Curriculum Insetrom Roma

Module de curs pentru formarea continuă a
profesorilor
Studiile empirice din fiecare ţară parteneră privind educaţia elevilor rromi s-au obiectivat
în rapoarte de ţară, rapoarte care au fost sintetizate într-un Raport sumativ al programului
INSETRom. Aceste module de curs au fost elaborate pe baza Raportului sumativ asupra
educaţiei elevilor rromi în ţările partenere, pe baza unor nevoi de formare continuă
decantate prin suprapunerea nevoilor de formare la nivelul ţărilor partenere. Proiectul
INSETRom propune aceste module de formare ca resurse pedagogice flexibile.
Utilizatorii acestor module sunt invitaţi să le implementeze selectiv, să le adapteze potrivit
nevoilor de formare specifice cursanţilor. Notăm, de asemenea că modulele de curs au
fost produse într-un context larg de dezbatere interculturală şi fireşte ele conţin
perspective culturale şi pedagogice diverse.
1
Modulul 1
Cultură - culturalizare
Francesca Gobbo, Universitatea din Torino
Sesiunii (Sesiunea 1) Conceptul „cultură”

(Sesiunea 2) Conceptul „culturalizare”
Durata sesiunii (Sesiunea 1) 2 ore

(Sesiunea 2) 2 ore
Scopuri (Sesiunea 1)
Profesorii:
 Să înţeleagă valorile, conceptele şi convingerile celorlalţi,
prin reflecţie asupra propriilor valori şi convingeri.
(Sesiunea 2)
 Să înţeleagă modul în care propriile convingeri, valori sau
abordări sunt transmise şi învăţate de alţi membri ai unei
culturi şi a modului cum se produc schimbările prin
învăţare.
 Înţelegerea faptului că procesul de culturalizare este un
proces ce se desfăşoară de-a lungul întregii vieţi.
Modalităţile de (Sesiunea 1) Cerc, activitate pe grupe

organizare a grupului (Sesiunea 2) Cerc, activitate pe grupe
de participanţi
Materiale de studiu (Sesiunea 1) Paragrafe sau capitole din lucrări pe domeniul

antropologiei culturale, care prezintă sau analizează conceptul
de cultură şi variatele definiţii apărute în diferite intervale de
timp. Pagini web care prezintă conceptul, problematica
imigraţiei şi a aşa-numitei “generaţia a doua”. Articole din
reviste de specialitate (exemplu: articolul lui H. Miner despre
Nacirema), articole de ziar şi reviste dedicate atât publicului
larg, cât şi specialiştilor (de exemplu: reviste pentru tineret)
[Bibliografie în ANEXA].
(Sesiunea 2) Paragrafe sau capitole din lucrări pe domeniul
antropologiei culturale, care prezintă sau analizează conceptul
de culturalizare şi dinamica acestuia. Capitole cuprinzând
rezultate ale unor cercetări etnografice cu privire la
culturalizare, continuitate şi discontinuitate culturală, apărute
atât la nivelul culturii naţionale, cât şi la nivelul culturii
minorităţilor [Bibliografie în ANEXA].
2
Structura sesiunii (Sesiunea 1) Introducere, activitate de grup, activitate de
reflecţie colectivă şi individuală, sesiunea de închidere
(Sesiunea 2) Introducere, activitate de reflecţie colectivă şi
individuală, activitate de grup, sesiunea de închidere
Sesiunea 1: Conceptul „cultură”
Prezentarea Obiective Procesul de predare Materiale suport

analitcă a pentru predare
activitătilor
Introducere Înţelegerea manierei de Prezentarea
abordare, a formatorului
convingerilor şi valorilor (prezentare personală
celorlalţi se obţine prin şi a modulului).
înţelegerea propriilor
maniere de abordare, Prezentarea
convingeri şi valori expectanţelor
formatorului.
Prezentarea
participanţilor şi a
expectanţelor
acestora.
Activitatea 1 Activitate de grup pe Activitate de grup: Cunoştinţele şi
tema: Membrii grupului vor reflecţiile
“Ce înseamnă un face analize participanţilor.
nume?”. comparativ şi vor
formula interpretări
Prezentându-şi unii diverse cu privire la
celorlalţi povestea procesul continuităţii
numelui, membrii culturale şi al
grupului vor reflecta producerii schimbării.
asupra propriilor
maniere de asigurare a
continuităţii sau de
introducere a
schimbării.
Activitatea 2 Activitate de grup pe Activitate de grup: Fragmente din
tema: “Complexitatea membrii grupului vor “Cultural Complexity”
culturii”. reliefa elementele de a lui P Hannerz
diversitate în propria
Participanţii sunt invitaţi cultură şi vor încerca Articolul redactat de
să discute despre să deducă în ce Goodenough cu
caracteristicile unei măsură şi în ce mod privire la
subculturi a culturii din convingerile, “Multiculturalism as
3
activitătilor
care fac parte şi despre aşteptările, valorile şi the normal human
rolurile şi cunoştinţele comportamentele experience”
pe care le consideră sunt sau nu sunt
intrinseci sau externe interconectate. Articolul lui Linton
acestei culturi. “One Hundred
Percent American”
Articolul lui Miner

”Body Rituals among
the Nacirema”
Fragmente din
lucrarea lui Spradley
şi McCurdy’s “The
Cultural Experience”
[Bibliografia în
ANEXE].
Încheiere - Se înregistrează Sunt recomandate
Evaluare feedback-ul surse bibliografice
participanţilor şi accesibile
reflecţiile acestora cu cursanţilor, surse
privire la modul în bibliografice
care această adecvate contextului
activitate poate fi cultural dat.
adaptată pentru clasa
de elevi.
Sesiunea 2: Conceptul „culturalizare”

activitătilor
Introducere Înţelegerea modului în Prezentarea
care propriile formatorului
convingeri, valori sau (prezentare personală
abordări sunt transmise şi a modulului).
şi învăţate de alţi
membri ai unei culturi Prezentarea
(sau subculturi) şi a expectanţelor
modului cum, pe formatorului.
parcursul acestui
proces, cei care învaţă Prezentarea de către
4
modifică ceea ce participanţi a
achiziţionează expectanţelor
acestora
Înţelegerea faptului că
procesul de
culturalizare este un
proces ce se
desfăşoară de-a lungul
întregii vieţi.
Activitatea1 Activitate de grup pe Activitate de grup: Experienţele şi
tema: “Educaţia ca membrii grupului vor reflecţiile personale
transmitere şi achiziţie descrie, vor reflecta şi ale participanţilor
de cultură”. vor formula
interpretări cu privire Discuţiile
După lecturarea la procesul de participanţilor şi
articolului scris de transmitere şi evaluarea
Wolcott, membrii achiziţie a culturii  Articolului lui
grupului vor descrie şi Wolcott:
vor reflecta asupra “Education as
modului în care au Culture
învăţat ceea ce ştiu, Transmission and
cum li s-a transmis Acquisition”.
acest bagaj de  Articolul lui
cunoştinţe, cine erau Emihovic:
persoanele “Cultural
semnificative pentru ei continuities and
(adulţi şi copii). Discontinuities”
 Articolul lui Ogbu:
Vor discuta, de “Social
asemenea, în ce fel Stratification and
experimentează copiii Education “
cărora le predau în [Bibliografie în
acest moment, ANEXE].
transmiterea şi achiziţia  Sunt
de cultură. recomandate
surse bibliografice
accesibile
cursanţilor, surse
bibliografice
adecvate
contextului
cultural dat.
5
Încheiere - Se înregistrează
Evaluare feedback-ul
participanţilor şi
reflecţiile acestora cu
privire la modul în
care această
activitate poate fi
adaptată pentru clasa
de elevi.
ANEXE
Bibliografie
Sesiunea 1
Goodenough W. H. 1976. Multiculturalism as the Normal Human Experience.

Anthropology and Education Quarterly VII, no 4: 4-7.
Hannerz U. 1992. Cultural Complexity. Studies in the Social Organization of Meaning.

New York: Columbia U.P. - Ch. 1 (3-22).
Linton, R. 1937. One Hundred Percent American. http://www.vagablogging.net/one-

hundred-percent-american-by-ralph-linton.html
Miner, H. 1956. Body Ritual among the Nacirema.

http://www.msu.edu/~jdowell/miner.html
Spradley J. P. & McCurdy D. W. 1972. The cultural experience. Ethnography in complex

society. Chicago: SRA - Ch. 1 (7-20).
Sesiunea 2
Emihovich C. 1994. Cultural Continuities and Discontinuities in Education. Ιn

International Encyclopedia of Education 3: 1227-1233.
Ogbu J. U. 1994. Social Stratification and Education: Anthropological Perspectives. In

International Encyclopedia of Education 9: 5567-72.
Wolcott H. F. 1994. Education as Culture Transmission and Acquisition. In International

Encyclopedia of Education 3: 1724-29.
6
Modulul 2
Stereotipuri şi prejudecăţi
Mikael Luciak şi Barbara Liegl, Universitatea din Viena
Sesiunii Sesiunea 1
Durata sesiunii 2,5 ore
Scopuri Profesorii:
 Să reflecteze asupra prejudecăţilor şi stereotipurilor,
pentru a aprecia în ce măsură şi în ce mod acestea
afectează activitatea de predare şi relaţia cu elevii şi
părinţii.
 Să înţeleagă modul în care apar stereotipurile şi
prejudecăţile şi cum sunt acestea utilizate în mediul
şcolar.
 Să identifice consecinţe negative ale prejudecăţilor şi
stereotipurilor asupra celor care le folosesc şi asupra
celor din jur.
 Să facă relaţii între stereotipuri, prejudecăţi şi practici de
discriminare.
 Să identifice şi să aplice modalităţi de înlăturare a
stereotipurilor şi prejudecăţilor în mediul şcolar.
Modalităţile de Spaţiul în care se desfăşoară activitatea trebuie să fie adecvat

organizare a grupului pentru gruparea participanţilor în cerc. Unele activităţi vor fi
de participanţi desfăşurate în grupe mici, astfel trebuie să existe posibilitatea
rearanjării spaţiului de lucru în vederea desfăşurării acestor
activităţi.
Materiale de studiu Specifice programului de formare
Structura sesiunii Introducere (10 min)

Activitatea 1: definirea stereotipurilor şi prejudecăţilor (40 min)
Activitatea 2: Stereotipuri şi prejudecăţi reciproce (40 min)
Pauză (10 min)
Activitatea 3: Combaterea stereotipurilor şi a prejudecăţilor
(40 min)
Feedback (10 min)
7
Prezentarea Obiective Procesul de predare Materiale suport Evaluare
activitătilor
Introducere Justificarea Formatorii prezintă Agenda
importanţei scopurile modulului. modulului
modulului în
contextual Formatorii se
programului prezintă,
de formare. menţionând instituţia
de provenienţă şi
Prezentarea aspecte ale
formatorilor. backgroundului
profesional.
Solicitarea
participanţilor Participanţii vorbesc
să îşi prezinte despre propriile
expectanţele expectanţe cu
cu privire la privire la modul, iar
modul. ideile lor sunt
trecute pe o foaie de
Menţionarea flipchart de către
expectanţelor formatori.
care pot fi
îndeplinite pe Formatorii
parcursul menţionează
acestui modul expectanţele care
şi a celor care vor putea fi
nu pot fi îndeplinite pe
acoperite în parcursul modulului
acest context. şi pe cele care vor fi
îndeplinite în
Stabilirea modulele ulterioare.
regulilor de
desfăşurare a Se negociază cu
atelierului. privire la ceea ce se
va face şi la ceea ce
nu se va face pe
parcursul modulului.
Activitatea 1 Participanţii Formatorii explică Fişă de lucru
fac o listă a activitatea. cuprinzând
Definirea stereotipurilor definiţii (ex:
stereotipurilor pe care opinia Pe grupe mici, definiţii ale
şi publică le participanţii stereotipului şi
prejudecăţilor deţine cu realizează o listă a prejudecăţii)
privire la stereotipurilor pe [ANEXE]
8
activitătilor
propria care opinia publică
profesie le deţine cu privire la Tablă de
(cadru propria profesie; flipchart
didactic). fiecare stereotip va
fi trecut pe o foaie Afişier
Stabilirea unei de hârtie separată.
definiţii de După expunerea pe
lucru comune perete a tuturor
a conceptelor stereotipurilor
stereotip şi identificate, are loc o
discriminare. discuţie colectivă.
Menţionarea O foaie de flipchart

elementelor conţinând
care lipsesc următoarele două
din definiţiile întrebări este
formulate. expusă:
- De ce sunt utile
Distribuţia stereotipurile /
fişelor de prejudecăţile?
lucru. - Care sunt
aspectele
negative ale
stereotipurilor şi
prejudecăţilor şi
de ce apar ele?
Participanţii
contribuie cu idei la
completarea fişei de
lucru.
Discuţii
Formatorii adaugă
idei importante care
nu au fost deduse
de participanţi.
Activitatea 2 Ιdentificarea Formatorii explică Foi de flipchart
Stereotipuri şi stereotipurilor/ activitatea. şi markere.
prejudecăţi prejudecăţilor
reciproce pe care Participanţii sunt Formatorii vor
participanţii le grupaţi în 4 grupe: prezenta
9
activitătilor
au despre - 2 grupe discută exemple de
populaţia de despre stereotipuri/
etnie rromă. stereotipurile/ prejudecăţi
Identificarea prejudecăţile pe preluate din
credinţelor care le are rapoartele de
participanţilor populaţia ne- ţară sau alte
cu privire la rromă despre rapoarte
stereotipurile / rromi. disponibile
prejudecăţile - 2 grupe discută referitoare la
pe care despre etnia rromă.
aceştia stereotipurile/
consideră că prejudecăţile pe
populaţia care le are
rromă le are populaţia rromă
despre ne- despre ne-rromi.
rromi.
Grupurile îşi
Identificarea prezintă ideile
surselor rezultate pe
acestor parcursul discuţiei;
stereotipuri/ ceilalţi participanţi
prejudecăţi şi sunt invitaţi să
a modului în completeze lista cu
care acestea propriile idei.
le influenţează
oamenilor Împreună cu
atitudinile, formatorii,
comportament participanţii încearcă
ele şi să stabilească
abordările. sursele apariţiei
acestor stereotipuri
şi prejudecăţi şi
modul în care
utilizarea
stereotipurilor/
prejudecăţilor poate
să îi afecteze pe
oameni şi, de
asemenea, cum
afectează aceste
convingeri
predarea /
activitatea cadrului
10
activitătilor
didactic.
Activitatea 3 Formularea Formatorii explică Foi de flipchart
unor strategii activitatea şi markere
Combaterea de
stereotipurilor contracarare a Opţional: joc de rol
şi a stereotipurilor/ Se discută şi se
prejudecăţilor prejudecăţilor reţin situaţii în care
existente în stereotipurile/
clasă şi în prejudecăţile şi
şcoală. consecinţele lor au
fost evidente în
Integrarea clasă sau în şcoală
experienţelor ( se identifică cel
pe care le puţin 4 situaţii).
deţin
participanţii în Participanţii
acest sens. formează 4 grupuri
mici de lucru şi aleg
o situaţie pe care ar
dori să lucreze.
Fiecare grup
identifică strategii de
utilizat în situaţia
pentru care au
optat, pentru
contracara
stereotipurile /
prejudecăţile
manifeste în acea
situaţie.
Fiecare grup îşi

prezintă rezultatele
activităţii.
Participanţii şi
formatorii discută
asupra strategiilor
care se dovedesc
utile în combaterea
stereotipurilor /
prejudecăţilor.
11
activitătilor
Închiderea Aprecierea Participanţii sunt Material suport Feedback
sesiunii. măsurii în solicitaţi să ofere conţinând surse
Evaluare. care feedback cu privire de informaţie
expectanţele la gradul de utile cu privire la
participanţilor îndeplinire a stereotipuri şi
au fost aşteptărilor relative prejudecăţi.
îndeplinite. la acest modul şi cu
privire la utilitatea
Identificarea celor învăţate pentru
măsurii în propria activitate de
care predare.
participanţii au
considerat
conţinuturile
parcurse drept
utile pentru
activitatea de
zi cu zi
desfăşurată în
clasă/ şcoală.
ANEXE
Activitatea 1
Stereotipuri
Stereotipurile pot fi definite ca fiind generalizări simpliste ale convingerilor şi opiniilor cu
privire la caracteristicile, trăsăturile şi comportamentele unui membru sau ale unor
membri ai diferitelor grupuri, fără luarea în considerare a diferenţelor interindividuale.
Caracteristicile, trăsăturile şi comportamentele se bazează pe presupuneri cu privire la

rasa, religia, etnia, vârsta, sexul, nationalitatea, statutul social, orientarea sexuală etc. –
caracteristic uşor observabile.
Aceste convingeri şi opinii împărtăţite ilustrează un consens de grup şi sunt parte din
cultura comunităţii
Stereotipurile se formează deoarece oamenii nu caută să afle toate informaţiile necesare

pentru construcţia unei judecăţi corecte cu privire la ceilalţi sau la diferite situaţii.
Stereotipurile neagă natura complexă, multidimensională a fiinţei umane.
Stereotipurile pot să se dezvolte pe un fond de teamă a oamenilor de semenii care
12
aparţin altor grupuri entice şi sociale.
Stereotipurile pot fi pozitive sau negative.
13
Surse de informaţie:
http://the_english_dept.tripod.com/stereo2.htm
http://www.remember.org/guide/History.root.stereotypes.html
Rombase - Ethnology and Groups - Stereotypes and Folklorism.

