S.N.

LAZAREV

SANATATEA
oMuLur
UNIFICAREA $TIINTEI CU RELIGIA

Satja fuga
20L8
 odn,

\rnerzu i: unifi.carea stiinsei cu religia

^oTul .l'"'se va mai ataga de scopurile su-

ediate. CUPRINS
.1lit ataga de scopuri in viafi, trebuie si
"
"lscopurile care se afli dincolo de limite-
ki'". "o "i;;;'
;';,;;' ;,;;i,,".u",u Capitolul L
lllilu., dezvoltarea sufletului, atunci el in-
rlLr vr rrr
if
Interacliunea gtiinfei cu religia .............. ........ 3

|i|o9ni.Ja"i.
.'terul scopuri,
"r,.sa "" "".rir.r"""r
r'i

ln ^
lui
-' .*. va
vd incepe
trruepe si 5e
se imbunitdfeasci.
llltoullata[easca, in
ln Capitolul 2
*lj-l.u ornul inlelege esenfa legilor Univer- i
Legile Universului .,............. ............46
ltr'qauie si inleleagi ceea ce se spune in cdr-
l|,trril-n.i caracterul lui incepe si se schimbe.
dxjqerq, doresc sd subliniez Capitolul 3
$in.-",qoresc incd o dati ci Iu-
sublini ezincdo
;t,ife$tinismul repre zintdsisteme morale de Bolile corpului, ale spiritului 9i ale sufletului................ B3
tii^l .a."cterului unui om, dar pentru ca
U., si se transforme, este necesar si Capitolul4
'lnjthinsentimentul
slbil
rlqt de iubire in suflet, ceea ce Agresivitatea............. ... 115
noi nu uitim cd suntem Divini in
ll:,1.11'daci
ll$r, " d.
Capitolul 5
lt,u,',$:*O erfecli gi purtim aceastd i mp erfe c- Calea cdtre Dumnezeu ..................146
ll.i^"lti ca o garanlie a evolufiei. Omul nu va
"-rlx-, -* r-rurnflezeu,
Noil'*ata Dumnezeu, insd vd n
lnsa el va fi intotdeauna
lnlof,ogauna
rhiflluuie si urcim pe treptele evoluliei spiri-
rquiuandu-ne
\s,"dndu-ne caracterul gi apropiindu-ne din
nit rnutt de ,,eu-l" nostru suprem. cel care a
,lolh.ln Uu gi sd devini mai bun, va putea sd-gi
phq;'rlrnbe
e&qni.r-ttle probleme, boli gi si invingi
orice si-
o\:ta' RdmAne doar intrebarea: in ce misuri
uregitit pentru acest
lucru.
 wwwlazarev,ru

qeJIoBeKa. Bcrpeua HayKvr u perurxH

omului: unificarea gtiinlei cu religia

Capitolul 1

Interacfiunea qtiinfei cu religia

il#jl"''"'

Sergey Lazarev
.9ro16by
satja luet Dragi cititori!
n,flndro'obl
Au trecut deja mai mult de20 de ani de la momen-
l0r'
tul aparifiei primei mele cdrfi. Informafia este destul
,,ili6+40'32-9
de vastd gi, uitAndu-md in urm5, pot spune cd aceasta
,dd'
a trecut testul timpului, in linii mari, concluziile mele,
rthlruCroitoru
impreund cu infelegerea mea, au rimas aceleagi ca gi
,p{rrhlrmilescu
ludrlasilescu
mai inainte, fiind specificate doar detaliile, accentele,
fird
care sunt insd foarte importante.
'l**
Daci un om va urca pe munte,frrl. si-i vadd vArful,
,urlhasupra prezentei versiuni in limba romAni sunt rezervate. atunci el se poate rltici, pur gi simplu:Pentru a urca pe
*,pifllintegrald
sau narfialtr a acestel cirgi este posibill numai cu acordul munte, este necesar si se lind seama de urmitoarele
,rlfruirSatia
IuSa. aspecte: si cunoagteli inal;imea muntelui, ce dificult5gi
o''* gi probleme vefi fi, probabil, nevoili si intAmpinafi, ur-
Distribuitorul exclusiv in RomAnia: mAnd si, vd faceli ulterior un traseu gi sd vd pregdtili
echipamentul. Astfel, primul pas - strategic, cel de-al
,lttvDistribution
o7 22,85.56.t8
doilea - tactic, Apoi, trebuie si vd evaluafi propria sta-
1li$tloo,ro;
re, modul in care suntefi imbrlcafi, cAt de pregltifi sun-
teli sd pornifi la drum. Dacd omul nu gtie incotro mer-
ge, el poate si se rdticeasci gi sd piari. De aceea, este
ISBN 978-83-6 4740-92-9 foarte important sd vi faceli o imagine de ansamblu.
 Sdndtatea omului: unificarea gtiin{ei cu religia

