6seaprOpie mult de De'lJ-t.4z :şi.

ni; deci trebue să fi

Aceasta cU4\tât mai mult CII., cât Agur fn cap.
v. 7,8,. 14 şi altt;fe Se arată un teocra(cn;dinclos
păstrăţqr ai legei mozaice..
.Şi tri adevăr avem şi motfvesă credem că tn ;:rc;este
părţi .era lăţită cultura israelită. Tot prin aceste părţi
sI tara " Ut" unde a fost leb, fua cărui carte se
~r~bleme~use numai. decultuta ·1S;t·aeHtă.
Massa era in adevăr un trib ismilefit (arab), q,ar
localităţi .3U· adă~ostit şi israeliţI qcolodi.n
In cartea fi' acerii 25f l , 1 l v l a s s a
mÎ;t1tit alături. de locaHtat~a
miază nQapte a Arabiei.
de mtitHii S~ir, .ASI,Ipra· acestor
cap. Ziv. 11,.12 areoprbOrocle
ac do E1Yrci.
După
.a.lsr;1eHţi!or . ... .sprc
de~iazăn9apte a Arabici __ 1'(>\T;11·<:~r·."
unii SCl'iito;r arabi $iiudei dernai
sa era o localltate.unde trăi;1u
ni.ţIdin Palestina.
Agur, Ji~queh <şi LemJ.lel
.~. căpetenii - ale acestor. triput.!
··dInţatn Du;mnezeu.era destul de.
Cuvântul Zlcesta -:- mass a .......:
~i\seşte.şLtn scrierile proorocilor
"vestire" a proorocilor - însemnate ,~,~.,,~, .~.~
;noscuta.. .
. Mai avem în vets 1 incă
cari puteattfi două nume aL
humele sunţ· necunoscute.
. . ·.Septaagint(J. nici n'a avut. îl1 tE;xt 1111mde .lui Ithie/, salJ: .
daGă r~avut,necunoscândtl-l, Ta lăsat oparţe.Pe" UhI"
nu fa1uatca nume propriu ...
Vulgata ,a .citit Ithiel si ZI tfad:u~ "C.U111.quo.est Deus"
pe Uk.all' a tradus ~u ,,~onfortarus"; ..
Curio(lsăeste în: textul nostn.rC5riginalşi
 Deaceiamulţicomentatorfdtesc versul aşa:
';!~N138)~I:t~ri'~~ ~~::::'m'am trudit pentru Dumnezeu şi suntsfârşit;
Adică şi-a da.t toată osteneala să pătrundă fiinţa .şi:pronla
c~reas(}ăfdarnu a. avut puti~ţa .de a le pătrunde şi de aceia
.crede In ceeac~ i s'â desdopetit;· .
, In faţa acestor2feluri.de interpretări, cart au şi una
şi alta temeiuri prpşi c0ntra, ~ziriu< mai avem posi:bilitate~
uneihC?tărJlri bine. şi clefinitjvlntemidate;. .. ... . .
, "
Dacă. nici traducerile cele mal vechI nu au inteles fn"
,';" ,'" , , , "

..tr'un Jd'acest~ numiri, n6iazi nuputem'tlce.decâtqâ textui

în aceste locuri a fost poate mult schimbat.
. .Ş.! aştfl;tl.amp~tea zice că ace$tefrumoase. .poveţe
fost adaogatecărţli .nOastre tot deb:arllaţiinţelepţidepevre:­
mea.fui Hiskia.
La capitolul 31 aVem ca titlu! după textufehraic li Cu-
(Jintele luiEemuel,regedinMassa, car! l'alnuătafmama
lUi i ' sau.. .. . .... tradUQere~i "Cuvinţ~le lui Lerţluel, re.ge.
zicere (săLi: lfQ~~ţe)carii l'a lfluăţatmam.a }ui~~
Dec1"Massa "luat .numeproptiLI~auci9mun;
Septuilgint(l. are: CuvinteIemele suntgrăiteqe1aDum­
nez;eu,a regeltrpg) iflvăţăt1:u'ă· care Ya Inv~ţ~t mama. fui ".
Vulgata are.: ..•?Verba. Lenmelisregis,.· visioi qua erudivit
eum mat~rsu a". T otasa' fericitul Ieronifu. . .. . '
Deose61r~adetrdd~cere!ca şi faptul că până
.pututafla nimic deacesfLetnuel, ne :în'lpiedică
ceva asupf<'Ladevătu1ui atestut titlu. . ....
Părerile cdor miii noi c~ acest nume ar fi uhpseudo-
nlm. pentl;u SolQtn~nsaţl Hisl~la s.untpărer1su:biectiYe'~ ..
Este. insăfpartecu . putinţă că~j acest( po~eţe au fost
adăogates~rierH/totde băr9aţiÎde,pevremea lui Hiskia ..
De Cisemenea este posibiidLfpă unii caaceste>2r,c?pitolesă
AlIfie de origină cutatisraeHtă. Ştin. acestcazeste~j qai

37) DeJa i"ixS . =.a s~ obosi/trudI,vezi t~,\lqJ 2, IOD. r 17.

,38) 'Citeşte «Uaekel» ca<impf: ap0c;<ieht Ii~~' LXX.,a acitit"Ua-
='
kâ!>'= .01) 7t~6o!-tr~(;. Alţii 'c~tesc "Uka!>' eli şuut tare dda b~\·
39) In· unele manuscri~te .gl'eceşti.:... . .. de1aDumuezeu,· re:-
'Invăţătură, câre ,,>adică ~inţeles iă. regsle: este.Drimnezeu...,
 13

acelaşcuvâ~tse află tradus diferit. De pildă drept, pe

care-{ găsim tle 34 ori in proverbL Odată este tradus cu
ăj.tUl!-LUlC: (fără pată) De câteva ori este luat ca substantiv şi
şi tradus cu OlXOGtocrUVI).
Tot aşa v~·, =nelegiuit,~s1~ =nebun, fără minte, tra-
duse felurit.
De asemenee ;;i~lî = legeI cuvâritpe care-l găsim de 6
oti, şi tradus când cu.vo~ws, când eli ;;cG~lţ,dmd. ou/.o'(o;
şi cu eS(jj.to<;
La fel şi ;;;'" tradus diferit.
Iar il~:::il = inţelepdune, cuvânt pe care-l găsim de. 24 ori,
este tradus cu O"oq;try; (inţelepciune), cu ~Ul~(viaţă)şi .yu.croq;Q~
(rnţdept),
Tot aşa şi ;;1~b = poruncă şi altele.
Lăsarea de cuvinte netraduse, schimbarea singularului
cu pluralul, a activului ou pasivul, a adjectivului cu sub-
stantivul şi. traducerea chiar f~l'ă observarea regulelor sin-
taxei ebraice sunt lipsuri ce nu se pot vedea. la o altă carte
din
. traducerea
. .
celor LXX.
Mulţi au zis că libertatea ali:easta tntraduoere a fost
clO:wtăde .caracterul limbei proverbelor, unde este .nevoe de
mai multă libertate spre a putea reda inţelesul adevărat, de
cât tntr'un stil ~storic sau o descriere cursivă ..
Dar cap.l':'9 au un stil foarte uşor şi se putea reda
fără schimbări şi nesocotirea textului original.
Şi se mai observă şi un alt fapt mai de seamă/anume :.
versurile, jumătăţile de versuri sau cuvintele, ce tluau fost
înţelese traducătQrulle'a lăsat afară.
. Alte ori ia numai un cuvânt din textul ebraic si nelrr-
ţelegând pe celelalte, îi adaogă ceva, sau pulle alte ~uvj~te, .
. numai să iasă un inţeles. Pildă· de' dfbuire in traduceri avem:
118, 22 2 13Sq.; 720 ,912 , 1°4,5' 12118' 22' llg,7f 1261 131 , 9'23'
etc., 22g;247, .etG:.
141312°' 23

De multe ori adaogă cuvintele numai să-i .iasăf.nţelesul

ce~.i se pare: De pild~55' 10121 1413 ,33 174 , 189 ; Schimbă
chiar numele Domnul ,j~il" in &;crs6~<;. (2 130 ) fiindcă nu price"
rea tnţ,desul;
De sigur că la. aceasta a contribuit şi lipsa ul1~i tradi-
 14

tiunistC(.bile .in ce priveşte inţelesul tuturor acestor ziceti,

cum era pentru. psalmi sau proorocl~
. Carteaptoverbilor nu se citea tn, sin;agogă p,i de acela
nu era aşa demult cunoscută. "
Poate că 9 i dill '~ceas:ră pricină. textul grec a ~uferit
atâtea modificări şi aIterari.
..
*!I'
T otuşi,cu ,toată .libertatea· Ce domneşte traducere,
trebue să constatăm că în foarte multe locuri nu .putem să nU
ţinem seamă de înţelesul pe care l'a .dat rtaduci~Jorul unei
zICeri .sau altei ar mat ClI osebire. unde texttd 1llasatetic a su-
fe·rit şchimbări..
El reda ceI puţin inţelesul pe care cei de attmci d.dau
textului respectiv.

