INTEGRALE 

CURBILINII 
1. DRUMURI (CURBE) PARAMETRIZATE 
Definiții:  

 Fie  D  un interval real. O aplicație vectorială continuă   : D   n  se numește drum parametrizat 

(curbă parametrizată) pe  D . 
 
 Dacă notăm    t    1  t  ,  2  t  ,...,  n  t  , atunci relațiile: 

x1   1  t  , x2   2  t  , ..., xn   n  t   

Se numesc ecuațiile parametrice ale drumului    (iar parametrul este  t  D ). 


 Pentru  n  2  (plan)  se notează uzual:    t   x  t  , y  t  ;  

Pentru  n  3  (spațiu) se notează uzual:    t   x  t  , y  t  , z  t  .  
 Imaginea  directă    D    a  intervalului  D   prin  funcția  vectorială   ,  adică  mulțimea 

  t  ,   t  ,...,   t 
1 2 n t  D  se numește suportul (urma, traiectoria) drumului   . 
 
Exemplu:  
Drumul   :  0, 2    2  definit prin    t     r cos t , r sin t  ,   t   0, 2   are ecuațiile  parametrice: 

 x  t   r cos t
 ,  t   0, 2  .    Observăm  că  pentru  orice  t   0, 2  ,  punctul   x  t  , y  t     verifică 
 y  t   r sin t
ecuația  x  y  r . Suportul acestui drum este cercul cu centrul în origine și rază  r . Parametrul  t  are, 
2 2 2

în  acest  caz,  o  interpretare  geometrică  evidentă  și  anume  unghiul  dintre  raza  corespunzătoare  unui 
punct  M  x, y   de pe cerc și direcția pozitivă a axei  Ox .  
 
 Dacă  D   a, b  ,  atunci    a    și    b    se  numesc  capetele  (extremitățile)  drumului;  Drumul  se 
numește închis dacă    a     b  . 
 
 Opusul  drumului   :  a, b    n   este,  prin  definiție,    :  a, b    n ,     t     a  b  t  . 
Drumurile    t   și     t   au aceeași imagine. 
 
 Un drum se consideră orientat în sensul creșterii parametrului. 
 
 Un  drum  se  numește  neted  dacă  aplicația     este  de  clasă  C 1   și     t   0 ,  pentru  t  D .    Un 
astfel de drum are proprietatea (geometrică) că în orice punct al suportului său admite tangentă (dacă 
există  puncte  în  care  tangenta  NU  e  definită,  aceste  puncte  se  numesc  singulare).  Un  drum  neted  pe 
porțiuni este un drum obținut prin juxtapunerea unui număr finit de drumuri netede. 
 
 
1 
 
PARAMETRIZĂRI UZUALE: 

 Segment în   n :  

a, b  cu  a   a1 , a2 ,..., an   și  b   b1 , b2 ,..., bn  :    t   1  t  a  tb , cu  t   0,1 , adică: 


 x1  1  t  a1  t  b1

 x  1  t  a2  t  b2
 t    2  
 
 xn  1  t  an  t  bn

 
Cerc în   2 , de centru   a, b   și rază  R  , de ecuație    x  a    y  b   R 2  
2 2


 x  t   a  R cos t
Parametrizarea:    t  :  ,  t   0, 2   
 y  t   b  R sin t
 
 Elipsă în   2 , de semiaxe  a  și  b  ( a, b  0 ) 

x2 y2  x  t   a cos t
Ecuația elipsei:    1 , parametrizarea:    t  :   ,  t   0, 2  . 
a 2 b2  y  t   b sin t
 
2. INTEGRALE CURBILINII DE PRIMA SPEȚĂ (în raport cu cu elementul de arc) 
 
 
CE, PE CE, CUM INTEGREZ? 
1) Integrăm funcții (continue) de mai multe variabile:  f : D    ( D   n ), f  x1 , x2 ,..., xn  ; 
2) Integrăm pe drumuri (parametrizate)   :  a, b    n , cu    a, b  D ; 
3) Prin definiție, integrala curbilinie de prima speță a funcției  f  pe drumul    este: 

f ds   f    t       t  dt  
b
 a

Observații: 
b
1. Dacă  f  1 , integrala curbilinie de prima speță este lungimea drumului:  1 ds       t  dt . 
a
 

2. Proprietatea  de  aditivitate  la  curbă:  Dacă   :  a, b    n ,  n  2,3   este  o  curbă  parametrizată, 
n
netedă pe porțiuni, adică    
k 1
k  și funcția  f : D    (unde D   2  sau  D   3 , este o mulțime 
n
deschisă ce conține suportul lui   ) este continuă, atunci   f ds    f ds . 
k
k 1
 

3. În cazul integralei de prima speță, NU contează sensul de parcurgere al curbei:   f ds  
 
f ds . 
 
2 
 
 
Determinarea masei unui fir material, de densitate cunoscută și grosime neglijabilă 
Integrala  curbilinie  de  prima  speță  reprezintă  generalizarea  problemei  determinării  masei  unui  fir 
material, de grosime neglijabilă, de densitate punctuală cunoscută. 
 În   2 :  Se  admite  că  un  fir  material  de  grosime  neglijabilă  este  urma  unei  curbe  netede 
 x  f  t 
 :  a, b    2 , de ecuații parametrice    t  :   ,  t   a, b  . 
 y  g  t 
Dacă    x, y   este funcția densitate punctuală a firului, atunci masa firului este dată de formula: 
m     x, y  ds . 


 În   :  firul  material  este  urmă  a  curbei  netede   :  a, b    3 ,  cu  densitatea  în  fiecare  punct 
3

  x, y, z  , masa firului este:  m     x, y , z  ds . 