In prezent, se pot gdsi multe cdrli 9i inregistrdri

video ale seminariilor. Iar oamenii, care abia incep si
inleleagi toate acestea, pur 9i sirnplu, se pierd in abun-
denfa de informafii. Din acest motig ag vrea sd md
opresc asupra celor mai importante concluzii la care
am ajuns, asupra unei imagini de ansamblu care mi
va ajuta sb rdspund la cele mai importante intrebdri gi,
abia apoi, se poate trece la detalii.
Noi auzim in fiecare zi cuvinte cu care ne-am obig-
nuit. De exemplu, cunoscAnd chiar gi o astfel de no!i-
une precum ,,karma", noi spunem: ,,Un om a pdcdtuit
gi este pedepsit pentru acest lucru". Dar de ce atunci,
copiii mici se tmbolndvesc daci, din punctul de vede-
re al religiei, sufletele lor sunt pure? De fapt, un copil
plStegte pentru plcatele pdrinfilor. Sau, probabil, ceva
s-a intAmplat cu un om in vielile trecute gi, din aceastd
cauzd,, el este nefericit acum,
Oamenii au manifestat interes, inci din timpuri
str5vechi, pentru intrebirile legate de karm5, cici acest
concept, ajuns la noi din Orient, existd deja de mai mult
de o mie de ani. $i in cultura europeani existd ceva ase-
mdndtor: este vorba despre pdcat gi plata pentru pica-
te. Dacd un om a picdtuit, Dumnezeu il pedepsegte, iar
acestuia ii apar probleme cu sinitatea gi cu destinul,
$tiinfa modernd de abia incepe sd sesizeze legitu-
ra dintre evenimente. AcordAnd importanli corpului
fizic al omului, aceasta a ignorat relafiile cauzd-efect,
care existd in Univers, timp de multd vreme gi cu inci-
pdlAnare. Este foarte greu de crezut cd un om pldtegte
 in prezent, se pot gdsi multe cdrli gi inregistrdri
video ale seminariilor. Iar oamenii, care abia incep sd
ingeleagi toate acestea, pur 9i simplu, se pierd in abun-
denla de informafii. Din acest motiv ag vrea sd mi
opresc asupra celor mai importante concluzii la care
am ajuns, asupra unei imagini de ansamblu care md
va ajuta sd rispund la cele mai importante intrebiri gi,
abia apoi, se poate trece la detalii.
Noi auzim in fiecare zi cuvinte cu care ne-am obig-
nuit, De exemplu, cunoscAnd chiar gi o astfel de no;i-
une precum ,,karma", noi spunem: ,,Un om a plcdtuit
gi este pedepsit pentru acest lucru". Dar de ce atunci,
copiii mici se imbolnivesc dacd, din punctul de vede-
re al religiei, sufletele lor sunt pure? De fapt, un copil
plitegte pentru picatele pdrinlilor. Sau, probabil, ceva
s-a intAmplat cu un om in viefile trecute gi, din aceasti
cauzA, el este nefericit acum.
Oamenii au manifestat interes, inci din timpuri
str5vechi, pentru intrebdrile legate de karm5, cdci acest
concept, ajuns la noi din Orient, existi dgja de mai mult
de o mie de ani. $i in cultura europeand existd ceva ase-
mdnitor: este vorba despre pdcat gi plata pentru pdca-
te. Daci un om a picituit, Dumnezeu il pedepsegte, iar
acestuia ii apar probleme cu sindtatea gi cu destinul.
$tiinfa moderni de abia incepe sd sesizeze legitu-
ra dintre evenimente. AcordAnd importanld corpului
fizic al omului, aceasta a ignorat relaliile cauzi-efect,
care existd in Univers, timp de multi vreme gi cu incd-
pi;Anare. Este foarte greu de crezut cd un om plitegte
pentru ceea ce a sivArgit cAndva gi gtiinfa, pur gi sim-
plu, nu putea sd accepte acest lucru ca fiind o credin-
!d, deoarece nu existau dovezi flzice.in schimb, religia
vorbea in mod permanent despre acest lucru. Sd ne
amintim ce a spus Hristos: ,,Sd nu mai pdcdtuiegti ca sd
nu !i se intAmple ceva mai rdu'l fiind prezenti aici o le-
gituri directi dintre comportamentul omului, pe de-o
parte, gi sindtatea sa gi destinul sdu, pe de alti parte.
Ce inseamnl karma gi ce este pScatul? in termeni
simpli, karma reprezintd legea cauzei gi a efectului.
Trecutul nostru nu dispare niciieri. Acesta existd
'
gi noi suntem legali de el. in plus, ne'influenfeazdpre-
zentul gi viitorul. Karma reprezinti un concept al filo-
zofiei indiene gi aceasta include in sine nu doar legea
cauzeigi a efectului, ci gi nofiunea de ,,cronicd Akash5".
Filozofia vedici vorbegte despre faptul ci existd un
eter cosmic in care sunt inregistrate toate evenimen-
tele. in acesta se pdstreazd gi istoria destinului fiecdrui
om. Astfel, tot ceea ce un om a sdvArgit cAndva, in mod
inevitabil, are urmdri asupra zilei de azi gi a celei de
mAine. Experienla nu dispare niclieri. Tocmai acest
lucru se subinlelege prin noliunea de karmd.
in religiile avraamice gi in curentele Cregtinismu-
lui, problema karmei este evitatd pentru cd este nevo-
ie de clarviziune, inspirafie gi revelalie de Sus pentru
ca aceasta sd fie clarificati. Cunogtinlele, dobAndite de
cAtre civilizalia noastri cu mai mult de cinci mii de ani
in urmd gi care sunt oglindite de filozofia indiani, au
fost mult mai greu infelese de congtiinfa europeand
 Sdndtatea omului: unifi.carea qtiin[ei cu religia

