ROMANIAN0 An 019020140 RO0 Final

Public Disclosure Authorized
România 84262
Programul privind schimbările climatice ș i creș terea masei verzi
pentru reducerea conț inutului de carbon
Raportul Sectorial al Componentei B
Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului

Forestier
Ianuarie 2014
1. [Introduceț i un citat din document sau rezumatul unui punct de interes. 7. 2.[ 3.[ 4.[ 5.[ 6.[ [
Acord de Servicii de Consultanță între Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare
Beneficiar: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Banca Mondială
Regiunea Europei ș i Asiei Centrale
Proiect cofinanț at din Fondul European de Dezvoltare Regională prin OPTA 2007 – 2013
Cuprins
Cuprins ........................................................................................................................................................... i
Abrevieri ș i acronime ................................................................................................................................. iii
Recunoaș tere ............................................................................................................................................... v
Rezumat executiv ......................................................................................................................................... vi
1. Introducere ............................................................................................................................................ 1
2. Sectorul forestier din România - Context ............................................................................................. 3
2.1 Caracteristici biofizice .................................................................................................................. 3
2.2 Clasificări funcț ionale ................................................................................................................. 5
2.3 Dimensiuni instituț ionale ............................................................................................................ 6
2.3.1 Dreptul de proprietate asupra pădurilor ................................................................................ 6
2.4 Contribuț ia economică a sectorului forestier .............................................................................. 8
2.4.1 Industria Lemnului ................................................................................................................ 9
2.4.2 Energia din biomasă ............................................................................................................ 11
2.5 Împădurire ................................................................................................................................... 11
2.5.1 Împădurirea terenurilor degradate ....................................................................................... 11
2.6 Colectarea datelor din sectorul forestier ..................................................................................... 13
2.7 Noua strategie privind pădurile ................................................................................................... 14
3. Schimbările climatice ș i pădurile ...................................................................................................... 16
3.1 Pădurile ș i îndepărtarea GES ș i emisiile .................................................................................. 16
3.2 Impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor....................................................................... 18
3.3 Adaptarea pădurilor la schimbările climatice ............................................................................. 22
3.4 Pădurile ș i adaptarea la schimbările climatice ........................................................................... 23
4. Rezultatul diferitelor scenarii de gestionare a pădurilor asupra emisiilor de GES ............................. 25
4.1 Rezultate eforturilor naț ionale de modelare .............................................................................. 25
Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier i

4.2 Compararea modelelor naț ionale cu scenariile internaț ionale ................................................ 28
5. Condiț ii necesare pentru ca pădurile să contribuie la atenuarea ș i adaptarea la schimbările

climatice ...................................................................................................................................................... 31
5.1 Planuri de management pentru păduri ........................................................................................ 31
5.1.1 Provocări ș i oportunităț i pentru gestionarea arealelor de producț ie .............................. 32
5.1.2 Provocări ș i oportunităț i pentru managementul ariilor protejate ..................................... 34
5.1.3 Oportunităț i ș i provocări pentru împădurire .................................................................... 35
5.2 Oportunităț i ș i provocări cu condiț ii de aplicare necesare..................................................... 36
5.2.1 Informaț ii privind proprietatea asupra terenurilor............................................................. 36
5.2.2 Îmbunătăț irea accesibilităț ii ............................................................................................ 37
5.2.3 Informaț ii cu privire la baza de resurse ............................................................................. 38
5.2.4 Consolidarea cercetării, armonizarea bazei de date ș i schimbul de informaț ii................ 39
5.2.5 Monitorizarea Pădurilor ...................................................................................................... 39
5.3 Eficacitatea costurilor de utilizare a pădurilor pentru atenuarea schimbărilor climatice ............ 40
6. Măsuri pentru OP finanț ate de UE pentru 2013-2020. ..................................................................... 41
6.1 Ciclul de programare 2007-2013 al PNDR ș i POS Mediu ........................................................ 41
6.1.1 Realizări .............................................................................................................................. 42
6.2 Măsuri propuse pentru perioada 2014-2020 a Ciclului de programare ....................................... 43
7. Recomandări ș i concluzii .................................................................................................................. 47
7.1 Recomandări privind măsurile guvernamentale.......................................................................... 47
7.2 Rezumatul recomandărilor .......................................................................................................... 52
8. Concluzie ............................................................................................................................................ 59
Referinț e.................................................................................................................................................... 61
Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier ii

Abrevieri ș i acronime
APPR Asociaț ia Proprietarilor de Păduri din România
AEC Activităț i economice curente
CO2 Dioxid de carbon
FEADR Fondul European pentru Agricultură ș i Dezvoltare Rurală
MSEIF Modelul Scenariului European de Informaț ii Forestiere
IEP Institutul European al Pădurilor
FESI Fondurile Europene Structurale ș i de Investiț ii
SCE Sistemul de Comercializare a Emisiilor
UE Uniunea Europeană
PGP Planul de Gestionare a Pădurilor
PIB Produsul Intern Brut
DGPSPAPP Direcț ia Generală pentru Politică, Strategii ș i Proiecte pentru Ape,

Păduri ș i Piscicultură
GES Gaze cu Efect de Seră
INM Institutul Naț ional de Meteorologie
ICAS Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice
CCC Centrul de Cercetări Comune al Comisiei Europene
UTCUTP Utilizarea terenului, schimbarea utilizării terenului ș i pădurile
MADR Ministerul Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale
MMSC Ministerul Mediului ș i Schimbărilor Climatice
ANP Administraț ia Naț ională a Pădurilor - Romsilva
RNP Registrul Naț ional al Pădurilor
PNDR Planul Naț ional de Dezvoltare Rurală
Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier iii

PFNL Produse forestiere ne-lemnoase
DFP Districte Forestiere Private
FSC Fonduri Structurale ș i de Coeziune
LIC Locaț ii de Interes Comunitar
MDE Managementul Durabil al Ecosistemului
IMM Întreprinderi Mici ș i Mijlocii
POS Programul Operaț ional Structural
SWOT Puncte tari, puncte slabe, oportunităț i ș i ameninț ări
tCO2e Tonă echivalent de CO2
EEB Economia Ecosistemelor ș i Biodiversităț ii
Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier iv

Recunoaș tere
Raportul a fost elaborat de către o echipă de bază formată din Diji Chandrasekharan Behr ș i Bogdan Popa
cu date ș i comentarii de la Andrew Mitchell. Este un rezultat al Programului Serviciului Consultativ privind
Schimbările Climatice din România (RAS) al Băncii Mondiale, la cererea Guvernului României (prin
intermediul Ministerului Mediului ș i Schimbărilor Climatice). Acest raport al sectorului a beneficiat de
observaț iile ș i sugestiile lui John Fraser Stewart ș i Stig Johansson. A fost revizuit ș i eliminat de Kseniya
Lvovsky.
Lucrarea a fost realizată între iunie 2013 ș i septembrie 2013 ș i se bazează pe rezultatele discuț iilor ample
cu ș i pe informaț ii de la funcț ionarii ș i părț ile interesate din sectorul forestier, inclusiv: Gelu Puiu
(Secretar de Stat - Păduri, Ministerul Mediului ș i Schimbărilor Climatice, Direcț ia Apelor, Pădurilor ș i
Pescuitului), Irina Rusu (Consilier, Ministerul Mediului ș i Schimbărilor Climatice, Direcț ia Apelor,
Pădurilor ș i Pescuitului), Dănuț Iacob (Director, Ministerul Mediului ș i Schimbărilor Climatice, Direcț ia
Apelor, Pădurilor ș i Pescuitului), Sebastian Constantin (consilier, Ministerul Mediului ș i Schimbărilor
Climatice), Ciprian Pahonț u (consilier de politică, Administraț ia Naț ională a Pădurilor - ROMSILVA),
Ovidiu Badea (Director Ș tiinț ific, Institutul de Cercetări Forestiere ș i Management (ICAS)) , Diana
Silaghi (Secretar ș tiinț ific, Institutul de Cercetări Forestiere ș i Management (ICAS)), Maria Faina (Expert
Inventar GES - Silvicultură), Diana Zidaru (Expert Inventar GES - Silvicultură), Mihaela Năstase (Referent,
Autoritatea Naț ională a Pădurilor, Unitatea pentru Arii Protejate), Marian Drăgoi (Profesor, Facultatea de
Silvicultură, Universitatea Ș tefan cel Mare din Suceava), ș i Emil Sandulescu (Consilier, Ministerul
Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale).
Echipa Băncii Mondiale ar dori, de asemenea, să-ș i exprime recunoș tinț a faț ă de Guvernul României
pentru relaț iile de lucru excelente stabilite în această misiune ș i mai ales pentru asistenț a personalului ș i
a membrilor Unităț ii de Implementare a Proiectului din cadrul Ministerului Mediului ș i Schimbărilor
Climatice, ș i anume Bianca Moldovean, Mihaela Smarandache, Narcis Jeler, Alexandra Ulmeanu, ș i
Gabriela Popescu.
Programul privind schimbările climatice este gestionat de Jian Xie ș i Erika Jorgensen, sub îndrumarea lui
Laszlo Lovei, Mamta Murthi, Kulsum Ahmed, Satu Kristiina Kahkonen, ș i Elisabetta Capannelli din Banca
Mondială.
Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier v

Rezumat executiv
1. Problemele cheie cu analiză rapidă din Sectorul Pădurilor pentru a determina modul în care sectorul
poate contribui la atenuarea ș i adaptarea la schimbările climatice. Analize de evaluare ale măsurilor
propuse de ministerele sectorului pentru măsuri propuse pentru Programele Structurale Operaț ionale
2014-2020 (POS) ș i Planul Naț ional de Dezvoltare Rurală (PNDR), pentru a determina dacă acestea
afectează pozitiv climatul. Acesta din urmă este o condiț ie importantă pentru utilizarea Fondurilor de
Structurale de Coeziune (FSC), pentru perioada 2014-2020.
2. Evaluarea identifică programele operaț ionale ș i planurile sectoriale care pot sprijini obiectivele privind
schimbările climatice ș i îndeplinesc ex ante condiț ionalităț ile UE pentru FSC (2014-2020). Evaluarea
oferă, de asemenea, o bază pentru rafinarea măsurilor propuse, în scopul de a răspunde la cerinț a
privind schimbările climatice. Evaluarea se bazează pe informaț iile disponibile în literatura de
specialitate publicată ș i datele limitate cu privire la costurile ș i beneficiile diferitelor abordări de
management forestier. Din cauza limitărilor de date, raportul nu prioritizează măsurile propuse.
Următoarea etapă a serviciului de consultanț ă rambursabil va implica lucrări în profunzime asupra
sectorului, oferind recomandări mai specifice.
Caracteristici cheie ale sectorului forestier
3. Pădurile din România reprezintă aproximativ 27 % din suprafaț a ț ării (MMSC, 2012). Cele mai multe
dintre pădurile din România sunt păduri secundare ș i acoperă munț ii, dealurile ș i câmpiile ț ării.
România are o biodiversitate relativ bogată ș i are cea mai mare suprafaț ă acoperită cu păduri naturale
ș i regenerate natural datorită practicilor de gestionare actuale. Pădurile din România sunt utilizate în
scopuri de protecț ie ș i de producț ie.
4. Reglementările ș i cerinț ele tehnice naț ionale, precum ș i cinci principii de management majore
formează structura de management forestier din România. Planurile de gestionare a pădurilor (PGP) sunt
valabile timp de 10 ani, trebuie să includă recomandări de management pentru fiecare lot de pădure, să
fie pregătite de către firme specializate în planificarea gestionării pădurilor, să fie aprobate de către
autoritatea naț ională pentru păduri ș i trebuie să fie puse în aplicare în practică. Reglementările
prescriptive ș i cerinț ele ș i restricț iile tehnice privind utilizarea limitează flexibilitatea ș i inovarea
(care sunt elemente din ce în ce mai folosite ca bune practici forestiere la nivel mondial) ș i duc la
costuri care pot reduce profitabilitatea gestionării durabile a pădurilor pentru unii proprietari de păduri
private, în special micii proprietari.
5. În 2010, sectorul forestier ș i industria lemnului a contribuit cu 3,5% la PIB (INS CON 105D).
Exporturile de mobilier au fost de 3,45 % din exporturile la nivel naț ional, ș i sectorul forestier a fost
de 7 % din exporturile naț ionale. Sectorul forestier este, de asemenea, un angajator important în zonele
rurale, care angaja în mod oficial aproximativ 143.000 de persoane în 2011.
Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier vi

