LP.9 EVALUAREA RISCULUI CARIOS.

CARIOGRAMA
 Evaluarea riscului carios reprezintă estimarea probabilităţii de a apariţie
a unor noi leziuni carioase într-o anumită perioadă de timp precum şi
estimarea probabilităţii de schimbare a dimensiunilor sau activităţii
leziunilor existente.
 Modelele actuale de evaluare a riscului carios implică o combinaţie de
factori care includ expunerea la fluor, dieta, gazda susceptibilă, şi
microflora în corelaţie cu factori sociali, culturali şi comportamentali.
 Evaluarea riscului carios stabileşte intervalul necesar repetării
examenului clinic. Astfel pacienţii cu risc carios mic vor fi evaluaţi o dată
pe an, pacienţii cu risc carios moderat de două ori pe an, iar pacienţii cu
risc carios crescut o dată la 3 luni.
 Principalii factori de risc incriminaţi în apariţia bolii carioase sunt
reprezentaţi de:
 factori locali (dinţi cu morfologie accentuată, incongruenţă dento -
alveolară cu înghesuire, dinţi cu malpoziţii (versii, rotaţii), dinţi cu
dentinogeneză imperfectă, cu distrofii dentare secundare, dinţi cu
restaurări debordante, pacienţi cu sindrom disfuncţional al sistemului
stomatognat),
 factori alimentari (frecvenţa, tipul de alimente şi forma sub care sunt
consumate),
 factori de risc de la nivelul fluidului oral (flux salivar, capacitate tampon,
microbiologia salivei).
 PARAMETRI DE EVALUARE A RISCULUI CARIOS

Factori de risc care

Evaluarea bacteriană Alimentaţia
aparţin gazdei

rezultatul testului pentru

obiceiul de a consuma antecedente personale generale:
Streptococcus mutans: (<1.000.000)
(>1.000.000); dulciuri (zahăr); medicatie

rezultatul testului pentru lactobacili: excesele şi deficienţele din antecedente stomatologice: motiv
(<100 000) (>100 000). alimentaţie. vizita, metode de ig. orala.

utilizarea fluorului:

rata fluxului salivar (ml/min);

examenul clinic:

indice de placă bacteriană;

indicele CAOS .
 Risc carios 0

Indicatori de risc Indicatori de risc

Factori etiologici: Prevalenţa cariei: Incidenţa cariei externi interni
Factori preventivi:

factori de risc şi factori de risc şi

Streptococcus fără leziuni standard de igienă
mutans negativ;
=0 prognosticul prognosticul orală foarte bun;
carioase, suprafeţe factorilor de risc factorilor de risc
nivele scăzute de restaurate la molari nuli. folosirea regulată a
lactobacili în salivă (< nuli. pastelor de dinţi cu
10.000 CFU/ml); fluor;
rata de formare dieta excelentă;
aplăcii bacteriene
scăzută sau foarte îngrijiri oro-dentare
scăzută. preventive regulate;
 Risc carios scazut
Factori etiologici: Prevalenţa cariei:
Streptococcus mutans
negativ;
nivele scăzute de
lactobacili în salivă (<
10.000 CFU/ml);
rata de formare aplăcii
bacteriene scăzută
sau foarte scăzută.
Indicatori de risc Indicatori de risc
Incidenţa cariei externi interni
Factori preventivi:
între 20 – 35 ani câteva mai puţin de o factori de risc şi factori de risc şi standard de igienă
carii ocluzale sau suprafaţă cariată la prognosticul factorilor prognosticul factorilor orală bun;
suprafeţe restaurate la mai puţin de 5 ani de risc: reduşi sau nuli de risc: reduşi sau nuli folosirea regulată a
molari. pastelor de dinţi cu
fluor;
dietă corectă;
îngrijiri oro-dentare
preventive regulate.
 Risc carios moderat

Indicatori de risc Indicatori de risc

Factori etiologici: Prevalenţa cariei: Incidenţa cariei externi interni
Factori preventivi:

între 20 – 35 ani pot mare, mai mult de frecvenţa mare de

Streptococcus consum a produselor
fi prezente leziuni o suprafaţă cu reducerea secreţiei standard de igienă
mutans > 100.000 zaharoase
CFU/ml; carioase sau leziune carioasă pe salivare stimulate; orală deficitar;
nivel crescut de restaurări, cele mai (clearance
an. folosirea neregulată
prelungit); capacitate tampon
lactobacili în salivă ( multe ocluzale şi redusă;
a pastelor de dinţi cu
10.000 CFU/ml); câteva pe nivel socio-economic fluor;
suprafeţele necorespunzător. regim alimentar
rata de formare a PB răspuns imunologic
aproximale distale . deficitar;
moderată sau mare. redus. îngrijiri oro-dentare
preventive
neregulate.
 Risc carios mare
Factori etiologici: Prevalenţa cariei:
între 20 – 35 ani prezintă
Streptococcus mutans >
mai mult de un dinte
1.000.000 CFU/ml;
pierdut prin carie direct
sau indirect (de cauza
nivele crescute de endodontică sau
lactobacili în salivă ( rădăcini fracturate în
>100.000 CFU/ml); trecut), restaurări
ocluzale şi pe mai multe
rata de formare a PB suprafeţe aproximale,
includ incisivul maxilar şi
mare sau foarte mare.
suprafeţele orale.
Indicatori de risc Indicatori de risc
Incidenţa cariei externi interni
Factori preventivi:
foarte mare, mai mult de frecvenţa foarte mare de rata secreţiei salivare
standard de igienă orală
două noi suprafeţe consum a produselor foarte scăzută sau
foarte scăzut;
cariate pe an. zaharoase: xerostomie;
capacitate tampon folosirea neregulată a
nivel socio-economic
foarte redusă; pastelor de dinţi cu fluor;
scăzut sau foarte scăzut
(nivel educaţional boli cronice care duc la
regim alimentar mult
scăzut) xerostomie (sdr. Sjögren);
deficitar.
utilizarea
medicamentelor răspuns imunologic sever îngrijiri oro-dentare
hiposialice; compromis. preventive neregulate
sau absente.
 EVALUAREA FINALĂ A RISCULUI CARIOS

Nr crt Factori de risc Scor

1 Carii în dentină 6
2 Carii în smalţ 4
 Evaluarea riscului carios se poate
realiza acordând diferite scoruri 3 Restaurări (<12 luni) 3
factorilor predictivi de carie 4 >5 dinţi absenţi sau restauraţi 2
 Pe baza analizei datelor de mai 5 Igienă orală precară 2
sus, se face evaluarea finală a
riscului carios al pacientului în: 6 Dietă cariogenă 2
risc carios mic, risc carios 7 Fluorizări neadecvate 2
moderat (cu carii active sau
8 Flux salivar scăzut 2
inactive), risc carios mare (cu
carii active sau inactive). 9 Pacient necooperant 2
10 Restaurări incorecte 1
11 Suprafeţe radiculare expuse 1
 Intervalul între şedinţele de evaluare

 În funcţie de încadrarea în
grupa de risc carios se vor
Scor Risc Nr.sedinţe/an
defini intervalele dintre
şedinţele de evaluare a > 12 Mare 8 – 12
pacientului
 În funcţie de profilul riscului 9 - 11 Mediu 4–8
carios al pacientului, se
instituie tratamentul adecvat,
care include atât prevenţia
<9 Mic 1. - 2
primară cât şi cea secundară
a cariei dentare.
 CARIOGRAMA

 Conceptul de cariogramă a fost descris

pentru prima dată de Bratthall în 1996 şi
reprezintă un model nou de ilustrare a
interacţiunilor dintre flora bacteriană
orală, alimentaţie şi răspunsul gazdei.
 Modelul este prezentat sub forma unei
diagrame (cariogramă) care se
realizează cu ajutorul unui program pentru
PC Windows.
https://www.mah.se/fakulteter-och-
omraden/Odontologiska-fakulteten/Avdelning-och-
kansli/Cariologi/Cariogram/
Sectoare cariograma
Sectorul roşu este reprezentat de bacterii( cantitatea de placa
bacteriana si teste pentru SM si LB)
Probabilitatea evitarii
aparitiei cariei dentare Sectorul albastru este reprezentat de consumul de
hidrocarbonatele cariogene (cantitatea de hidrocarbonate
cât și frecvența consumului de hidrocarbonate)

Sectorul bleu reprezintă factorul teren (susceptibilitatea

gazdei): utilizarea fluorurilor, rata fluxului salivar, capacitatea
tampon a salivei.