Acea,stă .versiune editată de '. '-'1 <1"""U.O

parte <lin proverbi. Es"ţe fă<:;ută după
a' fi trecut prin mâ,n<l:. copiatorHor
toate pentrurecotlstitliirea textului

Pe şi Lo
Jn ce priveşte versiunea slrtacă, dupfrezultatele cerce-
.tăl'ilordepână acum, traducerea a fo.stJăcutădupăun text
ebraic., dar a ţinut seamă şi de uaducerea greacă a LXX-ei.
. Traducrreafiind liberă nu are valoarţ critică pentru
text! dar poate. fi folositoare. întrucât apropHn4u-se mult mai
mutt ca LXX-ade. textul ebraic, ne arata s:um au .inţeles
traducătorii acest text..
.. V u I gat a
Traducerea latină.3 fericitului leronim este. mult mai
. de preţ pentru Inţelegerea textului masoretic intru ccât este o
frFldllcere mai exactă a· textului ebraic.
ŞIrul verseeelor. şierâllduirea capitoleloreste catntextul
niaS01'eti.c,
Unele, adaosesul1f din LXX-a~ insă ClI c~a mai mare
 na[ttrii,\ firildivinenugaslffi nImiC pr~cis.
idee~d~ . Jnţe!epciuneca persoană una cu Dum-
nezeucarese. vede aproapefn .•. toată scrierea.
Se dă Il1să .o deosebita atenţluneinsuşiriloJ.' divinităţii.
Atot ş;tiuf()l', urmarind faptele .oamenilor. Aceasta este
siguranţa de răsplată pentru celdtepf şi frică deped~apsă
pentruce! rău (V21 ;,XVS '11;. XXIV 12J.
Atotputernic căruia . nimicnu-isepo3teopune,fn-
râllrind asupra fapteler .omului, fara insa a .micşeralibertatea
·lui',(XVl11l);··.XIX21 ; XX u ; XXIj).
AtQtdreJ)f, Elfiindjz~orul eri s,icarui.principiuşi
'jd~e d~dreptateabselută(X\fIH). ..... neptltâlld illgăduJ.nicio··
nedreptate{~Il}Elcâl1tăreşte fie ·care f~ptă după valoarea
morală (In~?/)::,;XU~); .. .. slabi,. păstrând cUmpa1]3
adevarată1mpotrivac~lotaf)Uzează. . . tăria 101'. (XXlImî);
pedepseşte siluitoruJcdui slabşi.apătapcGeldrept (XV35
XVI5 ;)răspJătifldtH 10 ).
 'lflulcelmi'lipun, aL u.nui asem~nea om, pentr\I Gur~ţlea ini-
mii lţ.li. Unqsemenea om se bucură de cinstea. de a.;j se co-
munica de DdţnuulmulteascuDsuri nepătru~se ale vietH o-
meneşti (HIS2 ;VlIl17, 35 ;XII2). . . ' .'

Pe(1eapsa se .dă omului suh acele:a.si forme ca . Sifăs~

plata. Ruina şi ;~ărăd<l(Vh5), .scurtare~vieţiitn floarea
vârstei .(XZ7); <1uferi s,ihoale .cc·lchinuesc muItpe omul
iinof<llO<XIV16}sq.nt ped«;:psedate pentrufaptc rek.
In general pedeapsa se dă fn felul şi în direcţia incarc
CI: păcătuit (I19, ; Vid. .
Altfel de pedeapsă sau. răsplată este
junge pe urmaşii celui drept ~au nelegiuit~
UrmaşiiceIui dr~pt s.e bucură <l.ebinecuvânt2lre; jar ai
celui rău de pedeapsă, de blesteţnui ce.a atras aSţ.lpra lor
.(XHI22 ; XX7 ) .'
Se .pareehiarcă el, In mod vag, făceau. şi o oarecare
legătură lntre.viata de acişioea de dupămoartc, .un~e· soarta
omul.uieraprivită ca o .sancţiune ajaptelorsale >deaid
(Xli c.onlp. şi X2S).
O at~rW~ spe elaJe'
Toate fndqtor:itJle.omuh.rj.dtr<:::Q~mpez.euse cuprlndin. frica
de El,care, în.proveEbe s' atpăr,ea .tiăcorespund ieu. idejade
rdiglune (17 ); în tncreder.eadesăv:ârşită fllŞl (Itl~)ca şi
rn cllrăfieâd~săuttrşttă a conştiinţei (XX9 ; XXVIU14); toate
insllşirice nu:S~ •pot doyedide cât prin Q sppunere. desăvâr-:
şiră la t9ate;peruncile Dqmnului (1II9-1O; XIXI8) şIcari fnsă
n'au nici o valoare dacă. nuşuntţnşoţitede cLJt:ăţiea inimii
,(XXI3, 27;).
Către apl'oapele.Sunt hl'temeiate pepomn,ci1e divine.
SăJUdreptfjtât când<judecipe altuL(XVlh5!Z3),1'espec-
tân4u-l (XXU28 , XXIIllo) cât şi În legătqrilede negustorie
{Xh).· . .
Omorul (In, 18,). este o crimă (VI26). Hoţia (XXIX llJ ),
înşelăciunea (Xh.; XX2S ) sunt Gondamnate.MinduJla (XlI fI·2 ;
IU32 - 34 ) mărtll1'iafalşă (XXV:1S); vorpirea de rău SIlllt lIn
ffi;arer*u (IV"41 Vh9). .
Ihdeqsehisuflt . qccentuaţe: Datoriile . către cei şăraci,
căci D umn:ezeuafăcIlt şi pe sărac şi· pe pogatşiadâ să­
'1'apaluieste a. da lui I)umneZel1 (XIV31, XVII5;:XIX17,31,.
l11cheiaJe, arată cu evidenţă, că
:p!oHfic.
Incercările 'de unire sunt deci măSllraJgra vltăţii si-
tuaitiei. imperiului bizantil1,semnul pericolulu1 die laRl-
s.ărifsaiudelaApus.Daoă uniril,en'.au. durat şi nu s'au
impus,este focmali pent~ucăeraumotivatede~lte .in.te-
rese.şiconvinged(t~cât ce1epiur reIigio,alse, deşi n'.au.
lipsit deBJmhe1ep:iîrţi oamenii} prLs,ă fi fost conştient
neeesWHeacfcşfină aunităţifbisericeşti şI
dorîtcar atare").
Cum o îneerC8il"e de unire eradeobice.io
.4ijutor,nimic I1 l anlânatmai . 1J]Î1/lfpe im'p:ăţaţH de <Con-
stajllfirlOpolspre Ro 111 a sau ,A,vignon,' cât p.eriGolu1· turcesc,
coin:c.ide cU shisma însaşşia. c,aruL
Îli .. ll1ilte r~3rte tOftnai rc,zu1ttatuI
graniţa . . otientală.a imiperiului.· bi·
cele două lumi creştine

şi
situaţia, 1'eattcând . pericoilul t l1 1'ces c,
c,e3lunirea .fiettrmărit!ă unJimprd'in31Ite
litice,Cândre(ilizatlprima "uuire",cea dela Lyo.n
127 4,primitii . de . MihalHVIlI Paleologul, in. wnditiuni
,cairi 1. . 3l1f.ăeutqetestaibil'poporului şic;leru1tli grec, nu
pericolulorielltall,. ci cdoccid'ental 'făcuse pe cuceritorul
·COl1stajţttil)O;p~*llui s:l <:auteprietenia<celor pe cari ii alun-
Tof rcsfuLsecollllui XIII şi p'rim'ttl sfert din secolul
XlV,G:recii sunt ohseda:ţiaJJ1Qideacestpericollatinşi~şi
îndrcaiptă atenţiunea şi sfor~ările poHticeşimilitare spre
Apus 7).
 în, faţaAdria~op,oIuluiJundeBul­
gztrii au fost Îns,± grav ,în fr<1nţide Andronic IU 17). "
Miha.îl ,HIŞişl1liln(1324-1330)",continul ostilită-
ţile !contra; Grecilor H13rî cucerirea peteriţoriul lOL,
ridi('al~am enÎn ţăfori pel1 trl1am '"
Decianski (1321,-,-1331)
se,aUeze pentmcâfvati111p.
Constalltinopolprilejul îns,ă
II " chemă 'În Ajutot
III. Deşîh'Ltllâ:tH,lt
 jUlmăfatedes,eco'l tltrjJiă'unirea dela Lyon, ~ş,ăm;lĂ
o/0punăailta, pentru a obţine ajutQrulsau prevenip~rj,..
colul occidentalI. Jnacesttimip, Latinii bC,di~ contra pre-
giăfiri de ca!mpanieasupra ConstantinopltlllnlllL l)aqă în
doilea sfert al secolului XIV, Grecii , "încireaptă','ctt
Hoi propuneri tlllire catre Lajtinj, iaraceştialeacccptiiii,
Însemnează că , mnbC!lepărţi situaţia semodificaseast~
fel, Încât permitea,bal chiar necesita reluarea~e r<tpo<}'turi
creştinii deshinalţL In Orienterapericohd{)to~nan,
calre începea, sănelinişteasoăpe. Latini înşişi &0), în ĂpiUS
erancputinţa, lor de a re;iIim, sruciada, care 'preS~pjlJlieâ
recucerirea,ConstfintinoJ)loilului"cu reînfiinţarea ROll1'a-
niei distrus~ e]ţ: Miha,ilVIIl,PaleologuL, Dacă, încerClăril~
dea:propierc făcUiesubi',Ioan XXII "n'au ,reuşit, lucrul'era
~la;tural; nu, însă, siăîmrpriediecepeBizantil1ide>a
faice uoi 'propluleri urmaşu;Iui lui~ Bcnec/}i.d XIl (1334---'
1342).
xxn era .,' de alta llăpturălG).Ci­
conşfiincios, retormatorde lŢIora~
ţtl,;'intereselor, Bisericii,.'",car-
a.lb" - ghtmeţde ,altfel şi iubitordevill--- ni
timpul SlU unp:a)p!ă mai vrednic decât alţii, deşI
tocmai deaceea 'p.uţin simpq.ti(17 ). Bine intenţionat ,îu'J)io;,
Jind, .da.r f.ărăexperienţă, el,' nucunoscu pe acest teren
deeâtinsttccese. D.orinţar sa dea, îmbun,ătăţi .rapotfut~l(e
dintre Biserica şi imiperiul
încorona:rea lui Ludovic, IV