6. Punerea în aplicare a legislaț iei privind retrocedările de terenuri a făcut ca 66 % din suprafeț ele de
teren împădurite să fie pe domeniul public, în timp ce 34 % au fost în proprietate privată în anul 2009.
Există un număr estimativ de 850.000 de proprietari de păduri în România, inclusiv persoane fizice,
comune indivizibile, ș i biserici, care deț in suprafeț e mici ș i mari de păduri. Aproximativ 40 % din
suprafaț a în proprietate privată este gestionată de mici proprietari. Retrocedarea a avut implicaț ii
pentru gestionarea pădurilor, inclusiv atingerea obiectivelor din Natura 2000, deoarece 36% din siturile
Natura 2000 sunt pe terenuri private. Deș i suprafaț a totală a micilor agricultori este mai mică de 20 %
din suprafaț a totală de teren împădurită, parcelele sunt împrăș tiate în toată ț ara. Motivarea
proprietarilor de terenuri private, pentru a respecta cerinț ele de gestionare durabilă este importantă
pentru a păstra starea pădurilor. Mai mult, includerea proprietarilor de terenuri private mici este, de
asemenea, importantă pentru atingerea obiectivelor de FSC.
Pădurile ș i schimbările climatice
7. Pădurile sunt importante pentru separarea gazelor cu efect de seră (GES) ș i reducerea emisiilor, astfel
atenuând schimbările climatice. Inventarul GES în România (Raportul privind Inventarul Naț ional) din
1989-2011 a menț ionat că "[i]n 2011, emisiile de GES, fără [utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării
terenurilor, precum ș i pădurile (UTSUTP)] au scăzut [cu] 54.86% comparativ cu nivelul anului de
bază." Atunci când au fost introduse în UTSUTP, "emisiile nete de GES / excluderi (ț inând cont de
emisiile de dioxid de carbon (CO2)) au scăzut [cu] 61,05 %." (MMSC, 2013). Pentru a menț ine
contribuț ia pădurilor la eliminarea emisiilor de GES, este necesar să se menț ină starea de sănătate a
pădurilor.
8. Pădurile, ca ș i alte sisteme naturale, sunt afectate de schimbările climatice. Scăderea proiectată a
precipitaț iilor ș i creș terile de temperatură sunt de aș teptat să afecteze starea de sănătate a sistemelor
forestiere, ș i să crească vulnerabilitatea la dăunători ș i alț i factori biotici. Acest lucru la rândul său, ar
putea degrada pădurile, reducând capacitatea lor de a reț ine carbonul ș i crescând probabilitatea ca
pădurile să devină o sursă de emisii de CO2. Se preconizează condiț ii climatice mai puț in adecvate ș i
presiuni biotice asociate pentru a reduce creș terea arborelui cu aproximativ 30 %. Creș terea scăzută va
reduce capacitatea pădurilor de a reț ine carbonul ș i va avea implicaț ii economice1.
Utilizarea pădurilor pentru a se adapta la ș i pentru a atenua schimbările climatice
9. Pădurile oferă servicii de suport, previzionare, reglementare ș i culturale. Aceste servicii de ecosistem
sprijină bunăstarea umană la nivel local, naț ional, regional ș i global, inclusiv prin reț inerea GES ș i
atenuarea schimbărilor climatice. Pădurile, prin urmare, joacă un rol important în consolidarea adaptării
societăț ii la schimbările climatice, deoarece acestea oferă servicii de ecosistem esenț iale, cum ar fi produse
1
Nu există date suficiente pentru a evalua potenț ialele efecte economice, ș i o scădere de 30 % a creș terii nu se poate presupune a fi
o scădere a contribuț iei la PIB cu o treime (de exemplu aproximativ 1,3 % din PIB), deoarece valoarea în plus nu este
reprezentată.
Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier vii
din lemn, produse forestiere nelemnoase (PFNL), ș i reglementarea hidrologică a bazinelor hidrografice,
valorile care sunt, de obicei, subestimate de societate ("păduri de adaptare"). Structurile de păduri, specii, ș i
distribuț ia speciilor, cu toate acestea, sunt modificate de schimbările climatice. Răspunzând la acest lucru
necesită adaptarea pădurilor în sine, în scopul de a preveni degradarea resurselor forestiere ș i pentru a
proteja serviciile ecosistemului pe care societatea se bazează pentru adaptare.
Oportunităț i prin gestionarea durabilă a pădurilor de producț ie
10. Gestionarea durabilă a pădurilor de producț ie ar putea contribui la atenuarea schimbărilor climatice prin
suprafeț e regenerate natural de reț inere a carbonului ș i incidenț a redusă a dăunătorilor sau altor
factori biotici care degradează pădurile. În România, managementul ș i recoltarea pădurilor trebuie să
respecte cerinț ele legale ș i parametrii tehnici, indiferent de dimensiunea pădurii, tipul de pădure, sau
de situaț ia proprietăț ii lor. Aș a cum s-a menț ionat mai devreme, pentru proprietarii de terenuri
forestiere mici îndeplinirea acestor cerinț e poate fi oneroasă ș i reduce rentabilitatea gestionării
durabile a pădurilor (SFM), având în vedere piaț a actuală pentru produsele forestiere.
11. Pentru a promova gestionarea durabilă a pădurilor de producț ie în proprietate privată, guvernul ar trebui
să ia în considerare: (i) oferirea de îndrumare pentru gestionarea durabilă a pădurilor, mai degrabă decât
cerinț e legale ș i tehnice prescriptive, stimularea inovării, (ii) simplificarea normelor pentru
administrarea pădurilor, (iii) furnizarea de suport tehnic pentru inovare în gestionarea pădurilor, recoltare
ș i valoare adăugată, (iv) oferirea de stimulente ș i oportunităț i pentru micii proprietari pentru a se
asocia ș i a beneficia de economii la scară, ș i (v) îmbunătăț irea ș i extinderea accesului rutier în zonele
cu pădure de producț ia. Accesul rutier bine planificat ș i menț inut poate aduce o contribuț ie pozitivă
la atenuarea schimbărilor climatice, deoarece permite gestionarea pădurilor, monitorizarea continuă a
sănătăț ii pădurilor, ș i ajută la prevenirea ș i stingerea incendiilor ș i infestărilor cu dăunători (ambele
putând elibera CO2).
Oportunităț i prin consolidarea gestionării managementului ariilor protejate
12. Menț inerea protecț iei pădurilor, care să promoveze utilizarea durabilă a resurselor poate spori
capacitatea de adaptare a pădurilor, ajută la conservarea biodiversităț ii, ș i reduce emisiile de carbon.
România are obligaț ia de a respecta directivele asociate cu Natura 2000. Facilitarea managementului
ariilor existente protejate ș i a siturilor Natura 2000 cu păduri poate ajuta la reducerea emisiilor de
carbon prin prevenirea degradării acestor situri. Gradul de reț inere a carbonului, însă, va fi mai mic în
acele situri în care copacii sunt de o clasă de vârstă mai înaintată.
13. Acestea sunt două acț iuni care ar spori capacitatea de gestionare a ariilor protejate ș i a siturilor Natura
2000. Prima este asigurarea resurselor necesare pentru a dezvolta planuri de gestionare ș i revizuirea,
aprobarea ș i implementarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate. În 2012, au fost
aprobate doar 5 planuri de management ale celor 272 de planuri de management deja întocmite. Acest
lucru va necesita rectificarea capacităț ii administrative limitate de a aproba planurile de management
(aproximativ 50 % din zonele naturale protejate aparț in de Regia Naț ională a Pădurilor), promovarea
Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier viii
practicilor de management care se reconecteze zone naturale, care au fost împărț ite în mod artificial ș i
formează o reț ea funcț ională, ș i refacerea ariilor naturale degradate.
14. A doua acț iune necesită determinarea modului de a asigura cel mai eficient respectarea cerinț elor
Natura 2000 - cu stimulente, reglementări, suport tehnic, cumpărarea siturilor în proprietate privată ale
Natura 2000 sau o combinaț ie a acestora. De exemplu, autorităț ile silvice naț ionale ar trebui să
examineze fezabilitatea de a folosi schimbări de reglementare care necesită ca proprietarii de păduri ș i
managerii să ia în considerare valorile Natura 2000 în planurile de gestionare a pădurilor ș i în
gestionarea pădurilor ca o alternativă la compensaț ii. Provocările actuale includ cerinț e multiple
pentru gestionarea siturilor Natura 2000 (cerinț ele Natura 2000 ș i cerinț ele planului de gestionare a
pădurilor), condiț ii neclare sau complexe pentru proprietarii privaț i de a fi eligibili pentru a primi
despăgubiri, ș i lipsa de compensaț ii pentru proprietăț ile deț inute de comunitate.
Oportunităț i prin împădurire
15. Creș terea zonei de acoperire cu copaci poate creș te captarea carbonului, în special în stadiul incipient
de creș tere a copacului (după primii ani). Rezultatele preliminare ale inventarului terenurilor degradate
(pentru 16 din cele 41 de județ e) a identificat aproximativ 115.129 ha ca potrivit pentru ameliorarea
prin împădurire (MADR, 2012). Zonele degradate sau zonele agricole care nu sunt potrivite pentru
cultivare sunt împrăș tiate în întreaga ț ară. Oportunităț ile de împădurire, care sunt în derulare de către
autorităț ile naț ionale forestiere sunt în mare măsură zone agricole abandonate din centura de sud de
României.
16. Împădurirea implică costuri în avans ș i elemente preliminare, care sunt de multe ori inaccesibile micilor
proprietari. Disponibilitatea resurselor financiare pentru a sprijini astfel de activităț i este importantă.
Acest lucru poate fi prevăzut ca o compensaț ie pentru terenuri incluse într-un program de împădurire
naț ional care are ca scop să planteze parcele învecinate de teren (denumit în continuare centura
forestieră din România). Sprijinul financiar poate fi, de asemenea, furnizat pentru persoanele interesate
de împădurire prin oportunităț i de credit corespunzătoare. În plus, "infrastructura" de împădurire trebuie
să fie existentă. Ț ara trebuie să aibă o capacitate de producț ie crescută pentru producț ia de puieț i,
suport tehnic, date accesibile ș i informaț ii cu privire la caracterul adecvat al speciilor.
17. Fondurile pentru Programul Naț ional de Împădurire sunt în prezent disponibile prin cerinț a ca
administraț iile forestiere să pună deoparte 15 % din veniturile lor din exploatările lemnoase. Fondul
Naț ional de Mediu oferă, de asemenea, resurse financiare pentru a împăduri terenurile degradate.
Resursele de aderare la UE sunt de asemenea disponibile pentru împădurire. Eforturile recente sugerează
că fondurile disponibile sunt insuficiente pentru punerea în aplicare eficientă a programului. În plus, este
nevoie de o mai mare conș tientizare în rândul proprietarilor de terenuri în ceea ce priveș te rezistenț a
ș i beneficiile climatice prin împădurire.
Măsuri propuse pentru Programare ș i Recomandări pentru Perfecț ionarea Măsurilor în perioada
2014-2020
Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier ix
18. Contribuț ia pădurilor la reducerea emisiilor de GES ș i capacitatea de adaptare a pădurilor ș i a altor
sectoare la schimbările climatice necesită o gestionare durabilă a resurselor (menț inerea sistemului
forestier sănătos ș i cultivarea copacilor). În România acest lucru necesită abordarea mai multor
provocări de politică si reglementare, furnizarea de sprijin instituț ional ș i tehnic adecvat, ș i ridicarea
constrângerilor create de accesul rutier limitat, sprijinul financiar limitat, sau cunoș tinț e. POS oferă o
oportunitate de a crea condiț iile necesare care să permită acest lucru.
19. Ministerul Delegat pentru Păduri a identificat următoarele măsuri din sectorul forestier pentru următorul
ciclu de programare POS (2014-2020):
Legătura cu oportunităț ile

Finanț are de folosire a pădurilor
Măsura necesară pentru a reduce schimbările
(milioane €) climatice
Îmbunătăț irea accesibilităț ii pădurilor Legat de oportunităț ile

prin întreț inerea ș i construirea de asociate cu producț ia ș i
drumuri forestiere ș i altor facilităț i de 700 protecț ia pădurilor
accesibilitate (articolul 18 din Norma UE
pentru programul CSF pentru 2014-2020)
Implementarea Natura 2000, împădurirea, Legat de oportunităț ile

ș i crearea centurilor de pădure (articolul 300 asociate cu pădurile protejate
31, 35) ș i împăduririle
Prima împădurire a terenurilor agricole 2

Legat de oportunităț ile de
2500
(articolul 22) împădurire
Investiț ii în noi tehnologii, ș i în Legat de oportunităț ile

prelucrarea ș i comercializarea produselor asociate cu producț ia ș i
250
forestiere (articolul 22) protecț ia pădurilor și
împădurirea
Instruire ș i consultanț ă (articolul 15 ș i Legat de oportunităț ile

16) asociate cu producț ia ș i
70
protecț ia pădurilor și
împădurirea
Suport pentru organizarea lanț ului de Legat de oportunităț ile

aprovizionare în silvicultură asociate cu producț ia ș i
50
protecț ia pădurilor și
împădurirea
2
Acest lucru oferă un sprijin financiar autorităț ilor publice eligibile ș i entităț ilor private pentru a acoperi costurile de creare ș i
întreț inere a împăduririlor terenurilor agricole.
Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier x
Asigurarea ș i fondurile reciproce în În general legat de împădurire
45
silvicultură
Asistenț ă pentru inovare ș i colaborare Legat în general de

oportunităț ile asociate cu
15
producț ia ș i protecț ia
pădurilor
20. Primele patru măsuri propuse asociate cu articolele 18, 22, 31, 35 pot contribui direct la reț inerea CO2
ș i reducerea emisiilor acestuia. Gestionarea durabilă a pădurilor de producț ie ș i de protecț ie poate
contribui la reducerea emisiilor prin menț inerea sănătăț ii pădurilor prin subț ierea ș i managementul
suprafeț elor cu păduri seculare. SFM contribuie, de asemenea, la reț inerea CO2 prin regenerarea de
noi suprafeț e de pădure, si lemnul de reducere folosit în procesele benefice pentru reducerea emisiilor
de carbon (de exemplu înlocuirea combustibililor fosili sau stocaț i în PAL). Investiț ia în tehnologii
care includ cele mai recente tehnologii de pepiniere sau integrarea exploatării forestiere ș i prelucrarea
sau îmbunătăț irea comercializării de produse cu valoare adăugată ridicată va ajuta la reducerea
deș eurilor, costuri mai mici, ș i va creș te profiturile de pe urma SFM. Prin urmare, aceste măsuri, dacă
sunt implementate în mod corespunzător, ar avea un efect climatic pozitiv.
21. Există date limitate pentru a stabili dacă măsurile care oferă instruire, suport pentru lanț ul de
aprovizionare în silvicultură, asigurări ș i fonduri mutuale, precum ș i sprijin pentru inovare ș i
colaborare pentru proprietarii de păduri vor avea un impact pozitiv sau negativ asupra absorbț iilor nete
de CO2. În cazul în care măsurile nu contribuie în mod direct la creș terea reț inerii emisiilor de CO2,
dacă acestea sunt aplicate în mod corespunzător, este puț in probabil să ducă la o creș tere a emisiilor de
CO2. De exemplu, măsura privind instruirea ș i consultanț a ar ajuta proprietarii de păduri noi să îș i
creeze capacitatea necesară în cele mai bune practici SFM. Măsura cu privire la asigurări este orientată
spre reducerea riscurilor asociate cu investiț iile iniț iale asociate cu eforturile de împădurire.
Asigurarea ajută la acoperirea pierderilor rezultate din producerea de dezastre naturale. Măsura pe
inovare ș i colaborare este utilă pentru a dezvolta noi orientări tehnice, inclusiv orientări pentru măsuri
de adaptare durabile pentru schimbările climatice.
22. Ministerul Delegat al Pădurilor a propus sume de finanț are pentru fiecare măsură, cu o valoare totală de
3.93 miliarde €. Această sumă depăș eș te cu mult finanț area totală anticipată pentru PNDR general.
Drept urmare, câteva dintre măsuri pot să nu beneficieze de suma dorită. Utilizarea datelor calitative ș i
cantitative disponibile, evaluarea rapidă a sectorului forestier face recomandări pentru perfecț ionarea
măsurilor ș i consolidarea impactului pozitiv al acestora asupra atenuării schimbărilor climatice.
Recomandări pentru perfecț ionarea măsurilor cheie propuse
Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier xi

23. Măsura privind îmbunătăț irea drumului de acces va fi fundamentală pentru asigurarea faptului că
pădurile contribuie la atenuarea schimbărilor climatice, datorită beneficiilor nete pentru SFM. Pentru a
asigura în mod efectiv rezultatele pozitive ale climatului prin această măsură va fi important:
 Să se asigure că drumurile care sunt reabilitate ș i noile drumuri construite îmbunătăț esc contribuț ia
pădurilor la reț inerea carbonului, prin asigurarea criteriilor de eligibilitate ale tuturor entităț ilor care
gestionează păduri ș i necesită o indicaț ie clară de potenț ialul de reducere a GES ca urmare a
proiectului;
 Finanț area acordată pentru drumuri forestiere trebuie să se bazeze pe raț ionamentul economic ș i
contribuț ia directă ș i indirectă la atenuarea schimbărilor climatice (inclusiv bazate pe estimări
aproximative de captare a carbonului sau acumulare pe termen mediu) - investiț iilor făcute prin
intermediul acestei măsuri ar trebui să conducă la beneficii care să nu fi apărut fără existenț a măsurii;
 Luaț i în considerare distribuț ia actuală a pieț elor ș i capacitatea de recoltare ș i prelucrare a
lemnului; ș i
 Creș teț i gradul de sensibilizare cu privire la posibilitatea de sprijin financiar pentru reabilitarea
drumurilor, întreț inere ș i construcț ie, inclusiv folosind reț elele disponibile pentru asociaț iile
forestiere.
24. Cererea de finanț are actuală de 700 milioane €, deș i aparent semnificativă, (folosind date din perioada
de programare anterioară) ar permite reabilitarea a aproximativ 7500 km de drumuri. Acest lucru ar spori
lungimea drumurilor reabilitate prin 2.5m/ha de pădure de producț ie sau 1.15m/ha în ansamblu. Acest
plus aduce încă România cu mult sub nivelurile de accesibilitate întâlnite în alte state membre EU28
comparabile. Este nevoie de o analiză mai detaliată pentru a determina cât de mult din fondurile totale
disponibile pentru acest sector ar trebui să fie realocate pentru această măsură, în acelaș i timp, fiind încă
posibil să se pună în aplicare.
25. Măsura de investiț ii în noile tehnologii, marketing ș i prelucrare este bine justificată, pentru că ajută
companiile forestiere care nu ș i-au modernizat tehnologia, să îmbunătăț ească SFM ș i să aibă un
impact pozitiv asupra solului si eficienț ei de management. Aceasta va creș te, de asemenea, eficienț a
ș i va îmbunătăț i valoarea suplimentară ș i veniturile din aceste produse. Pentru a se asigura că această
măsură oferă beneficii pozitive, agenț ia ar trebui:
 Să acorde prioritate co-finanț ării tehnologiilor ecologice;

 Să se asigure că, în cazul în care tehnologiile sunt " importate", se acordă sprijin pentru a le adapta la
condiț iile în care IMM-urile funcț ionează în România;
 Încurajează dezvoltarea de noi tehnologii în România, ș i
 Furnizează informaț ii privind implicaț iile "ecologice";
26. Amploarea gradului de proprietate privată a pădurilor necesită măsuri de politici ș i stimulente adecvate
pentru proprietarii de terenuri împădurite mici ș i mari privaț i pentru a respecta obiectivele naț ionale
Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier xii

de gestionare a resurselor forestiere. Acest lucru este în special valabil pentru zonele de protecț ie care
sunt desemnate ca situri Natura 2000, dintre care 36% sunt pe terenuri private. Înainte de finalizarea
măsurii pentru Natura 2000, este necesar să se evalueze oportunitatea de a folosi compensaț ii pentru a
îmbunătăț i conformitatea cu cerinț ele Natura 2000. Utilizarea de compensaț ii ar trebui să fie
comparată cu utilizarea legislaț iei forestiere pentru atingerea obiectivelor Natura 2000 (aș a cum se
face în alte părț i din Europa), ș i posibilitatea de a utiliza fondurile pentru a cumpăra terenuri private,
care sunt desemnate pentru Natura 2000. Mai mult decât atât, fezabilitatea compensării ar trebui să fie
examinată deoarece reglementările UE necesită articularea clară a elementelor suplimentare pentru
conformitate cu cerinț ele Natura 2000 pentru a justifica acordarea de compensaț ii. În cazul în care o
măsură de compensaț ie este implementată, ea ar trebui să implice un mecanism simplu ș i direct pentru
furnizarea de compensaț ii. Fondurile ar trebui să fie accesibile tuturor grupurilor interesate, iar procesul
de selecț ie trebuie să fie cuprinzător.
27. Având în vedere conș tientizarea crescută a programului Natura 2000, sectorul va fi capabil să asigure
prin această măsură rezultate mai eficiente în timpul acestui ciclu de programare. Creș terea gradului de
conș tientizare suplimentar, cu toate acestea, trebuie să se facă pentru proprietarii de terenuri mici, care
ar fi eligibili pentru plăț ile compensatorii. Mai mult decât atât, există nevoia de a aborda problemele
instituț ionale care au limitat administrarea eficientă a măsurii privind Natura 2000 în timpul ultimului
ciclu de programare.
28. Există date limitate pentru a evalua oportunitatea alocării fondurilor solicitate (2,5 miliarde €) pentru
această măsură. Pe baza datelor din 2009, o alocare de 150 de milioane € ar oferi tuturor proprietarilor de
terenuri privaț i cu situri Natura 2000 o compensare la nivelul din 2009. Determinarea nivelului de
finanț are adecvat pentru această măsură necesită estimări actualizate ale costurilor de administrare ș i
monitorizare a activităț ilor Natura 2000, costul pentru împădurirea terenurilor degradate, crearea de
perdele forestiere, precum ș i asigurarea de plăț i compensatorii.
29. Măsura pentru Natura 2000, împădurirea, perdelele forestiere, ar trebui să fie dezagregate ș i
împădurirea, activităț i de creare a perdelei forestiere ar trebui să fie realizate în comun cu prima
împădurire a terenurilor agricole. Utilizarea de fonduri pentru proiectele de împădurire trebuie să fie
alocate cu prioritate pentru zonele geografice în care activitatea poate genera beneficii multiple, cum ar
fi combaterea deș ertificării ș i ameliorarea terenurilor degradate. De exemplu, unele zone din sud-estul
României sunt mai potrivite pentru împădurire ș i ar putea beneficia în mod semnificativ de astfel de
investiț ii. O altă abordare ar fi să se determine în ce zone să se asigure suport pentru investiț iile în
împădurire în funcț ie de beneficiul lor potential pentru adaptarea agriculturii la variabilitatea climei.
30. Măsura primei împăduriri a terenurilor agricole, de asemenea, poate ajuta de asemenea la atenuarea ș i
adaptarea la schimbările climatice prin facilitarea reț inerii CO2 ș i prin contribuț ia la rezistenț a la
schimbările climatice. Finanț area solicitată pentru această măsură (250 milioane €) ar putea permite
împădurirea a aproximativ 38.000 ha - 100.000 ha (în funcț ie de locul în care sunt puse în aplicare
proiectele). Acesta este un obiectiv ambiț ios, ș i va necesita stabilirea ș i utilizarea eficientă a
Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier xiii