pentru cd noliunea de karrnd gi cea de intrupdri repe-

tate ale sufletului - a reincarnlrii - a sldbit interesul
omului pentru viafd. $tiinfa dialecticd ;i-a jucat rolul
in acest caz: in cultura orientald, atenfia omului este
orientati cdtre lurnea sa interioard, iar in cea occiden-
tal5 - c6tre iurnea exterioard 9i, in rnod corespunziltor,
conforrn legii unit5lii gi a luptei contrariilo4 aceastd
divizane a dus la propriile rezultate.
Conceptul oriental de ,,karrnd" a ajuns in cultura
europeand sub forrna conceptului de,,p5cat". Dacd am
aprofunda aceasti problemd, atunci nofiunea de picat
reprezintd chiar notiunea de karmd iar fapta rea, co-
misd de un om, nu va rdrnAne nepedepsitd gi, mai de-
vreme sau mai tArziu, el va pldti pentru propriile sale
pdcate, Totugi, spre deosebire de religiile orientale, in
religiile avraarnice oamenii sunt pedepsili de Creato4
de Cel de Sus, pentru faptele lor pdcdtoase. Despre
aceasta se vorbeste gi in Crestinism, gi in trudaism, gi
in Islam.
Apropo, iatd un fapt interesant: in India existi no-
liunea de karnn5, insd fiecare om are o karmd proprie,
personald, iar dacd a pdcdtuit mult in viefile trecute,
atunci va plSti pentru pdcate in aceasti viafd. Oare
comportarnentul pirinlilor influenfeazi destinul co-
piilor? Specialiqtii indieni rispund negativ la aceastd
intrebare. Iati de ce, pAnd in ziua de azi, in India, mii
de mame stropesc cu benzind sofiile propriilor copii
gi le dau foc pentru ca acestia, rdmAnAnd vdduvi, s5-gi
poatd gisi o pereche mult mai potrivitd,