45) Comp. Nibizi'fur Origoras,op. Cit., XI,

O. 148, 723 sq.). '
46) 'Isvoare1e şilitentura" sunt indicate Ta UlysseChevalier,
,Repertoiredessou:c~s historiques dumoyen, âge, ,1" Paris
001. 525;0, /Vlollat, op. cit., p. 63~64; RealcllC)'klopiidic
protcstJnti~che Theologieundi Kirche, ed, 3, vaL J I,
p. Henedikt XII, de Hallck-ZopffeZ);'Wetzel'
Î<in:henlexicol1, ,ed. 2, vaL, II", 311 ___ 314 (ari,
fidusle),.în mica dar buna' monog'l'aheaJui
I~apst Bc!lţdid XII, Berlin ,1909 (Fli"$),
consultat şi Albcrl Htiuck, Kirchengeschidli:e
V, ed. 3,-4, Leipzigl(120,'J42
'17} VeziO. JIilot/eti,
zădărnkită desfrtil:duin ţeJecontr~riiale
FiJliIP< VI .deVall,ois(1328--1350) .. Politic,
Incrâ ca! toţipapiirczidenţiîl1 Avignon,
presiunea! francezi,];, intef:eseH~ Bisericii
feredin 3iceasfa. lJeilâ. vrem:e,Francezii
deţinuJe.dil} secolul X
tullui Înc8irese fat, d m'ai ales. prentruc~ elear,at~!pl~Se
raită, în faţă: celedouă;punde de ved'ere,ifţrecşilatin,î~ltr'o
iOf'l11'ă ca/re ne inst,rileşie dar şi deplinasup,ra.deosebirii
]or.; interesa,nte . d'ease1neneaprin persoana iprllrtătorului
<;:4vânt 'a:l .~m'păratului bizantin, care . fUÎIIv;ăţatul .
'. pânăa!hmcipol;f'lI!istantilatin, V~.rlaatl1.
Calşlcu loanXX{I, prudenţa 11 făceapej\l1drbtlk
Sili qlltea recunoaşte întâi terenuI.CaşlatllHci, el
loseşfemijlocirc(li unui, Latin, Veneţian' şi de as.iăd1ată:52),
ca;re săaratep'<lpiidorinţa,împărafuilui de a se face
Biseric~lor. El fu Stephanusq:e Dandulo""nobi-
vir"şi "miles"C(3),pecalfI:]And'ronic nI l-a tri:miş;
Bened'ict XlI la: 1337, siă ..ic0lI!llnice"qw;Jdomnes
dcsiderab;antfieri teunianem reCQn-
disPllssă ·'trimitiidele-
Într'un oraş. din Sudul

"toţi;) şi "unanim" Sili

Nu ştim cât de gcnera,~}i
rea;litafe această dorinţă a Ore ciI ar,
înadevăF, cagravHateapericqlului' turcesc
mu!Iţi a,se gândi la sacrificiul, fără. care
i.a,r fi ajutat. Se po,ate,d'easemenea, .('aÎmpl~'
să. fi anticipafcll această aişjgurare, .pentrucăaf'1,
creatI deunireadel,aLyonar fi îndrepMţit,pre
Întrebe eI, daeălaConstantiU9pp,l se doreşte :S,au
toţi unirea:; ea este pwpusiă,şip'rimită m:mai
ca la 1274, sau daca: este acum dorinta ceIor
muJţj sau a. tut~xor. . Opoziţia. hotărât~ă, .făcută lui
A1.ihail vm PaleologuI mal1ifestafiileantilatitH\ caft
urmai morţii lui 55), fi ]ustificaf,înadev;lx,
2fl,es<tm1on'iş.ti, la, Lypn. Grecii din SUfLul", Italiyi, deşi&
utI,îtid~intimip'ul l\li, lJrp,a~l If,,'prin,siIJiodl.del'ela B,a,ri
(t098) ',iI1~iOr'P!Oraiti, de mai înainte În statullliO:rmand"
sub' st;ăpâtrire "fralncezăacull,1l, plăsfrau 'legăturiş~
sitn'pia,ţi.iipCIl trucoJ.1aţk~n1iilii lor, cer; a ('e, , ',,' ,fi '.,' •influenţa t
p'rpbatbil.rezultatul••,tratativelor.02L lo'clll,ţinerH .tlrlUlsinodi'
peiJ,fr\,l,ul1it'e nu •• er? '.indifereut ,nici Gr~ciWpr, 'nidţa1t(nilQl",
o airat1 şi ,tratative de: unire 57) . SepOiate
c3f'papra pmpllJjs Roma, pentru a;g1ă:si.ct.i
,,,;:,'cq','!,"",, Avigl1:ou şisă se instaJ'ezeÎl1
.doi .31Ui mai înaînte"la 133Ş,
la Avigt1911sj.J!:toage, .ca
unde Petrarca îl

57) Ale-lui Alexios TlIc,upa,palnocenţ:u III (1189

ales ,cele al" lui. 1oanyrUfJaleQ!ogul cuţ:ugenîLi
sinoduI dela' Base! , (143 L--1438).
58) Vezi ,art. dt.d'n Realencyklopadie
urHl Kirche,II;,'S6t '
.59) A~Ha(l(!k,op.
VezlarLcit. d'n
 · '41

Alegerea, lui Varlaami . pentru u. misiune

"p1ute}t .• desigur. s·ă surprlnd1ă .. .EgU'lI~;enul ..• mânăstirii· .Mân-
Tui toruluidinConstllin tinopol . . eracunosmtca scditor~ll ti-
felos 6 &). COl1Vertitaip:oj'H . . .•. . se pare ~.bruscla
Roma ,ca•. roan. VeccossubNl.ihai 1.. VH 1
'P'unduldeved!ere latin,aşa. .cttl1l
elf:ăcuts1ă se creadlt(
p-etsQană,cidbqăcu aceljaşnnme ,
concepţii ideosebiteG9 ).
Varlaam .llllvut
 42

fane.ControverscI1ece'lor'doiepliscop'\ trimişi
XXII la: Ccmstantinoprollâ 133:1ctLNichitcir ~Ht
dat lui Varlaam prilej suie cantm LatinHoi
de ,tratate, în cari erau CQmi);;'itukmaÎ aJcs
despre Fil:ioque şi WÎm:litul PilpaL Mlsuni
polem'ice odăfalPtul ) că el comhate p,c
AquÎ:no"ll) şi cii numarul scrierilor îndreptaik
tinilor se ridică dupră Leo Alfa,tius 7 f» la
ImpJ1icaltîn cearta provocat'l de isihaşti, Ca
a,110r., el' fu c,dnd!a<innat; după: misiunea sa . la:
de ,un sinod ţinut tai Constantinopol în iunie
1il1,aioeJâ~ an, diupCfimoartea lui Andtoliic III
Valr;laam se refugie în Sudul Italiei 77) şi Î 7i schimbă:c'u
totulaltitud'tttCa de pan)aeum 7~» aparaud dD:~mclf: latine
şi comh~tâJld Greci, ceea,ce tocmai a H c u t p e
istorici S3.')SI: întrebe, da:că poate fj vorba dctlfml şi
Varlaam 7\,). Schimbal'ea lui fu r,l;splăfWi cu
sin~ă; Hind fllllllifbihliote<:ail" al regelui de Neapol, apoi
episcop de Oera,ce (Ca;labria) la '1342
. Acesta: c,(ponenhdpul1c!.lllili
XII la

vignon, dai
al creştinătăţii şi l~a s'a
Mrileluide chestiuuea confesională
făceau deciimpropdtl
ginea; şi cultura lui cu care ~;ha

74) VeZI v, Steill, [n op. 2013 2014.

75) Op, c:t, ; comp. şiJ:'abricills, Pp. cit., xr~
462 sq. (la Migne, P. 0, [5 [, 1247 1
76) Leo Atlaiias, op. d., 8H.
77) Ibidem, 828; Z(jv(lrrol~i, loc. c:t, 1245.
78) Nichitor Grigoras, op. cit"X!, 10 (Migllc, voI. cit ',_
765 B).
79) Comp. Mrdmbollrg ia l}/iglU', P. O. 151, 1245--124ţL
80) J. Cantacazen, op. cit., II, ,40 (Migw:, yol.c't., 676).
~ă:pfezillte.o caiuljă 'diev,ota'mentttleu cl:lre era capabil
s'o servealsdă, 11 jl1diiCa~,dfn c&nf f'a:}3ielHru'ea,
In,3Jceastiăa,leg.eN~frebue Viăzt1tădeaItfel~iricepere~
Ândronieî;flsllş, El nu deputealliă'la Avignon .·ierad;i
gr('ciireductibUi,ca!ris~ .... .' se .' "ptttutridid d.easupr~
controver~dor reltgklah'teşi,~af'i siă, fif(}stî'llstare a
crifid' sentimenhltluÎodod!dxi?ioriQeinteres>. naqiollaLJn
eragentttt împărat timpi de pierdut
erâ 'de convins: Apusul, prin plaipa-
pericolulturcescestedeg;
şi .că· soilirdaritatea crt;:şfitt'i
tuţurora.inpiţiufliilJor sedare. De
oâl1lenicâri segă;siau pr~ri
interese orientale, înmăsur,~

tons'ider:ă a:cestefmtaliveca··o 'continuare'

delal El le infl1Odl.1e~
Behedid XUa doi dde~
"qui de paced. concordia Ecdesiamrrr pler-
îl1s,~\rcil1;:tţisiă . ducă şi, scrisori lui Andronic
refertGreg-ola~Tib. X" Si) .lstorieulbi-
Îl1s,ă la loculcitatB 2 ) preceidoiepis~opi
XXH, .. deci mI de BenedicLEstedesiglu"
îrfttedelega:ţiapapii Ioan XXII şi intre
eate Benedict XU răspundea . fl11'piărah,tihti:
,înurmaasigur:ării dJatiede Dandolo, căl
s'ă se falca tll1Îrea BisericWor 83 ).
dieci de misinueanobilului veneţian
fan Dandoilcila Belledid XHla 1337, de care
mai sus.ţ)!.pregătlse terenul peptrn
1339, cândlJa!odoiHj,revine la Benedîd însoţit
 Este curios îns'ă,că
prropun:eri,d'alt ...IlU
pentfua,tra ta unirea Biserici;Ioc
~esipre aeest lUCflJ, .. e(t.)spund

85 )!3atlaami ofatjo,
n 151) 1331~l332.
8(;)) Ibidem (788;
87) lbidelll (78S;
~ujuscem'odi~tterals. vei manqatum"88).
şir.ăspunsulsunt.semuificaJtive. Pecânl1 tri'tnişii Blzan--
tullui vorbesc Întâideadutorşi apl)Î.de unire,papa[S~
inter~seai~ă1ntâi:deUinireşi . condiţionează prin aCeasta
·~te,ealaju.torulcerut .. fiecar~partep'UneaÎn<linte ceeace
'doda mai.mult;·Oreciiajutorul,'p'apaunirea. Este onou,ă
dO'VaJdiă,că . nu ... concepeacaposihHădolaborarearpoli­
tiC'ăa celor două lumii creştine, fără lichidarea 'pre'alabilă
at·litigiuhli
 cerea nu numai 10
şi . . antiţipla,~ai,·unirea.
Sie Îilţeleagă, căs'arlJuteă .ofed
0:. unire cerută şi asigurată dleîm~
·fje.şi . . . j~ruită.âe·ei.so~i0jmnJ
1 \.j~,P~H"'i" apoi de derşide·1JlOiPfolr ,!