serviciilor de sprijin existente (din sectorul public sau privat), cum ar fi disponibilitatea materialului
săditor de bună calitate ș i sprijin pentru extindere. În plus, este necesară:
 Acordarea de prioritate proiectelor de împădurire în funcț ie de zonele cu potenț ial ridicat ș i co-
beneficii notabile;
 Păstrarea aplicaț iei ș i cerinț elor de eligibilitate clare ș i simple;
 Adoptarea de criterii cuprinzătoare de eligibilitate;
 Asigurarea că o parte semnificativă din costurile iniț iale sunt acoperite de această măsură;
 Îmbunătăț irea modalităț ilor de implementare pentru această măsură, bazându-se pe lecț iile
încercărilor anterioare de a implementa împădurirea; ș i
 Creș terea gradului de conș tientizare.
31. Impactul măsurilor forestiere necesită timp. Ar trebui luate măsuri pentru a implementa sistemele de
sprijin necesare, pentru a se evita orice întârzieri suplimentare (de exemplu măsurile de împădurire vor
necesita iniț ial o capacitate ridicată de producț ie a puieț ilor). Această realitate subliniază importanț a
iniț ierii măsurii la începutul ciclului de programare pentru a obț ine rezultatele dorite ș i impactul
preconizat asupra emisiilor de GES.
32. Sectorul ar trebui să ia în considerare, de asemenea, integrarea măsurilor privind pădurile în alte POS-
uri, acolo unde este cazul. De exemplu, condiț iile necesare pentru cercetare ar putea fi stabilite ca parte
a altor POS care pun accent pe cercetare. Exemplele suplimentare includ posibilitatea de a integra
elemente ale măsurilor privind împădurirea în măsurile PNDR pentru terenurile agricole; construirea
rezistenț ei la schimbările climatice a infrastructurii ar include măsuri de menț inere a pădurilor pe
pante pentru a reduce alunecările de teren ș i a reduce eroziunea solului; diversificarea mixului energetic
(în special în zonele rurale) pentru a include energia pe baza de biomasa, ajutând trecerea la un
portofoliu de energie cu emisii reduse de carbon.
33. Pe scurt, Direcț ia Generală a Pădurilor a propus măsuri în conformitate cu cerinț a UE ca 30 % din
fondurile alocate să aibă relevanț ă asupra îmbunătăț irii climatice. Măsurile prin cererea de finanț are
mai mare ar permite gestionarea durabilă a pădurilor. Mai multe dintre măsuri necesită o finanț are
suplimentară pentru a reduce decalajul dintre situaț ia actuală ș i potenț ialul optim. Nivelurile de
finanț are propuse, cu toate acestea, sunt mai realiste, având în vedere obiectivele care vor trebui să fie
îndeplinite (cu excepț ia finanț ării propuse pentru Natura 2000, împăduririi, ș i perdelelor forestiere).
34. Un avantaj de a investi în sectorul forestier pentru atenuare este reprezentat de co-beneficiile din SFM
pentru pădurile de producț ie ș i protecț ie. Practicile îmbunătăț ite de management forestier care să
internalizeze impactul potenț ial al schimbărilor climatice poate construi capacitatea de rezistenț ă a
pădurilor la variabilitatea climei, spori capacitatea de rezistenț ă a altor sectoare (de exemplu
agricultura), reface terenurile degradate, ș i oferi o sursă de energie regenerabilă pentru zonele rurale,
care are o amprentă a emisiilor de carbon redusă. Gestionarea durabilă a pădurilor este esenț ială pentru
îndeplinirea obligaț iilor internaț ionale ale României ș i a directivelor UE.
Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier xiv
35. Acordarea de sprijin pentru sectorul forestier prin PNDR ș i POS-uri poate fi o investiț ie "fără regret".
Multe dintre măsurile din sectorul forestier pot aborda în comun problemele de atenuare ș i de adaptare
(de exemplu împădurirea terenurilor degradate). Cu toate acestea, este important să se asigure că nu vor
avea consecinț e nedorite (de exemplu scăderea eliminării CO2). Monitorizarea schimbărilor în
reț inerea carbonului ș i recoltarea ș i plantarea folosind o parte din tehnologia recentă disponibil ș i
sistemul cu costuri reduse ar putea ajuta la prevenirea rezultatelor negative.
Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier xv

1. INTRODUCERE
36. România, în calitate de nou stat membru al Uniunii Europene (UE), are obligaț ia de a se conforma
cu directivele UE ș i de a îndeplini obiectivele UE 2020. UE 2020 are mai multe obiective, care sunt
relevante pentru mediu ș i păduri. Cele mai evidente sunt biodiversitatea ș i schimbările climatice ș i
obiectivele energetice. Referitor la schimbările climatice, angajamentul este de a reduce emisiile de
gaze cu efect de seră cu 20% (ș i în cazul în care condiț iile permit aceasta, chiar ș i cu 30%) mai
puț in decât în 1990. Obiectivele UE 2020 privind biodiversitatea, inclusiv îndeplinirea integrală a
Directivei privind păsările ș i habitatele (Natura 2000), cu scopul de a menț ine ș i de a spori
ecosistemele acestora ș i serviciile acestora prin crearea unei infrastructuri ecologice ș i refacerea
ecosistemelor degradate, creș terea contribuț iei silviculturii la menț inerea ș i dezvoltarea
biodiversităț ii, prin utilizarea instrumente adecvate pentru gestionarea durabilă a pădurilor (pe baza
finanț ărilor din fondul de dezvoltare rurală), controlul speciilor invazive străine ș i evitarea pierderii
biodiversităț ii la nivel mondial.
37. România ș i-a stabilit un obiectiv care impune ca emisiile provenite de la sectoarele din Sistemul
Comercial Fără Emisii (SCE) să nu fie mai mare de 19 la sută în 2020 faț ă de 2005. Pentru a
răspunde Obiectivelor privind Biodiversitatea, patru direcț ii generale de acț iune au fost afirmate în
Strategia Naț ională ș i Planul Naț ional de Acț iune privind Conservarea Biodiversităț ii (2013-
2020), care include: (i) stoparea declinului biodiversităț ii, conservarea ecosistemelor ș i a peisajului
ș i refacerea sistemelor degradate, (ii) integrarea politicii de conservare a biodiversităț ii în toate
politicile sectoriale, (iii) promovarea cunoș tinț elor tradiț ionale inovatoare, a practicilor ș i
metodelor ș i tehnologiilor curate în conservarea biodiversităț ii, ș i îmbunătăț irea comunicării, ș i
(iv) creș terea educaț iei în domeniul biodiversităț ii.
38. România se bazează pe Fondurile structurale ș i de investiț ii europene (FESI) pentru a îndeplini
angajamentele asumate privind îndeplinirea Obiectivelor Strategiei EU2020. Utilizarea Fondului
European pentru Agricultură ș i Dezvoltare Rurală (FEADR) prevede ca cel puț in 30 la sută din
bugetul alocat pentru dezvoltare rurală (ca parte a Planului Naț ional de Dezvoltare Rurală (PNDR)
să fie cheltuite pentru mediul ș i combaterea schimbărilor climatice.
39. Cartea verde a Comisiei privind Protecț ia Pădurilor ș i Informarea în UE: Pregătirea pădurilor
pentru schimbările climatice (2010/2106 (INI)), menț ionează că pădurile ar trebui să fie considerate
o soluț ie majoră a crizei climatice ș i subliniază că gestionarea durabilă a pădurilor este de
importanț ă capitală pentru ca UE să îș i atingă obiectivele climatice menț inând în acelaș i timp
serviciile ecosistemice. Prezenta Carte Verde subliniază punctul în care majoritatea categoriilor de
cheltuieli din sectorul forestier sunt susceptibile de a avea relevanț ă pozitivă asupra climatului.
Pădurile, de asemenea, pot ajuta la a face trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de
carbon ș i pot juca un rol important în consolidarea rezistenț ei altor sectoare la schimbările climatice
(de exemplu prin adaptare bazată pe ecosistem). Activităț ile din acest sector vizează îndeplinirea
angajamentelor României faț ă de Uniunea Europeană privind obiectivele biodiversităț ii ș i
climatice ale programului EU2020 care pot oferi, de asemenea, co-beneficii pentru îndeplinirea
obligaț iilor ț ării în ceea ce priveș te obiectivele EU2020 cu privire la ocuparea forț ei de muncă ș i
reducerea sărăciei ș i excluziunii sociale.
Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier 1
40. Evaluarea Rapidă a Sectorului Forestier (de evaluare) are scopul de a informa cum să se asigure că
măsurile propuse în sectorul forestier pentru Programele Operaț ionale 2014-20 au relevanț ă
climatică. Aceste programe operaț ionale sunt baza pentru utilizarea fondurilor UE (2014-2020).
Evaluarea analizează problemele cheie din Sectorul Pădurilor pentru a determina modul în care
sectorul poate contribui la atenuarea ș i adaptarea la schimbările climatice. Acesta oferă, de
asemenea, o scurtă trecere în revistă a problemelor economice ș i instituț ionale din sector, care
influenț ează modul în care sunt utilizate resursele. Evaluarea analizează măsurile propuse de
entităț ile responsabile pentru Programele Structurale Operaț ionale 2014-2020 (POS) ș i Planul
Naț ional de Dezvoltare Rurală (PNDR), pentru a determina dacă acestea afectează pozitiv climatul.
Acesta din urmă este o condiț ie importantă pentru utilizarea Fondurilor de Structurale de Coeziune
(FSC), pentru perioada 2014-2020.
41. Evaluarea identifică programele operaț ionale ș i planurile sectoriale care pot sprijini obiectivele
privind schimbările climatice ș i îndeplinesc ex ante condiț ionalităț ile UE pentru FSC (2014-2020).
Evaluarea oferă, de asemenea, o bază pentru rafinarea măsurilor propuse, în scopul de a răspunde la
cerinț a privind schimbările climatice. Evaluarea se bazează pe informaț iile disponibile în literatura
de specialitate publicată ș i datele limitate cu privire la costurile ș i beneficiile diferitelor abordări de
management forestier. Din cauza limitărilor de date, raportul nu prioritizează măsurile propuse.
42. Evaluarea se bazează pe datele disponibile pentru a analiza contribuț ia sectorului la schimbările
climatice ș i a evalua modul în care măsurile propuse pentru Planul Naț ional de Dezvoltare Rurală
(PNDR) ș i măsurile privind mediul (în infrastructura POS) ar putea contribui cel mai eficient la
îndeplinirea obiectivului de a avea 30 % din alocare care să contribuie la rezultatele climatice
pozitive. Evaluarea se bazează pe informaț iile disponibile în literatura de specialitate publicată ș i
datele limitate cu privire la costurile ș i beneficiile diferitelor abordări de management forestier. Din
cauza limitărilor de date, raportul nu prioritizează măsurile propuse. Următoarea etapă a serviciului de
consultanț ă rambursabil va implica lucrări în profunzime asupra sectorului, oferind recomandări mai
specifice.

2. SECTORUL FORESTIER DIN ROMÂNIA - CONTEXT
43. România are cea mai mare suprafaț ă intactă de păduri naturale ș i regenerate natural din Europa.
Pădurile din România acoperă 6.515 milioane ha (27,3 %) din suprafaț a ț ării (MMSC, 2012), din
care 225.000 ha sunt înregistrate ca păduri primare (MMSC, 2011) ș i restul ca păduri secundare.
Pădurile actuale ale României sunt un rezultat al practicilor de silvicultură ș i de gestionare adoptate
de guvern. Aceste investiț ii din trecut sunt susceptibile de a fi sprijinit menț inerea unor suprafeț e
vaste de păduri, îmbunătăț ind furnizarea de servicii de ecosistem în sens mai larg. Suprafeț ele de
păduri din România, cu toate acestea, sunt cu mult sub media UE 27 de 42% (Banca Mondială, 2011).
Suprafaț a împădurită actuală este, de asemenea, puț in mai mult de jumătate din ceea ce este
preconizat ca nivel ț intă naț ional (40 %).
2.1 Caracteristici biofizice
44. Caracteristica cheie a pădurilor României care modelează legătura dintre schimbările climatice ș i
păduri sunt distribuirea pădurilor, compoziț ia speciilor ș i distribuț ia categorie de vârstă. Procentul
de păduri din fiecare dintre aceste categorii este menț ionat în Tabelul 1 de mai jos:
Tabelul 1: Procentul de Păduri din Diferite Categorii (sursa: (MMSC, 2012).
Distribuț ia pădurilor Procent

Munț i 52
Dealuri 37
Câmpii 11
Compoziț ia speciilor
Conifere 31
Fag 31
Stejar 18
Altele 20
Distribuț ia claselor de vârstă
Mai puț in de 20 ani 23
21-40 ani 19
41-60 ani 18
61-80 ani 15
81-100 ani 10
Peste 100 ani 15
45. Pădurile de conifere (în special de brad molid), păduri de amestec (fag, brad, molid) ș i pădurile de
fag se găsesc în munț i. Vârfurile mai înalte sunt acoperite de pajiș ti alpine ș i arbuș ti de pin pitic,
ienupăr, afin, afin roș u. Pădurile de foioase, compuse din fag , stejar comun ș i gorun se găsesc pe
dealuri ș i podiș uri. Quercuscerris ș i Quercusfrainetto se găsesc în câmpiile joase. (MMSC, 2012).
46. România este relativ bogată în biodiversitate, cu 3.700 de specii de plante3, au fost identificate 33.792
de specii de animale, din care 33085 nevertebrate ș i 707 vertebrate (Ministerul Pădurilor, 2010 citat
de Centrul pentru Adaptare Climatică (2013)). Delta Dunării se întinde pe o suprafaț ă de 580.000 ha
(2,5 % din suprafaț a României). Este cea mai mare zonă umedă din Europa ș i importantă pentru
purificarea apei. 312 de specii importante de păsări sunt prezente în Deltă. Este de asemenea unul din
ultimele habitate rămase pentru nurca europeană, pisica sălbatică ș i vidra de apă dulce
(http://www.climateadaptation.eu/romania/biodiversity/, vizualizat în 2013).
47. Volumul total de masă vegetală forestieră este estimat la 1.413 milioane de metri cubi (m3). Din acest
volum, 39 % sunt conifere, 37% fag, 13% stejar. Volumul mediu pe hectar este de 218 m3/ha, în timp
ce media europeană este de 147 m3/ha. Creș terea anuală este estimată la 5 m3/ha. Tăierea anuală
admisă este de aproximativ 22.3 milioane ha. În 2012, cu toate acestea, defriș ările au fost 15.3
milioane ha, în principiu, din cauza accesibilităț ii reduse. În 2012 defriș ările au reprezentat
aproximativ 48% din creș terea volumului stocului în creș tere ș i 68,6 % din defriș ările anuale
admisibile (a se vedea figura 1 de mai jos pentru relaț ia între defriș ările anuale, defriș ările anuale
permise ș i creș terea anuală din anii anteriori). Compoziț ia speciilor din volumul maxim de lemn
exploatabil este de 45 % fag, 24 % răș inoase, 13% lemn de esenț ă tare divers, de 10 % stejar ș i 8%
alte specii de răș inoase (Bohateret, 2012).
3
Dintre acestea 74 sunt specii pe cale de dispariț ie, 39 sunt specii în pericol, 171 sunt de specii vulnerabile ș i 1253 de specii
rare.
Figura 1: Comparaț ie între tăierile anuale (coloana), tăierile admisibile anuale (pătrate) ș i creș terea
anuală (diamante) a pădurilor din România (sursa MMSC, 2013)
2.2 Clasificări funcț ionale
48. Pe baza prevederilor unor Planuri de Gestionare a Pădurilor (PGP), 53,3 % din pădurile româneș ti
sunt incluse în categoria funcț ională a pădurilor de protecț ie, din care 43 % servesc pentru
protecț ia solului, 31% pentru protecț ia apei, 5% pentru protecț ia împotriva inundaț iilor, 11 %
includ pădurea cu funcț ii de recreere ș i 10 % sunt păduri de interes ș tiinț ific. Restul de 46,7 %
din suprafaț a este pădure de producț ie (MMSC, 2012). Din punct de vedere al managementului,
pădurile din România sunt împărț ite în 6 tipuri funcț ionale: Tip I - 2 % - fără intervenț ii silvicole,
tip II - 20 % - intervenț ii de conservare, tip III - 8% ș i tip 4 - 20 % - intervenț iile silvicole care
promovează regenerarea naturală ș i Tipurile V - 5 % ș i VI - 45 %, toate tipurile de intervenț ii
silvice sunt permise.
49. Reț eaua Română de Arii Protejate (care include zone de importanț ă naț ională, rezervaț ii, parcuri
ș i situri Natura 2000) acoperă aproximativ 23 % din suprafaț a pădurilor. Cu excepț ia Rezervaț iei
Biosferei Delta Dunării există 13 parcuri naț ionale ș i 14 parcuri naturale (Ioja et al., 2010). Aceste
27 zone mari protejate includ 134 de rezervaț ii naturale ș i monumente ale naturii, ș i acoperă 1,17
milioane ha. Mai mult de 693 de rezervaț ii naturale ș i monumente ale naturii sunt în afara zonelor
protejate mari ș i acoperă 102,534 ha (Borlea et al, 2006; Abrudan et al, 2005). Aproximativ 10,4%
din suprafaț a forestieră naț ională este inclusă în parcurile naț ionale ș i naturale ș i 160,429 ha de
păduri sunt strict protejate.
50. 22 din parcurile naț ionale ale României sunt gestionate de către Administraț ia Naț ională a
Pădurilor - Romsilva (ANP) (Abrudan et al, 2009). Multe din celelalte zone protejate, cu toate
acestea, nu beneficiază de management profesional, suport de finanț are ș i ș tiinț ific. (Ioja et al.,
2010 ș i Soran et al., 2000).
2.3 Dimensiuni instituț ionale
51. În ultimii zece ani au avut loc schimbări instituț ionale ș i organizaț ionale semnificative în cadrul
sectorului forestier din România. Direcț ia Generală pentru Politici, Strategii ș i Proiecte pentru Ape,
Păduri ș i Pescuit (DGPSPAPP), în prezent în cadrul Ministerului Mediului ș i Schimbărilor
Climatice (MMSC), în conformitate cu ministrul delegat pentru Ape, Păduri ș i Pescuit, este
autoritatea publică responsabilă cu administrarea pădurilor. În ultimii câț iva ani, funcț iile de
reglementare, supraveghere ș i sprijin au fost incluse în diferite Direcț ii din cadrul Direcț iei
Generale. Sub Ministrul Delegat există, de asemenea, este o Direcț ie a Pădurilor ș i Vânătorii care
gestionează majoritatea problemelor legate de silvicultură. În cadrul aceluiaș i Ministru Delegat
există o Direcț ie specială care se ocupă de aplicarea legii în sectorul forestier.
52. Inspectoratele forestiere au fost înființ ate în 1999. Ele sunt responsabile pentru aplicarea legii ș i
controlul în păduri. În 2001, numărul de inspectoratelor a fost crescut de la ș apte filiale teritoriale la
16 pentru a ajuta la creș terea nivelului de restituire. În anul 2005, inspectoratele au fost reduse la
nouă filiale în parte din cauza amalgamului de filiale pentru vânătoare ș i pădure.
2.3.1 Dreptul de proprietate asupra pădurilor

