Colaj din ,,Visul unei nopti de vara”, de William Shakespeare Mesterii Prima seend Atena. Casa mesterului Gutuie. Intré Gutuie, Blandu, Fundulea, Flaut, Botisor si Subjirelu Gutuie: S-a adunat toata trupa? Fundulea: Mai bine-ai striga dupé lista, in general, unul cate unul, Gutuie: ite, aici sunt treet toi actorii din Atena pe care i-am erezut vrednici si joace la nunta ducelui si a ducesei Fundulea: fnainte de toate, bunule Peter Gutuie, spune-ne cuprinsul piesei, pe urmi citeste numele actotilor gi apoi s& lum o hotarare, Gutuie: Ei, bine, piesa se cheami ,.Prea trista comedie si prea tragica moarte a lui Pyram gi-a Thisbeii”, Fundulea: Pe cinstea mea, ¢ o pies grozavd si foarte veseld. Acum, Gutuie drag’, strigl-i pe actori dupa list, Mesterilor, stati la locurile voastre. Gutuie: Rispundefi cand va strig! Nick Fundulea, fesdtorul. Fundulea: Aici! Spune-mi ce rol mi-ai pregatit, si mergi mai departe Gutuie: Tu, Nick Fundulea, o si-1 joci pe Pyram, Fundulea: Cine-i Pyram Asta? Un tiran, sau un amorez? Gutuie: Un amorez. care se omoari intr-un chip foarte vitejes Fundulea: Pentru asta o si fie nevoie de citeva lacrimi, Daca imi dati mie rolul, publicul va trebui si-i pazeasca bine ochii, O si stamese adevdrate furtuni, o si ma tingui tocmai cum trebuie. Dar plicerea mea a mai mare sunt tot rolurile de tirani, Pot si-l joc grozav pe Ircule; sau si mi vedefi in rolul tui Rupe-Pisicd, se cutremura piméntul, mu altceva. Stancile-nfuriate, Ploile-nspumate Rupe-vor licate, Porti de inchisoare; Fibus siStrilucind departe Soarta schimbatoare, Ce minunate erau astea! Bi, acum striga-i pe ceilalti... Astea sunt lucruri facute pentru Ircule, pentru un tiran. Un amorez ¢ mai plangaret. Gutuie: Francis Flaut, carpaci de foale! Flaut: Aici-s, Gutuie! Gutuie: Tu o s& te indeletnicesti cu rotul lui Thisbe. Flaut: Cine-i Thisbe asta? Un cavaler ritacitor? Gutuie: E doamna pe care trebuie s-o iubeasca Pyram. Flaut: Nu, zu, te rog mu ma pune sa joc un rol de femeie, Uite, imi dau tuleiele, Gutuie: Nu-i nimic! 0 si ai ma ci si 0 si-4i pofi subjia glasul cat vei pofti Fundulea: Daci-i vorba de masca, lasi-mi pe mine s-o joc pe Thipsea. imi potrivese 0 voce nemaipomenit de subtire: .Thipse! Thipse!”, Ah, Pyram, iubitul meu! Tubita ta, Thipse, draga ta iubita!”. Gutuie: Nu, nu! Tu o si-1 joci pe Pyram si Flaut pe Thisbe Fundulea: Bine; mai departe! Gutuie: Robin Subtirelu, croitorul! Subfirelu: Aici, Peter Gutuie! Gutuie: Tu o sa joci rolul mamei lui Thisbe. Tom Botigor, cldararul! Botisor: Aici-s, Gutuie! Gutuie: Tu, pe al tatdlui lui Pyram. Eu, pe al tatdlui lui Thisbe. Bléndu, timplarul! Tu o si fii Leul Si cred cf fiecare a primit rolul pottivit. Blandu: N-ai pe undeva seris rolul asta al meu? Di-mi: te rog! Eunu prea am tinere de minte Gutuie: N-o si ai nimic de facut, decat si ricnesti ca leul Fundulea: L: mi pe mine si-l joe pe Leu! O si rdenese, de-o s& fie mai mare dragul! O si rag asa de bine, ci pared! aud pe duce: Bis, Leul! Bis, Leul! Racneste inc-o data! Gutuie: Dac’ o s& rdcnesti prea tare, o si le sperii pe ducesi si pe doamne, o si le faci si tipe de groaz4, $i pentru as ne putem trezi spanzuraf Toti: Crezi cd pentru asta-i poate spanzura pe fiii mamelor noastre?Fundulea: De asta puteti fi siguri. Daca le veti speria cumva pe doamne, ele nu vor sta pe ganduri sine vor trimite la spnzurdtoare, Dar va fagiduiese semi ingrog vocea, s& scot un raget mai dulee decét un gungurit de porumbel. Pot si rag asa, incat si credeti ca auziti o privighetoare. Gutuie: Nu poti juca un alt rol decat pe-al lui Pyram, Pentru cd Pyram ¢ un om cu obraz frumos, un om bine a si vezi intr-o zi de vara un cavaler frumos, inedntitor. Vezi, cum ji-ar pl deci, cé-i bine si-l joci pe Pyram. Fundulea: Bine, o si-l joc. Ce barb e mai potrivita pentru rolul Asta? Gutuie: Poti sii pui orice fel de barba. Fundulea: 0 si-mi iau o barb’ galbend ca paiul, sau una portocaliu-aprins’, sau d-aia frantuzeasc’, galbend, galbend de tot. Gutuie: Barbi franjuzeasc? Unele tidve de franfuji sunt spane ca-n pa Acum, iubiti mesteri, am terminat. Astea sunt rolurile voastre. Vi rog, va implor, vi poruncesc si le invatati ca pe api pan maine seard. O s& ne intalnim in padure pe langa palat, la 0 mila de oras, cind o si risard luna, O si facem o repetitie, Dac& repetim fn oras, ne pomenim cu o grimada de gurd-cascd pe capul nostru si toat lumea o si ne afle planul. intretimp, vl fac eu o lista cu lucrurile de care mai are trebuingé piesa noastra, Vi rog sa venifi la timpul hotarat, Fundulea: Nicio grija. O si venim la vreme, si putem repeta in voie, Dafi-va silinfa si fiti fara cusur. Adio! Gutuie: La stejarul ducelui. Acolo 0 s& ne intalnim. Fundulea: Destul! Venim, orice s-ar intampla, (les.) A doua scena Un colt al pédurit, Titania doarme. Intré Gutuie, Blandu, Fundulea, Flaut, Botisor si Subtirelu. Fundulea: S-a strins toatd lumea? Gutuie: Toti in par! Aici e un loc grozav pentru repetifie. Pajgtea asta o si fie scena, maricinigurile de colo vor fi culisele; o si jucim piesa ca si cum am fiin fafa ducelui. Fundulea: Gutuie!, Gutuie: Ce vrei, falosule?Fundulea: Sunt unele lucruri in comedia asta, a lui Pyram si a Thisbeii care n-au si placd. Mai {ntai de toate, Pyram trebuie sd scoatd o sabie si sd se injunghie, $i doamnele nu pot indura asa ceva. Ce ai de spus? Botisor: La dracu! Asemenea treabi o si le sperie, ceva nemaipomenit! Subfirelu: Eu zic si lisim chestia asta la uma de tot, cdnd s-o termina piesa, Fundulea: Da’ de unde! Stiu eu un siretlic, ca si iasd toate bine. Scrieti-mi un prolog, si serieti in prologul vostru cA spadele astea nu ne pricinuiesc niciun riu si ci Pyram mu se omoari de- ade ratelea. Si ca si va creada céeu, care fae pe Pyram, nu sunt Pyram, oat lumea, spunefi- ci sunt Fundulea, tesdtorul. Asta o si-i linisteascd de-a binelea. Gutuie: Hai si facem prologul; o si fie scris o data in versuri de opt silabe si o data in versuri de sase. Fundulea: Nu, las, mai pune doui; si fie opt si opt. Botisor: Dar, ce ziceti; de leu n-or sd se sperie doamnele? Subfirelu: Ba, mic, drept si va spun, tare mi-e teami ed or si se sperie. Fundulea: Baieti, trebuie si ne gdndim bine. Si aducem, Doamne pazeste, un leu, asa, printre doammne, asta ¢ un lucru ingrozitor! C& nu-i pe pimant o fiard mai grozava decat leul in came gi oase, Trebuie si ne mai géndim. Botisor: inseamna cA mai e nevoie de un prolog, pentru leu. Fundulea: Da, trebuie si spunem cum il cheama pe al care face pe