http://ling.kfunigraz.ac.at/~rombase/cgi-bin/art.cgi?src=data/ethn/topics/stereo.en.xml
Myths and Truths - Gypsy and Traveller Culture and History - The Myths and the Truth.
http://www.grthm.co.uk/myths-and-truths.php
Prejudecăţile
Opinii sau judecăţi structurate fără analiza corectă sau în profunzime a obiectului;
judecăţi bazate pe un singur aspect al problemei sau pe caracteristici străine de obiectul
apreciat; o predicţie iraţională în favoarea sau împotriva a ceva; în general, o opinie sau
o înclinaţie împotriva a ceva, fără a avea argumente corecte sau fără a avea suficientă
informaţie despre acel lucru.
Surse de informaţie:
http://www.webster-dictionary.org/definition/Prejudice
Oamenii care operează cu prejudecăţi îşi bazează opiniile pe caracteristici întâmplătoare

sau neesenţiale precum: rasa, religia, sexul etc. şi sunt reticente la argumentele
raţionale; de exemplu, îşi conservă prejudecăţile chiar dacă au aflat informaţii care le
contrazic. Gândirea prin intermediul prejudecăţilor uzează adesea de stereotipuri.
Exemple de manifestări ale stereotipurilor şi prejudecăţilor:

Ableismul, Ageismul, Sexismul, Heterosexismul, Clasismul, Xenofobia, Anti-Semitismul,
Islamofobia etc.
14
Modulul 3
Istoria Rromilor
Rastislav Rosinský, Universitatea Constantin Filozoful din Nitra
Sesiunii (Sesiunea 1) Istoria veche a rromilor, 1000-1400, Istoria

rromilor în perioada 1400-1933
(Sesiunea 2) Rromii în cel de-al doilea război mondial, rromii
dupa cel de-al doilea război mondial

(Sesiunea 2) 2 ore
Scopuri  Profesorii participanţi să înţeleagă că istoria rromilor

constituie parte a istoriei europene şi mondiale
Modalităţile de În cerc
organizare a grupului de
participanţi
Materiale de studiu Capitol din istoria rromilor (Hancock, I. 2002. We Are the
Romani People. Hertfordshire, Great Britain: University of
Hertfordshire Press). Fise de lucru cuprinzând aspecte ale
istoriei rromilor (pregatite de catre formatori şi cuprinzând
date importante din istoria rromilor, precum şi intrebari de
autoevaluare)
Structura sesiunii Activitatea 1: Istoria rromilor intre anii 1000-1400 (1 oră)

Activitatea 2: Istoria rromilor intre 1400 si 1933 (1 oră)
Activitatea 3: Rromii în perioada celui de-al doilea război
mondial (1 oră)
Activitatea 4: Rromii după cel de-al doilea război mondial (1
oră)
Sesiunea 1
Prezentarea Obiective Procesul de Materiale suport Evaluare

analitcă a predare pentru predare
activitătilor
Introducere Introducerea Participanţii vor fi Flipchart
îşi propune să rugaţi să se
îi încurajeze pe prezinte.
15
activitătilor
participanţi să
se cunoască Se vor utiliza
între ei şi să îşi jocuri de
stabilească “spargere a
propriile gheţii”
aşteptări de la
această Se vor
activitate. consemna pe o
foaie de flipchart
Formatorii vor aşteptările
face legătura participanţilor, de
dintre sesiunea la această
actuală şi cea sesiune
anterioară.
Activitatea1 Să explice Discuţii Pot fi incluse Discuţii, în
istoria rromilor, introductive hărţi şi fotografii cadrul cărora
între anii 1000 legate de tema în slide-uri formatorii vor
şi 1400, în istoriei rromilor, pentru observa dacă
context ca parte a istoriei pregătirea partcipanţii au
naţional naţionale. prezentării. înţeles
- Să înţeleagă activităţile.
mişcările Discuţii despre Foi de lucru
realizate la Stephan Valyi conţinând date
nivel naţional (1763), primul de bază
în istoria care a identificat
veche originile indiene Formatorii mai
- Să înţeleagă ale rromilor (A pot utiliza.
complicaţiile fost un student [ANEXE]
care derivă din Ungaria, care
din a studiat in
neacoperirea Olanda. Acolo a
istoriei relaţionat cu
rromilor studenţi indieni şi
a realizat că
limba lor este
similară cu cea a
rromilor din
regiunea sa.).
Discuţii cu
participanţii
despre istorie şi
limbă.
16
activitătilor
Se explică faptul
că istoria rromilor
este parte
componentă a
istoriei naţionale.
Rromii nu au
dovezi scrise
legate de istoria
lor, însă au o
istorie ORALĂ.
Se explică:
- Istoria veche a
rromilor,
migraţia lor din
India de Vest
- Primele lor
nume
(Atsiganos,
etc.)
- Data cand
rromii au fost
înregistraţi
pentru prima
dată în ţara
lor.
Activitatea 2 Explicarea Se explică date Pot fi incluse Discuţii, în
datelor importante din hărţi şi fotografii cadrul cărora
importante din istoria rromilor, în slide-uri formatorii vor
istoria rromilor, incluse în Istoria pentru observa dacă
incluse în naţională de pe pregătirea partcipanţii au
istoria parcursul prezentării. înţeles
naţională, în secolelor. activităţile.
perioada 1400- Foi de lucru
1933. Se prezintă conţinând date
- Să înţeleagă cateva povestiri de bază.
viaţa dificilă despre
a rromilor, pedepsirea Grupuri de
pe parcursul rromilor. discuţie.
istoriei.
- Să înţeleagă Se explică efortul
17
activitătilor
că fiecare de asimilare a
naţiune are rromilor în istorie
o mişcare (cu referire la
naţională. istoria naţională).
Se prezintă
cateva povestiri
despre
personalităţi de
etnie rromă, care
au trăit de-a
lungul anilor
(muzicieni, artişti
sau alte exemple
pozitive ale
rromilor).
Se pune accent
pe mişcările
naţionale de
eliberare,
comparative cu
mişcările
naţionale ale
rromilor, la nivel
naţional.
Sesiunea 2

activitătilor
Activitatea 3 Să explice Brainstorming Povestiri despre Discuţii, în
Holocaustul bazat pe oameni care au cadrul cărora
rromilor conceptul supravieţuit formatorii vor
(porraimos) din Holocaust, Holocaustului observa dacă
perioada celui discuţii legate de [ANEXE] partcipanţii au
de-al doilea consecinţe înţeles
război mondial Pot fi incluse activităţile.
- Să înţeleagă Participanţii vor hărţi şi fotografii
că a existat şi urmări fotografii [ANEXE] în
pentru rromi cu rromi, din slide-uri pentru
Holocaust în perioada pregătirea
18
activitătilor
perioada celui respectivă şi le prezentării
de-al doilea vor compara cu
război cele ale Fişe de lucru
mondial persoanelor conţinând date
- Să înţeleagă non-rrome, din de bază.
că mulţi rromi acea perioadă.
au fost Vor scrie o Consultarea
persecutaţi comparaţie a paginilor web
pentru fotografiilor pe despre rromi în
apartanenţa foila de lucru. perioada
lor la etnia Se va discuta şi Holocaustului.
rromă despre stilul [ANEXE]
vestimentar etc.
Se explică
situaţia în
ansamblu din
perioada celui
de-al doilea
război mondial
la nivel naţional
şi în context
european. Se
pregătesc
câteva povestiri
despre rromi
care au
supravieţuit
Holocaustului.
Discuţii despre
evreii şi rromii
din perioada
Holocaustuluu.
Activitatea 4 Să explice Identificarea [ANEXE] Discuţii, în
situaţia rromilor cunoştinţelor pe cadrul cărora
în Europa, după care participanţii formatorii vor
anul 1945. le deţin referitor observa dacă
- Să înţeleagă la organizarea partcipanţii au
mişcările rromilor, înţeles
internaţionale simboluri, activităţile.
ale rromilor. celebrităţi rrome.
- Să înţeleagă Se va face pe
că rromii au flipchart o listă.
19
activitătilor
propriile lor
simboluri Formatorii vor
(steag, imn explica mişcările
etc.). internaţionale
ale rromilor,
care au culminat
cu Primul
Congres
Mondial al
Romilor, ţinut la
Londra, la care
au participat
delegaţii din 14
ţări.
La acest
congres s-a
adoptat steagul
romilor, imnul şi
moto-ul.
Termenul Rrom
a început să fie
folosit pentru
autonumire.
Formatorii vor
intona imnul
rromilor (Gelem,
Gelem), iar
participanţii îşi
vor consemna
propriile
sentimente ivite
la ascultarea
acestuia
(consemnari
rapide: e vesel,
trist, rapid, încet)
Formatorii vor
nota
răspunsurile pe
flipchart, după
care vor citi
20
activitătilor
versurile
imnului, iar
participanţii vor
purta discuţii
despre acestea.
Ce spun
versurile?
Discuţii despre
viitorul rromilor
in Europa.
Evaluarea Scopul acestei Participanţii vor Foi pentru Chestionar de
finală activităţi este de nota pe o foaie fiecare evaluare
a oferi feedback de hârtie, participant finală.
formatorilor. anonim,
aspectele
pozitive şi
negative ale
modulului.
Discuţii legate
de gradul în
care au fost
acoperite
aşteptările
menţionate la
începutul
activităţilor.
ANEXE
Sesiunea 1
Activitatea 1
http://romafacts.uni-graz.at/index.php/history/general-introduction/general-introduction
Sesiunea 2
Activitatea 3
Povestiri despre oameni care au supravieţuit Holocaustului
21
Janas, K. 2002. K vzniku a vývinu Zaisťovacieho tábora v Dubnici nad Váhom. In:
Romano daniben. roč. 9, č. jevend.
Janas, K. 2004. Pracovný útvar v Dubnici nad Váhom. In: Bulletin Muzea romské kultury.
roč. 11-12, č. 2003/2004.
Nečas, C. 1994. Terorizování Romů od srpna 1944 do března 1945. In: SNP v pamäti
národa. Bratislava: NVK International
Janas, K. 2007. Perzekučné opatrenia slovenského átu a ich zásahy do beného ivota
slovenských Rómov v rokoch 1941-1943, 2007. In:Terezínske listy. - ISBN 80-85433-96-
6. - Roč. 35, s. 112-120
http://romove.radio.cz/en/article/20320
Hărţi şi fotografii
http://www.holocaust.cz/cz2/resources/pres/stories/herak/herak3
Activitatea 4
Imnul rromilor
http://www.nationalanthems.us/forum/YaBB.pl?num=1075709886
Steagul rromilor
http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Roma_flag.svg
Versurile imnului
http://en.wikipedia.org/wiki/Romani_anthem
22
Modulul 4
Cultura rromă
Barry van Driel, Asociaţia Internaţională pentru Educaţie Interculturală
Sesiunii (Sesiunea 1) Cultura rromă: Identificarea unor autentice voci rrome
Durata sesiunii 4 ore (pot fi 2,5 ore prin scurtarea fiecărei activităţi).
Scopuri Dobândirea de cunoştinţe.

Profesorii:
 Să reflecteze asupra propriei culturi.
 Să înţeleagă importanţa utilizării unor voci autentice în
discuţiile despre cultură.
 Să înţeleagă cum experienţele culturale sunt similare şi
diferite.
 Să înţeleagă natura dinamică a culturii.
Deprinderi de rezolvare de probleme şi gândire critică.
Profesorii:
 Să angajeze elevii în reflecţii personale.
 Să implice elevii în cercetare pe măsură ce încearcă să
înţeleagă problematica.
 Să dezvolte abilitatea elevilor de a colecta, interpreta şi
prezenta informaţii celorlalţi.
Deprinderi de comunicare.
Profesorii:
 Să ofere oportunităţi pentru a cunoaşte şi evalua munca
celorlalţi.
 Să ajute participanţii să dezvolte abilităţi de intervievare.
Strategii de colaborare şi cooperare.
Profesorii:
 Să înveţe să lucreze cu colegii ca membrii unui grup.
 Să înţeleagă responsabilităţile care derivă din apartenenţa la
un grup.
 Să înveţe să utilizeze tehnologii informaţionale şi de
comunicare.
 Să înţeleagă modul în care calculatoarele sunt utilizate
pentru schimbul de informaţii.
 Să dobândească experienţă în navigarea pe Internet.
 Să înveţe cum să organizeze prezentări de grup.
 Să colaboreze cu ceilalţi privind elaborarea (on-line) a unor
23
afişe pentru expoziţie.
Procesare de informaţii.
Profesorii:
 Să înveţe să proceseze şi să rezume o cantitate mare de
informaţii.
 Să câştige experienţă în potrivirea unor texte, poze, statistici
şi ilustraţii.
Modalităţile de Majoritatea activităţilor se va desfăşura în grupe mici.

