METODE DE EVALUARE

A RISCULUI CARIOS
 CUPRINS
1. Metodele de apreciere a rezistenţei smalţului la acţiunea
acizilor.

2. Metoda de evaluare a riscului carios cu utilizarea

software Cariogram.

3. Enumerați avantajele evaluării personalizate și complexe

a riscului carios cu utilizarea software Cariogram.

4. Modalitatea de evaluare a gradului de risc carios la copii

de diferite vârste
 METODELE DE APRECIERE A REZISTENŢEI 3

SMALŢULUI LA ACŢIUNEA ACIZILOR

După (Okuşko V. P., 1980)

1)Se înlătură placa bacteriană şi se izolează de acţiunea salivei dinţii frontali

superiori,
2)Pe suprafaţa vestibulară uscată a unui incisiv superior central, la distanţa de 2
mm de la marginea incizală, în zona centrală, se aplică cu ajutorul unei pipete o
picătură de soluţie de HCL-1 mol/l cu diametrul de 1,0 - 2,0 mm.
3)După 5 secunde suprafaţa dintelui se spală şi se usucă.
4)Pe suprafaţa gravată se aplică o picătură de soluţie de 1% de albastru de metilen
5)Intensitatea culorii se compară cu cheia de 10 culori (fiecare nuanţă se notează cu
10 puncte)

Aprecierea rezultatelor se efectuează prin evaluarea intensităţii coloraţiei:

10-30 puncte - cariorezistenţa înaltă;
40-50 - cariorezistenţă moderată;
60-70 - cariorezistenţă joasă;
80 - cariorezistenţă foarte joasă.
 METODELE DE APRECIERE A REZISTENŢEI
4
SMALŢULUI LA ACŢIUNEA ACIZILOR

După (Avdusenko L. A., 1990)

Metoda se bazează pe colorarea smalţului demineralizat şi determinarea

intensităţii colorării.
1)Se înlătură placa bacteriană şi se izolează de acţiunea salivei dinţii frontali
superiori
2)Pe suprafaţa vestibulară uscată a unui incisiv superior central se aplică cu
ajutorul unei pipete o picătură cu diametrul de 1,5 - 2,0 mm de soluţie de
Indigocarmin (30 g/l) în soluţia de 0,2% de acid sulfuric timp de 5 secunde,
îmbinând astfel etapa de gravaj acid şi de coloraţie a smalţului.
3)După aceasta colorantul se înlătură cu un tampon de vată.
4)Porţiunea de smalţ tratată cu acid se colorează în roşu
5)Intensitatea culorii se compară cu cheia de 10 culori (fiecare nuanţă se notează cu
10 puncte).

Aprecierea rezultatelor se efectuează prin evaluarea intensităţii coloraţiei:

10-30 puncte - cariorezistenţă înaltă;
40-50 - cariorezistenţă moderată;
60-70 - cariorezistenţă joasă;
80 - cariorezistenţă foarte joasă
 METODELE DE APRECIERE A REZISTENŢEI SMALŢULUI LA
ACŢIUNEA ACIZILOR 5

Determinarea vitezei de remineralizare a smalţului (Redinova T. L., Leontiev V. C.

și Ovruţki G. D., 1982)

Metoda permite aprecierea rezistenţei dinţilor la carie şi capacitatea de remineralizare a salivei şi se realizează
în modul următor:

• 1)Placa bacteriană de pe suprafaţa dintelui cercetat este înlăturată minuţios cu un bulet din vată umectat
în soluţie de 3% de H2O, suprafaţa dentară se usucă cu un get de aer,
• 2)Pe suprafaţa uscată se aplică cu ajutorul unei pipete o picătură de HCl cu pH 0,3-0,6.
• 3)După aceasta pe suprafaţa demineralizată se aplică timp de un minut un bulet din vată îmbibat cu
soluţie de 2 % de albastru de metilen, apoi colorantul se înlătură, utilizând numai bulete uscate din vată
• 4)Gradul de demineralizare a smalţului se apreciază după intensitatea colorării porţiunii de smalţ
cercetate, care este comparată cu cheia standartă de 10 culori, fiecare nuanţă este marcată cu 10%.
• 5)În zilele următoare se efectuează colorarea porţiunii demineralizate a smalţului până la momentul, când
smalţul nu se mai colorează. Lipsa coloraţiei demonstrează remineralizarea completă a smalţului.
Deci, maleabilitatea smalţului la acţiunea acizilor se exprimă în procente, iar capacitatea de remineralizare a
smalţului – în zile.

La persoanele cariorezistente se determină o maleabilitate a smalţului la acţiunea acizilor mai joasă de 40%
şi capacitatea de remineralizare a salivei înaltă (1-3 zile), iar la persoanele carioreceptive maleabilitatea
smalţului la acţiunea acizilor depăşeşte valoarea de 40%, iar capacitatea de remineralizare a salivei este
joasă (mai mare de 3 zile).
 METODA DE EVALUARE A RISCULUI CARIOS CU UTILIZAREA SOFTWARE
CARIOGRAM
Estimarea probabilității de
apariție a unor noi leziuni
carioase într-o anumită
perioada de timp, precum
și estimarea probabilității de
schimbare a dimensiunilor sau
activității leziunilor
carioase existente. Evaluarea
riscului carios, de asemenea,
mai stabilește și intervalul de
timp necesar repetării
examenului clinic: - o dată pe an
la pacienții cu risc carios mic,-
de două ori pe an la pacienții cu
risc carios moderat,- o dată la
3 luni la pacienții cu risc carios
crescut.
SCOP
Un mod nou de evaluare
a riscului carios, care
ilustrează foarte elocvent
interacțiunea
factorilor declanșatori ai
cariei dentare. Acest
program educațional,
interactiv a fost creat pentru
o mai bună înțelegere
a aspectelor multifactoriale a
leziunilor carioase și de a
acționa ca un ghid în
încercările de a estima riscul
cariilor. Programul dat poate
fi utilizat într-un protocol
clinic sau pentru diferite
scopuri educaționale
CARIOGRAMA
6
Pentru a utiliza cariograma în
aprecierea riscului carios, trebuie luat
în considerare factorii microbian,
alimentar, teren şi circumstanţele,
pentru a aprecia probabilitatea de a
evita în viitor apariţia cariei dentare.
Aceste date trebuie coordonate cu
informaţiile obţinute din
examenul clinic. Astfel, probabilitatea
evitării apariţiei de noi leziuni
carioase (cuprinsă între 0 – 100%)
depinde de 4 factori:
1)Alimentaţia – frecvenţa meselor şi
conţinutul alimentaţiei;
2)Cantitatea şi calitatea plăcii
bacteriene;
3)Susceptilibilitatea gazdei - saliva,
ţesuturile dentare;
4)Circumstanţele – experienţa trecută
referitoare la caria dentară, starea de
sănătate generală.
UTILIZAREA
 Sectorul verde
estimează "șansa reală de a
evita noi cavități"

Sectorul albastru
Sectorul galben închis
"circumstanțele" este combinaț "dieta" este caracteristica dietei
ia dintre experiența carioasă și a și se bazează pe conținutul