leul. $i si lase si i se vada jumitate din obraz prin ceafa leului. O si trebuiasc’ si se exprime chiar el cu cdteva cuvinte, Ceva care si sune cam asa: ,Doamnelor!” sau ,,Frumoase doamne”, ,.va cer” sau va rog” sau ,.va dorese si nu Va fie fried, s& nu tremurati, Raspund de viala voastrd cua mea, Dacd afi erede cf eu sunt leu, ar fi vai si-amar de viata mea, Nu, nici pomenealé! Sunt om, ca tofi dilalf.". $i atunci si-gi spund numele si s& recunoasca pe fati cd e Blandu, tamplarul. Gutuie: Bine, aga si face, Dar mai sunt dou lucruri tare grele; mai intai, nu stiu cum o s& aducem Luna intr-o camerd. Stifi, doar, cd Pyram si Thisbe se intdlnese noaptea, pe lund. BI \du: N-o si fie lund cdnd o s& jucdm piesa? Fundulea: Un calendar! Un calendar! Uitaji-va in almanah! CZutaji Luna! Cutati Luna! Gutuie: Da... 0 sd fie lund. Fundulea: Pai, atunci ¢ de-ajuns si lsafi deschisd o fereastra; luna o sa se vada pe fereastra.Gutuie: Da, o si vind unul cu o crosnie de maracini si cu un fanar sis spund cH el are atentia si fie persoana Luni, Dar mai e o chestie; trebuie s aducem si un zid in camera. Pentru cd aga spune povestea, ci Pyram si Thisbe isi vorbeau prin erapatura unui zid. Blandu: N-o si putem aduce un zid acolo, in odaia dumnealor. Tu ce zici, Fundulea? Fundulea: Oricine poate si joace rolul zidului. N-are decat si se manjeasca cu putin ipsos sau cu ‘humi, sau cu tencuiala sio si pard un zid sadea. Sipe uma si-si resfire degetele, uite-asa, si Pyram si Thisbe or si poatd si-si vorbeasca in soaptd, ca prin erpatura unui zid Gutuie: Dacd o putem face si p-asta, totul merge strun’! Hai, asezati-va, copii ai mamelor voastre! Sa repetim rolurile. incepe tu, Pyram. $i dupa ce termini ce ai de spus, intri in tufisul Asta. Si asa, fiecare cum fi vine rndul (Intra: Puck ~ nevéizut) Puck: Ce gugumani fac hirmilaia asta, Aici, linga culcusul doamnei noastre? Cum, joaca teatru? Ab, fi voi privi, Iar, la nevoie, fi-voi si actor. Gutuie: Vorbeste, Pyram! Thisbe, vino in fata! Pyram: Din flori, 0 Thisbe, ured dulei miasme... Gutnie: Miresme, miresme! Pyram: ...urcd dulei miresme, Asai sirisuflarea-fi, draga mea. Dar, ce aud? Un glas... Asteptat-o clipa. Mé-ntore; ma due si vad ce s-o-ntampla, (lese.) Puck: Cel mai ciudat Pyram jucat candva. (ese.) Thisbe: Acum, trebuie si vorbesc eu? Gutuie: Sigur ci da. E randul tiu. Trebuie s& pricepi c& a plecat doar si vada ce-i cu glasul la pe care ka auvit, si se intoaree indata. Thisbe: Strilucitor Pyramus, albi crini porti pe obraz, Mai rumen decit roza ce creste glorios, Cel mai zglobiu din tineri tu, macabeu viteaz,Trapas ce-alearga jute si-i pururi credincios, Chiar la mormant la Nenea voi merge si te caut. Gutuie: La mormént, la Ninus, mai omule! Darnu trebuia sa spui acum chestia asta. E un rispuns pe care i+] dai mai tarziu lui Pyram. iti spui tot rolul dintr-o data; si replicile, si tot. Pyram, vino, € randul tau acum, Trebuie sa intri cand zice ea ,si pururi eredincios"! (Intra Puck si Fundulea, care are pe umeri un cap de mégar.) Thisbe: TrSpas ce-alearga iute si-i pururi credincios. Pyram: De-as fi frumos, 0 Thisbe, as fi numai al tau. Gutuie: ingrozitor! Nemaipomenit! Suntem vrijiti! Oameni buni, si fugim! Ajutor! (Fug tof) Puck: Vin