UNIVERSITATEA „ALECU RUSSO” BĂLȚI Nicolau Maxim

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE

Grupa: SP11M

DREPT PROCESUAL PENAL. APROFUNDAT.

CICLUL II, STUDII DE MASTER

SUBIECTE TEST

1. Constituie reținere:
a) privarea de libertate a persoanei pe o perioadă de peste 72 de ore;
b) privarea de libertate ce nu poate depăși 24 de ore;
c) privarea de libertate, de cel mult 72 de ore.
2. Învinuitul este reținut până la arestare:
a) în cazul în care nu se prezintă la organul de urmărire penală când este citat;
b) în situația în care probele administrate în cauza penală, dau temei rezonabil de a
presupune că ea a comis infracțiunea;
c) dacă persoana respectivă nu se află în localitatea dată, sau locul ei de aflare nu este
cunoscut.
3. Măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, sau obligația de a nu
părăsi țara:
a) se dispune pe o perioadă de cel puțin 30 de zile;
b) nu poate depăși 30 de zile;
c) bănuitul, învinuitul, inculpatul poate părăsi localitatea sau țara, cu încuviințarea
procurorului sau a instanței.
4. Nu intră în termenul de arest, timpul în care persoana:
a) a fost reținută și arestată preventiv;
b) a fost sub arest la domiciliu;
c) s-a aflat într-o instituție medicală, la decizia organului de urmărire penală.
5. Obligațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, în cazul liberării provizorii sub
control judiciar:
a) să predea pașaportul numai judecătorului de instrucție;
b) să nu meargă în locuri anume stabilite, decât în situații de urgență ce nu suferă
amânare;
c) să nu exercite o profesie de natura aceleia de care s-a folosit la săvârșirea
infracțiunii.
6. Măsuri procesuale de constrângere aplicate față de partea vătămată și martor:
a) aducerea silită;
b) amenda judiciară;
c) măsuri asigurătorii în vederea reparării prejudiciului cauzat de infracțiune
7. Durata arestării preventive:
a) nu poate depăși un termen de 8 luni, în cazul inculpaților minori;
b) nu poate depăși un termen de 12 luni cumulativ, pentru ambele faze procesuale;
c) în termenul de arest nu intră și timpul în care persoana a fost sub arest la domiciliu.
8. Intentarea acțiunii civile:
a) poate fi făcută în cadrul procesului penal, dacă a fost respinsă într-o acțiune
civilă separat;
b) dacă a fost respinsă în cadrul procesului penal, reclamantul se poate adresa instanței
civile pentru pretențiile sale;
c) reclamantul are dreptul să înainteze acțiune în ordinea procedurii civile, dacă a
renunțat la pretenții în cadrul procesului penal.
9. Ordonanțele organului de urmărire penală:
a) sunt verificate obligatoriu dacă au fost dispuse în condițiile legii, de procuror sau
judecătorul de instrucție;
b) nu trebuie să fie motivate de organele de urmărire penală, decât de procuror;
c) un exemplar al ordonanței rămâne la procuror atunci când legea prevede că o
acțiune sau măsură procesuală trebuie să fie încuviințată, autorizată sau
confirmată de procuror.
10. Competența teritorială a organului de urmărire penală:
a) poate fi extinsă în afara teritoriului unde se efectuează urmărirea penală prin
delegație altui organ de urmărire penală;
b) poate efectua el însuși acțiuni de urmărire penală în afara teritoriului în care se
face urmărirea penală;
c) nu are dreptul să efectueze acte de urmărire penală în afara competenței teritoriale.
11. Începerea urmăririi penale:
a) se dispune prin ordonanță în termen de 30 de zile de organul de urmărire penală
sau procuror;
b) în cazul autosesizării, începerea urmăririi penale se dispune prin procesul verbal de
constatare;
c) începerea urmăririi penale prin ordonanța organului de urmărire penală se
aduce la cunoștința procurorului în termen de 24 de ore de la data începerii
urmăririi penale.
12. Efectuarea acțiunilor de urmărire penală:
a) în caz de infracțiune flagrantă, sau în cazurile ce nu suferă amânare, nu este
necesar consimțământul unei persoane sau autorizația procurorului sau
judecătorului de instrucție, pentru cercetare, percheziție, ridicare de obiecte;
b) acțiunile de urmărire penală la sediile reprezentanților diplomatice se fac fără
consimțământul statului străin;
c) orice acțiune de urmărire penală în incinta unei unități publice sau private se
face doar cu autorizațiile prevăzute de codul de procedură penală.
13. Clasarea procesului penal:
a) se dispune prin ordonanță motivată odată cu încetarea urmăririi penale;
b) are loc concomitent cu scoaterea parțială de sub urmărirea penală;
c) este actul de finalizare a tuturor acțiunilor procesuale.
14. Reluarea urmăririi penale:
a) poate avea loc după încetarea urmăririi penale dacă apar fapte noi despre care
organul de urmărire penală nu avea cunoștință și care afectează hotărârea
pronunțată;
b) urmărirea penală poate fi reluată și atunci când judecătorul de instrucție a admis
plângerea împotriva ordonanței de clasare a cauzei;
c) se dispune prin ordonanța procurorului care efectuează urmărirea penală.
15. Urmărirea penală poate fi reluată:
a) dacă au dispărut motivele suspendării;
b) nu poate fi reluată în cazul încheierii unei tranzacții;
c) și atunci când a devenit necesară efectuarea unor acțiuni de urmărire penală
16. Rechizitoriul:
a) procurorul va trimite cauza în judecată când inculpatul se află în stare de arest
preventiv, cu cel puțin 10 zile până la expirarea termenului de arest;
b) rechizitoriul se întocmește, după prezentarea materialelor de urmărire penală;
c) procurorul nu poate trimite cauza în judecată dacă învinuitul se abține să primească
rechizitoriul.