organizare a
grupului de
participanţi
Materiale de Surse pentru voci autentice:

studiu http://www.bbc.co.uk/kent/voices/youth.shtml
http://romove.radio.cz/en/clanek/18638
Limba rromani:
http://westwood.fortunecity.com/armani/208/romani.html
http://ajdevla.wordpress.com/
Exemple de produse culturale autentice [ANEXE]
Structura Activitate iniţială-Activitatea 1: Profesorii sunt rugaţi să reflecteze

sesiunii aupra propriei culturi. (30 minute)
Activitatea 2: Discuţii pe grupe mici privind întrebările cu timp acordat
pentru reflecţii şi dezbateri. (60 minute)
Activitatea 3: Reflecţii asupra modelului Iceberg de identificare a sub-
culturilor în comunitatea profesorilor. (45 minute)
Activitatea 4: Reflecţii asupra modului în care profesorii îi pot învăţa
pe elevi să identifice autentice voci rrome în comunitatea lor şi alte
comunităţi. (45 minute)
Activitatea 5: Activităţi pe grupe mici pentru a dezvolta strategii
fezabile pentru situaţia personală a participanţilor care să îi ajute să
descopere autentice voci rrome în comunitatea locală. (60 minute)
Sesiunea 1
Prezentarea Obiective Procesul de predare

analitcă a
activitătilor
Activitate iniţială- Să reflecteze asupra propriei Profesorii sunt întrebaţi “Care
Activitatea 1 culturi. este definiţia culturii?” şi “Care
sunt, în opinia dumneavoastră,
Să înţeleagă cum experienţele principalele componente ale
culturale sunt similare şi culturii?”
diferite.
Metodologie: În mod ideal pe
24
analitcă a
activitătilor
Să angajeze participanţii în grupe mici- pentru fiecare
reflecţii personale. întrebare şi prezentări scurte
ale răspunsurilor din partea
Să înveţe să lucreze cu colegii fiecărui grup.
ca membrii unei echipe.
Să înţeleagă responsabilităţile
care derivă din apartenenţa la
un grup.
Activitatea 2: Să înţeleagă cum experienţele După ce profesorii au discutat
Discutaţi în grupe culturale sunt similare şi răspunsurile pe care le-au dat,
mici. Întrebări cu diferite. li se vor adresa următoarele
timp acordat pentru întrebări:
reflecţii şi Să angajeze participanţii în  Care credeţi că e părerea
dezbatere. reflecţii personale. celorlalţi privind cultura
dumneavoastră? ( se vor
Să înveţe să lucreze cu colegii gândi la călătoriile pe care le-
ca membrii unei echipe. au făcut şi modul în care
persoanele le-au privit)
Să înţeleagă responsabilităţile  Credeţi că într-adevăr vă
care derivă din apartenenţa la înţeleg cultura? De ce şi de
un grup. ce nu? De ce nu ar înţelege?
 În opinia dumneavoastră, ce
Să înţeleagă natura dinamică i-ar ajuta să vă înţeleagă mai
a culturii. bine cultura?
Să înveţe să organizeze Metodologie: În mod ideal în

prezentări în grup. grupe mici (cu o componenţă
nouă)– 60 minute discuţii
privind întrebările prezentate
anterior cu timp alocat pentru
reflecţii şi dezbateri. [ANEXE]
Activitatea 3: Să înţeleagă importanţa Prezentaţi profesorilor acest
Reflecţii asupra vocilor autentice. model [ANEXE] rugându-i să
modelului Iceberg reflecteze asupra lui ţinând
privind identificarea cont de răspunsurile lor
subculturilor în anterioare.
comunitatea
profesorilor. Puteţi identifica sub-culturi în
cadrul comunităţii voastre (ex.
adolescenţi, clasă, cei cu o
origine socio- economică
diferită etc.).
25
analitcă a
activitătilor
Întrebare pentru facilitarea
discuţiilor: Cât de importante
sunt vocile autentice în
procesul înţelegerii naturii
dinamice a culturii?
Ne putem aştepta ca
profesorii să fie de acord cu
importanţa vocilor autentice
(versus perspectiva celor din
afară). Restul modulului
vizează vocile autentice şi
reflecţii despre cum acestea
ar putea determina
realizarea unei expoziţii
despre cultura Rromă. Dacă
profesorii sunt de acord că
vocile autentice sunt
importante, atunci întrebarea
următoare este: cum putem
identifica aceste voci
autentice atunci când vorbim
de cultura Rromă.
Activitatea 4: Să înţeleagă modul în care Cum putem identifica voci
Reflecţii asupra calculatoarele sunt utilizate autentice în comunitatea
modului în care pentru schimbul de informaţii. rromă? Reflecţii asupra
profesorii îi vor modului în care profesorii îi vor
învăţa pe elevi să Să dobândească experienţă în învăţa pe elevi să identifice
identifice autentice cercetarea pe Internet. autentice voci rrome în
voci Rrome în comunitatea lor şi alte
comunitatea lor şi Să implice elevii în cercetare comunităţi
alte comunităţi. pe măsură ce încearcă să
înţeleagă problematica. Metodologie: Profesorii, în
grupe mici, prin tehnica
brainstorming, vor căuta
resursele disponibile în şcoală
şi în comunitate.
Răspunsurile pot
include:
 Citirea unor publicaţii rrome
locale.
 Intervievarea profesorilor,
26
analitcă a
activitătilor
personalului şi elevilor rromi.
 Intervievarea reprezentanţilor
organizaţiilor de rromi şi
invitarea lor în clasă pentru a
discuta despre cultura rromă.
 Invitarea părinţilor rromi la
şcoală pentru a discuta cu
elevii.
 Identificarea poeziei, artei şi
muzicii rrome şi înţelegerea
semnificaţiilor atribuite
acestor expresii culturale.
 Vizionarea filmelor realizate
de rromi despre viaţa lor
(acestea sunt disponibile în
mai multe limbi).
 Realizarea cercetării on-line
despre cultura rromă.
Cu cât activităţile anterioare pot

fi integrate în activitatea la
clasă cu atât mai bine se va
intui dinamica culturii rrome.
În mod ideal, elevii vor reflecta

în primul rand asupra culturii
proprii, şi vor desfăşura o
cercetare (de exemplu on- line)
înainte de a invita persoanele în
clasă sau de ale intervieva.
Acest lucru va influenţa
calitatea întrebărilor.
Activitatea 5: Să dezvolte abilitatea Profesorii vor lucra în grupe
Activitate în grupe participanţilor de a colecta, mici pentru a dezvolta
mici pentru a interpreta şi prezenta informaţii strategii fezabile pentru
dezvolta strategii celorlalţi. situaţia personală a
fezabile pentru participanţilor care să îi ajute
situaţia personală Să ofere oportunităţi pentru a să descopere autentice voci
a participanţilor cunoaşte şi evalua munca rrome în comunitatea locală.
care să îi ajute să celorlalţi.
descopere
autentice voci Să ajute elevii să dezvolte
rrome în abilităţi de intervievare.
27
analitcă a
activitătilor
comunitatea locală.
Să colaboreze cu ceilalţi
privind elaborarea (on-line) a
unor afişe pentru expoziţie.
Să înveţe să proceseze şi să
rezume o cantitate mare de
informaţii.
Să câştige experienţă în
potrivirea unor texte, poze,
statistici şi ilustraţii.
ANEXE
Activitatea 2
Cineva ar putea crede că un modul privind cultura rromă va conţine cântece, poezii, artă
şi alte expresii culturale rrome. Fără îndoială, aceste expresii culturale sunt parte a
oricărei societăţi şi dezvăluie creativitatea comunităţilor de oriunde. Şi unele dintre
răspunsurile profesorilor în acest exerciţiu vor reflecta în mod sigur acest lucru. Cu
siguranţă, discuţia anterioară va evidenţia faptul că înţelegerea dinamicii culturii necesită
o discuţie mai aprinsă.
Există o varietate de probleme în oferirea unor perspective aupra unor noţiuni culturale
acceptate general, aşa cum găsim în multe dintre discuţiile despre cultură:
1. Astfel de perspective adesea pierd din natura dinamică a culturii şi faptul că ea este
în continuă schimbare.
2. Expresiile culturale pe care le vedem de multe ori în fillme sau piese de artă
reprezintă ceea ce societatea consideră “cultură acceptată”. Nu este întotdeauna
identică cu “cultura trăită” sau modul în care cultura este experimentată de către
persoanele care fac parte într-un mod din acea cultură. Modul în care cultura locală
este experimentată şi exprimată, precum şi procesele prin care este creată, pot fi
diferite de la ţară la ţară şi chiar de la oraş la oraş.
3. Persoanele care au origini culturale relativ similare vor aborda cultura proprie în
moduri variate şi cel mai probabil destul de diferit de cei care au alte origini culturale,
religioase şi etnice. Copiii şi adolescenţii, la fel şi femeile vor trăi în mod diferit viaţa
culturală.
4. Culturile nu există într-o formă pură sau izolate de alte culturi. Multe persoane cresc
fiind în contact cu mai multe culturi (de exemplu, copiii din căsătorii mixte). Cei care
provin dintr-o cultură minoritară, adeseori cunosc atât propria cultură, cât şi cultura
majorităţii.
5. Expresiile culturale nu se identifică cu cultura. Expresiile culturale reprezintă formele
28
cel mai vizibile ale culturii, dar există mult mai mult decît doar acestea.
29
Activitatea 3
Modelul Iceberg
http://www.dfait-maeci.gc.ca/cfsi-icse/cil-cai/magazine/v02n01/doc3-eng.pdf
Activitatea 4
Exemple autentice din cultura rromilor
By the long road

You rode on a troika with sleigh bells,
And in the distance lights flickered.
If only I could follow you now
I would dispel the grief in my soul!
By the long road, in the moon light,
And with this song that flies off, ringing,
And with this ancient, this ancient seven-string,
That has so tormented me by night.
But it turns out our song was futile,
In vain we burned night in and night out.
If we have finished with the old,
Then those nights have also left us!
Out into our native land, and by new paths,
We have been fated to go now!
...You rode on a troika with sleigh bells,
[But] you've long since passed by!
Sursa: http://www.pitt.edu/~slavic/sli/admin/by.html
Bare Droma
Bare droma, chaje me phírav, kaj tut, chaje, nashtig arakhav!
Bare droma, chaje me phírav, kaj tut, chaje, nashtig arakhav!
Refr.:
Te dikhesman, sar rovava, chumide man, tut mangava,
pala tute, chaje muri, zhanes me merava!
Te dikhesman, sar rovava, chumide man, tut mangava,
pala tute, chaje muri, zhanes me merava!
Duje ratyenc’ angl’ adi
somas ande khangeri.
Le Devleske me phendyom,
te zhutil, ke chorri som!
Chorri si e luma,
taj vi le manusha.
Numa o Del zhanel,
so kamel te kerel!
Sursa: http://ajdevla.wordpress.com (conţine o colecţie de cântece folk, majoritatea lor în
original şi altele traduse în engleză).
30
The Romany songstress from the Russian Gypsy
Her temples they are aching,
As if wine she had been taking;
Her tears are ever springing,
Abandoned is her singing!
She can neither eat nor nest
With love she's so distress'd;
At length she's heard to say:
"Oh here I cannot stay,
Go saddle me my steed,
To my lord I must proceed;
In his palace plenteously
Both eat and drink shall I;
The servants far and wide,
Bidding guests shall run and ride.
And when within the hall the multitude I see,
I'll raise my voice anew, and sing in Romany."
Sursa: http://famouspoetsandpoems.com/poets/cecilia_woloch/poems/22892
2002.
31
Modulul 5
Cultura şcolii – Arta şi diversitatea culturală
Francesca Gobbo, Universitatea din Torino
Sesiunii (Sesiunea 1) Teoria culturii şcolare

(Sesiunea 2) Formarea imaginii privind diversitatea culturală
rromă

(Sesiunea 2) 2 ore
Profesorii:
 Să înţeleagă că şcolile şi clasele sunt medii organizate şi
reglate prin modalităţi culturale, credinţe şi valori care
sunt ambele specifice contextelor şi sunt conectate la o
societate şi cultură mai largă.
 Să analizeze continuitatea sau discontinuitatea la
nivelurile micro- meso- şi macro sociocultural.
(Sesiunea 2)
Profesorii:
 Să reflecteze asupra modului în care NOI în anumite
momente ne-am imaginat sau am considerat cultura
altora în muzică, literatură, arte plastice şi filme, cu
referire specifică la populaţia rroma.
Modalităţile de (Sesiunea 1) În cerc, activitate pe grupe

organizare a grupului de (Sesiunea 2) În cerc, activitate pe grupe
participanţi
Materiale de studiu (Sesiunea 1) Fragmente sau capitole din cărţi privind
antropologia educaţiei cu referire la (i) conceptele educaţiei şi
conceptele şcolare în relaţia lor dialectică cu asimilarea
culturii; (ii) şcolile şi clasele ca fiind contexte culturale şi
organizaţionale. Capitole privind cercetarea etnografică a
teoriei continuităţii şi discontinuităţii culturale şi criticile aduse,
dar şi teoria cultural – ecologică (ex., clase în care sunt elevi
rromi şi- sau elevi imigranţi).
(Sesiunea 2) Roman, povestiri scurte, poezii, filme (video sau
dvd), muzică (Cd), tablouri privind populaţia rromă.
Structura sesiunii (Sesiunea 1) Introducere, activitate de reflecţii individuale şi
32
collective, activitate de grup, sesiune finală
(Sesiunea 2) Introducere, activitate de reflecţii individuale şi
collective, activitate de grup, sesiune finală.
Sesiunea 1: Cultura Şcolară

activitătilor
Introducere Prezentarea şcolilor şi Prezentarea
claselor ca fiind medii formatorului (propria
culturale, credinţe şi persoană şi modulul)
valori care sunt ambele şi aşteptările
specifice contextelor şi acestuia.
sunt conectate la o
societate şi cultură mai Prezentarea
largă. participanţilor şi
aşteptările acestora.
Să analizeze
continuitatea şi
discontinuitatea la
nivelurile
micro/meso/macro
socio-cultural.
Activitatea 1 Activitate de grup Activitate de grup: Experienţele şi
“Cultura şcolară şi Membrii grupului vor reflecţiile personale
organizarea socială”. descrie cunoştinţele ale participanţilor.
şi interacţiunile
Participanţii sunt invitaţi sociale care sunt Discuţii ale
să considere clasele adoptate în şcoli şi participanţilor şi
“medii culturale” şi să clase şi încercarea de evaluarea articolelor
descrie modul în care a interpreta modul în “Classroom Culture
este organizată care sunt raportate la and Social
activitatea la clasă, dimensiunea macro- Organization” de
aşteptările pe care le au, socială. Florio- Ruane,
regulile şi rolurile “School Climate and
adoptate, diferenţele Culture” de Wilson,
sesizate (dacă sunt), şi Corbett, Webb şi
modificările la nivelul “Language in
acestora luând în Education,
considerare modificările Changing Views of:
la nivelul populaţiei anthropological
şcolare. Perspectives” de
Gumperz.
[Bibliografie la
33
activitătilor
ANEXE]
Evaluare Feed-back din partea
finală participanţilor şi
reflecţii privind
modalitatea de a
dezvolta această
activitate în clasă.
Sesiunea 2: Arta şi diversitatea culturală

activitătilor
Introducere Prezentarea modului în Prezentarea Formatorul propune
care în diferite momente formatorului un roman, povestiri,
ne-am imaginat sau (propria persoană şi poezii, filme (pe
considerat cultura altor modulul) şi suport video sau
popoare în muzică, aşteptările acestuia. DVD), muzică (CD),
literatură, arte plastice şi tablouri referitoare
filme, cu referire specifică Aşteptările la populaţia rroma.
la populaţia rroma. participanţilor
Propunerile
alternative ale
participanţilor.
Materiale specifice
fiecărei ţări.
Activitatea 1 În funcţie de mijlocul
selectat (roman, muzică,
film etc), grupul de lucru
va fi organizat astfel încât
participanţii să discute şi
să interpreteze diferitele
reprezentări ale altora.
Evaluare Feed-back din partea
finală participanţilor şi
reflecţii privind
modalitatea de a
dezvolta această
activitate în clasă.
34
ANEXE
Bibliografie
Sesiunea 1
Florio Ruane S. 1994. Classroom Culture and Social Organization: Anthropological Study
of. In International Encyclopedia of Education 2: 796-807.
Gumperz J. J. 1994. Language in Education, Changing Views of: Anthropological

Perspectives. In International Encyclopedia of Education 6: 3235-38.
Wilson B. L., Corbett H. D. & Webb J. 1994. School Culture and Climate. In International
Encyclopedia of Education 9: 5206-52.
35
Modulul 6
Educaţie interculturală
Georgios Nikolaou, Universitatea Ioannina
Sesiunii (Sesiunea 1) Interculturalitate - Globalizare, societăţi

postmoderne, managementul diversităţii
(Sesiunea 2) Teoria interculturală: Principii, postulate, “Curs
intercultural”.
Durata sesiunii (Sesiunea 1) 2,5 ore

