15

1.2 Elemente principale de acţionare pneumatică şi hidraulică

1.2.1 Principii generale

Cilindrii cu pistoane constituie elementele principale de acţionare
pneumatică şi hidraulică liniară discretă, care transformă energia aerului (sau
uleiului) comprimat în lucru mecanic de mişcare liniară, sau unghiulară limitată,
ciclică a organelor de lucru(OL), de aceea se mai numesc Actuatoare, sau
motoare pneumatice/hidraulice liniare discrete. Există, de asemenea, şi
motoare pneumatice/hidraulice rotative şi continue, numite şi turbine, însă
acestea au o utilizare limitată, deoarece, după randament şi proprietăţi, nu pot
concura cu motoarele electrice rotative. Totuşi, la centralele termoelectrice şi
hidroelectrice de puteri mari, turbinele (în calitate de motoare termomecanice şi
hidromecanice) transformă energia termică a aburului de presiune înaltă, sau
energia gravitaţională a fluxului de apă căzătoare, în energie mecanică rotativă,
care roteşte continuu generatorul electric sincron. Însă randamentul general al
acestor centrale electrice este relativ scăzut.
Pentru rotirea continue a motoarelor pneumatice/hidraulice de puteri mici şi
medii este nevoie de o sursă de energie pneumatică/hidraulică de presiune medie
sau înaltă, generată de o pompă, sau compresor ca generator, rotit, la rândul său,
de un motor electric, sau un motor termomecanic (Diesel). Ca urmare, acţionările
pneumatice/hidraulice prevăd o triplă transformare de energie, precum şi un
distribuitor-comutator electropneumatic/electrohidraulic de comandă (fig.1.2.1):
 Transformare electrică U,I, (sau termică T,Q)/ mecanică M,Ώ (ca motor);
 Transformare mecanică M,Ώ / pneumatică-hidraulică p,Q (ca generator)
 Transformare de energie pneumatică-hidraulică / mecanică liniară FOL,v,
sau rotativă M,Ώ (regim de motor pneumatic/hidraulic).
Datorită acestor transformări, randamentul general al acestor acţionări este,
evident, scăzut. În afară de aceasta, majoritatea forţelor şi cuplurilor organelor
de lucru OL sunt pasive, iar generatoarele (pompele/compresoarele cu pistoane
şi motoare Diesel) sunt nereversibile, ceea ce înseamnă, că nu permit o inversare
şi recuperare a energiei consumate . Însă la ascensoare forţa FOL=mg este activă.

Fig.1.2.1. Schema simplificată de putere a acţionărilor pneumatice şi hidraulice

 16

1.2.2 Cilindri cu pistoane de acţionare liniară şi ciclică

Nomenclatura (varietatea) cilindrilor pneumatici şi hidraulici (actuatoarelor)

este relativ mare. În particular, ei pot avea:
 Modificaţii constructive standardizate, sau speciale;
 modificaţii cu 2,3,4,5 racorduri (orificii) de intrare-ieşire;
 modificaţii cu 2-3 poziţii de lucru ale pistonului;
 modificaţii cu o singură acţiune exterioară de presiune înaltă (revenirea
cilindrului în poziţia iniţială se face printr-un resort mecanic), sau cu dublă
acţionare pneumatică/hidraulică - din ambele părţi;
 modificaţii cu 1-2 tije de cuplare la organul (organele) de lucru, sau fără tijă;
 modificaţii cu, sau fără frânare-amortizare la finele cursei de deplasare.
Presiunea aplicată asupra pistonului determină forţa statică de deplasare liniară,
iar debitul Q – viteza v de deplasare a pistonului, cu o suprafaţă S; Q=vS.
Randamentul cilindrilor pneumatici este scăzut (30-40)%, faţă de (50-75)% al
celor hidraulici, deoarece uleiul nu este compresibil, iar presiunea lui de lucru este
mult mai mare - (50-250) bari.
În figura 1.2.2,a-b sunt arătate elementele componente de bază ale unui
cilindru pneumatic şi hidraulic. Pentru ca aerul (uleiul) să nu treacă dintr-o parte în
alta a pistonului, şi nici să nu iasă afară din cilindru, sunt prevăzute nişte garnituri
elastice (Joints). La finele cursei pistonului sunt amplasate nişte elemente elastice
de amortizare-frânare (tampoane) a loviturii în momentul opririi, precum şi nişte
şuruburi de reglare intensităţii de frânare (13-14 – fig.1.2.2,b). Posibilitatea de
reglare a acestei intensităţi este identificată cu o săgeată în schema echivalentă,
indicată mai jos. Tija este prevăzută cu filet la capăt şi piuliţă pentru cuplarea la
organul de lucru.