Cariogr
bolile generate de ea dietei și frecvența meselor în
decursul zile

ama

Sectorul albastru deschis Sectorul

i
"sensibiltate" se bazează pe
combinația dintre administrarea roșu "bacteriile"
preparatelor de fluor,secreția Indică valorile nivelului
salivară și capacitatea tampon a de streptococus mutans și
salivei a indicilor de placă
Enumerați avantajele evaluării personalizate și complexe a riscului carios cu utilizarea software
8
Cariogram.
 DESCRIEŢI MODALITATEA DE EVALUARE A
9
GRADULUI DE RISC CARIOS LA COPII DE DIFERITE
VÂRSTE
PACIENȚII DIN GRUP DE RISC ECHILIBRU FACTORILOR CE
DETERMINĂ EVOLUȚIA SAU
SCAZUT
OPRIREA LEZIUNILOR CARIOASE
• Istorie săracă în leziuni carioase,extracții
sau restaurări
• Indicatorii de risc – pete albe cretoas,
• Strategia de management pentru pacienții
restaurări mai recente de 3 ani , leziuni în
din acest grup este menținerea balanței în
smalț
favoarea factorilor de protecție și să fie
conștienți de posibilitatea modificărilor în
timp a riscului lor la carie • Factori de risc – bacterii patogene,
hiposalivație, obiceiuri alimentare
• Periodic, la ședințele de control, este
nevoiee s afie reevaluate riscul carios • Factori de protecție- factori salivari,
datorită unei posibile schimbări în igiena agenți antibacterieni
orală, nivelurile bacteriene,dietă,flux
salivar ,folosirea fluorurilor
• O singură vizită la 12 luni
 DESCRIEŢI MODALITATEA DE EVALUARE A
10
GRADULUI DE RISC CARIOS LA COPII DE DIFERITE
VÂRSTE

PACIENȚI ÎN GRUP DE RISC ECHILIBRU FACTORILOR CE

MODERAT DETERMINĂ EVOLUȚIA SAU
OPRIREA LEZIUNILOR
Managmentul CARIOASE
• Periaje profesionale periodice
• Consiliere pentru o dietă necariogenă
• Indicatorii de risc – pete albe cretoase,
• Terapia de fluorizare
restaurări mai recente de 3 ani, leziuni în
• Dispensarizarea cu evaluarea radiografică
smalț
• Factori de risc – bacterii patogene,
hiposalivație, obiceiuri alimentare
• Factori de protecție - factori salivari,
agenți antibacterieni
 DESCRIEŢI MODALITATEA DE EVALUARE A
GRADULUI DE RISC CARIOS LA COPII DE DIFERITE11
VÂRSTE
PACIENȚI DIN GRUP DE RISC
CRESCUT
• Mai multe cavități carioase
Etapele de management
• Realizarea periodică a testelor
microbiologice
• Administrarea tratamentelor
antimicrobiene
• Igienizarea profesională
• Paste de dinți cu F1,1%
• Utilizarea gumei de mestecat cu xylitol
• Sigilarea fisurilor
• Educație pentru sănătate
ECHILIBRU FACTORILOR CE
DETERMINĂ EVOLUȚIA SAU
OPRIREA LEZIUNILOR
CARIOASE
• Indicatorii de risc – pete albe cretoase,
restaurări mai recente de 3 ani, leziuni în
smalț
• Factori de risc – bacterii patogene,
hiposalivație, obiceiuri alimentare
• Factori de protecție - factori salivari,
agenți antibacterieni
 DESCRIEŢI MODALITATEA DE EVALUARE A
12
GRADULUI DE RISC CARIOS LA COPII DE DIFERITE
VÂRSTE

PACIENȚI DIN GRUP DE RISC ECHILIBRU FACTORILOR CE

EXTREM
• Afectare salivară
Management
• Refacerea capacității tampon salivare și a
rezervei de calciu și fosfați necesare
remineralizării leziunilor necavitare
• Terapii de clătiri orale cu rol de tampon.
(bicarbonat de na )pentru refacerea și
purificarea funcțiilor tampon salivare
• Paste de dinți cu Ca și fosfați
DETERMINĂ EVOLUȚIA SAU
OPRIREA LEZIUNILOR
CARIOASE
• Indicatorii de risc – pete albe cretoase,
restaurări mai recente de 3 ani, leziuni în
smalț
• Factori de risc – bacterii patogene,
hiposalivație, obiceiuri alimentare
• Factori de protecție - factori salivari,
agenți antibacterieni