6
 Sdndtatea omului': unifi.carea EtiinSei cu religia
pentru cd nogiunea de karmd gi cea de intrupiri repe-
tate ale sufletului - a reincarndrii - a slibit interesul
omului pentru via!5. $tiinfa dialecticd gi-a jucat rolul
in acest caz: in cultura orientali, atenfia omului este
orientati cdtre lumea sa interioard, iar in cea occiden-
tald - citre lumea exterioari gi, in mod corespunzdtor;
conform legii unitefii gi a luptei contrariilor; aceastd
divizare a dus la propriile rezultate.
Conceptul oriental de ,,karmd" a ajuns in cultura
europeand sub forma conceptului de ,,picat". Dacd am
aprofunda aceastl problemd, atunci nofiunea de pdcat
reprezinti chiar noliunea de karmi iar fapta rea, co-
misd de un om, nu va rimAne nepedepsitd gi, mai de-
vreme sau mai tArziu, el va pliti pentru propriile sale
picate. Totugi, spre deosebire de religiile orientale, in
religiile avraamice oamenii sunt pedepsili de Creatol
de Cel de Sus, pentru faptele lor picitoase. Despre
aceasta se vorbegte 9i in Cregtinism, gi in Iudaism, 9i
in Islam.
Apropo, iatd un fapt interesant: in India existi no-
fiunea de karmd, insi fiecare om are o karmd proprie,
personald, iar daci a pdcdtuit mult in viefile trecute,
atunci va pliti pentru picate in aceasti viafi. Oare
comportamentul pdrinfilor influenfeazd destinul co-
piilor? Specialigtii indieni rdspund negativ la aceastd
intrebare. Iatd de ce, pAnd in ziua de azi, in India, mii
de mame stropesc cu benzini sofiile propriilor copii
gi le dau foc pentru ca acegtia, rdmdndnd viduvi, s5-gi
poati gdsi o pereche mult mai potriviti,
Capitolul t. Interacliunea gtiinlei cu religia
Mamele fac acest lucru pentru a nu pdta karma fi-
ilor; deoarece in India nu existi noliunea de karmi fa-
miliald.
in schimb, aceasta existd in Vechiul Testament -
in Sfdnta Scripturi a Iudaismului gi a Cregtinismului.
Acolo se vorbegte direct despre taptul ci pdcatele p5-
ringilor cad pe umerii copiiloq, iar acegtia sunt bolnavi,
suferd sau mor deoarece tatdl sau mama lor a pdci-
tuit cAndva. in plus, se spune cd Dumnezeu pedepseg-
te pentru picate pAni la a treia, a patra generafie, iar
pdcatele mult mai grave sunt pedepsite pAni laazecea
generalie.
in Vechiul Testament citim ce a spus Cel de Sus:
,,inchei un legimAnt fun contractJ cu voi, cu poporul
Israelului". Este foarte important cu ce incepe acest
leglmAnt (contract), iar acesta incepe cu faptul cd
Dumnezeu a poruncit: ,,in a B-a zi trebuie si se facd
circumcizia". De ce trebuia ficutd o circumcizie? Sen-
sul acestei proceduri este reducerea poftelor trupegti
ale omului, ceea ce se aseamini cu un sacrificiu al
energiei sexuale, al plScerii gi al senzualitifii, Dacd un
om nu-gi poate stipAni dorinlele animalice, instincte-
le, uitAnd de Creato4 atunci sufletul siu incepe sd-gi
piardi treptat forfele. Deoarece sufletul este primordi-
al, avAnd legituri directd cu sindtatea fizicd a omului,
spiritul gi corpul incep apoi s5-gi piardi forfele.
Agada4, in Biblie se spune cd sufletul este primordi-
al, in timp ce gtiinla moderni afirmd ci trupul este pri-
mordial. Mai mult decAt atAt, in esenfi, gtiinla ignord
 Sdndtatea omului: unificarea qtiin{ei cu religia