a)
 17

Fig.1.2.2. Elemente componente de bază ale unui cilindru pneumatic (a) şi

hidraulic (b)
În figura 1.2.3,a este arătat cel mai simplu cilindru mono acţiune exterioară cu
un singur racord de aplicare a aerului comprimat şi 2 poziţii ale pistonului, dintre
care numai una este stabilă (monostabila). Această poziţie corespunde aplicării la
racordul de admisie a unui flux comprimat, care formează o forţă statică de
acţionare asupra pistonului. Dacă orificiul de admisie se deconectează de la sursa
de presiune, resortul readuce pistonul în poziţia iniţială. Ca urmare, acest cilindru
efectuează un lucru mecanic numai într-un singur sens, având o singură poziţie
stabilă. Notarea lui convenţională (simbolul) în scheme pneumatice, conform
standardului DIN ISO- 1219-1, este indicată î figura 1.2.3,b.

Fig.1.2.3. Cilindru pneumatic/hidraulic cu o singură acţiune şi revenire prin resort

Aceşti cilindri sunt simpli, însă prevăd o cursă relativ mică de deplasare liniară
(până al 100 mm), viteza căreia nu poate fi reglată. De aceste dezavantaje sunt
lipsiţi cilindrii cu dublă acţiune şi cu 2 poziţii stabile.
În figura 1.2.4,a este arătat un cilindru cu acţionare exterioară dublă, cu 2
racorduri de aplicare a aerului (uleiului) comprimat şi de evacuare a acestuia,
precum şi cu 2 poziţii ale pistonului, ambele fiind stabile (bistabile) şi simetrice
(fără stare iniţială). Deplasarea pistonul în dreapta, sau în stânga depinde de faptul,
care dintre orificii este alimentat cu aer, sau ulei comprimat, Evident, că în acest
 18

caz cilindrul efectuează un lucru mecanic în ambele sensuri. Simbolul schematic al

acestui tip de cilindru este asemănător celui precedent. În figura 1.2.4,b este arătat
un cilindru dublă acţiune cu tampoane de amortizare a pistonului la capetele cursei.

a)

b)
Fig.1.2.4. Cilindru cu dublă acţiune fără şi cu elemente de amortizare la capetele
cursei pistonului
În cazurile când este necesară o cursă mai lungă a tijei, se utilizează mai mulţi
cilindri cu diametre diferite şi coaxiale (unul în altul) (fig.1.2.5). O astfel de
principiu constructiv este numit cilindru cu tijă telescopică. El se utilizează la
automacarale şi ascensoare hidraulice (vezi punctul precedent).

Fig.1.2.5. Cilindru hidraulic cu tijă telescopică

Cilindrii fără tije pot avea lungimi mai scurte, viteze şi curse mult mai mari,
însă etanşarea lor este mai dificilă (fig.1.2.6). Pistonul în acest caz este cuplat cu
 19

un suport exterior plat, pe care se fixează organul de lucru. Prin culoare roşie sunt
evidenţiate elementele elastice de etanşare.

Fig.1.2.6. Cilindru pneumatic compact dublă acţiune fără tijă

În automatizări industriale este necesar un control al poziţiilor extreme ale
pistonului cilindrilor, care se efectuează cu ajutorul senzorilor magnetici de
proximitate. Pentru aceasta pe piston se montează un magnet permanent N-S de
comandă, iar la capetele cursei în exteriorul cilindrului se montează câte un senzor
magnetic (fig.1.2.7).

Fig.1.2.7. Controlul capetelor de cursă ale pistonului cu senzori magnetici de

proximitate
În figura 1.2.8 este arătat un cilindru dublă acţiune cu 2 pistoane cuplate
printr-o tijă dinţată şi o roată dinţată, ca element la ieşire, după principiul
reductorului melcat, sau „pinion-cremalieră”. Deplasarea liniară a tijei dinţate
(cremalierei), care leagă cele 2 pistoane, se transformă în mişcare rotativă a roţii
dinţate (pinionului) şi a axului ei de ieşire.
 20

Fig.1.2.8. Cilindri pneumatici şi hidraulici dublă acţiune cu ax de rotire unghiulară