Sectorul galben- reprezintă circumstanţele care trebuie

analizate cum sunt: experienţa referitoare la caria dentară,
starea de sănătate generală.

Sectorul verde reprezintă probabilitatea evitării apariţiei de

noi leziuni carioase (cuprinsă între 0 – 100%) care depinde,
deci, de 4 factori:
• alimentaţia – frecvenţa meselor şi conţinutul alimentaţiei;
• cantitatea şi calitatea plăcii bacteriene;
• susceptilibilitatea gazdei - saliva, ţesuturile dentare;
• circumstanţe – experienţa trecută referitoare la caria dentară, starea de
sănătate generală.
Introducerea datelor de
identificare
Explicarea scorurilor cariogramei

Scorurile stabilite la factorul "experienţa carioasă"

SCOR EXPLICAŢII

0 DMFT = 0; DMFT = 0

status odontal mai bun decât statusul odontal normal al grupei de

1
vârstă respective din acea zonă.

2 status odontal normal pentru grupa de vârstă respectivă

3 status odontal deficitar pentru grupa de vârstă respectivă sau

apariţia unor noi leziuni carioase în ultimul an.
 Scorurile factorului de risc reprezentat de boli generale
SCOR EXPLICAŢII

Pacientul este sănătos, fără boli generale care

0 = fără boli generale
să influenţeze riscul carios

Prezenţa unei boli generale care poate

influenţa indirect procesul carios, sau alte
1= condiţii medii de
condiţii care pot contribui la creşterea riscului
boală
carios (acuitate vizuală scăzută, incapacitate
motorie)

2 = afecţiuni generale Prezenţa unor boli generale care pot influenţa

severe care direct sau indirect riscul carios (medicaţii care
contribuie la reduc secreţia salivară, boli autoimune – sindrom
creşterea riscului Sjögren, radioterapia în teritoriul buco-maxilo-
carios facial etc.)
Scorurile factorului de risc reprezentat de factorul alimentar

SCOR EXPLICAŢII
Consumul foarte redus de hidrocarbonate
0 fermentabile reprezintă o dietă bună din punct de
vedere al riscului carios.
Consumul redus de hidrocarbonate fermentabile –
1 dieta necariogenă reprezintă o alimentaţie favorabilă
din perspectiva riscului carios
Consumul moderat de hidrocarbonate fermentabile
2 reprezintă dieta cu consum relativ mare de
hidrocarbonate cariogene
Dietă inadecvată din perspectiva riscului carios, cu
3
consum foarte mare de hidrocarbonate cariogene
Scorurile stabilite pentru frecvenţa consumului de
hidrocarbonate
SCOR EXPLICAŢII

frecvenţă foarte mică a consumului de

0
hidrocarbonate- maxim 3 ori/24 ore
frecvenţă mică a consumului de hidrocarbonate -
1
maxim 5 ori/24 ore
frecvenţă mare a consumului de hidrocarbonate –
2
maxim 7 ori /24h (media)
frecvenţă foarte mare a consumului de
3
hidrocarbonate– mai mult de 7 ori /24h
 Scorurile stabilite pentru cuantificarea plăcii bacteriene
SCOR
0 = igienă orală foarte bună
Indice de placă, PI < 0,4
1 = igienă orală bună
Indice de placă, PI = 0,4-1,0
2 = igienă mai puţin bună
Indice de placă, PI = 1,1 – 2.0
3 = igienă orală
nesatisfăcătoare
Indice de placă, PI > 2,0
EXPLICAŢII
Igienă orală foarte bună, fără placă bacteriană,
pacient foarte atent cu igiena orală, inclusiv cu
igienizarea spaţiilor aproximale
Cantitate mică de placă prezentă la marginea
gingivală şi pe suprafaţa adiacentă dintelui, care se
evidenţiază cu revelatori
Acumulări moderate de depozite moi care se pot
vizualiza cu ochiul liber
Acumulări masive de depozite moi şi placă la nivel
gingival şi pe dinte;