(Sesiunea 2) 2,5 ore
Profesorii:
 Să înţeleagă că diversitatea este o caracteristică comună
a majorităţii societăţilor.
 Să înţeleagă că formarea Naţiunilor Unite a rezultat din
Modernism şi Iluminism. Naţiunile Unite au fost fondate
din nevoia de omogenitate.
 Să ia în considerare diferitele modalităţi de integrare: “jus
sanguinis versus jus solis”.
 Să realizeze că actualele condiţii demografice,
geostrategice, politice şi culturale favorizează
evidenţierea diversităţii şi a dialogului dintre culturi.
 Să noteze limitele şi paradoxurile morale ale post-
modernismului.
 Să se afle în poziţia de a deosebi modul în care
diversitatea este abordată, iar aceasta este exprimată
prin modele diferite: asimilare, relativism cultural,
educaţie interculturală.
 Să realizeze diferenţa dintre educaţia multiculturală şi
cea interculturală.
(Sesiunea 2)
Profesorii:
 Să se familiarizeze cu principiile educaţiei interculturale:
empatie, solidaritate, respect intercultural, evitarea
gândirii naţionaliste.
 Să înţeleagă conceptele: paritate culturală, paritate la
nivel de domeniu educaţional şi cultural al unui individ,
oportunităţi egale, coeziune socială.
 Să noteze faptul că abilităţile interculturale necesită auto-
36
cunoaştere şi depăşirea propriilor stereotipuri.
 Să înţeleagă că stereotipurile şi prejudecăţile sunt
generate din neglijenţa cuiva şi îngrădesc comunicarea.
 Să înveţe să compună prin diversitate şi contraste.
Modalităţile de (Sesiunea 1) Această sesiune se va desfăşura sub formă de

organizare a grupului de prelegere, utilizând slide-uri. Astfel este preferată aranjarea
participanţi pe rânduri a scaunelor, cu faţa la ecran
(Sesiunea 2) Sesiunea nr.2 se va desfăşura sub forma unui
laborator - experiment. Se va începe în cerc, iar pe parcurs se
vor forma grupe de 4-5 persoane pentru exerciţii.
Materiale de studiu (Bibliografie comună pentru ambele sesiuni, surse citate sau
echivalente)
Articol: Nikolaou, G. 2007. Diversity and intercultural
education through the prism of critical theory: The Integration
School. Comparative and International Educational
Supervision 9: 79-106 (în greacă).
Texte suplimentare [ANEXE]
(Sesiunea 1)
 Grădina de flori (Fişă de lucru)
 Prezentare: Cunoaştere, valori şi abilităţi în Educaţia
Interculturală.
(Sesiunea 2)
 Prezentare: Educaţie Interculturală – Comunicare. Curs
Intercultural
 Incidente interculturale selectate: Studii de caz [ANEXE]
Structura sesiunii (Sesiunea 1)

Introducere (Ce este diversitatea?) (10 min)
Iluminism, modernism, Naţiuni Unite, Era Nouă, post-
modernism, globalizare şi caracteristicile sale (25 min.)
Realitatea demografică a Europei: un continent îmbătrânit:
necesitatea forţei de muncă (20 min.)
Realitatea multiculturală a ţărilor dezvoltate (20 min.)
Managementul diversităţii – proporţiile unei grădini de flori (15
min.)
Modele ale managementului diversităţii: asimilare, relativism
cultural, educaţie interculturală (30 min.)
Implicaţii educaţionale ale modelelor managementului
diversităţii (30 min.)
(Sesiunea 2)
Introducere: Teoria interculturală (15 min.)
Principiile educaţiei interculturale (20 min.)
Conceptele de paritate culturală şi capital cultural. Conceptul
egalităţii şanselor. (20 min.)
37
Lupta împotriva stereotipurilor şi prejudecăţilor (20 min.)
Cursul intercultural (20 min.)
Laborator: Incidente interculturale selectate: studii de caz (75
min.)
Sesiunea 1
Prezentare Obiective Procesul de Materiale Evaluare

a analitcă a predare suport pentru
activitătilor predare
Introducere Participanţii să Sesiunea începe Tablă, pentru
înţeleagă că cu întrebarea: Ce a scrie
diversitatea este este diversitatea? conceptele
o caracteristică principale.
comună a După o scurtă
majorităţii discuţie,
societăţilor. Ea concluzionăm că
se intensifică cu diversitatea
progresul culturii depinde de: etnie,
tehnologice, naţionalitate,
asimetria dintre limba, religie,
ţările clasă socială etc.
subdezvoltate şi Deci este norma
cele dezvoltate, şi nu excepţia.
imigraţia şi
trezirea
grupurilor
etnice.
Activitatea 1 Să înţeleagă că Se continuă cu Prezentare: Evaluare non-
formarea formularea Cunoaştere, standardizată
Naţiunilor Unite întrebărilor şi valori şi Observăm
a rezultat din discuţiile cu abilităţi în interesul şi
principiile participanţii. Educaţia dispoziţia
Modernismului Interculturală. participanţilor în
şi ale Nu este utilizată timpul
Iluminismului. metoda socratică, dezbaterii.
Naţiunile Unite încercând să nu
s-au format din fim foarte Încurajăm
nevoia de directivi. formularea
omogenitate. Prezentarea întrebărilor şi
Power Point exprimarea
Să ia în permite opiniilor.
considerare organizarea
diferitele tipuri discursului şi
de integrare “jus argumentarea.
38
sanguinis Nu se omite
versus jus încurajarea
solis”. formulării opiniilor
care generează
Să realizeze că dialogul În mod
actualele particular, se
condiţii insistă asupra
demografice, experienţei
geostrategice, personale.
politice şi Această parte
culturale este teoretică şi
favorizează dificilă. Vom fi
evidenţierea clari în exprimare
diversităţii şi a şi vom utiliza
dialogului dintre termeni
culturi. comprehensibili.
Să noteze În mod special,

limitele şi când prezentăm
paradoxurile tabele
morale ale post- demografice,
modernismului. acordăm timp
participanţilor
pentru comentarii
şi concluzii.
Insistăm asupra
diferenţei dintre
omul modern şi
post- modern.
Activitatea 2 Să se afle în Propunem Utilizăm Evaluare
poziţia de a utilizarea fişei de analogia nestandardizată
deosebi modul lucru (sau grădinii de Observăm
în care brainstorming flori pe o fişă varietatea
diversitatea este dacă grupul este de lucru. alternativelor
abordată, iar mare). Utilizăm Pentru propuse I
aceasta este analogia “Grădina conceptele şi evaluăm
exprimată prin de flori”. Îi termenii de capacitatea de a
modele diferite: întrebăm pe bază utilizăm corela aceste
asimilare, participanţi ce ar prezentarea alternative cu
relativism face într-o Power Point realitatea
cultural, grădină de flori cu Cunoaştere, socială.
educaţie trandafiri roşii, valori şi
39
interculturală. unde din loc în abilităţi în Examinăm
loc apar lăstari de Educaţia gradul în care
Să diferenţieze trandafiri galbeni, Interculturală. participanţii
între educaţia albi sau recunosc
multiculturală şi portocalii. Ce modelul de
cea alternative au? management al
interculturală. diversităţii
Analizăm parcurs în
conceptele: şcoala lor şi
asimilare, dacă se află în
multiculturalitate postura de a
derivată din putea
relativism documentat un
cultural, astfel de
interculturalitate. diagnostic.
Insistăm asupra Evaluare

diferenţei dintre standardizată
multiculturalitate Cerem
(unde nu există participanţilor să
interacţiune între menţioneze pe o
diferitele grupuri) fişă de lucru
vs. diferenţele
interculturalitate dintre relativism
(unde diferite cultural şi
grupuri interculturalitate.
interacţionează
între ele).
Evaluare Să înţeleagă că Discuţii şi Power Point Activitate de
finală dialogul dintre prezentări ale şi tablă grup, grupe
diversitate şi concluziilor, formate din câte
interculturalitate utilizând Power trei persoane,
este legat de Point. cu tema: Cum
noua pot eu să
conjunctură promovez
internaţională. principiile
Caracterizată de interculturalităţii
globalizare. în şcoala mea:
măsuri specifice
Să diferenţieze şi practice.
între diferitele
modele de
management a
40
diversităţii.
Să diferenţieze
între relativism
cultural şi
interculturalitate.
Să cunoască
implicaţiile
educaţionale ale
fiecărui model
Sesiunea 2
Prezentarea Obiective Procesul de Materiale Evaluare

analitcă a predare suport pentru
Introducere Participanţii vor Dialog şi
face legătura notarea
cu sesiunea întrebărilor
anterioară.
Activitatea 1 Să se Se discută Utilizăm slide- Evaluare
familiarizeze cu termenii urile nestandardizată
principiile empatie, prezentării: Se evaluează
educaţiei solidaritate, Educaţie posibilitatea ca
interculturale: respect Interculturală- participanţii să
empatie, intercultural, Comunicare. găsească exemple
solidaritate, naţionalism vs. Curs care corespund
respect patriotism. Intercultural. conceptelor
intercultural, Cerem învăţate din viaţa
evitarea unei participanţilor profesională şi
gândiri să ofere socială. Este un
naţionaliste. exemple. vocabular
important pentru a
Să înţeleagă Analizăm înţelege conceptele
conceptele: termenii de abordate.
paritate paritate a
culturală, culturilor şi
paritate în capitolul
domeniul educaţional -
cultural şi cultural. Se face
educaţional al diferenţiere
41
persoanei, între paritate şi
oportunităţi egalitate.
egale,
coeziune Se discută
socială. conceptul de
oportunităţi
egale.
Egalitatea
burghezilor
iacobini şi
egalitate
compensată. Se
oferă exemple.
Activitatea 2 Să noteze Utilizând Power Prezentare
abilităţile Point Power Point:
interculturale prezentăm Curs
care necesită Cursul Intercultural
auto - Intercultural, un
cunoaştere şi model de
depăşirea comunicare
propriilor interpersonală,
stereotipuri. care se
bazează pe
Să înţeleagă că combaterea
stereotipurile şi stereotipurilor şi
prejudecăţile a prejudecăţilor.
sunt generate Fiecare slide
din neglijenţa conţine link-uri
celuilalt şi care fac
îngrădesc legătura cu
comunicarea. termeni care se
discută cu
participanţii,
îmbogăţind
dialogul cu
exemple.
Ne axăm pe
faptul că
Educaţia
Interculturală nu
îşi propune să
schimbe
42
persoana, ci din
contră încearcă
să creeze
condiţii pentru o
colaborare
optimă.
Demonstrăm că
fiecare etapă a
cursului
intercultural
este o condiţie
pentru
următoarea.
Vom parcurge
acest demers
de la sfârşit la
început şi vom
observa că
fiecare etapă
este un rezultat
al etapei
anterioare.
Activitatea 3 Să observe că Workshop: Foi albe tip A3 Evaluare
abilităţile Urmărim pe care se nestandardizată
interculturale instrucţiunile notează ideile Ne axăm pe
necesită auto - activităţii: participanţilor. calitatea colaborării
cunoaştere şi Incidente dintre membrii
depăşirea interculturale Un panou pe grupului.
propriilor selectate: studii care să se
stereotipuri. de caz pună foile. Subliniem
[ANEXE] acurateţea analizei
Să înţeleagă că Tablă precum şi
stereotipurile şi Activitatea este posibilele justificări
prejudecăţile desfăşurată pe propuse privind
sunt generate grupe. atitudinile
de neglijenţa persoanelor
persoanei ţi menţionate în
îngrădesc studiile de caz.
comunicarea.
Evaluăm
Să înveţe cum posibilitatea de a
să compună depăşi propriile
prin diversitate credinţe culturale.
43
şi contraste.
Evaluare finală Să se Discuţii privind Evaluare

sensibilizeze în impresiile standardizată
ceea ce despre modulul Scrierea unui
priveşte specific. Cum raport care se va
aspectele cred că s-au referi la experienţa
legate de schimbat şi cum personală şi
diversitate pot fi acestea participant.
transformate în
Să exercite activitatea Marcarea ideilor
auto - critica în didactică? preconcepute şi a
ceea ce erorilor.
priveşte
propriile Ar fi abordat în
comportamente mod diferite
şi poziţii. problema şi de ce?
Să fie capabili
să transforme
formarea
interculturală în
abilităţi
intercutlurale şi
eficienţă
didactică.
ANEXE
Texte suplimentare
Campbell, A. 2000. Cultural identity as a social construct. Intercultural Education 11, no

1: 31-39.
Le Roux, J. 2002. Effective educators are culturally competent communicators.

Intercultural Education 13, no 1: 37-48.
Nederveen Pieterse, J. 2002. Globalization and human integration: we are all migrants.
Futures 32: 385-398.
Xu, S. 2001. Critical Pedagogy and Intercultural Communication: creating discourses of
44
diversity, equality, common goals and rational-moral motivation. Journal of Intercultural
Studies 22, no 3: 279-293.
45
Sesiunea 1
Activitatea 2
Definiţii ale educaţiei interculturale

Educaţia Interculturală este definită de către Consiliul Naţional pentru Curriculum şi
Evaluare ca fiind:
“…educaţia care respectă,celebrează şi recunoaşte normalitatea diversităţii în toate
ariile vieţii umane. Sensibilizează elevii cu ideea că oamenii au dezvoltat în mod natural
o serie de diferite moduri de viaţă, tradiţii şi perspective asupra lumii, şi prin această
complexitate a vieţii umane ne îmbogăţeşte pe noi toţi. Este educaţia care promovează
egalitatea şi drepturile omului, combate discriminarea nedreaptă şi promovează valorile
pe care se construieşte egalitatea.” (NCCA, Ireland, 2005: 3).
Conform Irish National Teachers' Organisation (INTO), educaţia interculturală este de

asemenea, “…respectarea diferenţelor culturale şi promovarea anti-rasismului, nu numai
o cunoaştere a culturilor variate. Îşi doreşte să combată ideile preconcepute şi
stereotipurile negative ale diferitelor culturi, religii şi naţionalităţi şi caută să dezvolte o
apreciere a altor culturi în contextul unei aprecieri critice ale culturilor locale- Irlandeze.
Educaţia Interculturală celebrează aspectele pozitive ale diversităţii culturale la fel cum
atrage atenţia asupra diferenţelor de putere dintre grupuri şi societăţi”. (INTO, 2002).
Ce este educaţia interculturală?

Educaţia Interculturală
 Se referă la dezvoltarea înţelegerii privind diferitele culturi, sistem de valori, şi
sistemele politice şi sociale.
 Se referă la înţelegerea diferenţelor şi similarităţilor dintre culturi, sistem de valori,
sisteme politice şi sociale
 Se referă la înţelegerea diversităţii în toate formele sale, atât la nivel local, cât şi la
nivel global
 Se referă la dezvoltarea respectului pentru diversitate
 Se referă la înţelegerea diversităţii
 Se referă la înţelegerea cauzelor şi efectelor rasismului şi a discriminării în toate
formele sale
 Se referă la dezvoltarea dorinţei de a interacţiona cu persoane din diferite culturi,
religii, origini, mod de viaţă, perspective etc. Se referă la combaterea stereotipurilor,
a biasărilor şi prejudecăţilor.
Sesiunea 2
Activitatea 3
Incidente interculturale selectate şi propuse de S. Paul Verluyten, Universitatea Antwerp.