53. Ca urmare a punerii în aplicare a legislaț iei reformei funciare (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000,
Legea nr. 247/2005 ș i alte legi de modificare ș i completare a acestora, precum ș i de reglementări,
proceduri detaliate ș i legi conexe), până în 2009 66 % din suprafeț ele de teren împădurite au fost în
domeniul public, în timp ce 34 % au fost în proprietate privată. Există un număr estimativ de 850.000
de proprietari de păduri din România. Proprietarii de păduri private din România sunt proprietari mici
ș i mari, persoane fizice, comune indivizibile, ș i biserici.
54. Structura de proprietate predominantă este caracterizată prin exploataț ii relativ mici ș i fragmentarea
sistemului forestier (Banca Mondială, 2011) - Tabelul 2 ș i 3 oferă date cu privire la dreptul de
proprietate al pădurii în 2012.
Tabelul 2: Proprietatea asupra Pădurilor 2012 (milioane ha) (sursa MMSC, 2013)
Proprietate Suprafaț ă %
Suprafaț ă
Proprietatea publică a statului 3,16 51
Proprietatea publică a comunităț ilor locale 0,90 15
Proprietatea privată a comunelor - indivizibilă 1,25 19
Proprietatea privată a persoanelor fizice ș i entităț ilor 1,21 15
legale (persoane fizice, asociaț ii, ș coli, biserici, etc.).
Total 6,52 100

Tabelul 3: Distribuț ia Terenului Împădurit (după dimensiune) în cadrul proprietarilor privaț i (fără
păduri deț inute de autorităț ile locale) (sursa Banca Mondială, 2011)
Categoria de proprietate Numărul de proprietari Suprafaț a totală

Pădure < 10 ha 828.000 0,85
(milioane ha)
Pădure > 10 ha 2.200 1,35
Total 830.200 2,20
55. Deș i pădurile au fost restituite, ce se poate face pentru pădurile private este încă limitat prin lege.
Fragmentarea pădurilor ca urmare a zonelor aflate în proprietatea privată subliniază importanț a
aplicării de stimulente eficiente ș i de sprijin pentru proprietarii privaț i pentru a îndeplini cerinț ele
legale ș i contribuie la obligaț iile naț ionale. Restituirea de asemenea, are implicaț ii pentru
îndeplinirea obligaț iilor ț ării privind Natura 2000.
56. Distribuț ia proprietăț ii asupra pădurilor în cadrul reț elei de protecț ie Natura 2000 este următorul:
64 % din pădurile din situri de importanț ă comunitară (LIC) ș i sunt deț inute de stat, iar 36% este
în proprietate privată (756.600 ha). Pe baza datelor de la agenț ia naț ională de cercetare pentru
sectorul forestier (ICAS), distribuț ia proprietăț ii asupra pădurii în 2007 privind siturile Natura 2000
a fost, după cum urmează:
 64 % - pădure deț inută de stat - 1.343.125 ha;

 15 % - pădure deț inută de municipalităț i - 305.510 ha;
 3 % - pădure deț inută de biserică, 57.543 ha;
 10 % deț inută de comune indivizibile - 202.778 ha;
 9 % - persoane fizice - 190.744 ha.
57. O provocare suplimentară privind structura actuală de proprietate a terenurilor este că, după
restituirea terenurilor forestiere, pădurile private au fost supuse la tranzacț ionare relativ activ.
Tranzacț ionarea este de multe ori consemnată în moduri diferite, dar rareori înregistrate oficial.
Succesiunile de titluri de proprietate pentru teren forestier, de asemenea, nu au fost înregistrate în
mod sistematic. Acest lucru a dus la mai multe cazuri în instanț ă, multe dintre acestea fiind în curs
judecată.
Regia Naț ională a Pădurilor - Romsilva

58. Regia Naț ională a Pădurilor - Romsilva gestionează pădurile de stat pentru scopuri de producț ie ș i
protecț ie. RNP administrează 22 de parcuri naț ionale ș i naturale. RNP administrează, de
asemenea, aproximativ 1,2 milioane de hectare de pădure care nu este în proprietatea statului.
Responsabilităț ile RNP includ administrarea pădurii ș i altor terenuri ș i management, furnizarea de
servicii publice, ș i deservirea ca autoritate publică, în unele aspecte. În plus, RNP este implicată într-

o serie de întreprinderi ș i îndatoriri în afara sectorului forestier (de exemplu activitatea de creș tere a
cailor).
59. Principala sursă a ANP de finanț are provine de la veniturile pe care este autorizată să le reț ină din
activităț ile sale generatoare de venituri - în principal din vânzări de cherestea. În 2008, 77 % din
veniturile ANP au fost generat de vânzările de cherestea. ANP generează, de asemenea, venituri din
produse forestiere nelemnoase (PFNL) ș i taxe din închirieri de cabane, vânătoare, ș i contracte de
administrare a pădurilor. Volumul recoltat ș i vânzările de cherestea au scăzut semnificativ în ultimii
cinci ani ca urmare a procesului de retrocedare a pădurilor ș i a zonei de pădure diminuată
administrată de ANP. În ciuda reducerii zonei de pădure sub administrarea sa, ANP continuă să fie
principalul producător de lemn / biomasă din România.
Districte Forestiere Private

60. Cerinț ele legale pentru gestionarea pădurilor a dus la crearea de districte silvice private (DFP). DFP
gestionează o mare parte din pădurile care nu sunt deț inute de stat (care aparț in persoanelor juridice
(oraș e, sate, asociaț ii, biserici, companii, etc.), precum ș i persoane fizice), care nu sunt
administrate de ANP. În 2011, 132 DFP aveau în administrare 1.529 milioane ha de păduri care nu se
aflau în proprietatea statului (Abrudan, 2012).4DFP au propria lor asociaț ie umbrelă naț ională -
Asociaț ia Administratorilor de Păduri din România (www.ocoaleprivate.ro), ce reprezintă ș i face
lobby pentru DFP la nivel naț ional ș i internaț ional.
61. Aceste entităț i ar putea juca un rol important pe piaț a de cherestea / biomasă locală / regională.
Volumul recoltat de PFDs "a fost de peste 5,89 milioane m3 în 2010, aproximativ o treime din masa
de lemn totală recoltată la nivel de ț ară (Abrudan, 2012).
Asociaț iile Forestiere

62. Există câteva asociaț ii regionale/locale de proprietari de păduri precum ș i o asociaț ie naț ională
umbrelă - precum Asociaț ia Română a Proprietarilor de Păduri – APPR (www.appr.org.ro). Rolul
acestora pe piaț a sectorului forestier este însă limitat. Prin lege, proprietarii de păduri private, sunt
persoane juridice care vând lemn (de exemplu, care vând cea mai mare parte a masei tăiate proprii în
mod competitiv prin licitaț ii) clienț ilor (companii de exploatare forestieră sau altor clienț i). La
mijlocul anului 2010, proprietarii mari de păduri private din România (în special investitori privaț i
care au cumpărat terenuri forestiere de la persoane fizice) ș i-au înființ at propria asociaț ie -
Proforest - Asociaț ia Marilor Proprietari de Terenuri din România. Această asociaț ie îș i propune
să joace un rol important de lobby ș i comercial în sectorul forestier românesc.
2.4 Contribuț ia economică a sectorului forestier
4
O mare parte a pădurilor aflate sub administrarea DFP sunt situate în regiunile muntoase ș i deluroase. În consecinț ă,
compoziț ia speciilor din zonă a inclus fag european (37%), stejar (11%), alte foioase (12%), ș i păduri de conifere (40%),
compuse în mare parte din molid norvegian (32%) ș i brad (5%).
63. În ultimii ani, sectorul forestier, inclusiv industria, a contribuit cu între 2,2% ș i 4,5% la produsul
intern brut (PIB) (Abrudan et al, 2009, FAO, 2012). În anul 2006, sectorul de prelucrare primara a
lemnului a contribuit cu 3,5 la sută din PIB, ș i a reprezentat 6 la sută din producț ia sectorului
manufacturier (BERD ș i MADR, 2007). În 2009, sectorul de fabricare a mobilei au reprezentat 1,6
% din PIB-ul României ș i în 2010 (FRD Center, 2011). Potrivit Centrului Român pentru Promovarea
Comerț ului ș i Investiț iilor, cota de export de mobilă în totalul exporturilor româneș ti a fost de
3,86 la sută în 2009 ș i de 3,45 la sută în 2010 (FRD Center, 2011). În 2010, sectorul forestier ș i
industria lemnului au contribuit cu 3,5% din PIB (sursa INS - CON105D), comparativ cu 13,5 %, din
agricultură ș i industria alimentară. În 2011, procentul exporturilor naț ionale din sectorul forestier a
fost de 7 % (comparativ cu 10 % din sectorul de agricultură ș i industria alimentară).
2.4.1 Industria Lemnului

64. România este cunoscută la nivel mondial pentru produsele sale din lemn. Produsele din lemn din
România includ cherestea, cherestea nesortată, celuloză ș i hârtie, ș i panouri ș i furnir ș i mobilier.
Există o tradiț ie îndelungată de producț ie a mobilierului din lemn solid, dintre care unele sunt
mobilier specializat pentru pieț ele străine. Producătorii locali sunt implicaț i în mod activ în acest
sector. Există, de asemenea, mai mulț i investitori autohtoni ș i străini în România. Aceș tia din urmă
includ investitori din Spania, Italia, Germania, Austria ș i Suedia. (Centrul FRD, 2011). În 2011,
existau 12.537 de companii (faț ă de 20.882 în sectorul agricol ș i industria alimentară) (INS, 2011).
Industria primară de prelucrare a lemnului, exclusiv producț ia de mobilă, are aproximativ 7.500 de
companii operaț ionale. Piaț a românească de mobilă este formată din aproximativ 4.000 de
companii, din care doar 100 sunt companii mari. Majoritatea companiilor sunt întreprinderi mici ș i
mijlocii (IMM-uri) (Centrul FRD, 2011). Acest sector este deosebit de atractiv pentru micii
întreprinzători, iar aproximativ 92 la sută din toate companiile de prelucrare a lemnului sunt IMM-uri.
65. Estimările indică faptul că piaț a de mobilier internă, cu o valoare de aproximativ 1 miliard de € în
afaceri pe an, a înregistrat o scădere de 15-20 % în 2010. Acest lucru s-a datorat în special majorării
taxei pe valoarea adăugată (TVA). În acelaș i timp, exporturile de mobilier a înregistrat cele mai mari
cifre din istorie, în 2010. (Centrul FRD, 2011).
Angajare
66. Sectorul forestier este un angajator important, mai ales în zonele rurale. Cifrele, cu toate acestea, au
scăzut de la 235.000 în 2000 la un număr estimat de 142.676 de persoane angajate în mod oficial în
2011 (faț ă de 285.491 în sectorul agricol ș i industria alimentară în anul 2011). În 2008, existau
aproximativ 3.500 de fabrici de mobilier ș i ateliere de lucru care angajează aproximativ 80.000 de
oameni. Numărul mediu total al personalului sub conducerea ANP a fost de 20.905, la începutul
anului 2009.
Localizarea geografică a industriei forestiere

67. Regiunile cele mai bogate de lemn din România sunt nord-est, nord-vest / vest, est, ș i sud-vest.
Producț ia de mobilier din lemn din România se bazează în special pe lemn masiv, placaj, panouri de
lemn, placi din MDF, si furnir din lemn. Regiunea de nord-est este cea mai mare sursă de specii de

conifere, cum ar fi pin, brad, ș i molid. Aceasta are o industrie consolidată, cu mare capacitate atât în
exploatarea lemnului cât ș i în prelucrarea lemnului. Speciile ne-conifere sunt mai importante în
Nord-Vest / Vest ș i Est (stejar ș i cires) ș i Sud-Vest (fag). Dintre aceste trei regiuni, cererea tinde să
fie mai mare în Nord-Vest / Vest, ca urmare a cererii mari la export din ț ările occidentale vecine.
Cererea în sud-vest, care include doar Direcț ia Silvicolă Caraș Severin, este foarte slabă, în ciuda
bunei calităț i a suprafeț elor acoperite cu fag din regiune5.
68. Regiunea Centru ș i Sud au cerere puternică, dar aprovizionare redusă. Fabricile din aceste regiuni se
bazează pe lemn recoltat în altă parte. Regiunea Centru are cea mai mare investiț ie în prelucrarea
lemnului din România, dar are, de asemenea, cea mai mică suprafaț ă de pădure în proprietatea
statului din ț ară, ș i proprietatea asupra pădurii este împărț ită între numeroș i proprietari mici din
cauza retrocedărilor. Acest lucru reduce cererea de lemn din surse locale, pentru că fabricile de
prelucrare preferă să colaboreze cu furnizorii mari, stabili. Regiunea Dunării (unităț ile
administrative Bucureș ti, județ ele Constanta, Dolj, Ialomiț a, Mehedinț i, Olt, Tulcea) are o sursă
importantă de plopi. Există o cerere la export pentru lemn de plop, dar cererea nu este constantă.
Provocări pentru contribuț ia economică a sectorului