Scorurile stabilite pentru cuantificarea nivelului
Streptococcus mutans în salivă.
SCOR EXPLICAŢII
Număr foarte mic de Streptococcus mutans în salivă. Doar
0
5% din suprafaţa dinţilor poate fi acoperită cu bacterii
Nivel scăzut de Streptococcus mutans în salivă. Aproximativ
1
20% din suprafaţa dinţilor este acoperită cu bacterii
Număr mare de Streptococcus mutans în salivă. Aproximativ
2
60% din suprafaţa dinţilor este acoperită cu bacterii
Număr foarte mare de Streptococcus mutans în salivă. Mai
3
mult de 80% din suprafaţa dinţilor este acoperită cu bacterii
Dentocult SM

Scorurile stabilite pentru administrarea
fluorului aplicat pe cale sistemică şi/sau locală.
SCOR EXPLICAŢII
Utilizarea regulată a pastelor de dinţi cu fluor, plus măsuri
0 adiţionale de fluorizare: tablete cu F sau soluţii de clătire,
lacuri – program maxim de fluorizare
Utilizarea regulată a pastelor de dinţi cu fluor, măsuri adiţionale
1 de fluorizare: tablete cu F sau soluţii de clătire, lacuri aplicate
inconstant
2 Folosirea numai a pastelor de dinţi cu fluor fără alte suplimente
3 Pacienţii nu folosesc nici o metodă de fluorizare
 SCO
EXPLICAŢII
R
0 Secreţie salivară normală > 1,1 ml/min
Scorurile acordate pentru stabilirea implicării Secreţie salivară cuprinsă între 0,9-1,1 ml/min, scăzută faţă
1
factorului teren prin cuantificarea secreţiei de normal
salivare stimulate. 2 Secreţie salivară scăzută, cuprinsă între 0,5-0,9 ml/min
3 Secreţie salivară foarte scăzută (xerostomie) < 0,5ml/min
Saliva Check Kit
SCOR EXPLICAŢII
0 Capacitate tampon normală – zona albastră pH > 6,0
1 Capacitate tampon redusă – zona verde pH = 4,5-5,5
2 Capacitate tampon scăzută – zona galbenă pH < 4,5

Scorurile acordate pentru stabilirea implicării factorului teren

prin cuantificarea secreţiei salivare.
 SCOR EXPLICAŢII

Examenul clinic şi tabloul odonto-parodontal al pacientului, inclusiv

0 = situaţie mai bună decât ce va considerarea factorilor sociali dau o imagine mai bună decât ce va indica
arăta cariograma pe baza scorurilor cariograma;
introduse în program Clinicianul dă o şansă mai mare pacientului de a evita apariţia noilor carii
decât arată cariograma

1 = valoare normală, risc dat de Examenul clinic şi tabloul odonto-parodontal al pacientului, inclusiv
Scorurile obţinute în urma examenului clinic celelalte valori introduse în program considerarea factorilor sociali dau o imagine similară cu cea a cariogramei;

Examenul clinic şi tabloul odonto-parodontal al pacientului, inclusiv

2 = situaţie mai deficitară decât ce considerarea factorilor sociali merg în direcţia creşterii riscului carios; situaţia
indică cariograma clinică este mai proastă decât ce indică testele;
Clinicianul are tendinţa de a micşora sectorul verde al cariogramei

Examenul clinic şi tabloul odonto-parodontal al pacientului, inclusiv

3 = risc carios foarte mare considerarea factorilor sociali dau clinicianului o impresie nefavorabilă;
Clinicianul este convins că indiferent de ce va indica cariograma se vor
înregistra cu siguranţă noi leziuni carioase în anul următor
 60% sanse de a
evita aparitia
cariei dentare

Risc carios 40%

Interpretarea cariogramei
Caries Management by Risk
Assessment (CAMBRA®)
Sistemul CAMBRA15 a fost dezvoltat ca o abordare bazată pe
dovezi pentru prevenirea, inversarea procesului carios și
tratamentul pacienților cu risc carios .