Conectarea în serie a 2 cilindri pneumatici, sau hidraulici, cu diametre diferite
permite o multiplicare a presiunii, sau a forţei de deplasare a organului de lucru. În
particular, în figura 1.2.9 este prezentată schema constructivă a
multiplicatorului de presiune. Presiunea mai mică „p” este aplicată la intrarea X
a cilindrului cu un diametru mai mare „D”. Pistonul acestui cilindru pune în
mişcare pistonului cilindrului cu un diametru mai mic „d”. Întrucât tija este
comună pentru ambii cilindri, forţa de acţionare asupra ambelor pistoane este
egală: FD=Fd. Dacă în această egalitate înlocuim forţele prin produsul presiunilor
de intrare „p” şi ieşire „P” şi suprafeţelor pistoanelor respective, obţinem:
pπD2/4=Pπd2/4, de unde rezultă, că presiunea la ieşirea Y
P=pD2/d2>>p, deoarece D2>>d2.
Schema simbolică echivalentă a amplificatorului este arătată în figura 1.2.9,b.

Fig.1.2.9. Multiplicator de presiune pe baza a 2 cilindri cu diametre diferite

 21

Un principiu asemănător are şi multiplicatorul de forţă mecanică, cunoscut

sub denumirea de DOMCRAT şi utilizat des în practică. În figura 1.2.10 este
arătată schema constructivă simplificată a domcratului cu un cilindru cu diametru
mic d1, prin care un om simplu poate ridica un automobil, amplasat pe platforma
pistonului cilindrului cu un diametru mare D2 . Dacă omul apasă asupra pistonului
mic al domcratului cu o forţă F1, atunci această forţă creează în cilindrul îngust o
presiune p1=4F1/πd2. Această presiune este transmisă pistonului cilindrului cu
diametru mare D2 prin intermediul uleiului, care se află între pistoanele ambelor
cilindri. Dacă se neglijează frecările, atunci conform legii lui Pascali şi egalităţii
presiunii p1=p2, putem scrie :
4F1/πd2=4F2 /πD2 , sau F1/d2=F2/D2, de unde rezultă
forţa de ridicare a domcratului: F2 =F1 D2/d2>>F1, deoarece D2>>d2 .
De exemplu, dacă alegem d1=1cm, D2=10cm şi F1=20 kg=20 daN, atunci
F2=20x102/12=2000 daN = 2000 kg,
adică un om cu forţă relativ mică de 20 kg, poate ridica liber cu ajutorul unui
domcrat hidraulic un automobil cu o masă de 2000kg.

Fig.1.2.10. Schema constructivă a multiplicatorului de forţă pe baza domcratului a

2 cilindri hidraulici cu diametre diferite
La începutul punctului 1.1 au fost făcută o analiză simplă a ecuaţiei de
mişcare statică a pistonului unui cilindru pneumatic. În continuare se propune o
analiză, la fel de simplă, a regimului dinamic de deplasare a pistonului. În figura
1.2.11,a este prezentată schema de măsurare a presiunilor de admisie pA în partea
de acţionare şi de evacuare pB a aerului din partea opusă a pistonului, cuplat
mecanic prin tijă la organul de lucru (charge). Aceste presiuni sunt măsurate cu
ajutorul manometrelor.
 22

Cursa de deplasare a pistonului, într-o jumătate a ciclului de funcţionare, poate

fi împărţită în 4 intervale diferite de timp, ilustrate de figura 1.2.11,b:
1) Intervalul iniţial t1<t<t2 începe în momentul aplicării presiunii de acţionare
în camera stângă, unde presiunea iniţială pA(t1)=0, şi deschiderii circuitului
de evacuare a aerului din camera dreaptă a cilindrului, unde presiunea
iniţială pB(t1) este egală cu presiunea de utilizare a ciclului precedent
pU(t1)=pB (t1). În acest interval pA( t) creşte exponenţial, pB(t) – descreşte,
iar cilindrul rămâne nemişcat (v=0), întrucât presiunea de acţionare
pA(t)<pB(t)+(FOL+FF+FD) / (SP-ST ),
unde FOL,FF,FD – forţele organului de lucru, de frecare şi de inerţie
dinamică; SP, ST – suprafeţele pistonului şi tijei;
2) Când presiunea de acţionare pA(t) depăşeşte contrapresiunea pB( t), această
inegalitate îşi schimbă semnul (t=t2),, ceea ce condiţionează o accelerare a
pistonului (v(t)>0), care decurge până în momentul t=t3.
3) În intervalul t3<t<t4 inegalitatea menţionată se transformă în egalitate pA(t) =
pB(t)+( FOL+FF) /(SP-ST), de aceea pistonul are o viteză staţionară v=const.
4) În momentul t=t4, aproape de finele cursei, începe frânarea pistonului sub
acţiunea elementelor de amortizare-frânare, menţionate mai sus. Presiunea
de evacuare începe să crească brusc pB(t)>pA(t), sub acţiunea forţei dinamice
de inerţie FD(t)=(mP+mOL)dv/dt, îndreptată în sensul de mişcare. Însă în
procesul de frânare viteza pistonului, forţa FD(t şi presiunea pB(t) scad până
la 0, iar presiunea pA( t) rămâne neschimbată.
În procesul de inversare a pistonului procesele de variaţie a parametrilor se
repetă.

