstrativ de depărtare: cel de acolo, cel care
!!! Pentru că articolul demonstrativ se acordă în gen număr şi caz cu substantivul pe care îl
determină sau îl înlocuieşte, vom spune:
Se află sub supravegherea specialiștilor celor mai buni (cei mai buni)
Medalia a fost oferită concurentului celui mai rapid (cel mai rapid)
!!! În cazul coordonării mai multor atribute ale aceluiaşi substantiv, articolul demonstrativ se
pune o singură dată înaintea primului atribut:
!!! În situația în care articolul nehotărât este urmat de un substantiv sgt/plt, acesta devine
adjectiv pronominal nehotărât cu sens cantitativ:
Cumpăr niște lapte/orez/făină.
!!! Uneori numele predicativ exprimat printr-un adjectiv poate fi precedat de un articol nehotărât,
care îl substantivizează:
Eşti un prost.
El e un rău.
Ea este o naivă.
Eşti un ipocrit.