69. Cele mai multe analize evidenț iază un potenț ial semnificativ pentru sectorul lemnului în România
fie că este vorba de procesul de fabricaț ie sau de energia din biomasă. Sectorul, cu toate acestea,
importă de asemenea lemn, în ciuda ofertei disponibile în ț ară. Câteva motive pentru care există un
declin în industria de prelucrare a lemnului:
 Slaba accesibilitate: Densitatea medie a drumurilor este de 6,4 m / ha (ș i în scădere din cauza
lipsei de fonduri pentru reabilitare)6. Acest lucru face ca mai mult de 2 milioane de hectare de
păduri să fie, practic, inaccesibile din motive tehnice ș i economice (Banca Mondială, 2011).
Accesibilitatea slabă, de asemenea, are implicaț ii pentru gestionarea suprafeț elor de pădure,
independent de obiectivul de management;
 Tehnologia învechită: tehnologiile continuă să fie depăș ite ș i procesele de producț ie sunt
ineficiente pentru multe firme din sectorul forestier românesc. Acest lucru este valabil mai ales
pentru companiile de exploatare forestieră. Tehnologiile ineficiente de asemenea, reduc sumele
pe care firmele le pot plăti pentru un metru cub de lemn nerecoltat;
 Asociaț iile forestiere slabe: Având în vedere numărul micilor proprietari implicaț i în acest
sector, economiile la scară sunt greu de realizat dacă nu există asociaț ii care funcț ionează bine.
Din motive istorice, micii proprietari au fost reticenț i în a se angaja în asociaț ii. Acest lucru,
totuș i, se schimbă. Există din ce în ce mai multe exemple de asociaț ii de succes din ț ară;
 A existat o explorare limitată de plantaț ii pentru producț ia de biomasă, în contextul unui accent
mai mare pe alte surse de energie regenerabile, în special în Europa, în sens mai larg, ș i
5
Această regiune este uș or populată ș i are salarii ridicate, ca urmare a unei industrii miniere de mare amploare ș i oportunităț i
de tranzacț ionare comercială cu statul vecin Serbia. Limitările pieț ei forț ei de muncă au descurajat dezvoltarea
industriilor de exploatare forestieră ș i de prelucrare a lemnului locale.
6
Acest lucru este cu mult sub nivelul din alte ț ări europene cu topografie similară (Austria 36m/ha, Elveț ia 40m/ha, Franț a
26m/ha, Germania 45 m / ha). (Banca Mondială, 2011)
Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier10
 Formare limitată în zona schimbărilor climatice și de cercetare coordonată
70. Drept urmare, România suferă de supra-capacitate în sectorul primar de prelucrare a lemnului.
Aceasta, cu toate acestea, s-a diminuat în ultimii ani (Banca Mondială, 2011 ).
2.4.2 Energia din biomasă

71. Potenț ialul de biomasă al României este estimat la 88,000 GWh pe an. În 2004, aproximativ 43 %
din potenț ialul biomasei din ț ară a fost exploatat. Totalitatea acestui potenț ial al biomasei a mers
către producerea de energie termică. Căldura generată de biomasa din lemn a fost de aproximativ 54
la sută, iar căldura generată de biomasa agricolă a fost de aproximativ 46 % (BERD, 2011). Cantităț i
mari de lemn de mici dimensiuni sunt obț inute în industria lemnului, dar utilizarea acestui lemn în
scopuri energetice este insuficientă din cauza dificultăț ilor legate de culegere, prelucrare ș i
transport. Lemnul de foc ș i deș eurile agricole reprezintă aproximativ 80 % din totalul deș eurilor.
Aproximativ 66 % din lemnul de foc ș i lemnul de deș euri se află în Carpaț i ș i Subcarpaț i, iar
aproximativ 58 % din deș eurile agricole se află în Câmpia de Sud, Câmpia de Vest, ș i Moldova
(BERD, 2011). Cu toate acestea, studii recente arată că aceste deș euri de lemn sunt resurse viabile
economic. (BERD, 2011)
2.5 Împădurire
72. Terenurile degradate ș i terenurile cu cu potenț ial agricol limitat existente oferă oportunităț i de
împădurire în România. Suprafeț ele de teren agricol care fac obiectul mai multor factori de limitare
din cauza unor factori meteorologici ș i climatică cu efecte adverse, cum ar fi seceta, inundaț iile,
eroziunea sau alunecările de teren, rezervele mici de humus sau livrările reduse de nutrienț i cheie
din sol sunt considerate terenuri cu potenț ial limitat. În fiecare an, astfel de suprafeț e de teren
agricol sunt clasificate ca fiind "de utilitate redusă”, în ciuda măsurilor luate pentru a ameliora
potenț ialul agricol al zonei (de exemplu irigaț ii, îmbunătăț iri funciare ș i utilizarea
îngrăș ămintelor)7. Există o suprafaț ă estimată de 2 milioane ha de astfel de terenuri agricole în
fiecare an. 700.000 ha din această suprafaț ă a fost teren arabil ș i 1.2-1.3 milioane ha sunt păș uni
ș i fâneț uri. (Bohateret, 2012)
2.5.1 Împădurirea terenurilor degradate

73. Rezultatele iniț iale ale studiului Ministerului Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale (MADR, 2012)
privind terenurile degradate relevă o corelaț ie clară între suprafeț ele de teren supuse aridităț ii (în
7
Terenul agricol cu un punctaj de mai jos 25 de puncte în evaluările de calitate ale solului nu este nici de interes economic pentru
agricultură, nici atractiv pentru întreprinderi, deoarece costurile de producț ie depăș esc cu mult orice potenț iale de producț ie
agricolă. Agricultura practicată în astfel de condiț ii nefavorabile ar sărăci populaț ia care foloseș te produse agricole pentru
consumul propriu ș i, de asemenea, ar duce la fragmentarea agriculturii (Bohateret, 2012)

scenariul HADCM3) ș i suprafeț ele cu acoperire cu pădure limitată (figura E, F, G ș i de mai jos8).
MADR a efectuat, de asemenea, un inventar al terenurilor degradate (pentru 16 din cele 41 de
județ e), pentru a proiecta programul naț ional pentru refacerea terenurilor degradate. Inventarul a
constatat că 836.475 ha sunt degradate, din care, aproximativ 115.129 ha sunt potrivite pentru
îmbunătăț ire prin împădurire (MADR, 2012).
Figura E: Indicele de ariditate medie BGI pentru perioada 2011-2020 (scenariu global HADCM3 - ICPA,
2007)
8
Indicele Bagnouls - Gaussen este folosit pentru a estima indicele de ariditate, care este important deoarece acesta este un factor
critic de mediu care afectează evoluț ia vegetaț iei naturale ș i, prin urmare, eroziunea ploii prin luarea în considerare a
precipitaț iilor ș i temperaturii.
Figura F: Indicele de ariditate medie BGI pentru perioada 2070-2080 (scenariu global HADCM3 - ICPA,
2007)
Figura G: Pădure pe județ e (%) (Sursa: Programul naț ional de împădurire, 2012)
2.6 Colectarea datelor din sectorul forestier
74. Un Inventar Naț ional al Pădurilor (RNP) este esenț ial pentru informaț ii cu privire la baza de
resurse. În anul 2008, România a lansat activităț ile de colectare a datelor din teren asociate cu RNP9.
Până la sfârș itul anului 2010, au fost colectate aproximativ 65 % din datele din teren necesare
9
Ultima RNP a fost în 1986.
cuprinzând 28.000 de parcele de pădure. Odată finalizat, RNP va oferi informaț ii cu privire la (a)
valorile curente ș i rata de schimbări asupra cantităț ii ș i calităț ii resurselor forestiere, (b)
distribuț ia spaț ială a terenurilor forestiere, inclusiv dreptul de proprietate, (c) biodiversitatea
forestieră ș i colectările de carbon ș i (d) estimări privind creș terea viitoare (Banca Mondială, 2011).
Constatările iniț iale indică faptul că terenurile cu păduri au crescut (deș i nu au fost prevăzute valori
cantitative specifice).
75. Sectorul forestier din România are o capacitate de cercetare relativ bine stabilită. Cercetarea forestieră
este efectuată de trei entităț i principale - facultăț ile de pădure din universităț i, ANP ș i ICAS.
ICAS are situri de cercetare, iar cercetătorii care examinează problemele ample din acest sector, care
se întind de la politica de cercetare la impactul schimbărilor din condiț ii forestiere pe creș tere a
pădurilor, prezenț a dăunătorilor, ș i munca de pionierat privind impactul asupra înț elegerii
schimbărilor climatice asupra pădurilor ș i măsurile necesare pentru a spori rezistenț a lor.
76. Universităț ile din România efectuează atât modelări ex ante, cât ș i ex post ș i modelare predictivă.
Universităț ile au fost, de asemenea, active în reducerea modelelor de schimbări climatice ș i
examinarea impactului politicii ș i schimbărilor instituț ionale asupra resurselor forestiere (de
exemplu impactul retrocedărilor privind eliminarea CO2 în păduri). ANP compilează ș i analizează
date din pădurile publice ș i private pe care le administrează pentru a informa privind activităț ile
viitoare.
2.7 Noua strategie privind pădurile
77. În noiembrie 2012, Ministerul Delegat al Pădurilor a demarat procesul de elaborare a noii Strategii de
Dezvoltare Forestieră pentru o perioadă de 10 ani. Un proiect de strategie a fost produs în iunie 2013
ș i se aș teaptă finalizarea de consultări finale în 2013. Proiectul strategiei prevede un rol al pădurilor
în atenuarea schimbărilor climatice ș i subliniază măsurile necesare pentru adaptarea pădurilor.
Aceste măsuri includ:
 Creș terea acoperirii forestiere prin împădurirea terenurilor degradate;

 Elaborarea noii metodologii ș tiinț ifice adecvate pentru compensarea proprietarilor de
păduri private;
 Dezvoltarea de noi orientări tehnice pentru gestionarea pădurilor, care reflectă adaptarea la
schimbările climatice;
 Crearea Organismului Naț ional de Silvicultură pentru a supraveghea ș i monitoriza
silvicultura;
 Creș terea accesibilităț ii pădurilor;
 Creș terea investiț iilor în managementul bazinelor hidrografice.
78. Un domeniu în care strategia ar putea fi îmbunătăț ită în continuare este prin luarea în considerare a
aspectelor economice ale sectorului. Acest lucru ar facilita dezvoltarea unei prioritizări realiste ș i, de
asemenea, aplicarea de stimulente de piaț ă ș i în afara pieț ei pentru realizarea obiectivelor
strategiei.

3. SCHIMBĂRILE CLIMATICE Ș I PĂDURILE
79. Proiecț iile privind schimbările climatice indică faptul că, la nivel naț ional, va exista o creș tere 20C
privind media temperaturilor de iarnă ș i peste 30C creș tere a temperaturilor medii de vară. Zonele
din afara arcului carpatic, în special, vor avea temperaturi mai ridicate în timpul iernii, în timp ce
partea de sud ș i sud-est va avea temperaturi mai ridicate în timpul verii. Modelele climatice prevăd,
de asemenea, o frecvenț ă crescută a evenimentelor meteorologice extreme.
80. Precipitaț iile sunt de aș teptat să fie mai abundente pe perioade scurte de timp, ș i în zone mai mici,
ceea ce duce la viituri mai frecvente, ș i, de asemenea, la perioade de secetă mai intense. Deș i
regimul precipitaț iilor este posibil să nu se modifice semnificativ în perioada de iarnă10, va exista o
scădere generală a precipitaț iilor pe timp de vară11. Rata medie zilnică de precipitaț ii pentru
România va scădea cu aproximativ 20 %. Cu toate acestea, predictibilitatea precipitaț iilor va varia
foarte mult de la o regiune la alta, mai ales in estul României. (MMSC, 2012). Împreună cu
inundaț iile, perioadele lungi de secetă produc pierderi economice importante în agricultură,
transporturi ș i furnizarea energiei, gestionarea apelor, sănătate ș i gospodării.
81. Zona afectată de ariditate din România a crescut în ultimele decenii. Zona de sud-est a fost cea mai
expusă la secetă. În anii 2000 ș i 2007, aproape întreg teritoriul ț ării a fost afectat de o secetă
prelungită. România are o strategie naț ională de combatere a secetei, degradării terenurilor ș i
deș ertificării, care include acț iuni ș i măsuri de atenuare a efectelor secetei, precum ș i de
combatere a deș ertificării ș i degradării terenurilor pe termen scurt, mediu ș i lung. Activităț ile au
inclus plantarea de copaci pentru a reduce eroziunea solului ș i restabilirea terenurilor degradate.
3.1 Pădurile ș i îndepărtarea GES ș i emisiile
82. Pădurile sunt importante pentru separarea gazelor cu efect de seră (GES) ș i reducerea emisiilor,
astfel atenuând schimbările climatice. CO2 este unul din nutrienț ii care sunt necesari pentru a crea
produse chimice organice care fac parte din frunze, rădăcini, ș i tulpini. Toate părț ile componente
ale unui arbore conț in carbon, deș i proporț ia de carbon depinde de specie, vârstă, ș i modelul de
creș tere. Cu toate acestea, pe măsură de plantele cresc, mai mult CO2 este convertit în biomasă,
reducând emisiile de dioxid de carbon din atmosferă ș i stocându-l în materia vegetală deasupra ș i
sub pământ. Carbonul este, de asemenea, reț inut în soluri de pădure. Cantitatea de dioxid de carbon
din sol variază în funcț ie de mediul ș i istoria sitului. Carbonul care este eliminat poate fi eliberat
înapoi în atmosferă atunci când vegetaț ia moare, de exemplu din cauza unui incendiu sau prin
degradare treptată ș i descompunere.
10
Excepț ia va implica uș oare creș teri în Nord-Vest ș i scăderi uș oare în sud-vest.
11
Scăderea va fi de până la 40%, în special în sud ș i sud-est.
83. Protocolul de la Kyoto permite anumite îndepărtări de carbon de către pădurile ș i solurile unei
naț iuni - "reduceri de carbon" - să fie calculate ș i reduse din emisii. În medie, pădurile temperate,
cum ar fi cele găsite în Romania stochează aproximativ 168 tC / ha (Gorte, 2009). Vegetaț ia de acest
sistem de pădure reț ine mai mult de o treime. Restul este stocat în mare parte în sol.12
84. Inventarul GES în România (Raportul privind Inventarul Naț ional) din 1989-2011 a menț ionat că
"[i]n 2011, emisiile de GES, fără [utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor, precum ș i
pădurile (UTSUTP)] au scăzut [cu] 54.9% comparativ cu nivelul anului de bază." Atunci când au fost
introduse în UTSUTP, "emisiile nete de GES / excluderi (ț inând cont de emisiile de dioxid de
carbon (CO2)) au scăzut [cu] 61,1 %." (MMSC, 2013). Raportarea detaliată a emisiilor de GES ș i a
absorbț iilor din UTSUTP13 relevă contribuț ia semnificativă a terenurilor forestiere rămase în
reț inerea GES (sau "îndepărtarea" GES), aș a cum arată în tabelul 4.
Tabelul 4: Emisiile de GES nete pentru sectorul UTSUTP, în 1989, 2010 ș i 2011 (sursa MMSC, 2013)
Subcategoriile IPCC Emisii (+) / Reț ineri (-) în Gg

CO2eq
(până în) 2010 2011
1989
5A1. Teren împădurit14 Teren împădurit rămas -18863 -22263 -20384
5A2. Teren transformat în pădure -122 -2498 -3061
5B1. Terenuri de culturi Terenuri de culturi rămas
15
-5784 -2336 -3223
5B2. Teren transformat în teren de culturi -17 18 20
5C1. Pajiș ti rămase Pajiș ti NO NO NO
5C2. Teren transformat în pajiș ti -654 130 118
5D1. Mlaș tini rămase Mlaș tini NO NO NO
12
Proporț ia mai mare de carbon din solurile forestiere temperate faț ă de vegetaț ie este cauzată de ratele de descompunere mai
lente.
13
Estimare a emisiilor ș i a absorbț iilor de GES din UTSUTP respectă metodologia Ghidului din 1996 prezentată în Ghidul
Bune Practici pentru UTSUTP, IPCC, 2003 (MMSC, 2013)
14
Această categorie include: terenuri forestiere sau cele care servesc pentru cultura, producț ia sau administrarea pădurilor,
terenurilor pentru împădurire ș i terenuri neproductive, cuprinzând roci, pante abrupte ș i stâncoase, ravene, râpe,
torenț i, în cazul în care acestea sunt incluse în planificarea silvicolă (pentru o mai bună înț elegere a problemei
vegetaț iei forestiere vă rugăm să verificaț i secț iunea 5A1 Terenuri împădurite si descrierile altor categorii de terenuri,
de exemplu, Păș uni). (MMSC, 2013).
15
Această categorie include: teren arabil, vii, livezi, vii ș i livezi, pepiniere, hamei ș i duzi, păș uni, fâneț e, sere, solarii, sere,
terenuri acoperite cu vegetaț ie forestieră, dacă aceasta nu face parte din fondul forestier, păș uni împădurite, terenuri
ocupate cu construcț ii agro-zootehnice ș i îmbunătăț iri funciare, ferme piscicole, drumuri ș i facilităț i de depozitare
tehnologice