 
Coordonatele centrului de greutate al firului material 

În  3 :  firul  material  este  urmă  a  curbei  netede   :  a, b    3 ,  cu  densitatea  în  fiecare  punct 
  x, y, z   și masa dată prin   m     x, y , z  ds . Coordonatele centrului de greutate sunt: 


1 1 1
xG   x    x, y, z  ds    ;    y
m 
G
  y    x, y, z  ds    ;    z
m 
G

m
 z    x, y, z  ds . 
Observație:  Fir omogen = are densitatea în fiecare punct constantă:    x, y , z   k . 

 
3. INTEGRALE CURBILINII DE SPEȚA A DOUA (în raport cu variabilele) 
 
Definiție: Fie  D   n  și  f1 , f 2 ,..., f n : D    funcții continue. Atunci:  
  f1dx1  f 2dx 2  ...  f n dx n  
se numește 1‐formă diferențială pe  D . 
 
 Fie   :  a, b    n  un drum parametrizat, neted, cu imaginea inclusă în  D :     a, b  D . Atunci 
integrala curbilinie a 1‐formei diferențiale    de‐a lungul drumului    este, prin definiție: 
 f1    t    1  t   f 2    t    2  t   ...  f n    t    n  t   dt  
b
    a

 
Pentru  n  2  :  
1‐forma diferentiala este    Pdx  Qdy , unde  P  și  Q  sunt funcții de 2 variabile   x, y  ; 

Drumul parametrizat este    t   x  t  , y  t  ;  
    P    t   x  t   Q    t   y  t   dt . 
b
Integrala curbilinie de a doua speță este:    a

 
Pentru  n  3  :   

3 
 
1‐forma diferentiala este    Pdx  Qdy  Rdz , unde  P ,  Q  și  R  funcții de 3 variabile:   x, y, z  ; 

Drumul parametrizat este    t   x  t  , y  t  , z  t  ;  
Integrala curbilinie de a doua speță este:   
 P    t   x  t   Q    t   y  t   R    t   z   t   dt . 
b
    a

 
CE, PE CE, CUM INTEGREZ? 
1) Integrăm 1‐forme diferențiale    f1dx1  f 2 dx 2  ...  f n dx n  (câmpuri vectoriale); 
2) Integrăm pe drumuri (parametrizate)   :  a, b    n  cu    a, b   D ; 
3) Prin definiție, integrala curbilinie de speța a doua este: 

 f1    t    1  t   f 2    t    2  t   ...  f n    t    n  t   dt  
b
    a

Observații: 

a) Dacă  drumul    t    este  dat  printr‐o  reprezentare  parametrică,  atunci     reprezintă  drumul 


orientat în sensul creșterii parametrului; 
b) Dacă  drumul  este  o  curbă  închisă  și  este  dat  ca  o  intersecție  de  două  suprafețe,  atunci 
orientarea drumului trebuie specificată (prin enunț). 
 
Notații vectoriale 
Unei  1‐forme  diferențiale    f1dx1  f 2dx 2  ...  f n dx n   i  se  asociază  (în  mod  canonic)  câmpul  de 

vectori  V : D   n , cu componentele   f1 , f 2 ,..., f n  . 

 Dacă   :  a, b    n  un drum parametrizat, neted (cu imaginea inclusă în  D ),  atunci integrala     

  
se  notează   V d x   și  se  numește  circulația  câmpului  V   de‐a  lungul  drumului   .    În  particular,  dacă 

    
V  F   este  un  câmp  de  forțe,  atunci  circulația   F d x   este  lucrul  mecanic  efectuat  de  forța  F   pe 

drumul   . 
 
Forme diferențiale exacte / închise 
Vom considera cazul  n  3  (pentru a simplifica scierea)  
 O  1‐formă  diferențială    Pdx  Qdy  Rdz   se  numește  exactă  pe  mulțimea  D   dacă  există  o 
funcție  f  (numită potențial scalar sau primitivă), de clasă  C1  D  , astfel încât  df   , sau, echivalent: 
f f f
 P ,   Q  și   R 
x y z

 Câmpul de vectori  V   P, Q, R   asociat formei diferențiale    se numește câmp de gradienți. 
 O  1‐formă  diferențială    Pdx  Qdy  Rdz   se  numește  închisă  pe  mulțimea  D   dacă  sunt 
verificate, în orice punct din  D , egalitățile: 
P Q Q R R P
 ,    și    
y x z y x z

4 
 
  
 Mulțimea  D   se  numește  stelată  dacă  există  un  punct  x0  D   cu  proprietatea  că  segmentul 
 x0 , x   D , pentru  x  D  
 
Teoreme: 
1) Dacă mulțimea  D  este stelată, atunci orice 1‐formă diferențială închisă pe  D  este exactă pe  D . 
2) Orice 1‐formă diferențială exactă este și închisă (reciproc NU). 
3) (Poincare)  Orice  1‐formă  diferențială  închisă  este  local  exactă  (pentru  orice  x  D   există  o 
vecinătate deschisă a sa,  U  D , pe care este exactă). 
 
Independența de drum a integralei curbilinii de speța a doua 

 Fie    df   o  1‐formă  diferențială  exactă  pe  D   și   :  a, b    n   un  drum  parametrizat,  neted,  cu 

imaginea inclusă în  D . Atunci: 

1)   df  f  b   f  a   (integrala este independentă de drum, depinde numai de capetele acestuia) 

2) dacă, în plus, drumul este închis, atunci   df  0 . 

5