dupa voi, la joc si vi-emboldese, Prin grohotis, prin ghimpi, prin glodarai Urs far cap, sau pore, sau valvataie. Sar, latru, mormai, Grohai, ard — pe rand... Cal, caine, urs, pore, flacara arzind (lese.) Fundulea: Ce i-o fi apucat? De ce fug? Vor si-mi tragé o pi desigur. (Se intoarce Botisor.) Botisor: ©, Fundulea, cum te-ai schimbat! Ce vad pe umerii tai? (lese.) Fundulea: Ce si vezi? Un cap de magar, asta ve (Intra Gutuie.) i schimbat de tot! Gutuie: Zeii cu tine, Fundulea, zeii cu tine (lese.) Fundulea: Le-am ghicit smecheria! Vors ‘ma faci magar, si ma sperie, dac&pot. Dar eu nu vreau si plec de-aici, si pace! O si ma plimb incoace si-ncolo, sio si incep si cant, s vada ei cd mu mi- e fried deloc. (Canta) Mierloiul negru si glumet Cu ciocul lui gatbiu, Si sturzul, mester cétaret,Si sprintenul scatiu. Atreia scena Atena. in casa lui Gutuie. Intra Flaut, Gutuie, Botigor si Subtirelu. Gutuie: Afi trimis pe cineva acasd la Fundulea? N-a venit ined? Subfirelu: Nu se stie incd nimic, Fard doar si poate, duhurile L-au trimis departe de-aic Flaut: Daca nu vine, piesa s-a dus. Nu se mai poate juca. Nu-i asa? stare s Gutuie: Nu, sigur nu, Unde mai gasesti in Atena pe alteinev. 3-1 joace pe Pyram ca el? Flaut: Aia e! E cel mai mare talent dintre toi mestesugarii din Atena. Gutuie: $i ce infatigare frumoasd, un adevarat amant, 0 voce minunata! Flaut: Nu, nu-i frumos si spui asa: spune ci era un adamant... Un amant e, Doamne fereste, un lucru de rusine. (Intrét Blandw.) Blandu: Mestere, ducele se-ntoarce de la templu, Odata cu el au mai facut nunta ined vreo doi sau trei domni, Dacd am fi jucat piesa, ne-am fi pricopsit, Flaut: ©, bietul Fundulea! Ar fi avut parte de cate sase banuti pe zi, ct iar fi fost viata de lunga. Nar fitrebuit si piard’ ocazia asta; cdte gase binufi pe zi! Uite, pun capul cd ducele i-ar fi dat cdte sase binuti pe zi dacd-I vedeajucdndu-l pe Pyram... Sase banuti pe zi, numai pentru rolul Ini Pyram. (Intra Fundulea.) Fundulea: Unde sunteti, flicdi? Oameni buni, unde sunteti? Gutuie: Fundulea! O, zi minunata! Zi cu noroc! Fundulea: Mesteri buni, am si va povestese niste minunafii, c8, dacd va spun, inseamnd ed sunt un atenian adevarat, Desi nu v-ag spune decét adevarul adevarat, asa cum s-a petrecut. Gutuie: Haide, spune, draga Fundulea! Fundulea: Nici gind! Tot ce vi pot spune e ci ducele a prinzit. Punefi-va costumele! Luatieva ne dam ir baicri bune pentru birbi si panglici noi la tarlic. lire la palat, Fiecare si-si mai arunce ochii 0 dat& pe rol, Pentru cd, la urma urmei, piesa noastra o si fie aleasd dintre toate, Oricum, Thisbe si aiba ruffrie curaté pe ea, Leul nu cumva si-si road unghiile, care trebuie si arate ca niste gheare. Si vedefi, nu carecumva si méncafi ceapa sau usturoi, flinded risuflareatrebuie s4 ne miroasa frumos. $i atunci, nu incape vorba, o sa-i auzim: ,,Ce framoasa comedie!”