Este descries ca o forma de stomatologie preventive in care

pacientii sunt clasificati in functie de riscul relative de a dezvolta
caria dentara, bazat pe factorii de risc precum dieta, igiena
orala, programul de fluorizare si experienta carioasa .

Evaluarea acestui echilibru nu numai că ajută la stabilirea

riscului, dar sugerează strategiile corecte pentru prevenirea sau
inversarea procesului.

FRANCISCO J. RAMOS-GOMEZ, DDS, MS, MPH; JAMES CRALL, DDS, SCD; STUART A. GANSKY, DRPH; REBECCA L. SLAYTON, DDS, PHD; AND JOHN D.B.
FEATHERSTONE, MSC, PHD7, Caries Risk Assessment Appropriate for the Age 1 Visit (Infants and Toddlers) C D A J O U R N A L , V O L 3 5 , N º 1 0 O C T O B E R 2
00768
 Sistemul CAMBRA

Sistemul CAMBRA este un instrument care asigura o analiza riguroasa a

tuturor elementelor tinând cont de:
• Indicatorii bolii carioase: statusul socio-economic, dezvoltarea generală, prezența cariilor și
restaurărilor înainte de 3 ani.
• Factorii de risc carios: acumularea vizibilă a plăcii bacteriene și evaluarea cantitativă
a Streptococcus mutans and Lactobacilli, frecvența gustarilor, fluxul slivar și factorii care
modifică fluxul, morfologia ocluzala, retracția gingivală cu expunerea zonelor radiculare,
prezența aparatelor ortodontice.
• Factorii carioprotectivi: administrarea generală și locală a fluorului, flux salivar adecvat,
prezenta xylitolului în alimentația, utilizarea pastelor cu fosfati, calciu și clorhexidina.
• Examinarea clinica: prezența leziunilor de tip white spots, a decalcificărilor, restoraurațiilor, a
depozitelor de placă și tartru.
 După ce evluarea riscului a fost realizată și , urmatorul pas este de a dezvolta un plan
de tratament preventive si therapeutic.
 Etape de lucru in sistem CAMBRA :
 Părintele/apăținatorul completează un formular care conține intrebări legate de
evaluarea riscului, pe 2 formulare: pt copii până la 5 ani și unul pentru copii peste 6 ani.
 Determinarea riscului la modul general :
 Risc scăzut : fara leziuni carioase, fara acumulari de placa bacteriana vizibila, , program de
fluorizare optim, controale regulate
 Risc moderat : leziuni carioase aparute in ultimul an, depozite de placa vizibile, program de
fluorizare moderat, controale neregulate.
 Risc crescut: mai multe leziuni carioase, depozite de placa bacteriana vizibile, program de
fluorizare inefficient, fara controale dentare, concentratie mare a microorganismelor
cariogene, flux salivar scazut, medicatie generala, gustari frecvente.
 Risc extrem : pacientii cu nevoi special sau hiposialie severa.
 Realizarea testelor bacteriene si salivare în funcție de riscul carios
 Determinarea unui plan interventional si preventiv:
 Pacienti cu vârsta între 0 to 5 – se iau in considerare elementele care determina riscul
carios : testare microbiană și salivară, utilizarea substanțelor antibacteriene, consumul
de fluor, aplicarea profesională de fluor, frecvența controalelor și radiografiilor,
instructiunile de igiena orală, consumul de xylitol si/sau bicarbonat de sodiu, sigilările
și existenta leziunilor carioase.
 Pacienti cu vârstă peste 6 ani până la adulți – se iau in considerare elementele care
determina riscul carios: frecvența radiografiilor și a reexaminărilor, instrucțiuni de
igienă orală, testare salivară și microbiană, utilizarea substanțelor antiseptice orale,
consumul de xylitol, utilizarea profesională și non profesională a fluorului, controlul pH-
ului, sigilarea.
 Consiliere privind îngrijirea de acasă în funcție de risc carios.
 Reevaluarea frecvența îngrijirilor si a nivelului de risc.
Chestionar pentru
evaluarea riscului
completat de
aparținător/părinte pt.
vârsta 0-5 ani
Recomandări pentru aparținători/părinții copiilor
cu vârste între 0-5 ani