Formatorii pot utiliza exemple adecvate contextului cultural propriu.
Instrucţiuni: Atribuiţi un scenariu fiecărui elev (fără informaţiile scrise cu font italic). Elevii
vor discuta comportamentele descrise în scenarii utilizând un limbaj non- peiorativ şi
46
critic. În final, oferiţi informaţiile de care elevii au nevoie (scrise cu font italic) pentru a
înţelege scenariul. Elevii vor discuta pornind de la întrebarea aflată la sfârştul fiecărui
scenariu şi vor descrie propriile lor convingeri culturale. Activitatea se desfăşoară mai
bine pe echipe formate in cadrul clasei.
Scenariul 1
Am stat trei luni în SUA. Două săptămâni mi-am revenit din şocul cultural, eram
pentru prima oară într-o ţară vorbitoare de limba engleză şi era greu pentru mine să
vorbesc în engleză.
Un incident a avut loc după câteva săptămâni. Ne-am dus la o petrecere. Casa
unde a avut loc petrecerea era pe o stradă lăturalnică. După un timp am descoperit (cu
alte două persoane din Cehia) că în faţa casei era un alt student care avea grijă ca
persoanele să nu iasă în stradă cu un pahar de bere sau vin. Mai târziu, am aflat că
există multe interdicţii ciudate în SUA precum interdicţia de a bea bere în parc sau spatiu
de picnic, şi multe altele….(Mariana L., Slovakia, despre prima vizită în SUA)
Notă
 În Europa, nu există un stigmat moral asociat cu consumarea băuturilor alcolice, aşa
cum este în SUA. Cum comentaţi aceste diferenţe?
Scenariul 2
În vara anului 1984 eram într-o vacanţă cu tatăl meu în Bulgaria. Am locuit la o
familie şi într-o seară i-am invitat să mergem împreună să bem o cafea. Au răspuns da
(da), dar şi-au întors capul de la stânga la dreapta, ca şi cum ar fi pus “nu”. Am fost
surprinşi pentru că nu am înţeles ce spuneau. Nu ştiam dacă invitaţia a fost acceptată
sau nu. (Natalia B., Cehia, despre o vizită în Bulgaria)
Notă
 În mai multe ţări balcanice, inclusiv Grecia şi Bulgaria, persoanele dau din cap de la
stânga la dreapta pentru a spune “da”. Pentru a spori dificultatea, ridică din cap
pentru a spune “nu”. Cum aţi spune “da” sau “nu” în Grecia.
Scenariul 3
În vara anului 1992, am fost în Agadir, Maroc, cu un prieten care s-a născut în
Belgia, al cărui tată era însă marocan. Am fost invitaţi la cină cu câteva din rudele sale.
Mi-a spus înainte că va trebui să mâncăm cu mâna. Am simţit la un moment dat că am
făcut ceva teribil greşit. Prietenul meu a observat că mănânc cu mâna stângă şi mi-a
atras atenţia, în olandeză, să mănânc cu mâna dreaptă, după care totul a decurs
normal. (Koen C., Belgium, in Morocco)
Notă
 În ţările arabe oamenii folosesc trei degete de la mâna dreaptă pentru a mânca. În
multe ţări musulmane folosirea mâinii stângi este interzisă pentru atingerea mâncării
şi a oamenilor.
47
 Aţi putea să mâncaţi în timp ce folosiţi doar trei degete de la mână)
 Vi s-a spus să daţi întotdeauna mâna dreaptă pentru a saluta? De ce credeţi că nu
se face acest lucru cu mâna stângă?
Scenariul 4
În Italia nu este neobişnuit ca bărbaţii să se sărute pe ambii obraji, mai ales cu
ocazia zilelor de naştere sau alte sărbători, sau dacă se reîntâlnesc după o lungă
perioadă de timp. În timp ce am fost în Anglia, am dorit să urez unui prieten Crăciun
Fericit şi m-am apropiat ca sa îl sărut. S-a dat în spate împietrit. (Ignazio M., Italy, in
Anglia)
Notă
 Comportamentele de atingere (inclusiv strângeri de mână sau sărut) sunt specifice
culturii. În multe ţări mediteraneene, doi bărbaţi se pot pupa, îmbrăţişa sau ţine de
mâna în public.
 Există vreo situaţie în care doi bărbaţi se pot îmbrăţişa în public în ţara
dumneavoastră? În Europa de Nord, dacă la un meci de fotbal se marchează un gol,
acest comportament este acceptabil)
Scenariul 5
Am avut şansa de a petrece două săptămâni în Cape Town, Africa de Sud. Am
plecat acolo cu Aldo, un italian care nu vorbea limba engleză. Aldo mi-a spus că pentru
aniversarea a 25 de ani de căsătorie va cumpăra un diamant pentru soţia lui şi miâa
propus să fiu translator la întâlnirea dintre el şi vânzător. Cumpărarea unui diamant nu e
un lucru uşor. Trebuie să cunoaşti multe caracteristici: mărime, puritate etc. am petrecut
mai multe ore inspectând diferite diamante. După trei ore Aldo era pe punctul de a alege
diamantul pe care dorea să îl cumpere, dar vroia să ştie mai multe detalii. Deodată
vânzătorul ne-a anunţat că nu mai are timp, chiar când eram pe punctul de a încheia
afacerea. Aldo s-a supărat i am plecat din magazine fără să cumpărăm ceva. Apoi Aldo
mi-a spus că oricum era hotărât să nu cumpere de la acest vânzător, motivul fiind acela
că acesta nu l-a privit în ochi. (Mario P., Italia, în Africa de Sud.)
Notă
 În unele culturi cumpărarea unui obiect dintr-un magazin este un eveniment social,
dar şi o tranzacţie comercială. În unele culturi este doar o tranzacţie. Timpul nu este
trăit la fel în toate culturile. Onestitatea şi corectitudinea sunt transmise prin contactul
vizual şi o stângere de mână fermă. În alte culture un vânzător nu îndrăzneşte să
stabilească contactul vizual cu cumpărătorul şi cu siguranţă nu îi va strânge mâna
foarte ferm. Cum aţi reacţiona dacă vânzătorul devine nerăbdător în timp ce încercaţi
să cumpăraţi ceva? Ce simţiţi, când în timpul unei conversaţii, interlocutorul evită
contactul vizual?
48
Modulul 7
Managementul clasei şi strategii de predare-învăţare
Gill Crozier, Universitatea Roehampton,

Jane Davies şi Kim Szymanski, Universitatea Sunderland
Sesiunii Două sesiuni legate sau două sesiuni de sine stătătoare

(Sesiunea 2) 2 ore
Profesorii:
 Să conştientizeze existenţa diferitelor strategii de predare-
învăţare care intensifica incluziunea în comunitatea de
învăţare.
 Să-şi dezvolte capacitatea de înţelegere şi abordare empatică
a experienţelor şcolare ale copiilor de etnie rromă.
 Să-şi dezvolte capacitate de eliminare a stereotipiilor.
 Să dezvolte stategiile de abordare a rasismului, a atitudinilor
maracate de prejudecăţi şi a potenţialelor conflicte.
(Sesiunea 2)
Profesorii:
 Să conştientizeze problematica limbajului în realţie cu
posibilitatea ameliorării experienţelor de învăţare în general.
 Să identifice şi să utilizeze, în şcoală şi în clasă, modalităţi de
exprimare care întăresc incluzivitatea contextului şcolar şi care
reduc conflictele şi comportamentele indezirabile asociate
acestora.
 Să ia decizii adecvate legate de utilizarea unor materiale
tipărite ca surse de învăţare, dar, de asemenea, şi ca
modalităţi de întărire a respectului pentru multilingvism şi a
sentimentul de apartenenţă (de exemplu: care sunt cele mai
importante cuvinte care facilitează înţelegerea şi exprimarea
curentă în diferite limbi, cum ar fi: sală de mese, garderobă,
ceas, “bine ai venit” etc.
Modalităţile de Grupuri mici compuse din 2-4 adulţi

organizare a
grupului de
participanţi
49
Materiale de studiu Elaborarea unei liste a caracteristicilor mediului incluziv al clasei şi
a unei formular de listare, principiile cheie [ANEXE]
Utilizarea textelor pentru copii: cărţi de poveşti, postere şi web site-
uri cum ar fi:
http://www.newburzpark.redbridge.sch.uk/langofmonth/index.html
Viniétă [ANEXE]
Structura sesiunii (Sesiunea 1) Clasa incluzivă. Abordare generală a importanţei

diferitelor strategii de predare-învăţare care accentuează
incluziunea în cadrul comunităţilor de învăţare: activitate, discuţii,
activităţi în completare. Înţelegerea comportamentului: introducere
viniételor: activitate, discuţii, activitate în completare.
(Sesiunea 2) Abordare generală a importanţei limbajului şi a
modului cum acesta este utilizat pentru realizarea unor scopuri
specifice legate de identitate; prezentarea principiilor cheie;
discuţii, extensie. Introduce web site-ul; introducerea întrebărilor pe
care se fundamenteză activitatea, activitate, discuţii, activitate în
completare.
Sesiunea 1
Prezentarea Obiective Procesul de predare Materiale Activităţi

analitcă a suport pentru complementare
1.A. Clasa Să 1A. Elaborarea
incluzivă conştientizeze unei
existenţa liste a
şi diferitelor caracteristicilor
strategii de mediului
1. B. Înţelegerea predare- incluziv al
comportamentului învăţare care clasei şi a
intensifica unui formular
incluziunea în de listare,
comunitatea principiile
de învăţare. cheie
[ANEXE]
Să-şi dezvolte
capacitatea de 1.B. Viniétă
înţelegere şi [ANEXE]
abordare
empatică a
experienţelor
şcolare ale
copiilor de
etnie romă.
50
Să-şi dezvolte
capacitate de
eliminare a
stereotipiilor.
Să dezvolte
stategiile de
abordare a
rasismului, a
atitudinilor
maracate de
prejudecăţi şi
a potenţialelor
conflicte.
Activitatea 1.A. În cadrul acestei Se solicită
activităţi, participanţii fiecărui
sunt solicitaţi să se participant să
raporteze la moul în aleagă o strategie
care, în actvitatea pe care să o
curentă, răspund implementeze
nevoii de creare a înaintea sesiunii
mediului de învăţare următoare.
incluziv. După
discuţia iniţială, Alocă timp pentru
acestora li se solicită discuţii /feedback
să copleteze cu privire la
formularul de listare implementarea în
[ANEXE] care practică a
implică gândirea conţinutului
unor strategii prin sesiunii
care se acordă anterioare, la
suport diferitelor începutul sesiunii
categorii de copii ce următoare sau se
pot fi consideraţi ca alocă un anumit
având nevoi timp, între
adiţionale. Aceste sesiuni, pentru ca
categorii pot include: participanţii să
copii a căror limbă poată discuta cu
maternă nu este alţi profesorii
limbă utilizată în despre
şcoală, copii cu funcţionalitatea
aptitudini speciale, cestor conţinuturi
copii talentaţi, copii în practica
51
cu nevoi speciale în instructiv-
domeniul dezvoltării educativă.
comportamental-
emoţionale, în
domeniul dezvoltării
sociale, copii cu
dizabilităţi fizice
inclusiv senzoriale,
copii cu dizabilităţi
de vorbire şi de
comunicăre,
dificultăţi de învăţare
etc.
Participanţii sunt
reflecteze asupra
asupra gradului în
care categoriile de
mai sus sunt
relaţionate cu cea a
copiilor de etnie
romă din şcolile
unde participanţii îşi
desfăşoară
activitatea.
Apoi, aceştia pot

lucra în grupuri
pentru a încerca să
dezvolte strategii
prin intermediul
cărora pot fi spijinite
categoriile de copii
din fiecare dintre
categoriile
menţionate.
Se distribuie
participanţilor lista
caracteristicilor
mediului incluziv al
clasei [ANEXE] şi
sunt rugaţi să
52
compare strategiile
elaborate de ei cu
cele prezentate în
fişă, căutâd să
răsundă unor
întrebări d tipul:
Ce similarităţi şi ce
diferenţe s-au
identificat? Care
este opinia
participanţilor cu
privire la aceste
diferenţe sau
discrepanţe?
Ce dificultăţile pot să
apară în ceea ce
priveşte dezvoltarea
şi implementarea
acestor strategii?
Cât timp este

necesar: Discutarea
strategiilor.
Formatorul oferă
consulataţii şi
ghidare pe baza
răspunsurile
profesorilor.
Activitatea 1.B. În cadrul acestei Viniétă Solicită fiecărui
activităţi, [ANEXE] participant, după
paticipanţilor le sunt modelul utilizat în
oferite scenarii care cadrul acestei
constitue baza sesiuni, să
pentru discuţii- prezinte o situţie-
fiecare dintre aceste problemă din
scenarii prezintă domeniul
probleme raportate managementului
de către profesori în comportamentului
cadrul Studiului de (situaţie problemă
evaluare a nevoilor. cu care se
confruntă în
După citirea practică) şi
secenariilor, strategiile de
53
particpanţii sunt intervenţie pe
rugaţi să răspundă care le utilizează.
următoarelor Se solicită
întrebări: participanţilor să
 Care sunt să pună în
elementele cheie? practică una sau
 Ce strategii pot fi două ditnre
utilizate pentru strategiile
rezolvarea prezentate, până
problemei? la următoarea
 Care ar fi sesiune.
rezultatul ideal?
Alocă timp pentru
Cât timp este discuţii /feedback
necesar: Discutarea cu privire la
răspunsuilor implementarea în
profesorilor la practică a
problemele conţinutului
prezentate în sesiunii
scenarii, discutarea anterioare, la
deciziilor şi începutul sesiunii
strategiile următoare sau se
prezentate. alocă un anumit
Formatorul oferă timp, între
sfaturi şi ghidare pe sesiuni, pentru ca
baza răspunsurilor participanţii să
profesorilor. poată discuta cu
alţi profesorii
despre
funcţionalitatea
cestor conţinuturi
în practica
instructiv-
educativă.
Sesiunea 2

Activitatea 2.A. Activitate în grupuri Principii cheie Identifică strategii
mici: [ANEXE] care pot fi
54
se identifică grupurile implementate.
care vorbesc limba
dominantă ca a doua Alocă timp pentru
limbă; se identifică discuţii /feedback
implicaţiile practice cu privire la
ale acestei realităţi, implementarea în
avându-se în vedere practică a
inclusiv alte limbi conţinutului
vorbite de anumiţi sesiunii
copii. anterioare, la
începutul sesiunii
Abordarea problemei următoare sau se
statutului superior alocă un anumit
atribuit anumitor limbi timp, între
în raport cu altele şi, sesiuni, pentru ca
de asemenea, participanţii să
sublinierea poată discuta cu
importanţei alţi profesorii
identificarea profilului despre
fiecărui copil în ceea funcţionalitatea
ce priveşte limba cestor conţinuturi
vorbită şi a în practica
importanţei eliminării instructiv-
raportării la educativă.
presupunuri în ceea
ce priveşte utilizarea Aplicarea în
unei anumite limbi de practică a ideilor
către fiecare copil. şi principiilor
elaborate.
Profesorilor li se
solicită ca, lucrând în
perechi sau în grupuri
de câte trei persoane,
să analizeze
implicaţiile practice
ale principiile
prezentate (document
ataşat): exemple de
situaţii care
demonstrează
respectarea /
implementarea în
practică a principiilor,
55
exemple de
oportunităţi pentru
implementarea
practică a principiilor
(sau de
situaţii/realităţi ce
limitează
implementarea
acestora), oportunităţi
legate de
Curriculum-ul
Naţional şi Strategiile
de predare- învăţare
promovate (specifice
fiecărei ţări).
Cât timp este

necesar:
Răspunsurile sunt
discutate în grup, de
către toţi participanţii;
formatorul va oferi
răspunsuri în acord
cu conţinuturile
discutate de către
participanţi.
Activitatea 2.B. Să identifice şi Profesorii discută Utilizarea Activitate în
să utilizeze, în ariile din şcolile lor textelor pentru completare
şcoală şi în unde pot să fi utilizate copii: cărţi de
clasă, denumiri, indicaţii, poveşti, Să implementeze
modalităţi de marcaje în mai multe postere şi web aceste idei.
exprimare care limbi. Care sunt site-uri cum
întăresc limbile ce se vor avea [ANEXE]
incluzivitatea în vedere? Este
contextului important ca toate
şcolar şi care limbile să fie utilizate
reduc în toate situaţiile?
conflictele şi Activitate practică –
comportament Cum se pot obţine
ele indezirabile traduceri ale
asociate termenilor?
acestora.
56
Să ia decizii
adecvate
legate de
utilizarea unor
materiale
tipărite ca
surse de
învăţare, dar,
de asemenea,
şi ca modalităţi
de întărire a
respectului
pentru
multilingvism şi
a sentimentul
de apartenenţă
(de exemplu:
care sunt cele
mai importante
cuvinte care
facilitează
înţelegerea şi
exprimarea
curentă în
diferite limbi,
cum ar fi: sală
de mese,
garderobă,
ceas, “bine ai
venit” etc.
Profesorii
elaborează un
Proiect pentru
o lecţie ce
presupune
crearea de
către copiii a
unei
înregistrări
video sau
pregătirea unei
broşuri folosind
57
indicaţiile
oferite pe web
site (ex. Cine
vorbeşte
aceeaşi limbă
ca şi mine?
Primele
cuvinte? Învaţă
mai mult! etc.)
Această
activitate ar
putea, de
asemenea, să
fie direcţionată
spre implicare
părinţilor în
activităţi
desfăşurate
împreună cu
copiii în clasă.
Activităţile pot
fi focalizate pe
toate limbile şi
dialectele
utilizate în
şcoală şi
localitate.
Nelimitat:
Discutarea
rezultatelor
colaborări.
58
ANEXE 1a
Sesiunea 1
Activitatea 1A
Crearea unui mediu de învăţare incluziv

Utilizând tabelul de mai jos, listaţi şi discutaţi strategiile pe care le puteţi utiliza pentru a
răspunde nevoilor particulare ale unor categorii de elevi. Notaţi în coloanele libere alte
strategii pe care le puteţi utiliza pentru a răspunde în mod specific altor nevoi ale copiilor
de etnie romă.
În cazul în care limba maternă a elevilor este În cazul elevilor cu aptitudini speciale şi a
alta decât limba utilizată în cadrul procesului elevilor talentaţi:
instructiv-educativ:
 Se utilizează o multitudine de suporturi 
vizuale şi materiale ( ex. imagini video,
hărţi, desene, picturi etc. ).