. Gata! Acum, ajunge! Sa mergem! Hai! Si mergem! (lese.) A patra scen: Atena. Palatul lui Theseu. Intré Theseu si Hipolita si se asazié. Mai apoi, intr mesterii, iar reprezentatia incepe. (Intra Protogul) Prologul: Va stingherim, dar nu din riutate; Sa nu ganditi cd noi va stingherim Din réutate; vrem, precat se poate, Doar mestesugul si ni-! dovedim. Venit-am si aducem supirare, Si si va desfatém n-avern de gand, Degi am vrea. N-aducem desfitare, $i, daca va eaiti asa curind, Actorii sunt atat de iscusiti C& sigur va vor spune tot ce sti. Theseu: Cam otova grait-a, fra noima! Hipolita: Adevarat, a vorbit aya cum edntd din flaut un copil; a scos sunete, dar nu gi cdntece. ‘Theseu: Vorbirea lui era precum un lant Din care nu lipseste nicio za, Dar toate sunt grozav de incallcite Alcui e rindul? (Intra: Pyram, Thisbe, Zidul, Luna si Leul.) Prologul: Cinstite fete, poate vi mirati, Dar pin’ la urma veti pricepe toate. Priviti: Pyram, vestit intre barbati, $i doamna Thisbe vor si vi se-arate. Jar omu-acesta, timinjit cu var, E zidul ce-i desparte, zid hain.Printr-o sparturd-a lui, atdta doar, Cei doi igi spun gi dragoste si chin. Acesta, cu fanar si cu duliu, Si cu tufigul de scaiefi, e Luna; Cei doi se vad — gi nu gandese la La Ninus, la mormant, intotdeauna. Dar fiara-aceasta, Leul pe-al siu nume, Cand Thisbe vine-n locul hotarat, O-nspaimanta; ca valul si-a pierdut Fugind, iar Leuen bot ka mursecat Si Sosi Pyram, mandrete de barbat: minjit cu singe si cu spume. Catand pe cea mai dragd de pe lume, Vizu doar valul ei insingerat.. Pe loc isi dete moartea cu-a sa spada, Cu spada sa, de singe-nsetosata Cand Thisb din ascunzis, A smuls pumnalul lui Pyram, si-ndata in piept si-nfipse crancenul tais. Dar Leu, Zid, Lund, -ndragostiti, vor spune Povestea lor in vorbe mult mai bune. (les Prologul, Thisbe, Luna si Leul.) Theseu: Mi intreb, cum poate Leul si vorbeascd.. Hipolit Zidul: Se-ntampla can povestea-aceastaca lor, ‘Nu-i demirare, Cum si nu vorbeascd un leu, cénd sunt atétia migari care vorbesc? Si-nfatigez un zid, eu Botigor. Va rog si credeti ci-i adevarat; Precait se spune, «a5 fi un zid erdpat Prin zidu-acesta, Thisbe si Pyram isi spun in taina dorul lor avan. Deci, varul, piatra,-aceasta tencuialaAlunga iute orice binuiala Precum c& as fi zid. Pe-aici, priviti, Soptesc cei doi sirmani indragostiti. Hipolit 5 zidul cel mai plin de duh pe care I-am auzit vreodata. Theseu: Pyram s-apropie de zid. T (intra Pyram.) Pyram: O, noapte neagra! Noapte de catran! O, noapte ce sosesti cénd nu e zi! , noapte, noapte, vai, vai! Eu, Pyram, MA tem ca Thisbe nu va mai veni. Situ, 0 zid, 0 zidule prea bun! Tu stai intre ogorul meu si-al lor! Tu, zid, 0, zid, 0 zidule prea bun, Fi-mi loc; te rog, privirea si-mi strecor! (Zidul isi resfird degetele.) O, zid! De Zeus fii binecuvantat! Dar ce vid? Vad cd nu o vid delo Zid ticdlos si riu! M-ai ingelat! De-a pururi si n-ai parte de noroe! ‘Theseu: Mi se pare c& zidul, fiind un zid simfitor, o si-1 blesteme gi el pe Pyram, Pyram: Nu, slavite, n-o si facd una ca asta. ,M-ai ingelat” e un semn pentru Thisbe cd trebuie si se arate gi ea. O s& vind si ea acum, si eu o s-o caut cu privirea prin spartura zidului. O si vedeti c& totulo si se intmple taman cum v-am spus eu. Uite-i cd vine. (Intra Thisbe.) Thisbe: O,zid! Asculji ades al meu suspin, Cand mi desparti de Pyram cel frumos; ‘Vrind dorul meu cumplit s& mi-l alin, Eu piatra rece fi-o sdrut duios. Pyram: Se vede-un glas; ah! Cum as vrea si pot Prin zid s-aud obrazul drag al ei! O, Thisbe!Thisbe: Tubitul meu! Tu esti, asa socot! Pyram:Da, da, iubitul