Curs 6.

OCLUZIA FUNCTIONALA

Scoala romaneasca considera ca, pentru a se putea vorbi de o ocluzie functionala, aceasta trebuie sa
indeplineasca urmatoarele 5 criterii:
1. stopuri ocluzale stabile, multiple si simultane in RC si IM
2. ghidaj anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatile articulatiei temporo-
mandibulare
3. dezocluzia tuturor dintilor cuspidati cand mandibula efectueaza miscarea de propulsie
4. dezocluzia dintilor cuspidati de pe partea nelucratoare cand mandibula face miscarea de lateralitate
5. absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate, indiferent de tipul ghidajului

Criteriul 1
Stopuri ocluzale stabile, multiple si simultane in RC si IM

Stopuri ocluzale stabile

Ocluzie stabila = contacte ocluzale suficient de echilibrat distribuite pentru a impiedica migrarile dentare.
Exista 2 elemente care caracterizeaza o ocluzie stabila:
1. in RC (IM) contactele dento-dentare dintre dintii antagonisti rebuie sa fie intodeauna aceleasi
2. dupa realizarea acestor contacte mandibula trebuie sa nu derapeze in nici un sens, in plan transversal sau
frontal, inclusiv pentru a ajunge din RC in IM

Stopuri ocluzale multiple

Contactele dento-dentare multiple in RC sau IM sunt necesare pentru repartizarea uniforma a solicitarilor pentru
fiecare dinte si pentru ca toti dintii sa sufere un process uniform de abraziune.

Stopuri ocluzale simultane

Daca contactele dento-dentare la momentul inchiderii gurii in RC sau IM nu sunt multiple, mandibula poate
realize o deplasare (derapare) pentru a reusi sa stabileasca stopuri ocluzale in numar cat mai mare. Aceste
deplasari ale mandibulei pot fi sesizate de pacient, iar medicul poate identifica versantele sau pantele care intra
in conflict si care impiedica simultaneitatea stopurilor ocluzale.
Ca regula generala, se afirma ca vinovate de glisarea mandibulei sunt versantele dintilor maxilari care privesc
spre directia de deplasare a mandibulei.
Ex.: daca in RC(IM) exista un contact prematur iar mandibula derapeaza spre anterior, pantele care se confrunta
sunt cele meziale la dintii maxilari si cele distale la dintii mandibulari = MUDL

Ocluzologie – curs 6 – MD 3 1
Cand contactul prematur este situat in zona laterala stanga si mandibula deviaza spre stanga, versantele care se
confrunta sunt: versantul intern (vestibular) al cuspidului palatinal maxilar si versantul intern (lingual) al
cuspidului vestibular mandibular = BULL

Cand contactul prematur este situat in zona laterala stanga si mandibula deviaza spre dreapta, versantele care se
confrunta sunt:
 versantul intern al cuspidului vestibular maxilar cu versantul extern al cuspidului vestibular mandibular
= LUBL

 sau versantul extern al cuspidului palatinal maxilar cu versantul intern al cuspidului lingual mandibular
= LUBL

Criteriul 2
Ghidaj anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatile articulatiei temporo-
mandibulare

Panta incisiva
Ghidaj anterior mai deschis = miscari masticatorii cu predominanta orizontala.
Ghidaj anterior abrupt = miscari predominant verticale.

Ocluzologie – curs 6 – MD 3 2
Obstacole
Contactele premature in RC pot devia mandibula spre anterior (MUDL) si poate fi produsa afectarea dintilor
anteriori, cauzand afectarea conducerii miscarii de propulsie prin:
- abraziunea exagerata a acestor dinti mai ales in zona de contact a antagonistilor
- imbolnavirea parodontiului dintilor anteriori
- hiperactivitate musculara

Etiopatogenie
Diversi factori etiopatogenici tulbura armonia ocluzala, ceea ce duce la aparitia unor leziuni la nivelul dintilor,
la nivelul muschilor sau la nivelul ATM:
- masticatie unilaterala
- edentatia
- parodontopatia
- restaurari odontale necorespunzatoare ocluzal
- tratamente ortodontice necorespunzatoare
- echilibrare ocluzala necorespunzatoare
- obiceiuri parafunctionale
- migrari dentare postinflamatorii/ post-tumorale
- traumatisme dentare, alveolare sau ale oaselor maxilare
- rezectii ale oaselor maxilare
- malpozitii dentare in contextul unor anomalii dento-maxilare primare

Criteriul 3
Dezocluzia tuturor dintilor cuspidati cand mandibula efectueaza miscarea de propulsie

Panta incisiva
Exista o armonie intre ghidajul anterior si morfologia ocluzala a dintilor cuspidati.
Dezangrenarea dintilor cuspidati este cu atat mai rapida cu cat panta incisiva este mai abrupta. O panta abrupta
insa, solicita mai intens parodontiul incisivilor care realizeaza ghidajul. Restaurarile protetice trebuie sa
gaseasca solutia de echilibru.
Dezangrenarea dintilor cuspidati trebuie sa se produca inca de la inceputul miscarii de propulsie.
Interferentele determina instalarea unor modificari potologice la nivelul dintilor. Astfel, o interferenta in
propulsie pe partea nelucratoare cauzata de un ultim molar migrat vertical afecteaza unul dintre dintii anteriori,
cel mai frecvent incisivul lateral = fenomenul Thielemann = legea diagonalei lui Thielemann