5D2. Teren transformat în mlaș tini -215 -126 -130
5E1. Aș ezări rămase Aș ezări NO NO NO
5E2. Teren transformat în aș ezări 4125 419 410
5F1. Alte terenuri rămase Alte terenuri NO NO NO
5F2. Teren transformat în Alte terenuri -30 789 835
Sursa: MMSC (2013)
85. Emisiile totale de GES din 2011, cu excepț ia eliminării de către absorbanț i, s-au ridicat la
123.345.54 Gg CO2 echivalent (MMSC, 2013). Emisiile de CO2 din UTSUTP (aș a cum se arată în
figura 2), provin în mare măsură din transformarea terenului. Din 1999, există o reducere a emisiilor
totale de CO2 cu aproximativ 30%, în medie, în fiecare an, atunci când UTSUTP este luată în
considerare (a se vedea figura 2). La examinarea schimbarea emisiilor faț ă de anul de bază,
UTSUTP constituie aproximativ 10 % din reducerea totală a emisiilor.
Figura 2 - Diferenț a dintre emisiile de CO2, inclusiv ș i exclusiv UTSUTP (Tone Gg)
250,000.00
CO2 excluding
200,000.00
LULUCF
CO2 including
150,000.00 LULUCF
100,000.00
50,000.00
0.00
1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011
86. Pentru a utiliza pădurile pentru a combate schimbările climatice va fi necesară implementarea de
condiț ii care să ajute la reducerea emisiilor de CO2 ș i reț inerea dioxidului de carbon. Aceasta
include condiț ii pentru plantarea mai multor copaci (prin împădurire sau reîmpădurire) ș i
menț inerea sănătăț ii ș i capacităț ii de rezistenț ă a pădurilor (prin gestionarea durabilă a
pădurilor)
3.2 Impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor
87. Pădurile, ca ș i alte sisteme naturale, sunt afectate de schimbările climatice. Efectele schimbărilor
climatice asupra pădurilor pot reduce contribuț ia pădurilor la atenuarea schimbărilor climatice,
deoarece mai multe dintre efectele schimbărilor climatice reduc rata de creș tere a pădurilor ș i
provoacă degradarea zonelor forestiere. Schimbările climatice determină ș i, în unele cazuri, compun
riscurile biologice pentru păduri. Schimbările climatice, de asemenea, pot accelera degradarea
pădurilor ș i creș te incidenț a incendiilor, ambele ducând la emisii de CO2. Această subsecț iune
descrie câteva dintre efectele schimbărilor climatice ș i variaț iilor climatice asupra pădurilor din
România, pe baza studiilor existente.
Impactul schimbărilor precipitaț iilor ș i temperaturii

88. Modificările proiectate ale precipitaț iilor ș i temperaturii în România sunt de aș teptat pentru a slăbi
în primul rând sistemele forestiere existente ș i a reduce creș terea economică. Modelele ICAS
prevăd o scădere a creș terii cu 30%. Această scădere dramatică a creș terii este probabil să apară
pentru pădurile din zonele de câmpie (ICAS, 2005). În România, aproximativ 1 milion de m3 de
lemn sunt pierdute anual din cauza vântului ș i zăpezii, ș i aproximativ 130.000 ha din zonele
forestiere desemnate de câmpie sunt afectate anual de uscare din cauza deficitului de apă din sol.
Acestor pierderi se adaugă pagubele cauzate de atacurile insectelor. În perioada 1990-2006,
monitorizarea stării de sănătate a pădurilor din România indică faptul că starea de sănătate a pădurilor
a fost slabă în 1991, 2005, ș i 2006. Ț ara a avut păduri cu o stare moderată în 1990, 1992, 1995-
1999, 2000-2004.
89. România a efectuat o cercetare limitată cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor.
Cele cateva studii care sunt disponibile indică faptul că, în dealurile de Nord-Est din România,
secetele grave (din perioada 1999-2000), au declanș at uscarea suprafeț elor de fag în unele zone
vechi (> 100 ani), (aproape) virgine ș i extrem de productive, situate în zone plate cu soluri argiloase
ș i pe pante mici, cu soluri superficiale sau nisipoase. Seceta a fost, de asemenea, asociată cu
dăunători ș i infestarea lemnului. Seceta este considerată a fi avut acelaș i impact asupra bradului
argintiu ș i a provocat o scădere similară (Chira et al., An necunoscut). La câmpie, unde pădurile au
fost, de asemenea, afectate de o secetă severă, există o cercetare limitată cu privire la modul în care
seceta a influenț at distribuț ia speciilor, productivitatea, precum ș i protecț ia ca urmare a
împăduririi scăzute
90. Supravieț uirea speciilor lemnoase este constrânsă de disponibilitatea apei. Seceta prelungită în
timpul sezonului de vegetaț ie poate induce episoade de declin al copacilor pe scară largă (Breda et
al. 2006 citat de Trombik et al., 2013). ICAS (2003) a constatat din datele experț ilor că seceta si
schimbarea regimului hidrologic local au dus la dificultăț i în regenerarea naturală a speciilor
forestiere.
Schimbarea compoziț iei speciilor ș i extinderea pădurilor

91. Trecerea în zonele ecologice adecvate pentru specii are implicaț ii pentru toate eforturile viitoare care
implică plantarea de copaci. Când speciile de arbori sunt plantate în afara zonelor lor naturale, acestea
sunt mult mai sensibile la factorii biotici negativi - dăunători, lipsa apei, ș i aș a mai departe (vezi
mai jos secț iunea privind infestările cu dăunători). În munț i, pădurile invadează păș unile. Procesul
este determinat de specii noi, dar ș i de specii cum ar fi molidul norvegian. În partea de sud a ț ării,
specii străine invadează pădurile naturale - de exemplu, Rosa canina ș i salcâmul
(Robiniapseudacacia). Speciile non - native, de asemenea, invadează pădurile naturale în regiunea de
câmpie.
92. Trombik et al., (2013) a folosit un ansamblu de scenarii privind schimbările climatice pentru a evalua
modul în care schimbările climatice vor afecta distribuț ia anumitor specii în Carpaț i. Ei au
descoperit că modificările preconizate de temperatură ș i precipitaț ii în Carpaț i ar provoca
speciilor, cum ar fi fagul, pierderea rezistenț ei lor competitive în Carpaț ilor Orientali periferici care
se încadrează în graniț ele României. Mortalitatea la fag a fost probabilă să apară în Podiș ul
Transilvaniei, unde fagul apare marginal. Condiț iile climatice pentru fag se preconizează să se
agraveze substanț ial în viitorul îndepărtat. Condiț iile care au ca rezultat mortalitatea la fag pot să
apară în zone mari acoperite cu fag din România. Deș i mai multe modele climatice prezic declinul
fagului, există o mare incertitudine la modelele care prezic mortalitatea la fag. Cealaltă situaț ie care
apare este că copacii în munț ii invadează păș uni, în special cu molid norvegian.
93. În zonele protejate, schimbările climatice sunt, de asemenea, de aș teptat să provoace migrarea
speciilor în zone cu temperatură ș i precipitaț ii mai favorabile. Studiile indică faptul că specii
invazive concurente, care sunt de multe ori mult mai adaptate la noul climat se vor dezvolta,
modificând ecosistemul. Apariț ia unor astfel de miș cări ar putea modifica habitatul ș i ansamblul
speciilor în anumite zone protejate, mai degrabă decât păstrarea sistemelor pe care iniț ial au fost
concepute să le protejeze.
Creș terea infestării cu dăunători

94. Unul dintre principalii dăunători este gândacul de scoarț ă. A existat o creș tere a focarelor
gândacului de scoarț ă în Europa, la altitudini ș i latitudini mai mari, acolo unde există condiț ii de
temperatură favorabile (Hlásny & Turčáni , 2009). Au fost raportate noi specii de dăunători, în timp
ce unele dintre speciile existente au devenit mai agresive. Dăunătorii afectează specii valoroase din
punct de vedere economic, cum ar fi arț arul, suprafeț ele de molid (în afara arealului lor natural),
arinul, frasinul, salcâmul, ș i stejarul. Acest lucru poate avea un impact major asupra stabilităț ii
ecosistemelor forestiere (Lange et al, 2006), ș i poate creș te suprafaț a pădurilor afectate ș i numărul
de arbori uciș i, crescând probabilitatea emisiilor de CO2. De asemenea, este posibil ca gândacii de
scoarț ă să devină mai rezistenț i la tratament la altitudini ș i latitudini mai mari.
95. Ipsduplicatus, un alt gândac de scoarț ă, înregistrat iniț ial în 1948, este prezent astăzi în aproape
toate pădurile din România care au molid norvegian ș i sunt situate la mai jos de 1000 m altitudine
(Duduman et al, 2011a). Numărul de arbori atacaț i crescut semnificativ după 2002-2004, ajungând
la un nivel de 50.000 de copaci infestaț i pe an în perioada 2007-2009 (Olenici et al., 2011).
Aproximativ 47.000 m3 de copaci au fost infestaț i cu gândacul pe parcursul perioadei 2002-2009
(Olenici et al., 2011). În august 2012 rapoartele au indicat că peste 100.000 de copaci au fost
infestaț i în timpul sezonului de creș tere curent. Atacurile manifesta numai în zonele cu molid la
altitudini sub arealul lor natural distributiv, după episoade de secetă în zonă, ș i în zone foarte dense
care nu pot fi rărite datorită potenț ialului de prezenț ă a vânturilor.

Uscarea arealului ș i a speciilor
96. ICAS (2003) a constatat uscarea plopului ș i salciei în pajiș ti (chiar ș i în cazul în care există
investiț ii pentru a furniza apă în mod adecvat). Fenomenul de uscare a stejarilor a fost raportat cu o
frecvenț ă mai mare decât în deceniul anterior. Uscarea salcâmului, de asemenea, are loc în partea de
sud ș i partea de est a ț ării. Au fost raportate fenomene de uscare la stejari pe parcursul mai multor
perioade de timp. Cel mai recent16 val de uscare a stejarului din România a afectat, de asemenea,
specii care sunt considerate a fi rezistente la fenomene: Quercusfrainetto. Un studiu asupra fagului a
constatat că defolierea medie a crescut de la 29% la 42 % odată ce efectul distrugător al fenomenelor
de uscare a avut loc între 2001-2004 (Chira et al., 2005).
Schimbarea productivităț ii arealelor (scăderea de creș tere anuală)

97. Diferite scenarii de creș tere (JABOWA III), bazate pe scenarii de schimbări climatice elaborate de
Institutul Naț ional de Meteorologie (INM), arată o reducere de până la 30 % a populaț iei de copaci
ș i o scădere a creș terii, în special pentru păduri din zonele de câmpie (ICAS, 2005). Badea ș i
Neagu (2010) a constatat că există o creș tere medie anuală diferită ca volum între diferite specii de
arbori din România, care ar putea fi explicate prin condiț iile de vegetaț ie, climă ș i sit. De
asemenea, ei au descoperit că, pentru copacii sănătoș i, au existat valori mai mari de creș tere anuală
în volum decât copacii mai deterioraț i. Diferenț a a variat de la 0.09m3/an/ha pentru stejar ș i
6.44m3/an/ha pentru fag. Valoarea volumului de pierderi de creș tere (%), din cauza deteriorării a
fost între 1-12 %, pentru perioada de 10 ani. În cazul în care s-a presupus că între 90-100 % dintre
copaci sunt afectaț i de factori biotici ș i abiotici, pierderea medie de creș tere ar creș te la 40-45 %
(Badea ș i Neagu, 2010).
Incendii forestiere
98. Un raport recent al Inspectoratului General de Control de Urgenț ă prevede că statisticile privind
incidentele cu incendiu arată că incendiile forestiere nu au reprezentat un risc ridicat în România.
Factori antropici ș i condiț iile climatice în schimbare, cu toate acestea, ar putea creș te incidenț a
incendiilor. Din analiza cauzelor, rezultatele arată fără echivoc că incendiile cu cauze naturale ș i
accidentale reprezintă aproximativ 2 % din toate incendiile forestiere. Cauzele antropice, după
retrocedarea terenurilor forestiere, sunt mai semnificative. În 2012, arderea vegetaț iei de pe păș uni
a fost principala cauza a incendiilor forestiere (572 incendii la aproximativ 4397 ha), cele mai multe
incendii de pădure au avut loc în pădurile de lângă păș uni în zonele de câmpie ș i de deal. În
urmatorii cinci ani, schimbările climatice vor afecta sudul ș i estul României, ș i aceste zone vor fi
expuse la incendiile forestiere din cauza unei temperaturi mai ridicate ș i a scăderii precipitaț iilor.
Costul anual estimat este de 200.000 €.
Impactul asupra biodiversităț ii

99. Schimbările climatice ar putea fi o ameninț are pentru biodiversitatea din România în următoarele
moduri (2):
16
Perioadele au fost 1910-1914, 1937-1943, 1947-1949, 1955-1961, 1980-1990
 modificări ale comportamentului speciilor, ca urmare a stresului indus asupra capacităț ii lor de
adaptare17;
 modificarea distribuț iei ș i compoziț iei habitatelor ca urmare a modificării structurii speciilor;
 creș terea speciilor exotice la nivelul habitatelor naturale actuale ș i creș terea potenț ialului lor
de a deveni invazive;
 modificarea distribuț iei ecosistemelor specifice zonelor umede, cu posibila limitare până la
dispariț ie;
 schimbări în ecosistemele acvatice de apă dulce ș i marine generate de încălzirea apei ș i
creș terea nivelului mării;
 dispariț ia anumitor specii de floră ș i faună.
(Sursa: http://www.climateadaptation.eu/romania/biodiversity/ (vizualizat, 2013))
100. Cercetările arată că interacț iunea dintre specii (de exemplu, între speciile de prădători ș i pradă
sau insecte ș i specii de plante gazdă) sunt importante pentru supravieț uirea lor la un anumit punct
ș i ar putea afecta, de asemenea, variabilitatea lor. Acesta din urmă este adevărat atunci când speciile
co-prezente nu reacț ionează în mod necesar într-un mod similar cu schimbarea globală, cu
consecinț e importante la scară ecologică ș i evolutivă în timp (Schweiger et al , 2008 - .
http://www.esajournals.org/doi/ abs/10.1890/07-1748.1 ) .
3.3 Adaptarea pădurilor la schimbările climatice
101. În faț a schimbărilor climatice, administratorii de păduri trebuie să aleagă abordările de

management adecvate pentru menț inerea ș i creș terea serviciilor de ecosistem din păduri.
Reducerea vulnerabilităț ii ecosistemelor forestiere necesită reducerea expunerii pădurilor la
schimbările climatice ș i scăderea sensibilităț ii lor la schimbările climatice. Prima poate implica
practici de management care includ arderea controlată, reducerea încărcării de combustibil forestier,
precum ș i pregătirea pentru condiț ii meteorologice extreme. Cea din urmă poate solicita plantarea
de specii mai rezistente sau reducerea stresului apei. Practicile de management, cum ar fi exploatarea
forestieră cu impact redus sau reducerea suprafeț elor suprapopulate pot creș te, de asemenea,
capacitatea de rezistenț ă a pădurilor. Aceste măsuri pot fi puse în aplicare prin intermediul
gestionării durabile a pădurilor.
102. Măsurile de adaptare trebuie să se bazeze pe progresul de cercetare ș tiinț ifică ș i tehnologică,
care susț in dezvoltarea durabilă a pădurilor, ț inând cont de contextul de mediu ș i socio -
economic. Aceste măsuri trebuie să fie, de asemenea, însoț ite de o monitorizare adecvată a stării de
sănătate a pădurilor, precum ș i a dezvoltării lor. În prezent există informaț ii limitate cu privire la
cerinț ele de adaptare pentru pădurile României.
17
Capacitatea de adaptare ar putea include perioade mai scurte de hibernare, modificarea fiziologiei comportamentale a
animalelor ca urmare a stresului hidric ș i termic sau stresului datorat radiaț iilor solare; imposibilitatea de a asigura
condiț iile de transpiraț ie la nivele fiziologice normale, influenț e negative ireversibile asupra speciilor migratoare,
perturbarea evapo -transpiraț iei plantelor, schimbări esenț iale în rizosfera plantelor care ar putea duce la dispariț ia lor.
103. Este necesară cuantificarea efectului schimbărilor climatice (inclusiv a evenimentelor extreme)
asupra pădurilor ș i evaluarea pagubelor potenț iale. O astfel de evaluare va necesita date tehnice ș i
capacităț i de monitorizare care în prezent sunt limitate în România. În funcț ie de rezultatele unei
astfel de evaluări, pot fi identificate măsuri corespunzătoare. O măsură potenț ială de adaptare ar fi să
se intensifice de reîmpădurirea. Acest lucru ar ajuta la menț inerea ecosistemelor forestiere, oferind
în acelaș i timp beneficii comune, cum ar fi eroziunea redusă a solului, prevenirea alunecărilor de
teren ș i inundaț ii reduse. Aceste măsuri ar fi, de asemenea, favorabile pentru turismul din România.
Pădurile ar trebui să fie populate cu specii mai puț in vulnerabile de arbori (de exemplu fag în zonele
montane joase). Speciile de copaci rezistente la schimbări climatice ar trebui să fie, de asemenea,
rezistente la noi tipuri de dăunători.
3.4 Pădurile ș i adaptarea la schimbările climatice
104. Pădurile sunt importante în strategiile de adaptare bazate pe ecosisteme pentru alte sectoare, cum ar
fi agricultura (a se vedea figura 3). Impactul schimbărilor climatice (pe termen mediu ș i lung), de
asemenea, indică necesitatea de adaptare a pădurilor la schimbările climatice.
Figura 3: Păduri pentru adaptare, adaptarea pentru păduri
Sursa: Locatelli, 2011.
105. Studiile efectuate de Economia Ecosistemelor ș i a Biodiversităț ii (EEB) ilustrează beneficiile

economice de adaptare bazate pe ecosisteme, inclusiv utilizarea pădurilor pentru adaptare.
Operaț ionalizarea acestui concept este în creș tere, deș i este nevoie de cercetări suplimentare pentru
a înț elege mai bine beneficiile de adaptare. Exemple din ț ări precum Germania, Marea Britanie,
Belgia ș i indică beneficii clare pentru ecosisteme, dar oferă mai puț ine discuț ii privind adaptarea.
106. În România, pădurile oferă beneficii de ecosistem pentru peisajele agricole. Ivan (2012) a
identificat perdelele forestiere ca furnizând beneficii de rezistenț ă la schimbările climatice în
sistemele agricole. Aceste beneficii includ:

 Condiț iile microclimatice îmbunătăț ite de creș tere pentru dezvoltarea protecț iei culturilor
agricole, până la o distanț ă de 25 de ori înălț imea perdelei în zona de protecț ie ș i de 5 ori în
zona expusă, ca urmare a reducerii vitezei vântului cu 31-55 % în zona de protecț ie ș i 10 -15 %
în cea expusă
 Răspândirea redusă a temperaturilor diurne ale aerului în zona de recoltare cu 1 - 40C ș i a celor
anual cu 1 - 20C
 Umiditate crescută ș i nivelul de ionizare a aerului la nivelul solului, care îmbunătăț eș te
fertilitatea solului ș i pH-ul
 Reducerea profunzimii ș i duratei de îngheț , ș i evapotranspiraț ie scăzută
 Reț inerea GES - se estimează a reț ine 40 tCO2e/ha/an de dioxid de carbon
107. Ivan (2012) a constatat că perdelele forestiere oferă cea mai bună protecț ie pentru culturi agricole,
atunci când speciile primare utilizate ating o înălț ime de 15 - 20m. Protecț ia suplimentară ș i
creș terea biodiversităț ii rezultă atunci când centurile de pădure includ specii secundare la înălț imi
între 6 - 10m ș i arbuș ti la 1 - 5m înălț ime. Beneficiile perdelelor forestiere sunt maxime în jurul
vârstei de 10 ani, dar agricultorii pot beneficia, de asemenea, de beneficii de-a lungul timpului acestea
sunt stabilite.
108. Culturile agricole adecvate pentru cultivare cu perdele forestiere includ cereale, soia , floarea-
soarelui, legume, meslin, alte specii furajere ș i culturi horticole. Albu Anca et al (2010) a constatat
că, din cauza evapotranspiraț iei scăzute, producț ia de cereale în zona protejată de perdele forestiere
a fost mai mare cu aproximativ 20%, chiar dacă perdeaua forestieră reduce arealul agricol. Această
constatare confirmă rezultatele Nesu (1999), conform căreia în câmpiile ș i suprafaț a agricolă,
perdeaua forestieră de 15 m înălț ime a crescut producț ia pentru diverse culturi - 17 % la grâu, 13 %
la lucerna verde, 12 % din boabe de soia. Pe lângă creș terea productivităț ii culturilor agricole,
perdele forestiere pot proteja, de asemenea, drumurile ș i căile ferate adiacente perdelelor, deoarece
acestea diminuează pagubele produse de zăpezile extreme iarna.
109. În 1986, perdelele forestiere au acoperit aproximativ 9300 ha de teren agricol. În 2009, această
suprafaț ă a scăzut la aproximativ 1.400 ha. Perdele forestiere sunt cunoscute a avea un efect pozitiv
asupra producț iei agricole.

4. REZULTATUL DIFERITELOR SCENARII DE GESTIONARE A
PĂDURILOR ASUPRA EMISIILOR DE GES
110. Abordările de gestionare a pădurilor influenț ează emisiile de GES nete din sector datorită
influenț ei sale asupra creș terii, extracț iei ș i sănătăț ii pădurii. . Există diferite modele ș i abordări
pentru evaluarea rezultatului scenariilor viitoare. Această secț iune prezintă rezultatele din eforturile
naț ionale de modelare ș i compară constatările cu modelele ș i rezultatele internaț ionale.
4.1 Rezultate eforturilor naț ionale de modelare
111. Centrul Comisiei Europene de Cercetări Comune (CCC) ș i ICAS din 2012 a realizat un set de
studii care au stimulat dinamica stocurilor de dioxid de carbon din ecosistemele forestiere, în
conformitate cu Protocolul de la Kyoto (care are în vedere carbonul din subsol ș i de suprafaț ă din
biomasă, gunoi, lemn mort ș i carbon organic stocat în sol) pentru a examina diferite scenarii de
gestionare a resurselor forestiere. Primul studiu, realizat de CCC, face o analiză de sensibilitate de 20
% din activitate ca scenariu obiș nuit.18
112. În cadrul scenariului activităț ii obiș nuite ș i ipotezelor utilizate în modelarea CCC, este de
aș teptat ca suprafeț e mari de pădure se fie transferate de la clasele de vârstă de mijloc (21-40 ș i 41-
60), la clase de vârstă pre - recoltare ș i recoltare (61 - 80, 81-100 ș i peste 101), ș i zona de clase de
vârstă mai mare va creș te. Trecerea copacilor la clase de vârstă mai mari va însemna, de asemenea, o
capacitate scăzută de captare a CO2. În conformitate cu prezentele norme de gestionare a pădurilor,
prin urmare, va exista o scădere lentă a diminuării dioxidului de carbon pentru perioada 2013-2020.
Studiul arată că o scădere bruscă a reducerii dioxidului de carbon (în perioada 2013-2020) s-ar putea
întâmpla în cazul în care au avut loc următoarele:
 Revizuirea reglementărilor care dictează planificarea gestionării pădurilor ș i recoltarea lemnului

(acestea sunt denumite ulterior norme tehnice)
 Investiț ii pe scară largă în infrastructura pădurii
 Perturbări naturale de mare amploare care ar putea implica tăieri concentrate mai mari în unii ani
113. Modelul CCC a fost calibrat folosind date istorice ș i au fost estimate emisiile medii ș i excluderea
din gestionarea pădurilor (a se vedea tabelul 5). Proiecț iile au arătat că zonele forestiere
semnificative vor părăsi clasele de vârstă mijlocie ș i vor trece în clasele de pre-recoltare ș i de
recoltare, crescând zona din categoriile de vârstă superioare. Acest lucru va determina o reducere a
suprafeț ei pădurilor României (deoarece creș terea economică, ș i ,prin urmare, reț inerea
18
Studiul CCC utilizează G4M (de la Institutul Internaț ional pentru Analiza Sistemelor Aplicate) ș i Modelul Scenariului
European de Informare Forestieră (MSEIF) (de la Institutul European Forest, EFI) care au fost folosite pentru proiecț ia emisiilor
ș i absorbț iilor din gestionarea pădurilor. Cererea economică a fost proiectată folosind Modelul de Management Global al
Biosferei (GLOBIOM) ș i modelul de biomasă PRIMES. Una dintre ipoteze este că toate pădurile sunt în curs de management.

carbonului, scad odată cu vârsta). Pe măsură ce termenul pentru proiecț ii sunt extinse din (care se
justifică, având în vedere vârsta de recoltare a unor specii naturale), diferenț a dintre media emisiilor
pe an scade. (CCC, 2012)
Tabelul 5: Emisiile ș i absorbț iile din gestionarea pădurilor estimate prin modelare CCC
Scenariu Emisii medii 2013-2020 (Gg CO2e)
Activitatea obiș nuită (media calibrată a modelelor) -28044
+ 20% nivelul de recoltare (analiza de sensibilitate) -25099
-20% nivelul de recoltare (analiza de sensibilitate) -31142
114. Al doilea studiu, efectuat de ICAS, analizează proiecț iile emisiilor de GES pentru 2015-2030 sub
trei scenarii -
 Scenariul 1 (S1): presupune practicile actuale de gestionare a managementului resurselor pentru toate
tipurile de terenuri. Acest scenariu include, de asemenea, împădurirea a 2000 ha anual. Estimarea se
bazează pe o medie între valorile maxime ș i minime în ani consecutivi.
 Scenariul 2 (S2): măsuri de îmbunătăț ire a utilizării terenurilor (prin creș terea recoltei anuale de
lemn la nivelurile de dinainte de 1989 (când a existat o exploatare forestieră excesivă ș i nivelurile
anuale admise de extracț ie au fost în mod constant depăș ite cu 15-30 % (Bohateret, 2012),
împădurirea terenurilor degradate la 5000ha/an (aceasta va include re-cultivarea vegetaț iei ș i
perdelelor forestiere (2012-2030) ș i punerea în aplicare a practicilor de "ne-cultivare" pentru 30%
din terenul arabil în rotaț ie pe an, ș i
 Scenariul 3 (S3): măsuri de îmbunătăț ire a utilizării terenurilor ș i stimulente financiare
suplimentare pentru servicii publice pentru produse specifice (Acesta va include măsuri de creș tere
anuală a recoltării lemnului la nivelurile de dinainte de 1989, prin intensificarea gestionării pădurilor,
împădurirea terenurilor degradate la o rată de 10.000 ha anual (inclusiv perdele de refacere a
vegetaț iei ș i forestiere), crearea de biomasă lemnoasă din culturile cu creș tere rapidă (la o rată de
5000ha/an), punerea în aplicare a practicilor de "ne-cultivare" pentru 40 % din suprafaț a de teren
arabil (în rotaț ie) pe an, în perioada 2015-2030, ș i creș terea ariei protejate de conservare a naturii
ș i biodiversităț ii).
115. Acest studiu încheie prin faptul că, pentru intervalul de timp luat în considerare (2015-2030)
cantitatea de reduceri de CO2 este cea mai mare în S1 (de exemplu, are o valoare negativă mai mare).

Prin contrast, sub S2 ș i S3 mai puț in CO2 este eliminat în fiecare an, astfel încât valoarea este o
valoare negativă mai mică19 (a se vedea figura 4).
Figura 4: Reprezentarea grafică a rezultatelor de modelare (axa y este Gg CO2e) - sursă ICAS
0
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014
2016
2018
2020
2022
2024
2026
2028
2030
-5000
-10000
-15000
-20000
-25000
-30000
-35000
Total S1 (Ref) Total S2 Total S3
116. O scădere a nivelului de CO2 eliminat este caracteristică în toate cele trei scenarii. Scăderea este
însă mai mică sub S1 (de exemplu reducerea valorii numărului negativ este cea mai mică). Cauza
pentru scăderea din S1 este îmbătrânirea pădurilor netăiate care reț in CO2 cu un ritm mai lent, iar
stocul de puieț i de înlocuire a suprafeț elor tăiate are iniț ial o absorbț ie scăzută de CO2. S2 ș i S3
duc la niveluri mai scăzute de îndepărtare a CO2 din cauza ipotezei că vor creș te cantităț ile
recoltate în anii următori până la nivelul de recoltare de dinainte de 1989. Experț ii au indicat faptul
că pe măsură ce copacii tineri cresc, va avea loc o creș tere a reț inerii CO2 când suprafeț ele vor
avea aproximativ 40 de ani - în jurul valorii de 2050-2060. Cantitatea anuală de reț ineri de CO2
pentru S2 ș i S3 va creș te apoi în comparaț ie cu S1.
117. Modelul ICAS adaugă, de asemenea, conversia terenurilor forestiere (prin împădurire) pentru
fiecare dintre cele trei scenarii. Împădurirea ar duce la o sumă anuală mai mare de îndepărtare a CO2.
În S2 ș i S3, creș terea ar fi de 10 % ș i respectiv 25% comparativ cu S1 (a se vedea figura 5).
Figura 5: Reprezentarea grafică a îndepărtării de CO2 din terenuri convertit la pădure in cele trei scenarii
(axa y este în Gg CO2e)
19
Atât acest lucru cât ș i modelul anterior bazat pe datele RNP din 1985 ș i experț ii au avut preocupări în ceea ce priveș te
acurateț ea estimărilor de îndepărtare a emisiilor de CO2. Noile date din inventarul nou nu au fost utilizate deoarece
inventarul nu este încă finalizat. Mai mult decât atât, modelarea emisiilor de GES necesită al doilea ciclu de măsurători
pentru a obț ine valorile crescătoare.
0
-1000
-2000
-3000
-4000
-5000
-6000
S3 (2) S2 (2) S1
118. Pe scurt, modelul ICAS ș i modelul JCA previzionează că menț inerea scenariului actual este un
obiectiv preferat pe termen scurt. Concluzia este contrar anti-intuitivă la examinarea potenț ialului
pentru îndepărtarea CO2 în zonele cu arbori tineri (menț ionate mai jos).
4.2 Compararea modelelor naț ionale cu scenariile internaț ionale
119. Analiza din Nabuurs et al. (2007) ș i curbele de creș tere din Kinderman et al. (2013) indică faptul
că management intensiv al pădurilor ș i creș terea recoltării durabile a lemnului pot creș te nivelul de
CO2 reț inut, comparativ cu menț inerea suprafeț elor de pădure (vezi Figura 6 ș i Figura 7).
Dovezile generale susț in faptul că, dacă pădurile nu sunt rărite ș i rămân ne-gestionate, atunci
copacii mai maturi, pe măsură ce creș terea acestora încetineș te, umbresc excesiv ș i suprimă pomii
mai tineri ș i mai viguroș i.

Figura 6: Curbele de creș tere pentru regiunea centrală a Europei cu modelul Picus (Kinderman et al.,
2013)
Figura 7: Rezumatul generalizat al opț iunilor din sectorul forestier ș i tipul ș i calendarul de efectele
asupra stocurilor de dioxid de carbon ș i calendarul de costuri (Nabuurs et al., 2007)

120. În concordanț ă cu Nabuurs et al. (2007) ș i Kinderman et al. (2013) constatările, creș terea
recoltării în România pentru reducerea anuală admisibilă ar trebui să fie pozitivă, mai ales atunci când
se analizează sporul mediu de carbon reț inut, atunci când copacii sunt în creș tere. Modelarea
realizată de JCA ș i ICAS arată că situaț ia inversă este adevărată pe baza premisei că puieț ii care
înlocuiesc suprafeț ele tăiate au iniț ial o absorbț ie scăzută de CO2.
121. CO2 total eliminat pe ha poate fi redus la un stadiu incipient. Cu toate acestea, rata cu care pădurea
este în creș tere ș i, prin urmare, rata de absorbț ie a CO2 ar trebui să fie mai mare când suprafaț a
împădurită este tânără, cu excepț ia, probabil, a primilor doi sau trei ani. Pe baza acestui
raț ionament, creș terea intensităț ii managementului ar trebui să conducă într-o proporț ie mai mare
la eliminarea arborilor mai în vârstă ș i la o intensitate mai mare a despăduririi. În timp ce o mai mare
rărire a suprafeț elor tinere poate să nu crească creș terea generală a suprafeț ei, creș terea este apoi
concentrată pe copacii rămaș i, ș i carbonul a fost eliminat prin rărire ș i este utilizat pentru alt
procedeu benefic pentru carbon (de exemplu lemne de foc, care înlocuiesc utilizarea de combustibili
fosili, sau este stocat in PAL sau hârtie).
122. O posibilă explicaț ie pentru această discrepanț ă ar putea fi că există o distribuț ie uș or

asimetrică a categoriei de vârstă. Acest lucru poate fi tratat atât prin tăierile excesive în unii ani ș i
tăierile insuficiente în alț i ani. Ș i implicarea potenț ială a unei astfel de abordări în îndepărtarea
CO2 ar trebui să fie explorată atunci când ICAS revizitează modelul.
123. Scenariile prezentate în această secț iune nu includ păduri de protecț ie. Gestionarea durabilă a
pădurilor protejate, cu toate acestea, ar mări potenț ialul de îndepărtare a CO2 al pădurilor, din cauza
creș terii lor ș i rezistenț ei la factorii biotici ș i variabilitatea climei. Creș terea eliminării emisiilor
de CO2 poate fi mai mică decât cea găsită în pădurile de producț ie administrate în mod activ, din
cauza clasei de vârstă a arborilor din zonele protejate.