a)
 23

Fig.1.2.11. Dinamica de mişcare a pistonului cilindrului într-un singur sens a cursei

1.2.3 Cilindri pneumatici ai companiei germane FESTO şi principii de

dimensionare a lor
În figura 1.2.12,a sunt arătate diferite modificaţii ale cilindrilor companiei
germane FESTO cu diferite forme ale corpului: a) forma - rotundă; b) - compactă;
c) – dreptunghiulară; d) - plată (utilizată în caz, când nu se permit oscilaţii în jurul
axei); e) – micro; f) –silfon (cu corp deformabil). Ele pot asigura lungimi de cursă
de la 1 mm şi până la 1000 mm, fiind necesare pentru aceasta forţe (50-5000) N la
o presiune medie de 6 bari. Amortizarea loviturilor pistonului în poziţiile extremale
se efectuează cu ajutorul unor inele elastice, aşa cum a fost menţionat mai sus.
Reglarea lor se efectuează cu ajutorul unei mufe axiale filetate şi a unei piuliţe, sau
cu 4 şuruburi obişnuite de la colţurile flanşei. În variantele dreptunghiulare senzorii
magnetici de proximitate sunt integraţi complet în canelura carcasei, iar în cele
rotunde sunt fixaţi de corp printr-un inel din material plastic, pe piston fiind montat
un magnet permanent inelar de comandă. Senzorii magnetici se utilizează în
sistemele de automatizare ale acţionărilor pneumatice.
 24

a) b)

c) d)

e) f)
Fig. 1.2.12.. Modificaţii diferite de cilindri cu piston ale companiei FESTO
În figura 1.2.13 sunt arătate alte 2 variante de cilindri fără tijă DGP FESTO,
ceea ce micşorează cu 50% gabaritele echipamentului de acţionare, dând
posibilitate pentru o mărire a cursei până la 3000 mm. Legătura pistonului cu
organul de lucru în acest caz se face printr-un suport (cărucior) central, care
alunecă pe nişte ghidaje (направляющие), sau bile cu recirculare. Forţa de
împingere poate atinge deja valori până la 7300 N. O altă particularitate importantă
a acestor motoare pneumatice liniare este alimentarea lor cu aer comprimat la un
singur capăt al cilindrului, precum şi sistemul special de etanşare
(герметичности). Pe piston se află un magnet permanent, al cărui câmp magnetic
este sesizat de senzori exteriorii exteriori de proximitate fără contact direct.
 25

Fig. 1.2.13. Echipamente performante de acţionare liniară fără tije FESTO

În cazurile, când organele de lucru trebuie să execute mişcări rotative cu
unghiuri până la 270º, se folosesc cilindri cu un mecanism de transmisie mecanică
„pinion-cremalieră”, menţionat mai sus, sau un cilindru circular, în care se
deplasează o paletă din poliuretan în calitate de piston. Aceşti cilindri sunt numiţi
şi motoare pneumatice oscilante, care au la ieşire un cap de arbore cu pană. În
figura 1.2.14 sunt arătate 2 astfel de pneumo motoare de tipul DSM şi DSR ale
companiei FESTO. Modificaţiile lor asigură un unghi reglabil al arborelui de ieşire
în limitele 0-90º, 0-180º, sau 0-270º şi cupluri 0,5-20 Nm, la un diametru interior
de la 6 mm şi până la 40 mm.