pentru a.cetecelor
c~ s:ătrateze:Manld:ait
ptatr~aiThafuiCo.ns tanti-
pa~tibu~" . mJoderatorepitaedido,
.a,IHS :rH~rsOntS 1Tl~g'natihuS' d'ieţarum padiwn: 'ecdesiasticţs
.Pa~aera destul dle . prudent, ca să nu
ilnumitlli(:ategol'ie, sau dela. toatedJeodată.
Elpalre asemulţumL cu mai puţin :Cu asigurarea scrisă"
cei doi a:mbasad'?fitluttatează în nitmeprop'riu. ,De
reţinut totuş dis:preţul,cu c1lJvepomeneşte depatriar'ţl,
de cef"care sie. nttlheştepesinepatriarh deCoiflsta l1;-,
tinolpol" şi de impiătaltcasimplu;,'moderator".
Cu atceast,ii. cOricep1ie,l3ened'ict Xl Iera piC
de papii anteriori. Când Inocel1ţiu Hlinvestia
Mor,osini ;pa ttiarhcl!eCons tanfinopol
Constaiutîuopro!lUl ca ridicat atund
pi3,triarhat,în persoana.· acestui
aieest rang-nu exista. Im!piăraful bizantin
la de "moderator"
ei . . cueerirea
 46
~--

'pa,triarhului grec la COllsta,ntino,piolera pentru .Occident ()

llzuqJ!3ife, de care. Latinii 11U .s'au resemnat .Înd~pâl'iăJiin
momentul a:cesior tratath'e. Pericolul turcesc nu mai per-
mitea ajCum iluzii latine ,asLl'plra COl1stantinOlpiolttll1ţ;;,.:;or,­
bind În!'ă cu trimişii delai Bizanţ,. Latinii dau formă de
dispreţ şi de rept:G,ş neca!zuWu.i dea nu se 111.ai ,g]3~:).
st:ăpâniaii Grecilor.'
Dece îns:~. împ?r,aJtul bizantin 1}u învestisepe tri-
mişii săi cu plenipotenţă pentru traitativele. de unire? De.-
sigur, pentrucă nerellşital unirii dela LY011 'indemrii'1 la
mU,lt>i ;prudentă, cum val mărt:uri~1 mai jos Varlaamînsuş
Amintirea ei nu se stinsese şi se im'punea mai al:es
moment ca acesta. impţmea îndeosebi papii, care se
tocmafi ,la cele înfâl11 1plate dupia '1274, pentru a
11l1'p:utâ Grecilor. neţinere.a: lor de cuvânt.U nirea fealizaH
atunci dăduse' Latini:!qr ihlzia, di Sl1'Pll111erea GreciI0r Ipe
li<ccastii cale r:ste Reproşurile tari făcute lui Var-
tJ. Orecii. n'au respectat-o, arat~î dtt ţineau Ia ea
La;tiuii. Deaceea.papil şi cardiţ}ali sunt surp,rinşi şi intri-
ambasadorii lUi Andronic III li s'au p:rezent'af cu
de ga;ranţiHe cari s'o asigure\nai
1274, patriarhul de atunci
aprobat "per
malld~ltele cu.vc'nite,
pracdic<lt -cadem
dela LyoJi :rt),
daf1îIHtbilitct' apmfessione",
. V(}mifum"), adecă
răll1ân ea î.nşela,tă,
"dc1usa"
'Bcnedict XII :cxp:rill1â în termeni categtor1ci
nemldţllmirea" cu care Occid!::utuf v:t\zuse ruillându·'se opera
dela Lyon. Deşi trecuse peste decenii, aceasta este
prima! dată, după moartea lui Mihail VIII Pa16ol'01g\ul,

(0) Ibidem (793 şi 799; 1336 C şi 1341 Al.

(1) ACest sinnd este pentru 1~,o.maîlO-catoJicia! XIV ecu-,
menic,
(2) Barlaami o.ratio, la Lea All!l:filIS, o.P. cit, 1788-789.;
'Mignl!, p, 0, 151, 1332 13,
 t'Gumenic era
care .p'articipase
nu-şi închipue
recipiant ifÎud
p'entrucăOrccii
trimişi nici de
de
 LXV. ~ 1. .,După ce am spălat (botezat) pe cel care 'S:~_
«!nvertitşi s'a. unit cU nOi,î'! conducem la locul, îuca.!"e ;SllJ.1.t.
adunaţi acei pe. cari noi îi numim cfr,rţi (adică "credinc:oşW'
ooiezaţii), făcând apoi .Împreună rugăCiuni fierbinţi' pentru noi,
cel luminat (botezat) .şipelltrll Joţi ceilalţi de pretutindeni,
ca, ajunşi la cunoştinţa adevărul'ui, să ne . arătăm şi'
. ,poruncite, ca să lle i:llvred··..

(Întâiul tii 3tiltlţ~<}t

OlOE).'P(OV) pâim~
Acesta primindu.le, dă şi
pl'in numele fiului şialsfânf.ull1ÎiDuh;. <!pejj
lung-ai mulţumiri.C (SU)(IXptcr"t{a;v... ercî 1t:OAU 1WlE[1:IX,),
amfosiÎnvreduiciţi de. acestea .din partea luv. Când .a terminat
rugădu.l1île şi mu!ţumirca. tot poporul de faţă 't:xelamă ziJCândi
AmiII Îusem,uează' În limba ebraică : aşa să ne.
5. DulP!ăi...
ce Întaiul stătător (episcopul.) a. isprăvit de mulţumit şi
poP{Jru! a a'ăspuns, aceia, lJecari ,noi îi numim . diaconi, da~.'fie­
căruia din cei de faţă să se împărf.ăşiască dia pâiu'ea, vinul
apa Sfinţite (euharistizate = (; EoxarWtt~Ek el p Ţ o.~) şi duc
ceiorabsenţi.
LXVI. ,-- 1. Şi această hrană se chiamă ta 110i Euha.risti·.e
şiulleste Îngăduit a s,c Îlrtpădăşi cu dânsa decâ'taeeluia"ca.re
crede că ceea:ce învăţăm, adevărat este şi a: primit botezul pentrU'
iertareapacatdor şinarşterea din nou şi vieţueş1:e prerum .,(l"
Învăţat .Christos. 2,. Căci noi nu luămaces1:ea ca pe o pâin,e
obişnuită şi .nici ca
pe o·băutură.ob:şnuit~ ci În felul ÎnicaTie
Iisus Christoş, Mântui,totul nostru, întrupatprin cuvântul
DumnezElu, a avuthup şi ,sânge pentr:u: mântuire.a noastră,
aşaalimentul sfinţit (euharistfzat)prln mgăciuneaewvâl1tului,
vine dela EI (al 'eox1J~ ).0:[01) "tou 7tIXp'aii"toG) _c ?Iiment/
cu Care sângele şi car.nea noastră se ll1utres.c prin tral1sifioirlm'a:r;e,
fost învăţaţi că este corp şi sânge ale lui Iisus. celuiîrrtru.paL
3. CăCi apostDIii., memvriile lor, Cll.ri se. numescEvanghelii~
astfel necau transmÎs că . li s'a porunci!: iar Iisus lu~ud p~ine
multqmind, le.-a ?is: "faceti aceasta Întru po,meniirea mea,
este trupul meu" . Şi luâud aş:şderea paharul şi nmlţuminCl
zis: "Acesfaeste sâng~le meu"; şi acestea le-au
Jor, 4. Ceeace imitând demonii cei răi, au duduii
în misterele' lui Mithra: "se .prezintă;pâine
ritllrile dc.e iniţiaţitme, cu
le ştiţi sau puteţi să le
LXVII. -Ce. 1. După
 aci ainrănllnte!e. de cari
capitDlele <l'fI1'intife. " '. .' .
ve~die,însi3/,nu. arvemîn
MartitLIl'1iturghia "in ,.extensoJ',în<:hi~
În .. liturgh~ere,cu . toatetug,ă'cittnile . şi
intdtîn scopul apologetic al auto-
num'aidedescriereagene~'aliâia
spulbera legendele păgânecrelat~
lilqrghiei creştine. Culoate • acestea,
reduSi}' impiorfalnţaacestui d;oCUimeilt,
.li turghjieI'

torni în . Iudeia,cai păgân, cam' pe .'la

ainuL 100, se creştiUasie -.--sezice ---'-'în Efes şi parcunSle~sie
Jirumul ·pân:a la: Roma predicând crediQtacreştină. El
~uno;şteadeci ş1diescria'nulifurghialuneisingorebi.
sedci creştine din ace ai vreme. Ap'ollo,gia şfântnluÎ >Iustin
Malftiruleste deci •..•.. '.' mlărturied'es!p:reouni'formitate1t­
turgic,ăîn veajculaldioilea. Lu<;rulseverifiCă, de aHfel,
.p:rintr'olniârnpilalrediela dUPIă, aCeea '(în"
cepntula,I1ulpi155J, când.
Gon!litl1rghisif Jai R,omacu
~eeaicenu . s'ar fi ,putut
coml1nti . ai liturlghiei.
Tot .În .Jprd:illealacest()r
,legăfur:ă.'cu datele.din
 "'",-",'
din ,,' "
31di unări' zilni
-.,'
te.
tl1g;ă\:illI1Heellhairistke de ,mulţurn.ire
'coresPllnd.1itqrghiei credil1cioşHQf, tot
r~le din Scriptură ... şi predica:
can: s'a akafuitîn urmă
In

o forma o rugilciune
ca1re. lual,lp~rte cre d'ÎlIC i,c}şii , adică
redtând îllşoaiptă . dl,~p'ălitutgh1~itQr). . . ,.I?arţicipâI1 cl
răspunsllri. ACei-llsta••12e:prez;illfă e cteni,&. . m<ţre, judedind
e'Xp'resillniledil1ic~IP" .65' . . (iL. 1 AP?lli(}g;iişi din unde
S3lg~i '~leDial?guluicu.rudeuI .. Tritol1,' .exp:resiuni
gă'8~sC in.,cadruI.reco:nandiaţiuniior.dinepiist:· I '''''i'.hi""
I~, .,1 ___ 15 ai sfânt~duia]JIostol Pavel. . Obiectul
gâcitmico:muj:1,e,rezuItădar; .Când . sfintul IUsfin
buillţai:ea apei în pr,egiEtirea
Cu pif1o<lldueere.a
euhairistic· 'jJl!<Oi}J!riuzis.
două fduri rugacIUni:
po;a1te"(LXVH,5) saU,
. Îll'dJehmga.t
 BOXa;ptcr17'l eSraa;\i
lai eXp'resiunead:e
~q,p?tC%otrJe$l(; 'JTjcrOQ(;.Xp~ C'TO.~
întl1,lplatpJinţuvântullui. Dum'llezeu~'
unii interpreti iiluexpresiul1ea AO'(OC;
sau LogoslL'rlpersonCllal Jui Dumnt;zeţl, .prin.
fntruparea> Mântuit?rului·şi .prin .care, ..·t.Qt
transrfornwreaelementeloreuharistice. Prin
 VI.
lHurghiaîfl veacul al1reilea.