Pentru a sprijini dezvoltarea comportamentală, emoţională şi socială a elevilor:


59
În cazul elevilor cu nevoi speciale în În cazul elevilor cu dizabilităţi fizice, inclusiv a
domeniul limbajului şi comunicării: celor cu afecţiuni senzoriale
 
 
 
 
 
 
 
În cazul elevilor cu dificultăţi cognitive, cu Oricare altă arie particulară de nevoi specifice
dificulăţi de învăţare moderate şi cu dificultăţi de elevilor de etinie romă (formatorul va decide
învăţare specifice: şi va include categorii adiţionale dacă se
consideră că acestea sunt adecvate).
 
 
 
 
 
 
 
60
ANEXE 1b
Crearea unui mediu de învăţare incluziv
Lista strategiilor
NB Lista strategiilor de mai jos nu este considerată a fi exhaustivă. Considerăm că
există şi alte strategii care îşi dovedesc funcţionalitatea în cadrul activităţilor desfăşurate
de dumneavoastră, în contexte particulare sau în cazul unor anumiţi elevi. Puteţi utiliza
următoarele sugestii ca bază pentru discuţii şi comparaţii.
În cazul în care limba maternă a elevilor este alta În cazul elevilor cu aptitudini speciale şi a elevilor
decât limba utilizată în cadrul procesului instructiv- talentaţi:
educativ:
 se utilizează o multitudine de indicii vizuale şi  utilizarea unei multitudini de sarcini de
obiecte ( ex. imagini video, hărţi, desene, invăţare care presupun construirea
picturi etc.) răspunsului
 denumiri utilizate în clasă în cele două limbi  oferirea de oportunităţi pentru utilizarea
 utilizarea unei baze de cuvinte în cele două principiilor derivate din teoria inteligenţelor
limbi şi a dicţionarelor bilingve multiple
 organizarea de activităţi în colaborare /  dezvoltarea operaţiilor superioare ale gândirii
cooperare, activităţi care implică exprimarea ( ex. explorarea, reflectarea, evaluarea,
orală şi jocul de rol desfăşurat împreună cu predicţia)
colegii  introducerea unor sarcini de învăţare care
 oferirea de suport pentru activităţile de scriere reprezintă provocări pentru elevi (e. limită de
prin utilizarea diagramelor / organizatorilor timp, limită de cuvinte)
cognitivi şi a repere grafice care ajută la  dezvolatrea abilităţilor analitice
înţelegerea sarcinii de lucru (ex.prezentarea de rapoarte de cercetare /
 modelarea trăsăturilor cheie ale limbajului şi investigaţie)
structurarea acestora pe baza demonstraţiei  elaborarea unei lucrări de control, puzzle, a
 oferirea de oportunităţi pentru extinderea unei situaţii problemă care constituie
activităţilor de învăţare ( ex. corespondenţa conţinutul unei activităţi săptămânale
propoziţiilor, secvenţializare)  crearea de oportunităţi pentru activităţi în
 se oferă oportunităţi pentru ca elevii care cooperare, jocurile de rol sau activităţi
vorbesc limba de predare ca a doua limbă să independente incitante
interacţioneze verbal cu ceilalţi elevi  oferirea posibilităţii de a alege modalitatea de
 plasarea elevilor care vorbesc limba de a-şi prezenta rezultatele activităţilor lor (ex.
predare ca a doua limbă în grupuri suport jurnale, rapoarte asupra articolelor din ziare,
care să aibă în compoziţie şi colegi care interviuri, prezentări audio / vizuale sau
scriu şi citesc foarte bine şi care pot modela grafice)
abilităţile legate de utilizarea celei de a doua  căutarea de oportunităţi pentru ca elevii să
limbi, în folosul elevilor care au nevoi de poată realiza sarcinile de învăţare trecând
suport peste anumite etape sau abordând un
 oferirea de oportunităţi de utilizare a limbii demers simplificat
materne pentru, transferând apoi informaţia în  oferirea de suport emoţional
limba de predare
 utilizarea materialelor adecvate şi a
personalului adecvat în vederea evaluării
progreselor înregistrate în domeniul abilităţilor
de utilizare a limbii
61
Pentru a sprijini dezvoltarea comportamentală, emoţională şi socială a elevilor:
 surprinderea situaţiilor în care copiii manifestă comportamente dezirabile şi accentuarea aspectelor
pozitive
 distribuirea de responsabilităţi copiilor în vederea ameliorării stimei de sine
 îndreptarea copiilor spre codul de comportament al clasei, regulile clasei şi utilizarea cu
consecvenţă a acestora
 utilizarea unui fond muzical care induce calmul în vederea ameliorării rezultatelor activităţii, acolo
unde este posibil
 proiectarea unor pauze scurte între sarcinile de învăţare destinate realizării unor exerciţii de
„ gimnastică a minţii”
 crearea de oportunităţi pentru activităţi de învăţare experienţială, utilizarea TIC şi tehnologiei
multimedia
 utilizarea unor locaţii diferite şi a unor modalităţi diferite de aşezare în clasă a elevilor pentru
realizarea diferitelor activităţi
 alocarea unor momente de „time-out” sau a unor perioade de relaxare „cooling-off”
 crearea unui mediu de învăţare pozitiv, caracterizat de abordări ce elimină blamare, promovează
respectul mutual şi expectanţe ridicate
 comunicare cu copiii într-o manieră calmă, clară, utilizând contactul vizual şi evitând confruntarea
 ascultarea copiilor, oferirea şansei ca fiecare copil să explice motivaţia manifestării unui
comportament indezirabil
 utilizarea umorului, în mod pozitiv, pentru a detensiona orice confruntare
 exprimarea instrucţiilor, rutinelor şi a regulilor în forme scurte, precise şi pozitive
 utilizarea unor întrebări de tipul CUM, DE CE, CE pentru a facilita menţinerea copiilor ancoraţi în
sarcină
 a permite copiilor să facă alegeri comportamentale dezirabile pentru ei înşişi
În cazul elevilor cu nevoi speciale în domeniul În cazul elevilor cu dizabilităţi fizice, inclusiv a
limbajului şi comunicării: celor cu afecţiuni senzoriale:
 utilizarea unor propoziţii mai scurte  profesorul trebuie să se asigure că elevii pot
 exprimarea clară şi evitarea vorbirii accelerate vedea tabla, ecranul televizorului sau al
 utilizarea activităţilor în perechi, unul dintre computerului
copii având performanţe foarte bune în  asgurarea unei iluminări adecvate a sălii de
utilizarea limbajului astfel încât acesta să clasă (ex. utilizarea perdelelor pentru a evita
poată constitui un model pentru celălalt şi excesul de lumină, rearanjarea mobilierului
utilizarea grupurilor de prieteni pentru în clasă etc.)
acordarea de suport  profesorul trebuie să se asigure că se poată
 transmiterea către copii a unor mesaje simple deplasa în jurul copiilor care utilizează
pe care aceştia, la rândul lor, să le transmită scaune cu rotile
altor colegi sau educatorilor (verbale sau  asigurarea accesului la toate resursele
scrise) destinate activităţii de învăţare şi indicare
 utilizarea întrebărilor deschise clară a utilităţii acestora
 citirea cu voce tare şi utilizarea comentariilor  utilizarea textelor scrise cu litere suficient de
pentru ameliorarea abilităţilor de ascultare ale mari sau punerea textelor pe suport audio
copiilor  crearea unei atmosfere de lucru calde şi
 utilizarea discuţiilor şi reperelor vizuale pentru calme
a oferi suport pentru comunicare  adaptarea mobilierului în acord cu nevoile
 utilizarea unor elemente de recuzită pentru a copiilor cu dizabilităţi
încuraja copii să comunice mai mult (ex.  delimitarea, în interiorul clasei, a unor arii
telefoane, mijloace de înregistrare audio sau unde se păstrează liniştea, arii lipsite de
video, cameră digitală) stimuli pe care elevii să le poată utiliza când
62
 angajarea copiilor în activităţi de au nevoie
secvenţializare şi realizare de corespondenţe  utilizarea orarelor transuse în formate
 formarea abilităţilor de utilizare a limbajului vizuale şi auditive
prin intermediul activităţilor de joc (ex. 20 de  transpunearea informaţiilor scrise vehiculate
întrebări, jocul de rol cu utilizarea în formate multimedia alternative
conversaţiei, jocuri care implică ghicitul pe  extinderea duratei activităţilor în cazul
baza utilizării unor indicii verbale) elevilor care au nevoie de mai mult timp
 crearea unei „arii a liniştii” şi proiectarea unor pentru a realiza sarcinile de învăţare sau
momente în care profesorul ascultă copiii evaluare
 oferirea unei liste a cuvintelor cheie pentru  luarea în considerare a faptului că anumite
vocabularul unei limbi dizabilităţi (de factură medicală) şi medicaţia
pot avea efecte secundare, care pot afecta
capacitatea de concentrare a copiilor,
capacitatea de învăţare şi comportamentul
acestora
 abordarea pozitivă şi empatică a oricărei
greşeli sau a oricărui mod de înţelegere
deficitară a conţinuturilor şi sarcinilor de lucru
vehiculate în cadrul lecţiilor
În cazul elevilor cu dificultăţi cognitive, cu dificulăţi Oricare altă arie particulară de nevoi specifice
de învăţare moderate şi cu dificultăţi de învăţare elevilor de etinie romă (formatorul va decide şi va
specifice: include categorii adiţionale dacă se consideră că
acestea sunt adecvate).
 crearea oportunităţilor de desfăşurare de
către copii a activităţilor în linişte
 structurarea activităţii de învăţare pe paşi
mici, prin secvenţarea sarcinii pe
subcomponente
 oferirea de indicaţii pas cu pas pentru
realizarea sarcinii
 modelarea comportamentului aşteptat
 oferirea de pauze între sarcini
 asigurarea de suport pentru realizarea
sarcinilor de scriere prin intermediul utilizării
diagramelor, a cartonaşelor cu indicii, a
listelor de cuvinte, a indiciilor vizuale etc.
 verificare înţelegerii prin intermediul solicitării
ca elevii să repete ce au de făcut sau să
stabilească trei lucruri pe care le-au învăţat ca
urmare a participării la lecţie
 a permite elevilor să-şi prezinte activitatea
într-un spectru larg de modalităţi în afară de
cele scrise, utilizând TIC şi tehnologia
multimedia.
 utilizarea unui spectru larg de abordări ale
învăţării şi implicare mult-senzorială
 oferirea de oportunităţi pentru formarea de
perechi şi grupuri de lucru
 organizarea de activităţi de învăţare la nivelul
întregii clase şi la nivelul grupurilor
63
 oferirea imediată de recompense şi feedback
pozitiv
 oferirea de oportunităţi pentru extinderea
activităţilor de învăţare în vederea
consolidării
Adaptat după:
Cheminais, R. 2006. Every Child Matters: A Practical Guide for Teachers. London: David
Fulton Publishers
ANEXE 2a
Sesiunea 1
Activitatea 1B
Viniétă
Copilul 1 este o fetiţă de etnie rromă de opt ani, care a început şcoala cu doi ani în urmă.
Prezenţa sa la şcoală este în general foarte bună şi părinţi participă, în mod regulat, la
întâlnirile cu părinţii organizate de către şcoală şi discută cu profesoara despre situaţia
copilului lor. Dacă comportamentul din clasă al acesteia este în general adecvat, fetiţa
are probleme frecvente în timpul pauzelor şi în timpul servirii mesei de prânz, iar aceste
probleme sunt, în mod particular, generate de către un grup format din alte trei fetiţe de
etnie „non-roma”. Aceste probleme pot conduce la izbucniri agresive ale fetiţei,
agresivitate care se manifestă uneori şi în clasă.
Copilul 2 este un băiat de zece ani de etnie rromă, care este considerat mare pentru
vârsta lui. Acesta a început şcoala la de la cinci ani, dar a avut o frecvenţă neregulată, în
mod special în ultimul an. Acesta refuză angajarea în cele mai multe dintre activităţile
şcolare, în mod particular în cele care implică cititul şi scrisul. Din punct de vedere
social, acesta poate fi caracterizat ca fiind izolat în clasă şi are puţini prieteni. De
asemenea, este cunoscut ca fiind agresiv verbal atât în raport cu cadrele didactice cât şi
cu alte persoane, dar rareori recurge la folosirea forţei fizice.
Copilul 3 este un băiat de cinci ani de etnie rromă, care este nou în şcoală. Acesta
reprezintă o preocupare permanentă pentru profesor datorită aparentei lipsi abilităţii de
concentrare a atenţiei şi de focalizare pe orice sarcină de lucru. Frecvent, acesta
deranjează activităţile desfăşurate în clasă, nu răspunde solicitărilor profesorului şi,
deseori, este acuzat de către alti copii că îi loveşte. Capacitatea lui de înţelegere a limbii
române este foarte limitată. În ciuda a două încercări, părinţii copilului nu au răspuns încă
solicitării de a participa la întâlnirile cu părinţii organizate în şcoală.
Copilul 4 este un băiat de nouă ani de etnie rromă, care este în şcoală de trei luni. În
acest timp, se pare că acesta nu şi-a făcut prieteni şi este foarte tăcut în clasă. Rareori
răspunde solicitărilor profesorului şi petrece cea mai mare parte a timpului desenând sau
visând cu ochii deschişi. De asemenea, este foarte refractar în raport cu solicitările de
vorbi despre experienţa lui şcolară anterioară sau despre familia sa, în ciuda faptului că
64
şcoala i-a pus la dispoziţie o dată un interpret / translator.
Copilul 5 este o fetiţă de şapte ani de etnie rromă, care manifestă frecvent
comportamente prin care doreşte să obţină atenţie, deseori întrerupe activităţile de
predare – învăţare desfăşurate cu întreaga clasă solicitând întreaga atenţie a
profesorului. Acesta pare a fi bine integrată în clasă şi are un cerc larg de prieteni.
Oricum, fetiţa pare să prefere compania adultului şi este deseori refractară faţă de
solicitarea de a pleca de lângă profesor.
Copilul 6 este un băiat de opt ani de etnie rromă, care este într-o etapă timpurie de
învăţare a limbii române şi care frecventează şcoala de doi ani. În ciuda faptului că a
achizitonat repede limbajul social şi că este bine integrat în cadrul activităţilor de joc,
acesta pare mult mai refractar faţă de încercarea de a utiliza limba română în contextul
activităţilor desfăşurate în clasă. În mod frecvent, alege să lucreze cu un alt copil din
clasă utilizând limba maternă. Recent, acesta a devenit din ce în ce mai defensiv
spunând că nu este interesat nici în a-şi ameliora cunoştinţele de limba română şi nici în
a avea performanţe bune în cadrul activităţilor desfăşurate în clasă.
ANEXE 2b
Sesiunea 2
Activitatea 2A
Principii utile în realizarea activităţilor
Oamenii învaţă o nouă limbă mai uşor astfel:

 Când se află într-un mediu pozitiv, securizant şi suportiv
 Când interacţionează cu alţii
 Când elementele de limbaj pe care trebuie să le înveţe sunt clare şi când activitatea
este focalizată pe acestea
 Când noile elemente de limbaj sunt prezentate acestora într-un context cu sens
 Când aud noile elemente de limbaj repetate de mai multe ori
 Când au oportunitatea de a repeta şi utiliza noii intemi
[Ward (2005) preluat din NADLDIC ITTSEAL website]
ANEXE 3
Sesiunea 2
Activitatea 2B
Website
http://www.newburypark.redbridge.sch.uk/langofmonth/index.html
65
Modulul 8
Proiectarea şi dezvoltarea curriculum-ului
Vasile Chis, Universitatea Babeş-Bolyai şi

Barry van Driel, Asociaţia Internaţională pentru Educaţie Interculturală
Sesiunii (Sesiunea 1) Reflecţii asupra predării aspectelor legate de

populaţia rromă şi curriculum-ul naţional
(Sesiunea 2) Implementare, dezvoltare şi strategii
Durata sesiunii În funcţie de volumul activităţilor proiectate de formator, de la

2, la 4 – 5 ore. La acest modul, reperele de timp / sesiuni sunt
doar cu titlul de exemplu.
Scopuri Acest modul poate fi valorificat la finele oricărei secvenţe

educaţionale care utilizează diferitele module INSETRom.
Finalităţile generale sunt:
 Favorizarea reflecţiilor profesorilor referitoare la modul în
care ei au predat aspecte legate de populaţia rromă în
trecut şi/ sau au predat elevilor rromi.
 Familiarizarea profesorilor cu cadrele curriculum-ului
naţional şi cu misiunea acestuia.
 Să îi ajute pe profesori să reflecteze la cum pot integra

diferitele module care au fost prezentate în sesiunile de
pregătire în practicile lor de predare, să dezvolte
curriculum-ul şi să elaboreze proiecte de lecţii.
 Să coopereze cu profesorii în identificarea scopurilor

principale şi secundare atunci când predau teme care
constituie nucleul proiectului INSETRom.
 Să îi ajute pe profesori să gândească în termenii

următori: ce tipuri de metodologii sunt mai apropriate în
atingerea scopurilor care pot fi identificate present
teachers with national curriculum guidelines and targets.
Modalităţile de Iniţial, reflecţie individuală, apoi lucru în grupuri mici,
organizare a grupului de prezentări şi discuţii cu întregul grup
participanţi
Materiale de studiu Curriculum-ul Naţional (dacă este disponibil) şi finalităţile

acestui curriculum. Conţinutul altor module INSETRom.
66
Propriile lor reflecţii realizate în legătură cu aceste module şi
cu sesiunile de formare la care au participat
Structura sesiunii Reflecţii asupra practicilor de predare şi asupra materialelor

utilizate în trecut în legătură cu aspectele care ţin de populaţia
rromă – puncte tari şi puncte slabe (105 minute).
Reflecţii asupra experienţelor care vor fi introduse în modulele
INSETRom (100 minute).
Legături cu Curriculum-ul Naţional: Introducere în Curriculum-
ul Naţional şi orientări referitoare la educaţie pe aspecte
relevante pentru educaţia poplaţiei rrome, cum ar fi: drepturile
omului, incluziunea, etica, religia şi credinţele etc. (25 minute)
şi reflecţii referitoare la modul în care materialele INSETRom,
pregătirea, principiile sunt relaţionate cu Curriculum-ul
Naţional şi transcend Curriculum-ul naţional în practici de
predare concrete (35 minute).
Pregătirea planurilor de lecţie şi a strategiilor de implementare
în şcoală, valorificând finalităţile şi liniile orientative ale
Curriculum-ului National, ca de altfel materialele şi resursele
INSETRom ca surse de inspiraţie (120 minute).
Sesiunea 1: Reflecţie
Prezentarea Obiective Procesul de predare Materiale

analitcă a suport pentru
Activitatea 1: Să fie capabili Pasul 1: Profesorii scriu (individual)
Reflecţie să reflecteze în trei declaraţii scurte (5 minute
asupra mod critic pentru fiecare topică – 15 minute
practicilor de asupra felului în în total) în legătură următoarele trei
predare şi care profesorul subiecte:
asupra a predat - Dacă eu reflectez la cum am
materialelor studenţilor rromi predat elevilor rromi în trecut,
utilizate în în trecut şi, de pot să spun că în general….
trecut în asemenea, - Dacă eu reflectez la cum am
legătură cu asupra predat aspecte legate de
aspectele aspectelor populaţia rromă (cultură, religie,
legate de legate de istorie etc.) în trecut, pot să spun
populaţia populaţia că în general….
rromă – rromă. - Dacă eu reflectez asupra
puncte tari şi relaţiilor cu părinţii rromi în
puncte slabe trecut, pot să spun în general
că….
Pasul 2: Profesorii se organizează
67
în grupuri mici de 5 persoane, cu
un facilitator, care ia notiţe şi
prezintă. Ei îşi împart răspunsurile
pentru 30 de minute, compară şi
stabilesc diferenţele.
Pasul 3: Fiecare grup prezintă într-

un interval de timp de 5 minute şi
primeşte feed-back şi întrebări de
la alţii (de asemenea 5 minute)
Pasul 4: Facilitatorul seminarului

sumarizează prezentările (10
minute).
Activitatea 2: Să fie capabili Pasul 1: Fiecare profesor, Materiale
Reflecţie să evalueze individual, scrie un răspuns la INSETRom
asupra critic modulele următoarele întrebări: printate
experienţelor INSETRom, să - Cum credeţi că materialele [ANEXE]
care vor fi coroboreze INSETROM şi pregătirea pot
introduse cu modulele ameliora practicile
ajutorul INSETRom, dumneavoastră de predare a
modulelor materialele, aspectelor legate de populaţia
INSETRom principiile şi să rromă?
le introducă în - Care ar fi primii paşi pe care i-aţi
propriile practici face pentru ca să se întâmple
de predare. asta?
- De ce fel de ajutor aţi avea
nevoie pentru a face posibilă şi
efectivă implementarea noilor
dumneavoastră idei/principii?(10
minute)
Pasul 2: Profesorii se organizează

în grupuri mici, de 5 persoane, cu
un facilitator, care ia notiţe şi
prezintă. Ei îşi confruntă
răspunsurile timp de 30 de minute,
compară şi stabilesc diferenţele.
Pasul 3: Fiecare grup prezintă într-

un interval de timp de 5 minute şi
primeşte feed-back şi întrebări de
la alţii (de asemenea 5 minute).
68
Pasul 4: Facilitatorul seminarului

sumarizează prezentările (10
minute) şi încearcă să identifice
dimensiunile-cheie ale suportului.
Activitatea 3: Să fie capabili Pasul 1: Fiecare persoană citeşte Secţiuni-cheie
Legăturile cu să coreleze secţiuni-cheie din Curriculum-ul din Curriculum-
Curriculum-ul informaţiile Naţional (10 minute) ul Naţional, cu
Naţional furnizate în deosebire
INSETRom cu Pasul 2: În grupuri mici, de 5 finalităţi,
Curriculum-ul persoane: discuţii despre legături judecăţi de
Naţional posibile cu Curriculum-ul Naţional: valoare etc.
reflecţii pe baza Curriculum-ului
Naţional şi orientări în Curriculum-
ul Naţional pe tema educaţiei şi a
predării problemelor legate de
populaţia rromă, cum ar fi:
drepturile omului, includerea, etica,
religia şi credinţele etc. (15 minute)
Pasul 3: În grupuri mici, de 5

persoane, participanţii încearcă să
relaţioneze materialele, pregătirea
oferită în INSETROM, cu
Curriculum-ul Naţional. Acesta
este transformat în practici
concrete de predare. Unde sunt
legăturile, unde este motivaţia? (20
minute, în grupuri mici)
Pasul 4: Prezentări scurte şi

discuţii cu întregul grup despre
posibilele legături stabilite (15
minute).
Sesiunea 2: Implementare şi dezvoltare

activitătilor
Activitatea 4: Pregătirea Pasul 1: Fiecare persoană sa Foi de flip chart
Pregătirea planurilor de echipă va lucra intensiv la sau hârtie de
planurilor de lecţie şi a dezvoltarea propriului (propriilor) poster
69
activitătilor
lecţie şi a strategiilor plan (planuri) de lecţie pentru
strategiilor legate de predarea aspectelor legate de
pentru populaţia rromă cultura, istoria populaţiei rrome.
implementarea (20 minute). Acest lucru se
în şcoală, realizează pe un poster.
valorificând
finalităţile Pasul 2: Fiecare persoană
Curriculum-ului prezintă planul de lecţie pe poster
Naţional şi în 3-5 minute (30 minute)
orientările sale,
ca de altfel şi Pasul 3: Grupurile mici, formate
materialele şi din 5 persoane, reflectează
resursele asupra planurilor de lecţie
INSETRom ca individuale (ale persoanelor din
surse de acel grup) şi la ce strategii sunt
inspiraţie. necesare pentru a realiza
implementarea cu succes – De ce
resurse este nevoie? Ce rol joacă
profesorul? Ce rol joacă directorul
şcolii/ şeful profesorului? Ce rol
joacă părinţii, studenţii şi alţi
agenţi educaţionali? (45 minute)
Pasul 4: Prezentări şi Feedback

(15 minute)
Pasul 5: Evaluare şi rezumare (10

minute)
70
Modulul 9
Comunicarea profesori- părinţi rrom
Eleni Roussounidou, Chrystalla Kaloyirou, Stavroula Philippou, Loizos Symeou şi

Yiasemina Karagiorgi, Universitatea Europeană Cipru
Sesiunii (Sesiunea 1) Depăşirea barierelor

(Sesiunea 2) Organizarea contextului comunicaţional
(Sesiunea 3) Aptitudini de comunicare

(Sesiunea 2) 2 ore
(Sesiunea 3) 2 ore
Scopuri Modulul urmăreşte sporirea abilităţilor profesorilor de a creşte

implicarea părinţilor rromi în şcoală şi de a pregăti şi organiza
contextual pentru întâlniri cu părinţii, utilizarea abilităţilor de
comunicare pentru când aceştia vor întâlni membrii familiei.
(Sesiunea 1)
 vizează posibilitatea profesorilor de a colabora efectiv cu
părinţii copiilor rromi.
(Sesiunea 2)
 urmăreşte formarea profesorilor în organizarea unui
context de cunoaştere a părinţilor rromi, care să asigure:
o Promovarea neutralităţii
o Asigurarea confidenţialităţii
o Încurajarea comunicării
(Sesiunea 3)
 urmăreşte posibilitatea profesorilor de a
o fi apţi să definească comunicarea
o înţelege efectele punerii în practică a
abilităţilor de comunicare în procesul de
instruire
o comunica efectiv cu părinţii
o învăţa cum să asculte activ
o utiliza abilităţile de comunicare ce constituie
ascultarea atentă şi activă
o creşte înţelegerea empatică
71
Modalităţile de Metodologia de instruire va fi constituită dintr-o componentă
organizare a grupului teoretică şi una practică. Pentru toate cele trei sesiuni va fi
de participanţi necesară o sală spaţioasă, cu toate facilităţile pentru învăţare,
şi cu o aranjare a scaunelor în cerc.
Materiale de studiu Prezentări pregătite în acord cu tematica fiecărei sesiuni.
Structura sesiunii (Sesiunea 1)- Depăşirea barierelor (120 minute)

Introducere şi aşteptări (15 minute)
Activitatea 1:Componenta teoretică (35 minute)
 Căi diferite de implicare a părinţilor în educaţia copiilor lor
 Care sunt efectele implicării active a părinţilor
 Abordări teoretice asupra relaţiei şcoală-familie
 Factori care afectează relaţionarea şcoală-familie în
general şi cei care se aplică în cazul rromilor
 Care este scopul comunicării şcoală-familie
 Sugestii pentru comunicarea orală şi cum poate fi aceasta
aplicată în cazul culturii Roma
 Ce efecte finale are comunicarea şcoală-familie
Activitatea 2: Încercarea de a depăşi barierele(35 minute)
Activitatea 3: “Propuneri pentru o bună practică” (25 minute)
Evaluare finală (10 minute)
(Sesiunea 2): Organizarea contextului de comunicare (120
minute)
Aşteptări (10 minute)
Activitatea 1: “Practica mea uzuală” ” (15 minute)
Activitatea 2: Componenta teoretică: (35 minute)
 Importanţa comunicării nonverbale
 Ce se constituie în comunicare nonverbală
 Cum să organizez aranjarea în spaţiu pentru a favoriza
comunicarea
 Indici de citire a comunicării nonverbale
Activitatea 3: Utilizarea semnificaţiilor comunicării
nonverbale(25 minute)
Activitatea 4: “ Organizarea contextului propriu” (25 minute)
(Sesiunea 3): Abilităţi de comunicare(120 minute)
Aşteptări (10 minute)
Activitatea 1: “O experienţă” (15 minute)
Activitatea 2: Componenta teoretică: (35 minute)
 definirea comunicării şi precizarea efectelor de bună
practică în procesul de instruire
 delimitarea utilizării abilităţilor de comunicare de abilităţile
de consiliere
 factori implicaţi în comunicarea profesor-părinte înainte şi
în timpul unui interviu
72
 factori care facilitează şi impietează un interviu cu un
părinte rrom
 paşi ce trebuie urmaţi în ordinea desfăşurării interviului
 ce este ascultarea activă inclusă în interviu şi ce
realizează aceasta
 utilizarea întrebărilor închise şi deschise, cum poate
parafraza profesorul idea exprimată de părintele rrom,
utilizarea reacţiilor verbale şi nonverbale pentru a încuraja
exprimarea gândurilor şi sentimentelor părinţilor, cum să
asculţi reflectând trăirile, cum realizăm ascultarea
empatică şi cum un curs poate deveni mai îndepărtat sau
mai apropiat de ceea ce este apreciat de ambele părţi,
prin utilizarea sumarizării
Activitatea 3: “Ascultarea activă” (25 minute)
Activitatea 4. Exersarea unei întâlniri profesor-părinte rrom (25
minute)
Sesiunea 1