Fig.1.2.14. Motoare oscilante DSM şi DSR ale companiei FESTO

Producătorii de cilindri au elaborat mai multe variante practice de fixare -
cuplare a tijei cilindrilor pneumatici la organul de lucru A-I (ca accesorii) (fig.
1.2.15,a). Ele se aleg în funcţie de lungimea tijei, a masei şi configuraţiei organului
de lucru OL, deoarece la o tijă lungă şi masă mare capătul liber poate să se îndoaie
în jos, sau la mijloc (fig.1.2.15,b-c). Această îndoire mai depinde, şi de modul de
fixare a însuşi cilindrului.
 26

a)

b)

c)
Fig.1.2.15. Variante de fixare a tijei cilindrilor la organul de lucru
Alegerea (dimensionarea) cilindrilor constituie o problemă importantă pentru
proiectanţi. Au fost propuse mai multe variante de dimensionare a cilindrilor. O
metodă simplificată porneşte de la sarcina, impusă de organul de lucru FOL şi de la
presiunea nominală de acţionare. Presupunem, că FOL=118daN=118kg, iar
 27

presiunea pN=6 bari, atunci dacă alegem în prealabil un coeficient de sarcină

(încărcare) kS=FOL/FS=0,5, forţa statică necesară a pistonului cilindrului
FS = FOL/kS = 118/0,5 = 236 daN =238kg.
Cunoscând această forţă şi presiunea nominală, poate fi calculată aria secţiunii
transversale a cilindrului (pistonului), iar apoi – diametrul acestuia D:
S= FS/pN = 236/6 =39,33 cm2 ;

Pe baza acestei valori, trebuie apoi de ales un cilindru standardizat cu un

diametru cât mai aproape cu cel calculat. Valorile standardizate, apropiate faţă de
cea calculată, sunt 80mm şi 63mm, pentru care diametrul tijei constituie 22mm.
Forţa statică, dezvoltată de cilindru standard cu un diametru de 80mm (rază
R=4cm) şi o tijă cu o rază de r=1,1cm
FS = pNπ(R2-r2) = 6x3,14x(42-1,12) = 278,6 daN,
iar pentru un diametru de 63mm
FS = pNπ(R2-r2) = 6x3,14x(3,152-1,12) = 164 daN,
În final se verifică coeficientul de sarcină (de rezervă) pentru ambele valori
standardizate:
KS =FOL/FS = 118/278,6 = 0,42,
KS =FOL/FS = 118/164 = 0,72,
adică diametrul mai mic 63mm se încadrează mai bine în diapazonul recomandat
kS= 0,5-0,75, fiind, în plus, şi mai ieftin.
Pentru o alegere mai exactă, majoritatea companiilor producătoare recomandă
în cataloage nişte diagrame (nomograme) experimentale, pe baza cărora pot fi
selectaţi parametrii principali ai cilindrilor. Compania Memotech
Electrotechnique recomandă, de exemplu, 2 diagrame de selectare a forţei
dinamice sumare în funcţie de diametrul standardizat al cilindrului şi presiunea
nominală de acţionare. Una din ele trebuie utilizată pentru cazul de acţionare a OL
la ieşirea tijei din cilindru (en sortie de tige) (fig.1.2.16,a), iar alta - la
reîntoarcerea tijei în cilindru (en rentree de tige) (fig.1.2.16,b).
Un alt parametru principal al cilindrilor este debitul necesar de aer, deoarece
acesta determină viteza liniară de deplasare a pistonului. În figura 1.2.17 este
arătată o astfel de diagramă experimentală a companiei FESTO, în care se ţine cont
şi de cursa tijei, iar presiunea şi debitul sunt măsurate în MPa şi în [hl/min].
 28

a)

b)
Fig.1.2.16. Diagrame experimentale de selectare a forţelor dinamice ale cilindrului
 29

Fig.1.2.17. Diagrama experimentală a companiei FESTO de selectare a debitului

necesar de aer comprimat
Consumul necesar de aer, exprimat în [hl/min], trebuie apoi înmulţit cu 1,4,
pentru a lua în consideraţie pierderile termice reale, care n-au fost luate în
consideraţie în această diagramă.
 30