L Dategeneran:despreexistenţauneî randueli
sistentea liturgl)ieL-~- 2. Momente şielementediillliturghia
llumenilo r. -c 3.jV1:enţiUni noui despre Htijf gllia e~haristiciî.
<lincioşil(jr). 4.Chestiuneaoepidesii. 5. Luarea şfiutei Euhao-
,jsiii ode credinCio]şi ;ţeasă. ~o._6.0)llduziuni.

GJ~'erile 3iuto r (lor

'o

subiecfprincipai1 o 0.000 sec\,udlar

rotuş,deool.Q~icai·oqe~v()ltJriitem'ei refere
momentsaiu altţtlodin Jiţ\lrghie.
Până lai oun :runcJ,.explicaţiunealip'Sei unorisviOl~re
m~iamlple pentru istoria Hturghiei dlin aCţasiJăvr~ill'e"
00 o o

am qf1a-.oîn rigwireaqiscÎlpllil1eiarcane,a cărei funcţiune

E'al tot accentuat delIa finele veacului întâi p:ân3: intr'atâjt:a
că,elJian' la începutl.11 veacului al patrulea, unpăril1tebi-­
sericeSc,c3j -stânlulAtalulsiecel,1vare1 a p'ututsiă-i in..;
\·o:aceprincipiul. c"Nu 'Se cuvine zicea ,el Sia:
punem misterele subo.ţhii neinifiaiţHo\.\ die~ team'ă ca 'P:ă~
 litur,ghii,cairereprezinta şifaoeaminfire
. s:ăvârşit. DOitnllultprentrumântuireaj lumii.
şi' Ips311modierea. fecio,arelo[ __ în contrast ". ...., .......
se referă,cle~igtlr,l<.li.cân tab,iaşi ÎlŢll1ele,creştinilof, iar
oânt:ădle ,de ,.lall!9:ă. ale, '. ingerilorau~ .,·p!Oate, . . ·semn ifkaţ~ll
imnului de .trei·.od ",sfânt", ,îllton~tde.serafimiiplr\oiQro­
.cu!1ui·· Isa;ja.•.. Expresil!nea "pr,ofeţii iînvaţă" ~uPQateavea
311t . ţnţeles ... decât . alîntr~bui,nt~rii.··. ci tirilor . . gin ,ScriRlţurăI .
Îl1biserică. Cleln1ellL palre .. <;1 f~ce alHziune lalituţgl1il:l
ha;ptis:ffi'a:iă, . 'Pl •... şi sfântul .IustirJMartiruI, .. cânt:U(vorb'els:tei
.de sfintir:wsLcond!1'cepea it~itia!!1\llui la ltuninădeo~tr~
însuşJisus . qhristo~'. Vorbind'de" preiQJţi~rMântuiţort1ibui;
alutorul collOf,taţieise r%fe~~,cl'~sigur,.la jertfaeuharistiaă,
ca:r eC(}nf,~ră l1ţmllrireprinJl1lP~rţ*ş irea cu ea.
Cele1ailtemenţiuni,s\nguratice din literatttra veacului
alJreiIea,cari jntereseazălitur~~lia) ~ăcaf,că,p'rinele
înşik uunejnviliţănimi~m~i:multd:e~ât~ea df . mai'nainte~
alsup'rarându,~liieiftotuŞ .îşi.g;~esc . . lo~tl1. in . planul li-
tu~'gi1jeicuqoscut~.·· îuvc~lcll,1lIŞi • • ,nşLil'leel ·al ve actţrilO}1
urn1ăto~re;. .Urrn,ăriJeşiexiln~itH\ţe,deci"după .·•. . PI~an ul ... a-
cesţeia', . . c;tatele <scriitorilor. b~şericeşti,dîl:J veacul . . 1Il. ne
PIO.forientai .printrJîn~elernai CllnJă!nunţitşias1.1prastructurii
;1iţurghieidin3Iceast:a;eiplooă, Astfel) • cele douăp'lrţial~
.culltu1uicreştin- liturghi~lc<lteh~mepi1Qr şi .cea.acre~
diucioşUor - pot ficonstaitate destul de. distinct şi acum,
Chiil r laîncepiuwlveacului IH,Ţ,e,rtati;an (te. 220) se
p\l~rr~eâJrnpntrivatetefici!or,pen±ru Qă l.ăs aupe catehumeni
şi .chh1ir'pepă,gânisiă ia parte cu credincioşji~a liturghia
euha!ristică224), iar ceva .'. mai târziu, /unscriitor •.. or.ient~Il
di11alCelaşveac, '. ca O(iglen(J,2~4.~5),atrăgea,.aten~
ţiunemcaie11Umenilor si~lt1u.discute mis terel~ cre~tineÎrr
fa!ta.. celor ueil1 i tiaţi 225)\ .JJesigur, . oas,fffl . de.lp;re~aL1ţiu~e
aiI' fiiios t il1utiNi,>precum fără rost ar a pă,rea î~lcidievtullui
Te'rt;ull{(ncu·ereticii".daq~.c~le~oIlă lJIărţialelittl1'glhte~
n'alrfi avut fiinţa şi rândue!lile IQrbihed\'fjriite,De.altl:~l~
scrijţoriişi Piă,riţlţîihiseri~eşti at;Cqstiî.l 'yre'lllle' fae;iiHti.ea
zice el - ma,i multe lucrllri e~trase din <:iărţi1el;egilo;n •
istoria; lui Nabal, fuga lui. Daviddin"najntea ]uiSa:ul,
palsa'giul, În care se spune că,Davicfia lancea lui Sg'.uI;
fuga, lui Davidf .la regele Ath!ar,în sfârşIT' aratarea ,. lui.Sa~
nIllel lui SalUl la Pitonisa. Inţotal, p~trlu episoade deo~
sebite, Dalcă>~r trepuisălecomentăm'pe. toate,(lr fi
pireai lun:g .. Episcopttl s:ă,~J:tl'iindice pas'agiul, pecaretrep~te
s:ă:-I.comentez" 2%). Dealsemenea, TertuIianmenţioneazăI
qăL se dlădrumuLC8iiehumeni1orşÎ pentiten ţilor, după ros
tirealo'mi1i ei 237) ' . .' .' . ' .... .
Intrţ· . dtiri, d'Uiplă· intormalţid~ r~n~as~ ... dela Tertuliall,
secântalualternatiy,.pipttomiJ de către. doi cântlăreţi 238). ·De
întrebuinţaireaacestuigentradJlio:nal de cânt[lre liturgică
înyealcul III, fac· amintireelen;rentA1exal1drinu1239)~caşj
Origen. 240 ) ;De !signr,uzul.liturgic· a~ p!salmil()r:edLcreş!"
tin.altşi ac.um ,:piriu, Încad'rart;.a lor in do xologii creştine,
îll,Te~ul'ct;lei . rpIă'StrMeîntr'una . din scrierile)ui DlQlzi'siie
alAiexd~d)tiael (t ." 254~: .l)amlnp}eia-Ţ,a~?il şi. Fiului>
DOi/rNwI[ul1iifi.t'IS Ch'l'is;t:()s~ ...Du/zui sfald> shlUli,şip!uler,e
în viedi vlef~lo1"'"L9.Imn ele . de ",pl1Ovenienţăcreştin,ă' . se
,a\lăturauşi Înaces!t veac la plsallIljordiatraditional!ă, precum .
mIă:rtijdsesralceeaşÎ' şcriitori, Dela, Clement Alex.alld:rinuI
ni,s',altral1'slmis ,lafi~ele' S'crierii,sale Peda,gog'ul urmlă~
torul imn. plrin !de pieta1te avântaftă:, despre care inSiă nu
'Putem ,alfirima ar fi g1ă:sito ~l1trebuinţarel;îturgiGâ'i, .
.,z!llbală. pentru. cârIanineîl1văţaţrp:t6ttWv 1CWAUlVeGOO:WV),
ar'ipă a păsărilor,ce nu se. rătăcesc, cârmă sigură a cop~lă;rj,Cii,
păstor a! mieiJorlmpăratului; adună.-.ţi penevinovaţii tăi wpiL.
pentru a ,Iăuclacu sfinţenie, a cânta cu inimă curată din bu'lJC