tau; socoti ce vrei, Ca si Limandru, credincios sunt eu. Thisbe: Eu, ca Helena, te-oi iubi mereu. Pyram: Saphal pe Procrus n-0 iubi ati... Thisbe: Precum Saphal si Procrus eu iti sunt! Pyram: Prin zid, o sérutare tu-mi vei dal Thisbe: Sarut doar zidul, nu gi gura ta... Pyram: La Nenea, la mormént nu vrei sd vii? Thisbe: Spre moarte sau spre viaf& voi veni. Zidul: Bu, Zidul, am sfarsit ream de spus; Sfarsind, deci, zidul iat cd s-a dus. (Pyram, Thisbe si Zidul ies. Intra Leul si Luna.) Leuk: Frumoase doamne, cérora vii fried Vazind un soricel pe dusumea; Dar cénd veti auzi, la 0 adic’, Un lew raécnind, mai vei tremura, Aflati, deci, c& eu, Bldndu, un timplar, ‘Nu sunt nici leu, nici doamna leu macar. Un leu adevarat dac-as fi fost, Mar fi pindit primejdii fara rost. Luna: Acest fanar Luna-neomorata, Jar eu sunt omul ce traieste-n Lund, (Intra Thisbe.) Thisbe: Morméntul Nenii... Unde-o fi Pyram? Leuk: Oooo! (Leul rage; Thisbe fuge.) Hipolita: Bine ai rigit, Leule! (Leul sfasie valul pe care I-a pierdut Thisbe si iese. Intra Pyram.) Pyram:0, Lund! Blind’-i raza ta de soare! isi multumese pentru lumina treaza!Dar damica si dalba ta lucoare A fetei fafd mico infatiseaza, Dar stai pe loc! Ce nenoroe! Vad valuensangerat... Privire, vezi? Si poti si crezi? Sangele tau , ceasul rau! Voi, ursitori, venii! Da, alergati! Firuemi taiati, Strivifi, zdrobiti, sfargit! Theseu: © asemenea patima si moartea unui prieten drag sunt in stare s te umple de jale. Hipolita: Marturisesc ci mi-e foarte mild de el. Pyram: Lacrimi si Te-mplanta, spada! in pieptu-mi, spada mea! Aicea, poate, Inima bate. Si pier; asa, asa, Am raposat Siam plecat: Mice sufletul in cer; Gura si tac, Tu, Lund, pleaca! Deci, pier, pier, pier, pier, pier! (Moare. ese Luna. Intrét Thisbe.) Poate c-a vrut si zicd .pierd”; fiinded de pierit nu stiu dac-o pieri, dar de pierdut pierde Hipolit sigur, c& nu ¢, siracul, deloc in zar.Theseu: Daca s-ar milostivi cineva de ei, ar putea scoate, pesemne, ceva din tot zarzavatul asta. Hipolita: Cum de-a plecat Luna mai inainte ca Thisbe sisi fi gasit iubitul? Theseu: O si-| giseasca la lumina stelelor. Uite-o & vine; si odata cu plinsul ei se ispraveste gi piesa. Acum va incepe si se tanguie. O s-o auziti Thisbe: Ai adormit? Cum, ai murit? Pyram, hai, te desteapta! Niciun cuvant? Mort!... Un mormént Acuma, vai, te-asteaptd, Buze de erin, Nas derubin, Obraz de peruzea S-au dus, s-au dus! Toate-au apus! Ochi de topaz avea. Voi, trei surate Cu maini de lapte, Veni, veniti in zbor! Voi ati taiat Cu-adevarat Un fir stralucitor Vorba, te-opreste! Spada loveste. Si viaja mea, sfisi-o! Totui sfarsit, Thisbe-a murit. Adio-adio-adio! (Moare.) Theseu: Luna, Leul si Zidul au rimas si ingroape motiFundulea: Nu, cétusi de putin: zidul care-i despartea pe parintii celor doi indragostiti Nu vrefi sd vedeti un epilog sau un dans bergamase pe care si-l joace doi dintre noi? Theseu: Nu, va rog, nu-i nevoie de niciun epilog. Nu trebuie s& va cerefi iertare; cand toti actorii sunt mori, n-ai de ce si-i mai huiduiesti, Adevarul e c& daca acel care a scris piesa Lar fijucat pe Pyram si s-ar fi spénzurat cu cingatoarea frumoasei Thisbe, ar fi fost o tragedie minunat’. Bi, acum si va vedem dansul. (Dans.)