1.2.4 Motoare şi pompe pneumatice/hidraulice cu rotaţie continuă

Motoarele rotative continue (turbinele), atât pneumatice, cât şi hidraulice,
transformă energia aerului, sau uleiului comprimat, generat de o anumită sursă
(pompă, sau compresor, ca generator), în energie mecanică a unui organ de lucru.
Principiul de funcţionare al acestor maşini constă în preluarea, sau aspirarea
periodică a unor anumite porţii de aer, sau ulei comprimat, de la intrare şi
transmiterea lor la ieşire, punând în mişcare nişte palete, sau pistoane şi utilizând
energia pneumatică/hidraulică a acestor porţii în regim de motor, sau ridicând
presiunea şi energia în regim de pompă/compresor, rotită de un motor. Cantitatea
de aer/ulei, aspirat de motor, sau refulat de pompă, într-o singură rotaţie se
numeşte Cilindree Cyl, măsurată în [cm3/rot]. Acest parametru determină debitul
volumic al maşinilor rotative pneumatice/hidraulice, împreună cu turaţia rotorului :
QV = nCyl [cm3/s, dm3/min] ≡n, unde n –turaţia maşinii [rot/s, rot/min].
Conform ecuaţiei lui Bernouly, presiunea este direct proporţională cu pătratul
turaţiei „n2”. iar puterea acestor maşini este proporţională cu p şi QV, adică cu n3
P = pQV = pnCil [W] ≡n3, unde presiunea se exprimă în [Pa], iar debitul [m3/s] .
Există mai multe tipuri constructive de motoare (turbine) şi pompe
(compresoare) rotative pneumatice şi hidraulice, de exemplu: cu palete culisante,
cu pistoane axiale sau radiale, cu roţi sau şnecuri dinţate. Numărul de palete
(pistoane) determină stabilitatea debitului, precum şi cilindreea Cyl . Performanţele
acestor maşini pot fi apreciate după următoarele criterii:
- Valoarea presiunii nominale de absorbţie (la motoare), sau refulate(la pompe
- Cilindreea (cantitatea necesară Cil [cm3/rot]) constantă, sau variabilă;
- Diapazonul de variaţie a vitezei;
- Fiabilitatea şi durata de funcţionare;
- Nivel zgomotului produs în timpul funcţionării nominale;
- Frecvenţa şi pulsaţiile debitului consumat, sau refulat;
- Pierderile interioare de presiune şi randamentul global;
- Inerţia mecanică şi rapiditatea regimurilor dinamice;
- Posibilitatea de poluare a mediului înconjurător.
Motoarele/pompele pneumatice/hidraulice cu palete radiale culisante pe
rotor (cu deplasare în cilindri radiali) se rotesc în interiorul unui corp cilindric
excentric (stator) (fig. 1.2.18). Volumul dintre stator şi rotor este fracţionat de
palete. În jumătatea stângă a statorului (cu o presiune mai mare) volumul dintre
palete şi forţa de împingere cresc, formând un cuplu de rotaţie a rotorului, iar în
jumătatea dreaptă (de ieşire) – descresc. Aceste motoare pot fi şi reversibile,
sensul de rotaţie fiind schimbat prin direcţia de acţionare a aerului comprimat
asupra paletelor. Ambele variante se notează printr-un cerc cu 1-2 triunghiuri mici
nehaşurate în interior. Drept exemplu de un astfel de motor, conectat la ieşirea unui
 31

compresor, poate servi înşurubătorul pneumatic reversibil al piuliţelor roţilor

automobilelor, utilizat la centre de deservire.

Fig.1.2.18. Principiul motoarelor/pompelor pneumatice cu palete culisante

Dezavantajul acestei construcţii constă în presiunea (forţa) neuniformă, pe care
o exercită aerul comprimat asupra rotorului. Pentru a exclude acest dezavantaj, s-a
propus o dublare a racordurilor de intrare ieşire, decalate cu 180° (fig.1.2.19). În
acest caz forţele de acţionare asupra rotorului se compensează reciproc. În plus la
aceasta, o astfel de principiu, echivalent cu dublarea numărului de poli magnetici la
motoarele/generatoarele electrice, asigură o dublare a cuplului, generat în regim de
motor şi o reducere a vitezei de rotaţie de 2 ori.