236) Mignc, P" G" t. XH,cQ:l.I012(Cabrot, Le livrte

la priere antique, VI~e eu., p.
104, nota 1).
237) De Praescrjpt, 40; C;f. Apologetic.,39 (P. L, 't'.
col. 469).
238) Ad uXOrem, 19 (p. L., t. 1, col. 1304).
23.9)Pqed. TI, 4. (P. G., t. VIlI, coL 444); Stromat.,
(P. O., t . VIII, col. 705);
240) {n.Psalm, l:toÎnilia (P.G.,t. XII,col. 1070 şi 10711) ;
In J4dic. horn. VIi 2(p. G., t. XU,col. 974).
241) Apologia ildDionysjumRom.(P. L.,t. V/cot. 12& El
şi În DcSpiritus<\ndo, xXX,n (P,O., t. XXXII,coL.201B).
 cesa:ruilui"24B). In Orletlt, deasemeneia,se .referiA laa~
cestgen de rugi,ldune Otigen 249).şi Dionisie'HllAlexau\'l
driei~50) .
Preg;ătirealcr~d:incio$ilor mai 'nainte de sfânta Eu-
ha1i".isti ese'~ăCe1rp!.rin>s!ăn1tar~a:p:ăcii, ln râu duiai~1 cunOSi~
c.utăln'p'ril1~ele.91oUiăsecole. In secolul HI,.Tertulia1nsus-
ţinede~semenea, m!enţinerea ei ori de câte ori se ofici~
liturghia,.contrarcelor· cari,.·. pentmconsideraţiuni .·rigo-
riste} .voiaitlS'oeaimined'in liturghiaslvârşHă În zilele
. depost.Tertuliannuşcînvoeşte>cuo ~Jstfelde dispp,-
ziţiune decâ:tpentmVinereapatimilor (dies pa.~chae) 231).
De.ea,ipqtl1:eneşteClement Atexandrinu12~n şi Qrigen 253) •
Cu . pirivire lai. rituleuharistic propriuzis,diferitele
pials,agiid'in scrieri,lebisericeşti . ale veacului . III. ne "diau
a!m!~nunte n'u'maipuţin jnferesante . cele cunoscute .!d'in
celkldoUăv.ealcuri . . prem0d!etl!~e ..•·.: . . In .•.• :general, ':ele,,:qnfil\1111a
daltelemaivechi,bachiar te<int':lresc, şile:susţincuamăi.­
nunt e majipirecis,e: Origenface o'descdere,generalj'l! . ru"
g,ădu?Îi •. e}lha:ristice,eun?scutiă de . .obicei·sLtb numele <gre-
cesc de.~/t.rltor(ţ . (&v,!Xipopi)."La. Îuceputulrug,ăci l1uiî
(~pooLl1coIiP~' euxYl~)~ .tiiseel"7'(~~11Jl'slaIVIălui[)tlmneJzeu
.dUIPIă'Iţ)'U ferea ·. IlQ\i's,tlla".J1.l'bl . 'Ghristos cel. ltnpr ettilă. 'S lă.vif,
'Îl1sfâ'niţllDuh. DupIă.alceasta,;. . .......... tr(:!b~le. UruI-
ţU111iri . în:c()mtlnpentruhail'1U'il'e •.. date tuturor' .. şi pentru!
ce;le,lpie<c31rif:iecarele.,aprrmi tlelelaQlllrnJIlt;teu; .J:)llpă· mlgl-
ţumiri,fiecairc'§:ăsepl9.qăiassăşi . '.' 'mărturisjasiciă p:ăr'
caiteleinaintel.llui . •. ·.Dum'lleze.u,/cerândJ .mai întâi .ajuton~l,
calre.. 11 ·~aliberadeoI)işnujnţaJpI~Icatulni, aPloi, iertarcla}
trecntuiluLDU'piă tl1iărturisire,.îu.atl patrulea' rând vineQ
rug~ciullepentru'mairile şicereşJileluCţuri, pentru sine
însU'şşi. pentru toţi,pelJtru falmiilil.lşi prieten îi fied',ruia.
lalrduPlă t!oateacestea,rug,ăciunease inch~eprintr'() d:oxo-
 103

logie . dăire Dumnezeu prin Christos . în Cluhul 'sfânt" 20").

1\'laJiinteresantşi . mai ."concis ,este îns:ă,următorulpiasiajal
alcelluia~i, autor în legră.fună cu mro:mlentulsfinţirii,dJin
apK>logia,înd'reptată împ!Ofriva luiCels: "Dar noi" mub
ţumind "crea!torului a to.ate,mânqăml prâinele p~oad'Use.c;u
m:u11ţumirişi' rugjădunipentru •. . to:ajte ... d'aruril,e . . sale,. (pâ.ini)
făcute trup' }J'rin . . nJgjă'GÎulle, .ceva: sfânt şi care. sfinţeşte .!pe
ceicarri .îlîntrebuinţeaiă.', .(mrănâncă,) cu 'gândi . c~rat"'255).
Precum .nel;aISi~s)ă vedem aceste texte,rit?tell ha"
ristieiseidesf)ă:şura cal. şi altă' crată;aducâlldu~se mai întâi
maiterii;le necesare, cari erau plâinea şi vinul'. In vin tre-
, buiaarpoisă se punăap'i:L Sfiâ.ndut Ciprianstărueşteasupra
acestei pradicibis,ericeşfijln epistqţaoătre caeciÎius,lă'­
muri,ud. dăa;pa simhoiHteaizăpo1p()rul, iar a,imestecareaei
cu vinul. Însemtlaine:orporarea poporul~ila Christos,peţl­
trucă Christos, înpaltijJ1ele "sale, "ne'-i,lp'urtat .pe noi şi
paltilffiH e ., ' ,
Uf'ltl'fl h~g;ătură.cu·dartlrile,.matea '.mgiaclune
precumte~f.11tiă:d!inprimades~riere, 'era
brodalt:aexact .pttematra.diţţ.or1aihif,adică,: ·'la ufdăşi" )11'ul-
ţU111ritIă'Jtl~ iDuiHliuezeur'PlrinJisusChristos', pentru. bine-
f.ajcerHe .. J11'aferiale .şispiritl,-\ale.
Dlaldăldocumjfnt~le 'll1'ai<vechi s'\lUml~rg-init fo,t li.to
s~mPIIă !descriere, 1jăr,ăsă nedţi.tL!armu,larul .. litur'gic al a-
ccsfeirttgaci unisajtl <111iă'caru~elle ţOe)muleldJ,~încadlr.are',
liter;a;iura veaculuiHI,însl~" ne serveş,tecât~va pr\opiQ,zi-
ţiuni'liturgkesujJformiădţ inter'je"ţiu,ni, nOttÎ faţăidle
trecu i, dar JlJ,permanentă'în trebu11l ţareÎn veacu ri1,eUN]1iă.
toate .• Astfel, . s~ftlltul C.~p'ri(m ·.·menţ.ionea:Z;ă 'oă . preotul
g1ătia }lţenţi.unea"rediin"ioşîlm~cl.l ,exp'resiunea:
"Sarslt.tJi >conAa /".(sus . Sla'avem'inil1llde), la
răspundea "încJIaM:
 106

clţ~r }nvrel11e~ iPlostojiilor' şi P:ărinţiI()rapios~

.t~li<:j ..• n~raceeaşHpls:~ aformularelor liturgice, tari~ial
ne ploÎolliasdăcuri.ozitateaasuprarug1ăciu~ilor,.în~are se
reYi~l'slţs,e.~j.ţtaţt}lţ.cn::'şti~,ă', '.·,cari să .ne. 11ln~!uriascliţ,asupral
,9,r'.4Jn~i,ţxacte, Î? care şe.it11ănţuia~,t,o,ateamIănu~tel~ Wur-
g~iei, ...• i l ac;eeaş)i'fJI~!ă;stărue~teÎqt9streJeV"eacurile;dintâi.
,Pţ1tem,lO~re,ldina'ceas,tiă, . împrejurare, s,a .oonthi:dleml}la
inexisJţl1ţa lluor ,;dă~ti lit~rgice înaceastăepbqă,dle .restrişte
. a bisericii rE greu. de afirm'at,de şioasemeneap!il,reire'
s'ăexp:rimat.,Au.~xistat,darn'au a,juns.pâll,ă, la. nOii? A-
ce~stR:es'te, iOchestiune,.pecare vom liă!ffiuri~o; când/le,
,vo,i1]:ioC'U[J'a .d·e.9ărţiJeliturgÎce.,. . '.•...•.•...... '.' . .. •. . . . . . . . ' . :
,; ......·;A7Utn, . ' le.11>ev:ojenuî1J:ai .s~consta Nî:ml. c~,cll toaH . ah-
i'şţl}la>~n<)r .a's,tfe'I de .. is;y,o~re,direde 'lşi(J!ecir;lf~ti'~asepefitru
. istoria'litLJrghi ei},totuşLf'1treag~>Iit~~~ttlrl2i •cEill . • 'pltime1 e,' .• trei
,\r~.~c~~j,i~irr .}QatelaturiIeibiseJ} ~ii;'â'ill •• ră!~;ărit(~s ia· .;Ş,L
·ţ:gi'pt);,ciin.ABus'. şiq:inAfr~ca .proconsu~i,nIăI,.est~de'lcord
~,~ '. ne dea' infor~:aţil1ni, ce 'concondă p1erfed Între' eJe$i,
l' s~~o~pn,eka~â" su' , 'pd~ire .ta ;. de~criere:a :genţrală. a' .li-
!!tu~~!~i e,j, . .. .. .' .
 11ltemeiată.pf1<ofaJsă .#cu.totul tel1dell {ioasă .illtet.
p.retare .aCUVil1telor . . J\.'tân iuit,orul Lli, .• adresatesfân tului .. a'
postol P~tru:),Şieu.zicţiecă.tueştiP~truşi Pe acc;ţ'l'tă
piatr~ voi zidipiscrÎC<l··mea."ch;."'I), biserica .R9!Ţtej~
încă/din primele tirnptlriaJeexi!)tentii ..şale; ...aince~PHt
să-şi,}s,L1!l1e oarecari. dl'epturideîntâietatefaţă diecM:e-
lalte C'omunilăţicreştine, .... i~re'P';.seo'P'ul<ei,soGotindl~-se
a.de\'ăraturmaş ··al . ··.sfântuluiPetru, .·să ..• manifeste.în .. orîce
ucaziune 'oab:surâIă :prefenţitinede "primatum' jurisdic'"
tionis". ..,. . . . . .... ..... . ' ...... '.. .' .. '. •..... ..' ....' .... ". '" .
Din . aceast:l •. cauzăs!a dat l1aştere,··peaceâslăteJriă.,
dup'1 CUfTI se ştie, la o mulţiirn:e cledisS~lţiuni şi certUti
cari,după .•. o durată .... deaproape ·.două· .s ecole,cul!mihând
In. mijloGulceluideal Xl-lea,au dusîn.fl1:();dfafall:aî
clureroasasfăşiereînd()tţlîabis'eridiunitate, .hisetica
Romei '.•.'1 egiferând şi . ricii câncl<ffi'ili t~lizju la . . . rangul··de
dogmă 'aceastăcutottţll1ejustiţiabi1ă; p'retenţiu.l1ea.~a.
I}lf pentru aSL~sţin~a.
. cât mai t~mleinic această. pretil1siă
'premgativă a . i.l1cercatîntotdeauna, .• prin graiul şi condeiul
tneşteşugttal devotaţHors,ăi. fii ..·sufleteşt.i,s,ă, tăhqăc:ea~e;i
şi răstlH\măcească, .însprijinul tezei salei JQtceeacesfinţij
plătinţişiscriitorii .bisericeşti. aipirimelJors.e~()leale . . (i;ţ'e..
.ştinismului· au cugetat şi scri~ ou privire la fonq!ă.rea,>:şl,
organizaţiunea . bisericii creşfine. Jn.ved'etea . acesty..i,scQp.
deci, se înţelege căacelaasupracărui.aaJlfosffixatC)
mai mult decât asupr;iori.oăfllialflljilprivirHeteo1o.gilol'
romaIio-catoUci,decâncl . s'a ivit chesNllllea'p'rirna,tllhli
cel dela care a luatîncepat fundatnentul .bisericiişide
aceea· rămâne . elryenfrll totdeauna. un mo~el<al unităţii
a.cesteia. Aşa tia.< importanţa, şi energia sa nu constăÎ\t
persoana sa ca. individ, . CI, ntlmaiînuhitatea~al1\.Uneric~.
Nu faptul . el. a primii dli'pIinaputere,apostolică consti-
tue penhuCyprianpreoCl1pareadie căpetenie, . ~- fiindcă
aceasta auprimit'oşLceilalţi apostoli -,-'-,ci faptul
Ia început a pri:mitn;umaj elac~ast;iputere.
Dar' 'teologii '·,romano~catoIici'1}!fetind ... de~,se.mene<ţ
în gândul .lui .. Cypri<ll1,.jn .mom<;ntul dnd· reproduse
'lintete Mântuitortlilui către . . P~tru, trebuie .' sedistingţ
dardcui.1 fapte şi <an,ume: .3;) . înteme erea. ,bisericii .pe Petm
şib) încredinţarea.,nulTl!ţii Jui,aputerii dea lega şieks­
iegalp{u;ah:le, pentrucă de~i ac.eastăp4tere.a
părtăşită apoi şi celorlalţi apostoli, totuşiPetru
rămâne dundamcl1tulhisericii;,iaraQeastăcalitate ii este
.atribuită de CYP'rÎannumai luişi,îndi aşa de <des
expte'Siunea ,;super qutYm aedificat ecdesiam" apare ca Ul;l
atribut stabil a1,Jui Petru,.maiales intru cât prin nimic
1