insdgi noliunea de,,suflet". Totugi, aceasta este strAns

legatd de alte noliuni ca moralitatea, demnitatea, mila,
iubirea, iar toate sunt subinfelese, in ultimd instanti,
prin cuvAntul ,,suflet", in plus, notiunea religioasi de
suflet nu poate sd existe fdrh iubirea fafd de Dumne-
zeu, fdrd credinfa in El.
ln Biblie este scris cd sufletul este creat de Dumne-
zeu, cd Cel de Sus a tdcut omul din lut gi a suflat in el
un suflet nemuritor care, astfel, este primordial fagi de
trup ;i care a existat chiar inainte de aparifia trupului,
Tocmai despre acest fapt vorbegte gi religia care este,
in realitate, o gtiinfd despre planurile subtile, o gtiinl5
a sufletului.
AstSzi, noi observdm un paradox, un antagonism
foarte serios dintre gtiinfd gi religie care, dacd nu va fi
inldturat, poate si ducd la pieirea civilizafiei noastre.
$tiinfa funclioneazd in mod independent, pier-
zAndu-gi moralitatea gi conducAnd oamenii gi intrea-
ga civilizafie spre marginea unei prdpastii, iar religia -
funcfioneazd tot in mod independent, pierzAndu-gi
treptat esenfa, pierzAndu-gi puterea gi pierzAnd aten-
lia oamenilor care, prin urmare, inceteazd sdmai crea-
di in Dumnezeu,
Este ca gi cum acest lucru nu ne ameninld cu ni-
mic deosebit. in Anglia circuld autobuze pe care este
scris: ,,Dumnezeu nu exist5". Societatea devine atee.
Aparent, oare ce este rdu cu acest lucru, atAta timp cat
oamenii rdmAn corecli gi responsabili, igi pdstreazd
familiile, merg la muncd? Asemenea noliuni precum

8
 unificarea Stiin[ei cu religia Capitolul t. Interacliunea qtiinfei cu religia

,,suflet'i Totugi, aceasta este sffans responsabilitatea 9i disciplina provin inevitabil de la

,Mde
,jlltrnofiuni ca
m0ralitatea, demnitatea, mila, cele de moralitate, datorie, iar nofiunea de moralita-
,,rfl,t*t, sunt subinlelese, in ultimd instan!5,
te provine de la prioritatea sufletului care, la rAndul
tll',t14 suflet". in plus, notiunea religioasd de sdu, igi are originea in noliunea de iubire fafd de Dum-

||i';irflhs,
existe fdra iubirea fa!d, de Dumne- nezeu, de credinld gi grijd pentru propriul suflet. Din
El' acest motig o societate atee igi pierde credinfa, iubirea
f';irl+drntain
lir{pi,testescris cd sufletul este creat de Dumne- ;i, ulterio6, moralitatea.
"l*fldesus
a fdcut omul din lut si a suflat in el Nofiunile de familie, de iubire fafd de semeni gi de
,;r,.t'l
r'1|,i/onuritor
care, astfel, este primordial fald de mild incep treptat sd se estompeze. Omul incepe si
chiar inainte de aparilia trupului. mintd, sd fie ipocrit, ii apare doringa de a jefui, de a in-
liirrl;ruistat
fapt vorbeste gi religia care este, gela, devine crud, incepe sd se inchine instinctelor sale
,il,;ll;preacest
i,trl',osriinl5 despre planurile subtile, o gtiinld gi decade pAni la nivelul unui animal.
I
'rir,Jrl

Ir''i , Acest lucru se intAmpld pe neobservate. La exte-

rior, el continud sd fie om, dar la interior incepe sd ce-
,
un paradox, un antagonism
1'j,trl'loiobservam
iliprlpdrntre gtiinld si religie care, daci nu va fi deze propriilor patimi, devenind treptat sclavul lor. in
l,ii',ut,re
ducd la pieirea civilizaliei noastre. Biblie este scris ce se intAmpli cu o societate care gi-a
,i',ll'lunclioneazd
in mod independent, pier- pierdut credinfa gi moralitatea - povestea Sodornei si
lfillualitatea
si conducAnd oamenii ;i intrea- a Gomorei.
lilrspre
marginea unei prdpastii, iar religia - incipdfAnAndu-se sd observe prdpastia spre care
I'pll,1ltot in
mod independent, pierzAndu-gi se indreapt1, civllizafia moderni continui s5-gi piardd
1
rrlllapierzAndu-gi puterea gi pierzAnd aten- credinla gi moralitatea, ceea ce este foarte periculos. De
,li'1utcare,
prin urmare, inceteazi sd mai crea- ce acest lucru se petrece in primul rAnd cu filozofia gi
,ilrercu cu gtiinla din Occident gi, in ultimd instanfd, cu religia
,'^ r..st
tj,'jsi,um lucru nu ne amenin!5 cu ni- occidentali? De ce sldbegte credinfa in Dumnezeu? De-
,"lginAnglia circuld autobuze pe care este oarece a venit vremea cAnd trebuie sd aibl loc un anu-
l'ilezeu nu existd". Societatea devine atee. mit salt, o anumitd schimbare a percepliei asupra lumii.
' teceeste rdu cu acest lucru, atAta timp cAt
I