Fig.1.2.19. Principiu constructiv al pompelor pneumatice cu palete culisante şi

compensare a forţelor radiale asupra rotorului
 32

În figura 1.2.20 este arătat un motor pneumatic/hidraulic cu 4 pistoane radiale

şi un distribuitor rotativ, integrat cu rotorul. Acest distribuitor separă presiunea de
intrare de presiunea de
ieşire. Bielele - manivelele
cilindrilor sunt astfel cuplate
la rotor, încât fazele lor sunt
decalate cu 90°. Ca urmare,
în fiecare moment de timp
presiunea înaltă a aerului
(uleiului) comprimat
periodic împinge 2 pistoane
spre rotor, condiţionând o
rotaţie a acestuia, iar
celelalte 2 pistoane, aflate în
alte faze ale unui ciclu
complet, evacuează aerul
(uleiul) din ceilalţi cilindri.
Fig.1.2.20. Principiu constructiv al unui motor pneumatic cu 4 pistoane radiale şi
distribuitor rotativ
Pompele hidraulice cu pistoane axiale pot să se rotească cu viteze mai mari
faţă de pompele cu pistoane radiale. Ele pot avea diferite principii constructive,
precum şi debite constante, sau variabile. Pistoane axiale sunt acţionate de arborele
unui motor electric, sau termic, printr-un platou înclinat rotitor, sau fix, care
determină cursa orizontală a acestor pistoane (fig.1.2.21,a). La unele pompe
pistoanele axiale îndeplinesc rolul unor biele. În figura 1.2.21,b sunt arătate
pompele hidraulice VIKERS cu o rondelă sferică 6 şi o placă pivotantă 10 (mai jos
4), rotitoare în jurul axei verticale. Pistoanele 11 se deplasează axial în orificiile
cilindrului 7 terminându-se cu o rondelă sferică 9, îmbrăcată pe o patină, fixată de
placa înclinată 10. Absorbţia şi refularea uleiului este asigurată de blocul de
distribuţie 5. În pompa cu debit variabil platoul 2 nu se roteşte împreună cu
arborele de acţionare, ci oscilează sub un anumit unghi în jurul axei verticale.

a)
 33

b) c)
Fig.1.2.21. Pompe hidraulice VIKERS cu pistoane axiale şi debit conatant (a) în
formă de biele (b), şi debit variabil (c)
În figura 1.2.22,a este prezentată o pompă hidraulică cu două roţi cilindrice
dinţate exterioare (pinioane), una dintre care este conducătoare, deoarece este
integrată cu arborele 3, rotit de un motor electric Cealaltă roată este condusă de
prima prin contact direct al dinţilor. Pentru a micşora uzura lor, dinţii roţii
inferioare sunt cufundaţi într-un carter cu ulei 1. Dinţii acestor roţi joacă rolul
pistoanelor, preluând porţii de ulei de la intrare cu o presiune joasă (de culoare
galbenă), mărindu-le presiunea în adânciturile dintre dinţi, care servesc ca camere
de compresie, şi refulându-le la ieşire cu o presiune relativ înaltă (de culoare roşie).
Lateral de pinioanele centrale sunt amplasate două unităţi (jumelles) 4 de
compensare a forţelor axiale (în formă de cifra „8”) cu canale mici la suprafaţă
pentru ulei. Elementele interioare prevăd o etanşare interioară axială cu cuzineţi 5
şi radială (de culoare neagră). Spaţiul dintre pinioane şi corp (de etanşare radială)
se alege cât mai mic, pentru a separa zonele de presiune joasă (de culoare albastră)
de zonele de presiune înaltă (culoare roşie). Presiunile de intrare-ieşire sunt, de
regulă, perpendiculare (normale) pe perimetrul pinioanelor.
Pompele hidraulice cu angrenaj interior prevăd o coroană dinţată mare 2 cu
dinţi la periferia interioară, unde alunecă în acelaşi sens o roată dinţată mică 1 cu
 34

dinţii în exterior, amplasată pe arborele de acţionare 1 (fig.1.2.22,b). O piesă în

formă de semilună 6, cu o axă fixă 4, este intercalată între dantura pinionului 1 şi
dantura coroanei 2, care separă în permanenţă zonele de presiune joasă de zonele
de presiune înaltă. Pompa este dirijată de un sistem de compensare axială a forţelor
şi radială a jocurilor. Compensarea radială se efectuează prin patina circulară 5,
echilibrată de forţa resortului 7, şi de forţa presiunii de ieşire.