Alte fenomene patologice caracteristice se constata in cazul pierderii timpurii a M de 6 ani. Cele mai
semnificative sunt modificarile in cazul pierderii M de 6 ani mandibular (datorita latimii mezio-distale mari si
migrarii severe a antagonistilor) = sindromul molarului de 6 ani:
Ocluzologie – curs 6 – MD 3 3
 - mezioversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari
- aparitia diastemei si tremelor
- hipermobilitate si osteoliza la nivelul dintilor frontali maxilari
- linguoversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari
- migrarea verticala a antagonistilor

Criteriul 4
Dezocluzia dintilor cuspidati de pe partea nelucratoare cand mandibula face miscarea de lateralitate

Eventualele contacte pe partea opusa sensului spre care se face miscarea de lateralitate (partea nelucratoare)
sunt considerate contacte nefunctionale, pe baza urmatoarelor argumente:
1. pe partea nelucratoare contactele sunt neeficiente functional
2. contactele dento-dentare de pe partea nelucratoare sunt nelogice, mandibula este plasata pe partea unde
se gaseste bolul alimentar
3. pe partea nelucratoare, condilul orbitant nu este bine sprijinit in cavitatea glenoida, deci nu ofera sprijin
ferm mandibulei
4. eventualele contacte dento-dentare pe partea nelucratoare, dezvolta forte in afara axului lung al dintilor
5. contactele pe partea nelucratoare cu condilul nesustinut pot declansa contractii musculare prelungite,
spasme musculare prin oboseala muschilor
Toate contactele dento-dentare pe partea nelucratoare (interferente sau contacte premature) sunt contacte
generatoare de trauma asupra parodontiului, muschilor sau ATM.

Criteriul 5
Absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate, indiferent de tipul ghidajului

Interferenta in lateralitate pe partea lucratoare este factor traumatogen pentru structurile dento-parodontale,
muschi si ATM.
Argumente:
1. fortele aparute la dintii cuspidati sunt in afara axului lung
2. fortele sunt foarte mari, fiind foarte aproape de punctual de sprijin al mandibulei, ATM si de locul de
aplicare al fortei musculare, insertia muschilor mobilizatori

Criteriile ocluziei functionale nu sunt indeplinite la toti subiectii.

Numai aparitia sau iminenta unor tulburari functionale cu repercursiuni asupra sistemului neuro-muscular,
parodontiului, ATM si/sau dintilor justifica interventia terapeutica pentru corectarea diferitelor dizarmonii
ocluzale.

Ocluzologie – curs 6 – MD 3 4
OCLUZIA IDEALA

1. raporturi ocluzale stabile in RC cu contacte dento-dentare si cu ATM morfologic integru

2. IM se gaseste anterior, in acelasi plan sagital, fata de RC. Distanta RC-IM este 0,1-0,2mm la nivelul
condililor si 0,2-0,5mm la nivelul arcadelor dentare
3. alunecarea intre RC si IM se face liber cu mentinerea contactelor dento-dentare
4. mandibula se poate deplasa liber din RC si din IM
5. ghidajul dentar al miscarilor mandibulare se realizeaza pe partea lucratoare
6. in IM presiunile ocluzale se transmit in axul lung al dintilor laterali si in portiunea centrala a meniscului
ATM
7. abraziunea intereseaza in mod egal sectoarele dentare functionale
8. in IM contactul in sectorul frontal este mai slab de 25 μ
9. nu exista contacte ocluzale la nivelul partilor moi
10. exista spatiu interocluzal acceptabil in pozitia de repaus a mandibulei

Principiile 1-5 asigura echilibrul neuromuscular, iar 6-10 asigura stabilitatea functionala.

OCLUZIA NORMALA (FUNCTIONALA)

1. ocluzia este stabila

2. masticatia, fonatia si fizionomia sunt acceptabile pentru subiect
3. nu exista semne de suferinta dentara, parodontala, musculara sau articulara care sa poata fi aribuite
solicitarilor ocluzale

OCLUZIA DE NECESITATE/ DE OBISNUINTA

Incercarea de evitare a unor obstacole (microproteze sau obturatii inalte) oblige mandibula sa ocluda
intr-o ocluzie de necesitate. Daca obstacolul actioneaza o perioada mai lunga de timp se instaleaza ocluzia de
obisnuinta.
Factorul perturbator (obstacolul) solicita un efort de adaptare a structurilor aparatului dento-maxilar.
Ocluzia de necesitate este o IM diferita de cea initiala care se instaleaza din cauza unui obstacol recent;
atitudinea practica consta in inlaturarea precoce a obstacolului, care duce si la reinstalarea IM initiale.
Ocluzia de obisnuinta este o IM diferita de cea initiala care se instaleaza din cauza unui obstacol
persistent in timp, care produce si modificarea engramei muschilor mandibulari, astfel ca depistarea si
indepartarea obstacolului nu este urmata de revenirea mandibulei la IM initiala, atitudinea operatorului trebuie
sa fie mai nuantata tinand cont de cateva elemente:
- pot exista situatii in care adaptarea functionala la noile raporturi ocluzale impuse de obstacol este foarte
buna si nu necesita interventie terapeutica
- interventia terapeutica ocluzala nu se mai poate limita numai la indepartarea obstacolului initial
- tratamentul ocluziei de obisnuinta, atunci cand se initiaza, nu urmareste neaparat revenirea la raporturile
ocluzale initiale, obiectivele sale fiind:
o amendarea simptomatologiei DMC
o functionalitatea ADM – satisfacatoare pentru pacient
o stabilitatea ocluzala
Tratamentul este laborios, indelungat si costisitor.

Ocluzologie – curs 6 – MD 3 5