$tiinfa gi religia trebuie sd se uneasci. $tiinga trebuie sd

rrdncorecli gi responsabili, igi pdstreazi ajute religia, iar religia trebuie si ajute gtiinfa care va
lf ,,r.ghmunci? Asemenea noliuni precum
U
deveni etic5, iar religia - flexibild 9i nedogmaticd.
 Sdndtatea omului: unifi.carea gtiinlei cu rekgi.a

Unificarea gtiinlei cu religia este, din punctul meu de

vedere, singura cale de supraviefuire a civilizafiei mo-
derne. RdmAne sd afldm rispunsul la intrebarea: cum
sd unim gtiinfa cu religia? Cum si ingelegem despre ce
vorbegte religia gi cum pot revelafiile religioase si aju-
l
te gtiinfa? Cum poate gtiinfa deveni etici? Am inceput
si meditez asupra acestor intrebdri incd de acum cAte-
va decenii. ingelegeam cd gtiinfa, inclusiv medicina, se
afl5 intr-o crizl, serioasd, care se poate dovedi mortald
pentru civilizagia noastr6.
Multe concluzii la care a ajuns gtiin[a gi despre care
am auzit la gcoald s-au dovedit a fi gre;ite. Am vizut gi
am simlit acest lucru gi, din acest motig doream si aflu
cum stau totugi lucrurile in realitate.
$tiinfa contemporand susfine ci trupul nostru este
primordial, iar spiritul gi congtiinfa, sunt secundare.
Religia pretinde contrariul. Cine are dreptate? Este
deja practic demonstrat despre congtiinfa noastrd cd
are legdturd cu trupul, de care depinde, gi cI noi defi-
nim congtiinfa ca fiind un produs al creierului.
' Astfel, pe de o parte, congtiinla gi spiritul unui om
reprezinti roadele corpului shu fizic ia4, pe de altd par-
te, de mai multe ori, in lume s-au vizut cazuri cAnd un
om, avAnd creierul inliturat sau distrus, continua sd
gAndeasci, si comunice, sd vorbeasci , filrd ca absenta
fizicd a creierului s5-l impiedice in vreun fel.
Oamenii de ;tiinfd nu menlioneazd despre aceste
precedente deoarece nu sunt in stare sh le infeleagd gi
si le explice. Totugi, dacd lucrurile stau chiar aga, reie-