a)

b)
Fig.1.2.22. Pompe hidraulice cu 2 roţi dinţate exterioare şi interioare
În sistemele pneumatice şi hidraulice moderne se utilizează pompe şi
compresoare elicoidale mai performante - cu 2-3 şnecuri coaxiale, în locul roţilor
dinţate din figura precedentă. În figura 1.2.23 sunt arătate principiile constructive
ale pompelor şi compresoarelor cu 2 şi 3 şnecuri elicoidale coaxiale, dintre care
numai unul singur este acţionat de motorul electric. Pompa cu 3 şnecuri are un
debit de 1,5-ori mai mare, faţă de pompa cu 2 şnecuri. Dinţii acestor şnecuri nu
se ating unul de altul, de aceea rotirea sincronă a lor se efectuează prin transmisii
dinţate la un capăt al şnecurilor (la cel opus motorului de acţionare). Şnecul condus
în figura 1.2.23,a, sau şnecurile laterale din figurile 1.2.23,b-c, servesc pentru
dinţii şnecului central de acţionare ca camere de compresie şi de separare a
presiunii înalte de ieşire faţă de presiunea joasă de intrare. Spaţiul dintre aceste
şnecuri şi copul cilindric al pompei este minim posibil. În afară de aceasta,
 35

şnecurile laterale se rotesc datorită presiunii uleiului (aerului) comprimat, fără un

contact direct cu dinţii şnecului central şi fără a exercita un cuplu de sarcină asupra
motorului de acţionare. Forţele axiale şi radiale în acest caz se compensează
reciproc de contrapresiunea uleiului (aerului) comprimat. De aceea această variantă
constructivă este relativ fiabilă şi durabilă. Însă pentru a refula presiuni înalte, este
necesară o viteză de rotaţie a arborelui principal mai mare de 3000 rot/min, ceea ce
este posibil prin alimentarea motorului electric printr-un variator de frecvenţă.

c)
Fig.1.2.23. Principii constructive ale pompelor cu 2-3 şnecuri elicoidale coaxiale
Aceste pompe posedă dimensiuni şi mase relativ mici, asigură un debit
continuu şi presiuni înalte (până la 300 bari). Ele pot trece uşor în regim de motor
hidraulic, la o schimbare simplă a racordurilor de intrare–ieşire. Însă sunt mai
scumpe şi nu permit o funcţionare în gol (fără lichid), deoarece au nevoie de răcire
În Tabelul 1.2.1 sunt indicate datele tehnice principale ale pompelor
hidraulice, descrise mai sus. Analiza comparativă a acestor pompe este făcută în
raport cu diapazonul de reglare a vitezei, a volumului, a presiunii refulate şi a
randamentului total. Cele mai mari presiuni (până la 320 bari) şi debite sunt
asigurate de pompele cu pistoane axiale .
 36

Tabelul 1.2.1
 37

1.2.5 Agregate şi centrale hidraulice industriale cu rotire continue

În figura 1.2.24 este arătat un agregat Motor-Pompă hidraulică KW999 al

companiei Hydrokit de direcţionare a volanului camioanelor autobasculante grele
din cariere. Motorul de c. c. este alimentat de la bateria de bord 12V (24V).
Acţionarea mecanismului de direcţie este comandată de un distribuitor 4/3, un bloc
hidraulic cu limitator de presiune, presostat, clapetă şi un bloc electronic.

Fig.1.2.24. Agregat Motor electric - Pompă hidraulică KW999 Hydrikit de

direcţionare a volanului camioanelor autobasculante grele din cariere
Un agregat mai puternic GH10RD, cu un motor de c.c. de 1,6kW(12V), sau 2,2
kW (24V), este prevăzut pentru bascularea materialelor camioanelor. Pompa se
alimentează dintr-un rezervor orizontal de ulei din masă plastică de 8l (fig.1.2.25) .
Un agregat asemănător au camioanele cu lopată flotantă de curăţire a zăpezii iarna.

Fig.1.2.25. Agregat hidraulic GH10RD de basculare a materialelor camioanelor

 38

Acţionarea pompelor (centralelor) hidraulice staţionare şi standardizate GH1

şi GH14 are la bază un motor electric monofazat, sau trifazat de 0,75 -7,5 kW
(fig.1.2.26,a). Presiunea lor poate fi reglată cu limitatoare reglabile incorporate în
diapazonul 110-190 bari, iar debitul este cuprins între 3,8 l/min şi 15,8 l/min.
Volumul rezervorului de ulei constituie 18,5, sau 30 litri. Aceste centrale sunt
prevăzute cu o comandă manuală, sau electromagnetică, care acţionează asupra
distribuitoarelor 6/3 (fig.1.2.26,b).

b)
Fig.1.2.26. Centrale hidraulice standardizate GH1 şi GH14 Hidrokit