dovedi şi ceihdţiaposto1i 4 uîmpiărtă,şit.a-"

~'~A+r,~.b,,+n' că,expresiuuile"unitafis
auctorita'tedis~
sun f, .dup'.\;
aedifka't
suampareUl'
'p,oves'tit de
Cyprian.;
aceea dl
~'tlterea
fapt 11 şi
piatră pe care .nnum aedi-
ficat ecdesiam" . păcatelor
o primesc şi în aceeaşi
împrejurare ca şi semn di'3fîndiv
propriu zis pentru aHcevâ, decât o prio-
ritate. tem'poralii- a puterea legării şi d'e31e-
; ace.asta· ca G a unităţii numeriee a Pl.!-
aplosiolHorşi ca un deci, p'entru toate timipuri!e)
al unită-ţii morale a bisericii creştine. I)tinurmaJ;e Petru
nu este numitlJicăieri si nkiod'at!ă fundament al unit.ătH
'bisericii, ci tnimai fundameHt al bisericii şi început ~J
 Cyprlani, epistola cap. ,L ediţ:a
pag. 366.
eathoTicae ecdesiae unitate"
1, pag. 213 sau Migne P;
:al u ugaţi piintr' o deciziunea 'sinodului spqniolde pe
nul.episco;pal, pentru. mptivul .că! diăJd\.lsetădova.dă scris,ă
.,libetlYill" 'cum ... an sacrifi<:;at j(jplilor, devenind. deci
,Jibellatici", fiind' inlocuiţipirin' 'episoorpiiSavin.şi. Felix,
făcurărecIanlaţiune ",appeUatio:' tot cătreepisicQPulgqmei
Ştefan,p'roiestâl1d contraăedziu~iisinodţlle .. EpiscolWJi
Romei.ascultând·plâJligereareda:man{ilor,.anul,ă! decizitme.a
sinodului spaniol, recunqscândtl;i . pe . aqeşfiaca episcopi
legali. Atunci Cyprian,convocând Şie1Ull sinodialepis"
copilQf africani)n CartagenaşiapmbânQl dedziLmea
noduhli sparriol,pri11 . ,. episcqpii>.Basillcle şjMartial fu,
se:,er,ă prodam<lţi nedemni pelltnlscaulluI episcopal,
condamnă în mod. '. .' pe Ştefan>episoQPulROirneicar~
Îndrăsnise llJll.1Jezţ; deciziuneaqnui sinod. Iatif deci că
şiCtl ocaziune, Cyp'riarre3tede,partedea, rec:ll-
noaşie vreun de întâietate chiar ,şî mândf'U lui
piscopŞfetat: st~pâl1it.deo bQIl1JăJvidoasă po!'t:i
d,0I1111ie, .' dupli~~)arte dn:ptobserv,ă Au~ust . Ne,an-
a aYtd, ,mai târziu, faţ'). de~p'iscopulC:artagenei,
ln11,.",..,p cu tt)ttl,lneolJ1~no<ls\ Înich~stiunea. bQtezulUÎ
\'\:lind! s'i-şiinî'pună cu orice preţ părer'€3 sa,
hi.)ilcri di,dinR()maÎlTvIrlu te~ .' căreia, 819'00 tin~
IHJteZ~11eFtitkqprj"'n~1 .lise .t'I1i!}i aplica ,acestora,
flltrarea 111 creştinism, (jJecâtui1~ereaql .' . In
c4ceasta ·stan~ delucmrÎ, Cypriall oon-
255) Care de~isedtereticii nu!poi
iar, dupx un<j.u (256) înfruni llfi
miire,. COil11lpu9 . din87 . . ·die .epi.ş'Qopi, carte
hotărâril~ preeedentului. .Cu această. oea-
Cyprianocuvântareeutot1,.Jl '. im!portantă
de. vedere ce .' int~resează, 1n.fierâl1 d .J~tt
cura j uLfdul,exage ra t;d'e tit(ln ic~l,elp!ÎsiCo­
care voia să-şi . imrruIJ.ăvoinţaplăcându-i
numi • episcop . ' al episcop ilo r "eplslc:oiplljs
(>pjscop6rum" iar ceilalţiil1embri. aisinoduilli aproba~ă
preşedintf.;le lor 20). Dealtfel aceste dedziuni

19) Neanctc)': AJlgem6ne Oeschichte rlerchrist.

li.chen Re1igionund. Kirche,Ootha 181'13, Band. I, pag. 276:
20) PăreriJeacestor 87 d:: ep:scopiadunaţili,lace3t şi,ncq
s'au păstr;ltsub titlul . "S~~Jtentiae episcoporum . humeto> .
LXXXVII", Vezi CorpusScriptorum Ecdesîasticol'ul11 Latinol'1l111.,
edit,;a HarieI, voI. lll,p, pag, 435~46L, [)eaşel1;lenea "
trodl,lcerea acestor ;,SentenHae" esteeup):;n
cuvântare a luiCyprian,. c~t . . deschid\:rii
~ar~ printre. alteltputem ,citi: . "ncqj,l,e enim
4!piscopZUJl sle e pisco !J(!rum~onstituitaut
obsequendi hab~at omnîs.
episcopl;Is arl)ikum pro<
prium tamque ipse pO.;sit.
alterum judical:e".
21) Vezi L. ton1~
pag. 1050.
Vezi CYPl;jani, Mign~ P. l.. tom;
III, pag. 1128~1137,
23) Vezi Cyptiani, epistula ediţiil liartel \'01 m,
p. II, pag. 74.4 şi următoare.
VezI Acta procol1sularia Cypriani, cap IlI,/ ,11,'liglle
L., tom.. HI,pag .. J 502; deas ymel1ea epistolele: 8i cap.),
cap.' I, 31, cap. 1, :ep.36, capi. 1
 123

scriindu-i că episcopul F austinus este "collega

şi unul dintre "coep'iscopis nosfris". Dup,ă aceea,
foade des exp'resiunea "frater carissil'ue" spune d
chestiune au datoria cu totii s.ă se sfătuiască
să se aj~!te ca unii cari au o depllin;~' şi egală putere
conduce biserica. Mai departe despre
episcopal . coUegiol1osfro", accentuând dinl10u că
deşi mulţi, aU. cu îl1s:~ a,ceaşi turm:i
de cărei bun mers cu toţii în mod
 RECENZII

M. ]. ROUn DE J0URNAL et j.DUTILLEUL, 7::ifidtlridiolţ

ascefiClWl) freibwg Îfl1Breisgau (Herd er ) 1930,. XXXVI, 666 p.,
i 3M. -Acest enchir:dion, opera a doi iezuiţi francezi ,labo-
rioşi, Întocmit cu ajutorul altor câţiya ..confl~aţi de ordin, 1='e
Rdaogă cu eins'te mf\re f.o'LQs la. cele similare existcn~c (e.
I<irch, El1chirîdiop femtiljl11 historia€ ecclcsiasticae antiqţlae, ea.
4, 1923; Dellizl/lger-Br!1zmiJarf, Ellchirlc1îpl1 symbpJorUm,{lCC ,16-
1 1928; M, J. ROl!d de foamel, ţ:nchiridion patristicÎlt)J, ep ..
4-5, toate c~ifate de Herder), N(lu.a c:ul~gere de ,J(lCi SS. Pa-
irum et scxiptorum ecclesiastÎl:;omrr/ ad as,cesim spedanies" CLIc
prindeLB.6. mari, luqte din 48'
scriitori. 12 apostoli pânăla
; L) 1"tin i, Cl!,
şi .înl ati llcŞtC.
Locurile, rcdau părerllecelor cItati
privitoilre nu' '11Ul1Jai 1.<). el la mistică şi în gep·eral !la
morală. Colecţia.estepl'cccG,ata d'e Ull indice cronQlogic, icare
ar"tă în ordine succesivă: cIe al~torj titl1!! {ragmentelofcUrlese Î'l}.
enchiridion şi se' termină Cl! un. indice siştematic, care grupeaza
materia pe mari. caprtoi!,e (perfedio, mo~iva aci perf.ediouem) IOb.-
statuIa ad peifediollcm, media ,ad pcrfediOllem, grq.dus vitae
spirjtuali~), subîmpărţite meto.i1ic după natura chestiunilor, !şi
iJ..I un indice alfabetic,cal'c reia scriitori şi chestiuni în o.fdine:l.
literelor iniţiak· Un ilJdicc al prescurt.ărilor Întrebuinţate, pus
după cel crorlologic; arată ed)ţiile dc' texte (în numar de 12),
după cari s' au luat fragm cntel e adunate în enchir :dion.
Utilitatea lui penfruprofewri; studenţi, preoţi, este foar<te
mare. CueI se completează: celelalte ench:r1d',a amintite. Ele
eferă floan:a literaturii patristicc în volume îngrij it lucrate,
,[omode şi accesibile. Cum proc1!rarea şi mâl1uirea marilor colecţii
te.<ete ,este foarte grea --' !la noipoati: nu le .are pe toate}
 125

bibliotecă -, este un mari; servici făcut celor studioşi în

!l11.CIO
ale Teologiei apariţia acestor. manual"", admirabile instrumente··
de informaţie patristică şi de lucru creştin şi teologic. In câteva
volume uşor de procurat şi de folosit, cei dornici de cunoaşter~a
comorilor de cugetare şi simţire creştină clasică pot a\rea la
Îndemână ceeace este mai de preţ din .ele.