10
 Sdndtatea omului: unificarea Etiintei cu religia
Unificarea gtiingei cu religia este, din punctul meu de
vedere, singura cale de supravieluire a civilizaliei mo-
derne. Rimdne sd afldm rdspunsul la intrebarea: cum
sd unim ptiinfa cu religia? Cum sd infelegem despre ce
vorbe$te religia gi cum pot revelafiile religioase sd aju-
te gtiinfa? Cum poate gtiinla deveni eticd? Am inceput
sd meditez asupra acestor intrebdri inci de acum cAte-
va decenii. ingelegeam ci gtiinfa, inclusiv medicina, se
aflfi intr-o crizi serioash, care se poate dovedi mortald
pentru civilizalia noastr5,
Multe concluzii la care a ajuns gtiinla gi despre care
am auzit la gcoald s-au dovedit a fi gregite. Am vdzut gi
am simfit acest lucru gi, din acest motiv doream sd aflu
cum stau totugi lucrurile in realitate.
$tiinfa contemporand susline cd trupul nostru este
primordial, iar spiritul gi congtiinfa, sunt secundare.
Religia pretinde contrariul. Cine are dreptate? Este
deja practic demonstrat despre congtiinla noastrd cd
are legiturd cu trupui, de care depinde, gi ci noi defi-
nirn congtiinla ca fiind un produs al creierului.
' Astfel, pe de o parte, congtiinla;i spiritul unui om
reprezintd roadele corpului sdu fizic iar; pe de altd par-
te, de mai multe ori, in lume s-au vizut cazuri cAnd un
om, avAnd creierul inliturat sau distrus, continua sI
gAndeascd, si comunice, sd vorbeascS, filrd ca absenla
fizicd a creierului sd-l impiedice in vreun fel.
0amenii de gtiinfi nu menlioneazd. despre aceste
precedente deoarece nu sunt in stare si le inleleagi gi
si le explice. Totugi, daci lucrurile stau chiar aga, reie-
1n
Capitolul t. Interacliunea gtiinSei cu religia
se cd omul nu gAndegte doar cu ajutorul creierului.
$tiinfa afirma mereu (religia afirmi acest lucru
inci de la inceput) cd doar oamenii au congtiinfS, sau
minte, pe cAnd animalele nu au con;tiinfi, sau minte,
iar plantele cu atAt mai pufin. insi faptele spun con,
trariul: plantele gAndesc. $tiinfa a inregistrat deja ase-
menea cazuri gi oamenii de gtiinfi incep si vorbeasci
deschis despre acest lucru. Animalele gAndesc, mai
bine zis, pot si gAndeascd, sd comunice gi chiar sd cre-
eze unelte pentru munci. Mai mult decAt atat, $i insec-
tele pot gAndi: ele analizeazA, igi fac planuri de viitot
se organizeazd. Si luim, de exemplu, furnicile: aces-
tea sunt capabile sI faci lucruri la care un om incd nu
s-a gAndit. Atunci cum gAndesc animalele, insectele gi
plantele? $tiinfa nu poate si rdspundd deocamdatd la
aceasti intrebare, dar un rispuns deja existi.
Rezultatele cercetdrilor; efectuate timp de 25 de
ani, imi permit sd rispund la aceastd intrebare care
inci este practic inchisd pentru gtiinfd. in ziua de a:zi,
gtiinfa nu gtie incd ce reprezintd un gAnd 9i un senti-
ment gi nu poate rispunde de ce plantele 9i animalele
gAndesc, $tiinfa nu gtie ce sunt sufletul gi congtiinfa.
Academiciana Natalia Petrovna Bekhtereva a mdr-
turisit cAndva cd nicio persoani'din lume, niciun om
de gtiinld nu poate sd rdspundd la simpla intrebare: ce
este un vis gi ce este moartea. PAnI in prezent, oamenii
de gtiinld nu au gdsit un rdspuns la aceastd intrebare.
$tiinfa nu std pe loc, ea se dezvoltd in mod activ gi
totu;i nu gtie exact ce este omul.
11
 Sdndtateo. ornulut: unificarea gtiin{ei cu religi.o.

Din punctul de vedere al gtiinfei, ornul reprezintd

o formd de via;d proteicd gi atAt. Iar religia spune cb
omul reprezint5, in p:rimul nAnd, sufletul sdu. Ne_arn
obignuit sd credem cfr omul este o unitate forrnatr din
trei aspecte: corp, spirit si suflet, insd gtiinfa definegte
omul doar ca fiind un corp.
Reiese c5, degi atinge curmi inarte in aspectele apri-
cate, gtiinfa contemponand nu se orienteazi deloc cd_
tre aspectele strategice,
ce este sufletul? ce este destinul? oare existd vreo
legdturd intre pdrinfi gi copii? Curn apare boala gi ce o
cauzeazd? ce este p5catul gi existS .are o pliita pentru
pdcate? ce este personaritatea? ce sunt congtientul
9i
subcongtientul? FAnd acurn, gtiinfa nu a putut sd rds-
pundd la aceste intrebhri, dar totugi va veni o vreme
cAnd, pur gi sirnplu, noi nu vom putea supraviefui
fdri
a avea rdspunsurile la aceste intrebdri, deoarece divi-
zarea gtiinfei 9i a religiei nu este doar o problemd, gi
ci
o ameninfare foarte senioasd la adresa civilizatiei
mo-
derne.
Degi existd din nou dovezi gtiinfifice are fapturui
cd omul igi pdstre azd congtiinfa dupd rnoarte und.
,*
percepe pe sine ca o persoand la fel ca inainte iar apoi,
la reintoarcerea in inveli; ur fizic, poveste$te ce era
dincolo, pur gi simplu, noi nu vom avea nicio gansd sd
supraviefuirn daci gtiinfa nu va infelege ce reprezinti
omul, dacd nu va incepe sd caute rdspunsul ra intreba-
rea despre ce este sufletul, dacd nu va infelege cd su_
fletul este prirnordial, iar invelig uI fiziceste secundar.

1'-)