Introducere Introducerea are Fiecărui Introducerea va avea
şi ca ţintă oferirea participant i se succes dacă va fi
prezentarea fiecărui va cere să se “spartă gheaţa” şi
aşteptărilor participant a prezinte pe fiecare dintre
posibilităţii de a sine persoanei participanţi va simţi că
exprima şi a face din vecinătate. va lua parte la o
cunoscute În continuare, activitate de învăţare
celorlalţi fiecare sigură, utilă.
aşteptările faţă participant va
de această prezenta în
sesiune. faţa grupului
partenerul /
partenera de
dialog.
Activitatea 1: Această Prezentările Materiale La sfârşitul Activităţii 1
Componenta activitate are ca vor aduce scrise (fişe) participanţii vor fi
teoretică scop oferirea informaţii cu capabili să
posibilităţii referitoare la: prezentarea implementeze
participanţilor să  Diferite căi pentru Activitatea 2.
înţeleagă teoria de implicare participanţi şi
despre a părinţilor în listă de
comunicarea educaţia lectură
73
şcoală-familie şi copiilor lor.
cum poate fi  Ce efecte are
aceasta aplicată implicarea
la cultura activă a
rromilor. părinţilor.
 Cunoştinţe
teoretice
despre
relaţionarea
şcoală-
familie.
 Factorii care
afectează
relaţionarea
şcoală-
familie în
general şi
cum
caracterizeaz
ă aceştia
cultura
rromilor.
 Care sunt
scopurile pe
care le are
comunicarea
şcoală-
familie.
 Sugestii
pentru
comunicarea
orală şi cum
pot fi aplicate
acestea la
cultura
rromilor.
 Care sunt
efectele
finale pe care
le are
comunicarea
şcoală-
familie.
74
Activitatea 2: Ţinta acestei Activitatea va Flip-charts şi La sfârşitul Activităţii 2
Încercând să activităţi este să oferi materiale de participanţii vor fi
depăşim ajute participanţii posibilitatea ca scris vor fi capabili să
barierele să-şi planifice participanţii să puse la implementeze
dinainte, lucreze în dispoziţia Activitatea 3.
bazându.-se pe grupuri mici şi fiecărui grup
cultura părinţilor să sugereze care vine să-
rromi, căi de posibile căi de şi prezinte
depăşire a comunicare a sugestiile.
barierelor dintre informaţiei,
şcoală şi familie. potrivite pentru
a implica
părinţii rromi în
educaţia
copiilor lor.
Activitatea 3: Ţinta acestei Participanţii vor Succesul activităţii va
Propuneri de activităţi este să prezenta un fi indicat de extinderea
bune practici dea ocazia plan de posibile la nivelul fiecărui
fiecărui grup de căi de participant a modului
participanţi să comunicare cu de utilizare
prezinte părinţii rromi şi corespunzătoarea a
propunerile lor de care să-i cunoştinţelor şi
posibile căi de implice pe experienţei de lucru cu
comunicare cu aceştia în elevii şi părinţii rromi.
părinţii rromi şi educaţia Succesul activităţii va
care să-i implice copiilor lor, fi demonstrat dacă
pe aceştia în bazându-se pe succesiunea
educaţia copiilor experienţa de materialelor poate
lor. lucru şi crea designul unei
aplicând posibile intervenţii.
informaţiile
învăţate.
Evaluare Ţinta acestei Participanţilor li Faza de închidere a
finală activităţi este să se cere să dea sesiunii I va fi
furnizeze un prezentatorilor considerată un succes
feed-back şi colegilor dacă majoritatea
prezentatorilor feed-back participanţilor vor oferi
despre ce a fost despre un feed-back
reuşit şi ce nu a experienţa substanţial despre
fost reuşit pe avută în cadrul conţinutul şi
parcursul sesiunii. desfăşurarea sesiunii.
sesiunii.
75
Sesiunea 2

analitcă a predare suport
activitătilor pentru
predare
Introducere Introducerea are Sumarizarea La sfârşitul părţii de
ca scop Sesiunii I se va introducere a acestei
sumarizarea face utilizând sesiuni participanţii
materialului din metoda îşi pot exprima
sesiunea I şi de a socratică. aşteptările bazându-
permite Aşteptările faţă se pe cunoştinţele
participanţilor de de Sesiunea II assimilate în
a-şi exprima se vor exprima Sesiunea 1.
aşteptările faţă de către
de noua sesiune. participanţi prin
discuţii libere.
Activitatea 1: Această Participanţilor li Vor fi La sfârşitul activităţii
Practicile activitate se cere să schimbate 1 participanţii ar
mele urmăreşte interacţioneze informaţii trebui să poată
obişnuite oferirea unii cu alţii şi să despre identifica şi analiza
posibilităţii ca schimbe experienţele aspectele pozitive şi
participanţii să informaţii despre lor de zi cu negative ale
înţeleagă ce practicile lor zi. întâlnirilor cu părinţii.
facilitează şi ce curente pe Suplimentar vor fi
împiedică în parcursul capabili să discute
practica lor întâlnirilor cu despre practicile
curentă părinţii, folosite de colegi şi
comunicarea începând de la cum acestea
profesor-părinte invitaţia pe care favorizează sau
o fac pentru împietează
întâlnire. comunicarea.
Li se va cere
suplimentar să
joace un joc de
rol, pentru a
împărtăşi şi
demonstra
colegilor lor
pregătirea
contextului
necesar
salutului într-o
experienţă cu
părinţii.
76
predare
Activitatea 2: Ţinta acestei Prezentatorii vor Materiale La sfârşitul activităţii
Componenta activităţi este să aduce informaţii scrise cu 2 participanţii ar
teoretică ajute participanţii referitoare la: prezentarea, trebui să poată
să înţeleagă  importanţa şi listă de aduce argumente
teoriile despre comunicării lectură. teoretice pentru
abilităţile de nonverbale. Secvenţe cazurile de folosire a
comunicare  ce constituie video despre semnificaţiilor
nonverbală, ca şi comunicare aranjamentul comunicării
importanţa nonverbală. ambiental pe nonverbale pe
contextului în  cum ne parcursul parcursul întâlnirilor
promovarea organizăm întâlnirilor în profesor- părinte şi
comunicării. pentru a diferite semnificaţia aranjării
încuraja profesii. contextului întâlnirii.
comunicarea.
 indicii de
descifrare a
limbajului
nonverbal.
Activitatea 3: Ţinta acestei Cursanţilor li se Participanţii La sfârşitul Activităţii
Folosirea activităţi este să cere să vor crea 3 profesorii trebuie
semnificaţiilor ofere folosească scenarii să aibă posibilitatea
comunicării posibilitatea indicatori asupra să folosească şi să
nonverbale profesorilor să nonverbali pe experienţelor înţeleagă raţiunea
lucreze interactiv, parcursul unei lor de zi cu utilizării indicatorilor
folosind indiciile întâlniri zi în şcoală, nonverbali pentru a
referitoare la profesor-părinte, cu părinţii, facilita comunicarea
comunicarea interpretând în care să-i în întâlnirile cu
nonverbală din ordine şi ajute în părinţii.
Activitatea 2. schimbând afara jocului
experienţe ale de rol din
impactului activitate.
semnificaţiilor
comunicării
nonverbale
asupra
profesorului şi
părintelui.
Această
activitate
permite şi
compararea şi
77
predare
găsirea
diferenţelor
impactului
asupra
practicilor lor
curente, aşa
cum au fost
demonstrate în
Activitatea 1,
atât asupra
profesorului cât
şi a părintelui.
Activitatea 4: Ţinta acestei Participanţii vor În ordine, Succesul activităţii
Organizându- activităţi este să lucra în grupuri participanţii va fi bazat pe
mi contextul ajute participanţii şi fiecare grup vor decide producţia de bune
să planifice şi să va realiza şi asupra practici de
organizeze prezenta propunerilor organizare, bazate
contextul celorlalţi pe care le pe materialul
întâlnirii, înainte propuneri de vor furniza sesiunii, ca şi de
ca părinţii rromi bune practici celorlalţi, ca situaţiile reale ale
să viziteze informaţii şcolilor.
şcoala. despre
practici de zi
cu zi şi
contexte.
Propunerile
vor fi
alcătuite în
funcţie de
condiţiile
date din
şcoală.
finală activităţi este să se cere să dea sesiunii va fi
furnizeze un prezentatorilor şi considerată un
feed-back colegilor feed- succes dacă
prezentatorilor back despre majoritatea
despre ce a fost experienţa avută participanţilor vor
reuşit şi ce nu a în cadrul oferi un feed-back
fost reuşit pe sesiunii. substanţial despre
parcursul conţinutul şi
sesiunii, în desfăşurarea
78
predare
funcţie de sesiunii.
considerentele
următoarei
sesiuni.
Sesiunea 3

Introducere Introducerea are Sumarizarea La sfârşitul părţii de
ca scop Sesiunii 2 se va introducere a
sumarizarea face utilizând acestei sesiuni
materialului din metoda participanţii îşi pot
sesiunea 2 şi de socratică. exprima aşteptările
a permite Aşteptările faţă bazându-se pe
participanţilor de de Sesiunea III cunoştinţele
a-şi exprima se vor exprima asimilate în
aşteptările faţă de către Sesiunile 1 şi 2.
de sesiune. participanţi prin
discuţii libere.
Activitatea 1: Scopurile Participanţilor li
O experienţă activităţii: se cere să
 Să permită redea în detaliu
participanţilor o întâlnire pe
să care au avut-o
împărtăşeasc recent cu un
ă informaţii părinte şi să
despre noteze. În plus li
practicile lor se va cere să
curente joace un joc de
 Să ajute rol folosind
participanţii cuvintele pe
să înţeleagă care le-au
ce facilitează folosit pe
şi ce parcursul
împiedică în întâlnirii.
practica lor
curentă Participanţilor li
comunicarea se cere să ofere
profesor- feed-back unii
părinte altora despre ce
79
a fost bine şi ce
nu în acea
întâlnire.
Activitatea 2: Ţinta acestei Activitatea se Vor fi La sfârşitul activităţii
Componenta activităţi este să va caracteriza distribuite fişe 2 participanţii ar
teoretică ajute prin: cu conţinutul trebui să poată
participanţii să  definirea informativ. aduce argumente
înţeleagă teoriile comunicării şi teoretice pentru a
despre abilităţile indicarea justifica şi explica
ascultării active. efectelor folosirea ascultării
bunelor active pe parcursul
practici în întâlnirilor profesor-
procesul de părinte.
învăţare.
 distincţia între
utilizarea
abilităţilor de
comunicare şi
a celor de
consiliere.
 factori care
subliniază o
reală
comunicare
profesor-
părinte
înaintea şi pe
parcursul
desfăşurării
unui interviu.
 factori care
facilitează şi
care
împietează un
interviu.
 paşii care
trebuie urmaţi
în realizarea
cu succes a
unui interviu.
 ce este
ascultarea
activă şi ce
80
trebuie să
facem să o
realizăm.
 folosirea
întrebărilor
deschise şi
închise, cum
poate
profesorul să
parafrazeze
ceea ce au
comunicat
părinţii rromi,
folosirea
limbajului
verbal şi
nonverbal
pentru a
încuraja
exprimarea
ideilor şi
sentimentelor
părinţilor, cum
să ascultăm
şi să
reflectăm
asupra
trăirilor, cum
empatia ne
ajută să
înţelegem şi
cum o
sesiune
deschisă sau
închisă
sumarizării
poate aduce
de acord sau
nu cele două
părţi.
Activitatea 3: Scopul activităţii Participanţii vor Succesul activităţii

Ascultarea este de a pune folosi un va fi indicat de
81
activă în practică scenariu despre gradul în care
informaţiile bunele lor fiecare participant
teoretice ale practici curente, va folosi cele mai
sesiunii. pentru a juca potrivite abilităţi pe
roluri în care să parcursul jocului de
folosească rol.
fiecare abilitate
de comunicare,
după care
aceasta va fi
prezentată.
Activitatea 4: Ţinta acestei Participanţilor li Succesul activităţii
Realizând o activităţi este să se va solicita va fi definit de
întâlnire sprijine un scenariu folosirea adecvată a
profesor- participanţii să despre bunele fiecărei abilităţi
părinte folosească lor practici învăţate şi de buna
materialul curente şi vor fi organizare a
învăţat în întrebaţi cum contextului întâlnirii
sesiunile 1 şi 2 vor folosi ceea profesor-părinte.
în funcţie de ce au învăţat în
care să-şi Sesiunile 1 şi 2,
organizeze şi efectuând şi o
mobilizeze întâlnire
abilităţile de profesor-părinte
comunicare în de la început
întâlnirile cu până la sfârşit.
părinţii.
finală activităţi este să se cere să dea sesiunii 1 va fi
furnizeze un prezentatorilor considerată un
feed-back şi colegilor feed- succes dacă
prezentatorilor back despre majoritatea
despre ce a fost experienţa participanţilor vor
reuşit şi ce nu a avută în cadrul oferi un feed-back
fost reuşit pe sesiunii. substanţial despre
parcursul conţinutul şi
sesiunii, în desfăşurarea
funcţie de sesiunii.
considerentele
următoarei
sesiuni
82

Curriculum Insetrom Roma

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curriculum Insetrom Roma

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Module de curs pentru formarea continuă a

Francesca Gobbo, Universitatea din Torino

Sesiunii (Sesiunea 1) Conceptul „cultură”

Durata sesiunii (Sesiunea 1) 2 ore

Modalităţile de (Sesiunea 1) Cerc, activitate pe grupe

Materiale de studiu (Sesiunea 1) Paragrafe sau capitole din lucrări pe domeniul

Sesiunea 1: Conceptul „cultură”

Prezentarea Obiective Procesul de predare Materiale suport

Articolul lui Miner

Sesiunea 2: Conceptul „culturalizare”

Prezentarea Obiective Procesul de predare Materiale suport

Goodenough W. H. 1976. Multiculturalism as the Normal Human Experience.

Hannerz U. 1992. Cultural Complexity. Studies in the Social Organization of Meaning.

Linton, R. 1937. One Hundred Percent American. http://www.vagablogging.net/one-

Miner, H. 1956. Body Ritual among the Nacirema.

Spradley J. P. & McCurdy D. W. 1972. The cultural experience. Ethnography in complex

Emihovich C. 1994. Cultural Continuities and Discontinuities in Education. Ιn

Ogbu J. U. 1994. Social Stratification and Education: Anthropological Perspectives. In

Wolcott H. F. 1994. Education as Culture Transmission and Acquisition. In International

Mikael Luciak şi Barbara Liegl, Universitatea din Viena

Durata sesiunii 2,5 ore

Modalităţile de Spaţiul în care se desfăşoară activitatea trebuie să fie adecvat

Materiale de studiu Specifice programului de formare

Structura sesiunii Introducere (10 min)

Menţionarea O foaie de flipchart

Fiecare grup îşi

Caracteristicile, trăsăturile şi comportamentele se bazează pe presupuneri cu privire la

Stereotipurile se formează deoarece oamenii nu caută să afle toate informaţiile necesare

Stereotipurile pot să se dezvolte pe un fond de teamă a oamenilor de semenii care

Stereotipurile pot fi pozitive sau negative.

Rombase - Ethnology and Groups - Stereotypes and Folklorism.

Oamenii care operează cu prejudecăţi îşi bazează opiniile pe caracteristici întâmplătoare

Exemple de manifestări ale stereotipurilor şi prejudecăţilor:

Rastislav Rosinský, Universitatea Constantin Filozoful din Nitra

Sesiunii (Sesiunea 1) Istoria veche a rromilor, 1000-1400, Istoria

Durata sesiunii (Sesiunea 1) 2 ore

Scopuri  Profesorii participanţi să înţeleagă că istoria rromilor

Structura sesiunii Activitatea 1: Istoria rromilor intre anii 1000-1400 (1 oră)

Prezentarea Obiective Procesul de Materiale suport Evaluare

Prezentarea Obiective Procesul de Materiale suport Evaluare

Povestiri despre oameni care au supravieţuit Holocaustului

Barry van Driel, Asociaţia Internaţională pentru Educaţie Interculturală

Sesiunii (Sesiunea 1) Cultura rromă: Identificarea unor autentice voci rrome

Scopuri Dobândirea de cunoştinţe.

Modalităţile de Majoritatea activităţilor se va desfăşura în grupe mici.

Materiale de Surse pentru voci autentice:

Structura Activitate iniţială-Activitatea 1: Profesorii sunt rugaţi să reflecteze

Prezentarea Obiective Procesul de predare

Să înveţe să organizeze Metodologie: În mod ideal în

Cu cât activităţile anterioare pot

În mod ideal, elevii vor reflecta

Exemple autentice din cultura rromilor

By the long road

Cultura şcolii – Arta şi diversitatea culturală

Francesca Gobbo, Universitatea din Torino

Sesiunii (Sesiunea 1) Teoria culturii şcolare

Durata sesiunii (Sesiunea 1) 2 ore

Modalităţile de (Sesiunea 1) În cerc, activitate pe grupe

Structura sesiunii (Sesiunea 1) Introducere, activitate de reflecţii individuale şi

Sesiunea 1: Cultura Şcolară

Prezentarea Obiective Procesul de predare Materiale suport

Sesiunea 2: Arta şi diversitatea culturală

Prezentarea Obiective Procesul de predare Materiale suport