].MARX, Lehrb Il eli der l(irchengeSicl{ic!zte, 9.. ţuflage.

Mit einerAnleitung zum Studium der Methodik .unJ der Quellen-
und LiieraturkUIl'dcvon FRANZ PANGERL. Trler 1929, XVt
964 p., 14M. - c Mănualul lui Mar.x a ieş:tdin prelegerile sale
(prima' editie 1(03) şi tratează materia.În ordinea şi după me-
todaobiştwite mamlalel0rgermane, cu t0nu1 pr0priu. celor Iro-
mano-catdJice. bine închegat, docun1entat - în mă-
siu(a În care manua,l - dare şi meritul informaţiei
l:Yibliograficc, care· fiecare chestiune· tratată. Partea do c
clnTIentară esti: de .Ull. apen<:!ice (p. 875-(04), care
dă 23 t('xtt~ chestiuni principale tratate (mai im-
Pliniu către Tr.aian şi rescriptul acestuia"
edidul delir fragmentul Muratari, huIla Unam sanc-
dela un exemplar de
g11Hc;llJc', ]wtli.rârile sinodului dela Vatican)
~pecialadiîOg:at . iezuitUlFr. Pangerl (p.
la 'bibliogri.tfia Istoriei bisericeşti, eU dea-
sebită•.atciitie p~nint chesţiunile de l1ietoclGlogie. Un tablou cro-
nologk(p. 905--921) Înlesneş'teprlviI'ea sincforiică a marilO!'
personali'tăţişi eveni~;enteistorice, parale/cu succes.iunea pa-
pilor; .un indice de nume şi de chestiuni {p. 923-941) uşurează!
consultarea manualului.
In materie de 'obIectivitate, autorul se conformează disci-
plinei confesiunii sa4e, fără a cădea În excesc.Prima'iLl1 papal
esie.studjat şiafinnaf c:u.deosebită grijă pentru fiecare peri0adă.
Deo .infaliliîHbte papală ni se vorbeşte chiar pentru seeolHi
al V-lea (p. Se recunoaşte totuş, că sinoadeIe ecumenice
Împăf.aţi chiar fără prealabjlă Înţelegere cu
,Shisma es'te doar opera Orecilor{p. 301-
305); ucidel'''i!' llJchizitorială justificată cq drept.'tI Bisericii de-
dus din datoria,i supremă,de ..a apăra puritatea cf'edinţei
436); wicIifisl11,hLlsism;protţstaqtism,.sunt eticheta.te şi
eate ca direcţilUlÎcfundamental eretice (p.523), deşI nUsullt
formate cu pasitme: Caşlîn alte manuale occidentaJe,
lui Marx 'creştilJi'smpl oriental djspare depe .scena
shismă. Din peste sute.d~ pagini,
bisericeâscă dela shismă până astăzi,
sunt rezervate pagini numai (1"
manualul lui Marx este din cele bune
profit de studentii noştri.
 128
s' o . adapteze . situatiei nevoilor noastre mis1ollJ.re Şi
în servic:ulnu numai a.l studenţilTIÎi. teologice, ei şi al
şi al qperă. atât ma! meritorIe, cu .cât era

prin bogăţia
trei. părţi. Pttrfea 1 (Teoiria
ches[iulJilede metoct()logie !şi
Definir~aşi În'trmeerea i11isio-
misionarul. ·Ica
ei, societăţile mie
intern aţi~l1alebr eştine,
mi"sionareirolulfemeii în
şi indigene Îi1 şprij inul
ei actuală pe confesiuni,
misionarismul
şi

misiologiei este
eXpIfH'atsistcmatic, . pc măsură
no~ elem~n!tc()nstitutlv."al misiol(jgici, for-
organic şj· ..naturaL.·C()mpon~l1tele·.i se·inte-
!totodatăarmon:zându-l. Dela obiec~lşi
o·

metodic până înpundul, . 'î<n

la ceicătora li s'a dus .cuvântul

noi În

(Istoria misiunilor,. p.223-3(6) priveşte mi-

siunea creştină .în istorie, ceeaceeratneces,rr.. In ade~ăr, • activi-
tilt~a ·l11isionarăadualLăa ereştinismuluinue;;te- decâtcontifHlarea
ceTei .din . trecut, intru .• Înd.eplinireamanda ;ul ui-prog(am d~t ·de
Mântuito);Ul:. "Mergând, învăţatitoateneamurile .... " ... MisiOirariul
de astăzi trebuedeci~ă,cun?a~căimpreJurărHe . şimefodde
misionarHoTaJ1teriod,dela . apostoli ... până!a evanghelizatorii
tinJ~() rani, Oticâts'ar .• rtiGdiffca,situa I iHeis tor icecu
mite . condiţiuni, dafe, cerinţe. răinân. fond aceleaşi.
menţine. şi . creşte ·cu activitatea ·fiecărui
cuvântului ··<;reştil1', .. urmaş în lucrul
săcunoascădeCÎ{)pera lor.D-lpi{)feso[ ispir
chestiul1iilsţorice. ·itl1portanţaşiprQPorţii1eHn~iîn­
manualul •. . ·său.... Pkcâtld.delamisiune~, timp'udlor
. consacrate pentru tQtdeaunalnai~les
 ".G)Mari{scriitOfi şi teologi ca Vasile cel Mare,
tanasie cel1Vlare, SL Ioan ChrisQstomul, Sf. Gtigorîede
.,.Nâ~ian1;,.'Sf.Oţig()rie . de Nisa, .Sf. .. 10ao Da(l1lltschirtu,r,
Epifillliu,Origen, . Irineu, Ipo,Ijf;E;usf:l;liu de Cez,i;'ca, Teo-
.doret· d,eCir,:CidJ al Iexttsalimu1ui,J?>iqufsie ,Areopaghitul
şiâşâ )u,iideparte, pentru mai târziu. .. .• .. . .
'el') .B,ărinţii şi scriitorii JatiHi . C1'eştini :
)'ettQJian, .:Minuciu,s,Felix,Lactiwţiu, Ililrin Pictavi
;\mbrozie, Jeronim, . Aug,ustin, Grigorie{;e) Mare efc.
alţii pentru lJlai târlJiu; .
. IX. Lucl1ările ce ar trebuI mai.întâiu traduse;
1) Ale apologeţiloF toâterâ.te' le CUlloaştetl1'.
2) Acteterillartirîcealeşe din ediţia Rudolf Knop~
şi GUi>tav Kriiger.
.·.3)'Mariiscriitori şiteci;Lo;gi:(dinSf.Vasilecel
Mare: scrieriÎeşi. orhHiile luiexe;getice .. 'Deaseme,r'ea:
Căile tineri «II p o <; ŢOu~v 8 o Dt;); Regul:elemorate (Ţ~
1J9lxry;),~egulele mari şi' epistolde alese. Din. Sf.Ata~
nasieeel' Mare;.CtlVintecontfaArienHor ;'Cuvinie contra
Elifii16r şi cuvânt ·asuf:J'ralntrtipiiâ.iii fui ."Logos" ~ dea~'
selţl'enea viaţa Sf,Antol1 ie.. ......, . "
Din SI. Io.an Chrisoslomul:OmHii, alese; panegiriti:!
şi anume: Ceh~ şapte la s1. Apostol Pavel, Despre Preoţie .
.1 se vorfradiwe,

,J;)1n SţtlOlHl. JYarJ1,l;lse,hi;l:

f·
tvilicrsw~),:" )l\.sq;<XAo:rlZ ,'Pt~qct~iH~~.
a)7t~.(btpt~~; .• :r;ry~.6pO()06~Ourd&tsw;.
Biblioth.ek dct Kirdlenviiter, Kemptcn
legilng desorthodoxen Olau bens)~ .. '
. DinE'pifaniu; . Ho:v6.pt?V (Istoria. a 80, de et:e;zii).
DirtQrigert; KO:ŢoG KsXcrou,CUiU şi une,le din s.crie-
rile. lniexegeti~e. . .
Din Iririeu.: Adiveisus haereses.
Din IpoJif::<PQ,ocrocp60p.s'vo:.
Din Ettsebiu de Cezarea: Istoria bisericească. . .,"
Diti Tcodlotet de Cir:,' Istoria. bisericească, Istoria
religioasă şi VillefeCarea' patimiJoj· PIă.gâne.' .
, Dih.Sf. ,Cifil allerusa1ii~'uiui.: . CatehezeIe.
. .. 4)·· Din I>ion isi e .Areop'aghitul' . Despreieraihia
seticească; . ...>\ . • . ,...... ,. ..... •... ". .....•. ... . ,
. 'DiJi PI:~vfnţii şi scriitorii .c.rC$Nni. . iatinh
<Qin stCipliian: DezunÎt:a teeccksi ae,. tpistole ia1es'e
Ad! Dem:etrianum..