5. CONDIȚ II NECESARE PENTRU CA PĂDURILE SĂ CONTRIBUIE
LA ATENUAREA Ș I ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE
124. Pădurile pot contribui la atenuarea schimbărilor climatice ș i, de asemenea, pot fi afectate de
schimbările climatice (aș a cum este descris în secț iunea 3 ș i 4). Există mai multe condiț ii
necesare care permit încurajarea opț iunilor fără regrete din sectorul forestier - sau măsuri de
adaptare, care au, de asemenea, beneficii de atenuare. Această secț iune descrie pe scurt câteva dintre
principalele constrângeri pentru gestionarea durabilă a pădurilor ș i prezintă câteva acț iuni pentru
abordarea acestor constrângeri. Secț iunea oferă baza pentru evaluarea gradului de adecvare a
măsurilor din sectorul forestier aferente, propuse de Guvernul României pentru PNDR ș i
Infrastructura POS (care include măsuri privind mediul). Deș i nu reprezintă punctul central al acestei
secț iuni, coordonarea între sectoare este o condiț ie cheie adecvată. Acesta din urmă permite
sectorului să maximizeze sinergiile dintre ele. Deș i este condiț ie a cărei implementare reprezintă o
provocare, există sectoare cu care coordonarea va fi fundamentală. Pentru sectorul forestier, un sector
cheie pentru coordonare este agricultura. Alte sectoare importante includ energia, infrastructura ș i
apă.
125. Pentru a pune în aplicare oricare dintre scenariile descrise în secț iunea 4 ș i asigura menț inerea
pe termen lung a sănătăț ii pădurilor, gestionarea durabilă trebuie să apară atât pe terenurile forestiere
de stat cât ș i pe cele private. Proprietarii privaț i vor trebui să beneficieze de sprijinul necesar
pentru a se conforma cerinț elor, inclusiv servicii tehnice, pieț e ș i infrastructură. Multe dintre
acestea vor necesita investiț ii publice sau sprijin financiar în vederea atenuării costurilor iniț iale.
Aș a cum s-a constatat în analiza funcț ională a sectorului forestier (Banca Mondială, 2011), "sunt
necesare măsuri de gestionare active pentru a asigura nu numai menț inerea pădurii ca un tip de
ecosistem, dar mai ales conservarea unui anumit tip de pădure".
126. În România, managementul durabil sensibil la climă al producț iei ș i protecț iei va necesita
soluț ionarea constrângerilor existente în ce priveș te tehnologia, infrastructura, cunoaș terea,
cercetarea, precum ș i alte condiț ii necesare (aceleaș i constrângeri care au fost descrise mai sus).
Investiț iile suplimentare în împădurire ar permite Guvernului României să crească recoltarea în
pădurea de producț ie pentru AAC minimizând în acelaș i timp orice reducere asociată în reț inerea
emisiilor de CO2.
5.1 Planuri de management pentru păduri
127. În România, managementul pădurilor trebuie să respecte cerinț ele normelor legale ș i parametrii
tehnici, indiferent de dimensiunea pădurii, tipul de pădure, sau de situaț ia proprietăț ii lor. Planurile
de gestionare a pădurilor (PGP), valabile pentru o perioadă de 10 ani, sunt elaborate pentru fiecare
suprafaț ă de pădure ș i specifică prescripț iile de management pentru suprafaț a respectivă.
Provocarea impusă de această cerinț ă este că PGP pe terenuri private trebuie să fie pregătite de către
firme specializate de planificare a gestionării pădurilor. Direcț ia Generală pentru Păduri din cadrul

Ministerului Delegat al Pădurilor, de asemenea, trebuie să aprobe planurile de management, iar
conformitatea cu planul de management este obligatorie. Orice modificare a PGP este obligatoriu să
fie bine fundamentată ș i să se supună unei proceduri complicate ș i birocratice înainte de a fi
acceptată.
128. Există aproximativ 1 milion de ha de pădure (aproximativ 15 % din suprafaț a totală de pădure),
fără planuri de management. Se presupune că majoritatea acestora sunt păduri deț inute de micii
proprietari din cauza cheltuielilor de conformitate cu cerinț ele politicii de planificare a
managementului forestier. Deș i în ansamblu arealul nu reprezintă o parte semnificativă a terenurilor
forestiere, aceste parcele sunt împrăș tiate în întregul ecosistem forestier, generând fragmentare.
129. O altă constrângere, în cazul în care planurile de management sunt disponibile mai ales pentru
terenurile forestiere de stat, este lipsa de resurse pentru aprobarea ș i punerea în aplicare ulterioară a
acestora. Există 272 de planuri de management pentru ariile protejate, din care numai cinci au fost
aprobate.
5.1.1 Provocări ș i oportunităț i pentru gestionarea arealelor de producț ie
Norme tehnice depăș ite

130. România are un cadru de reglementare a pădurilor cuprinzător, ce include normele tehnice care
reglementează compoziț iile, schemele ș i tehnologiile de regenerare a pădurilor (denumite în
continuare norme tehnice). Normele naț ionale de gestionare a pădurilor ș i practicile forestiere sunt
în esenț ă moș teniri din trecut. Ele sunt o provocare de implementare în conformitate cu noua
realitate a diverselor tipuri de proprietate asupra pădurii ș i unei economii dinamice (Stancioiu et al,
2010, conform celor citate de Banca Mondială, 2011). Cadrul de reglementare extins, considerat
excesiv de către mulț i (Savcor Indufor 2006 citat de Banca Mondială, 2011) este un tip foarte
prescriptiv de regim de gestionare a pădurilor, cu o încredere excesivă asupra normelor tehnice, spre
deosebire de reglementările de orientare generale care permit flexibilitate ș i inovaț ie ș i care
formează în prezent un element tot mai pregnant de bune practici forestiere (BFP) la nivel mondial.
131. Normele tehnice trebuie să fie revizuite pentru a fi mai flexibile ș i a permite implementările în
gestionarea pădurilor, care ajută la atenuarea ș i adaptarea la schimbările climatice. Norma revizuită
reflectă mai bine progresele în gestionarea pădurilor, operaț iunile forestiere ș i tehnologiile asociate
(de exemplu tehnologia de pepiniere, de calitate a seminț elor, de manipulare ș i cultivare a plantelor
ș i sitului) (Banca Mondială, 2011), ș i cunoș tinț elor privind schimbările climatice ș i impactul
acestora asupra pădurilor. De exemplu, normele ar trebui să permită adoptarea uneia din cele mai
bune moduri de a reduce incidenț a incendiilor forestiere - de a avea control asupra incendiilor ș i de
a reduce "combustibilul" sau materialele combustibile aflate pe solul pădurilor, deoarece aceste
materiale pot face ca incendiul să se răspândească destul de rapid. Activităț ile legate de gestionarea
pădurilor includ adesea rărirea - eliminarea copacilor mai mici, arborilor de diametre mici ș i
speciilor de mică valoare. Management de multe ori implică, de asemenea, eliminarea vegetaț iei
subterane care poate fi o sursă de vegetaț ie de propagare a arderii.

132. Completarea schimbării din normele tehnice ar trebui să fie o actualizare a normelor de recoltare
iar lungimea de rotaț ie ar trebui să reflecte progresele în modelarea de creș tere ș i de randament ș i
a dinamicii suprafeț elor de pădure sau viabilitatea financiară a prescripț iei de management pentru o
anumită suprafaț ă.
133. A fost iniț iat un proces de actualizare a normelor tehnice, dar acesta nu a evoluat. Procesul trebuie
să fie revigorat ș i realizat cu implicarea părț ilor interesate pentru a se asigura că noile norme oferă
orientări pe care toate părț ile interesate să le înț eleagă. Adoptarea acestei abordări ar asigura că
dezvoltarea normelor corespunde normelor de bune practici (Banca Mondială, 2011). Modificările de
restricț ii politice privind gestionarea pădurilor trebuie să fie completate cu modificări ale
standardelor pentru exploatarea lemnului. Standardele revizuite ar trebui să reprezinte noile tehnologii
care pot fi adoptate ș i consideraț iile privind modul de adaptare a noilor tehnologii la contextul
românesc.
Simplificarea reglementărilor privind administrarea pădurilor

134. În conformitate cu reglementările în vigoare, toate pădurile trebuie să fie gestionate în conformitate
cu normele tehnice, independent de dimensiune. În consecinț ă, o entitate recunoscută de
administrare a pădurilor (de exemplu Romsilva sau a DFP) trebuie să fie contractată pentru a
administra pădurile mici private pentru a se asigura că respectă toate cerinț ele legale. Reglementările
actuale impun, de asemenea, ca o administraț ie forestieră (privată sau de stat) să accepte conducerea
fiecărei proprietăț i forestiere în proprietate privată în cazul în care proprietarul este de acord cu
preț ul de ofertă publicat al administraț iei forestiere pentru gestionarea pădurii. În aceste condiț ii,
administraț ia are obligaț ia de a furniza servicii de administrare ș i de aplicare a legii indiferent dacă
proprietarul privat plăteș te onorariul convenit. Administratorii pădurilor, cum ar fi Romsilva, trebuie
tot mai mult să furnizeze aceste servicii ș i suportă costurile în numele proprietarilor de păduri care
nu plătesc. Pentru a ieș i din contract este necesară asumarea de costuri semnificative de tranzacț ii.
Este nevoie ca administratorul să dovedească că nu există recoltare ilegală în zona în cauză, lucru care
necesită implicarea Inspectoratului Teritorial al Pădurilor ș i Vânătorii. (Banca Mondială, 2011)
135. Costurile asociate cu respectarea normelor tehnice ș i cerinț ele privind planurile de gestionare a
pădurilor au creat o situaț ie în care proprietarii de păduri mici se luptă pentru a se conforma cu toate
cerinț ele legale ș i de reglementare. Ca urmare, există activităț i de exploatări forestiere care, deș i
potenț ial sustenabile, au loc fără un plan de management aprobat oficial. Aceste activităț i sunt
considerate ilegale, deoarece acestea încalcă legislaț ia. În plus, există, de asemenea, activităț il de
exploatare forestieră nesustenabile. În ambele cazuri, proprietarul de pădure are opț iuni limitate cu
privire la ceea ce trebuie făcut cu lemnul, deoarece este considerat ilegal.
136. Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic ș i Vânătoare sunt responsabile pentru controlul
exploatării forestiere ilegale. Pentru Inspectorat, provocarea este de a controla activităț ile
deț inătorilor de păduri private, care sunt în afara parcurilor naț ionale. Până în prezent, eficienț a
controlului a fost limitată (89 de cazuri din 2263 au dus la impunerea de amenzi). Se estimează că
100.000 m3 sunt exploataț i ilegal în fiecare an (NDRP 2007-2013). Acest lucru subliniază

importanț a implementării cerinț elor legale care nu sunt oneroase ș i acordarea de stimulente pentru
conformitate.
137. Este necesar un regim de reglementare simplificat pentru suprafeț ele forestiere mici private. O
reglementare mai simplă ar trebui să permită proprietarilor de păduri sub 10 ha să adere la regulile de
bune practici forestiere ș i de îndrumare SFM cu cerinț ele simplificate de planificare, marcare,
recoltare ș i vânzare a lemnului ș i produselor forestiere nelemnoase. (Banca Mondială, 2011)
5.1.2 Provocări ș i oportunităț i pentru managementul ariilor protejate

138. La sfârș itul anului 2011 aproximativ 50 % din totalul ariilor naturale protejate din România au fost
sub conducerea, administrarea sau custodia Romsilva. Până în 2012, din cele 272 de planuri de
management care au fost elaborate (sau elaborate prin intermediul POS ENV), 5 planuri de
management au fost aprobate (3 pentru parcuri naț ionale ș i naturale ș i 2 pentru siturile Natura
2000). Există posibilitatea de a aproba mai multe din planurile de management, care sunt deja
pregătite ș i de a pregăti planuri pentru zonele rămase prin:
 Rectificarea capacităț ii administrative limitate în autoritatea de mediu

 Iniț ierea unei campanii pentru a promova o înț elegere mai largă a importanț ei conservării
biodiversităț ii, în special în rândul proprietarilor privaț i
 Promovarea practicilor de management care se reconecteze arealele naturale, care au fost
împărț ite în mod artificial, ș i să formeze o reț ea de funcț ionare
 Restabilirea ariilor naturale degradate, pentru a crea un nou spaț iu pentru animale, plante ș i
activităț i de petrecere a timpului liber ș i pentru a preveni dezastrele
139. Obiectivul ariilor protejate este adesea de a proteja biodiversitatea ș i serviciile de ecosistem.
Planurilor de management pentru ariile protejate, prin urmare, trebuie să ia în considerare adaptarea la
schimbările climatice pentru speciile ș i serviciile de ecosistem care au fost concepute pentru
protecț ie. Lipsa luării în considerare explicite a schimbărilor climatice în planurile de management,
reduce utilitatea ariilor protejate în construirea rezistenț ei sistemelor forestiere la schimbările
climatice.
Stimulente pentru proprietarii privaț i de terenuri pentru a îndeplini obiectivele Natura 2000
140. Treizeci ș i ș ase la suta din siturile Natura 2000 sunt în proprietate privată. Analiza MoEF (2010)
a constatat că 40 % din terenul în administrarea DFP este acum inclus în situri Natura 2000 (Banca
Mondială, 2011). Proprietarii privaț i, prin DFP, trebuie să îndeplinească obiectivele Natura 2000 de
menț inere sau de restabilire a "Statutului favorabil de conservare" pentru habitatele ș i speciile
naturale. DFP trebuie să respecte cerinț ele PGP, precum ș i cerinț ele Natura 2000.
141. Alinierea celor două seturi de cerinț e trebuie să se producă pentru a promova sinergia între
obiective, mai degrabă decât tensiunea cu comunităț ile locale. În plus, plăț ile stimulentelor trebuie
regândite. Legislaț ia europeană privind măsuri de compensare (Regulamentul EC1698/2005 al
Consiliului) oferă compensaț ii financiare pentru proprietarii privaț i. Aceasta nu include
proprietatea în comunitate, care în România acoperă suprafeț e mari în interiorul siturilor propuse de

interes comunitar. Pentru proprietatea privată, sunt necesare planuri de management aprobate
specifice sitului pentru a accesa plăț i compensatorii Natura 2000.
142. Pentru a ridica provocările actuale în atingerea obiectivelor Natura 2000, există necesitatea de a
dezvolta un mod mai simplu de a asigura gestionarea adecvată a terenurilor private în cadrul
desemnat al arealelor Natura 2000. Acest lucru poate implica acordarea de stimulente necesare pentru
deț inătorii de proprietăț i ș i, de asemenea, face mai transparent modul în care este determinată
compensarea. Identificarea unei modalităț i de a compensa comunele în gestionarea terenurilor în
cadrul Natura 2000 este la fel de importantă. Zonele desemnate ca Natura 2000 trebuie să aibă planuri
de gestionare proprii. În consecinț ă, va fi important să se dezvolte ș i să se implementeze cu
promptitudine o metodologie pentru aprobarea planurilor de management specifice Natura 2000. O
opț iune ar fi de a delega mandatul de aprobare a planurilor de gestionare agenț iilor locale ale
MoEF, deoarece Direcț ia pentru Biodiversitate în prezent nu are capacitatea de a implementa
procesul la scara necesară. În cele din urmă, guvernul ar trebui să ia în considerare, de asemenea, dacă
se justifică din punct de vedere economic achiziț ionarea proprietăț ilor private ș i gestionarea
siturilor.
Conservarea biodiversităț ii
143. In plus fata de Natura 2000, managementul pădurilor de altitudine joasă, de foioase de pe câmpii
este de asemenea important pentru conservarea biodiversităț ii. Este, de asemenea, nevoie de planuri
de management pentru habitatele naturale, pentru a preveni ș i limita degradarea cauzată de
schimbările climatice. Planurile de gestionare ar trebui să includă măsuri corespunzătoare pentru a
proteja habitatele naturale ș i semi-naturale situate aproape de zonele agricole. În sfârș it, măsurile de
creș tere a suprafeț elor de pădure prin reabilitarea terenurilor degradate ș i altor terenuri ar putea
crea un habitat suplimentar pentru biodiversitate. (Sursa:
http://www.climateadaptation.eu/romania/biodiversity/)
5.1.3 Oportunităț i ș i provocări pentru împădurire
Programul Naț ional de împădurire

144. Programul Naț ional de Împădurire prognozează o creș tere de 422.000 ha a suprafeț ei acoperite
de pădure până în 2035. 20,3 % din suprafaț a pentru împădurire este în prezent teren forestier
degradat, care face parte din terenul forestier deț inut de stat sau privat, 8,5 % vor fi păduri de
protecț ie împotriva vântului ș i 7,2% terenuri agricole degradate, care nu sunt potrivite pentru
agricultură (Bohateret, 2012). Zona împădurită va totaliza 340.200 ha, crescând acoperirea forestieră
totală la 29,3 la sută, cu o rată medie anuală de creș tere de 0,04 %, timp de 25 de ani. (Bohateret,
2012).
145. Finanț area pentru Programul Naț ional de Împădurire este obț inut din mai multe surse. Toate
administraț iile forestiere (publice ș i private), trebuie să pună deoparte 15 la suta din veniturile lor
din cherestea pentru o rezervă regenerare. Fondurile sunt apoi utilizate pentru activităț i de
reîmpădurire ș i împădurire. Activităț ile de împădurire a terenurilor degradate sunt, de asemenea,

finanț ate prin Fondul de Mediu Naț ional (2009). Există orientări specifice pentru accesarea acestor
fonduri. Resursele de aderare la UE au fost de asemenea disponibile pentru împădurire.
146. Deș i finanț area este disponibilă, rata de implementare a fost lentă. Georgescu (2009) a analizat
eforturile de împădurire pe terenurile de la marginea suprafeț elor de culturi agricole. Pentru perioada
de programare dintre 2005 ș i 2009, 5000 de hectare pe an au fost recuperate din terenuri degradate
(acest proiect a fost finanț at prin alocări bugetare). Prima împădurire a terenurilor agricole (Măsura
221 - PNDR 2007-2013) a fost programată pentru împădurirea a aproximativ 50.000 ha. Între 1990
ș i 2009, 30.586 ha au fost împădurite la nivel naț ional în primul rând terenuri degradate (document
de modelare ICAS). Cu toate acestea, în perioada 1990-2000 rata medie de împădurire a fost de
477ha/an faț ă de nivelul de împădurire de 25.336 ha de terenuri degradate (medie de 2815 ha / an)
realizate între 2001 ș i 2009. Între 2000 ș i 2009, perdele forestiere au acoperit o suprafaț ă de 1.107
ha.
Stimulente pentru proprietarii de terenuri private, pentru împădurire ș i refacerea terenurilor

degradate
147. Stimulentele vor fi importante pentru succesul iniț iativelor de împădurire. Din cele 115.129 de
hectare de suprafaț ă degradat găsite potrivite pentru restaurare prin împădurire în 16 județ e
(aproximativ 14 % din suprafaț a de teren), mai mult de 80% este în proprietate privată sau în
administrarea comunităț ii pentru terenuri publice.
148. Un obstacol pentru crearea de perdelelor forestiere este lipsa de resurse financiare pentru a sprijini
astfel de activităț i, în special pentru micii proprietari. În perioada 2005-2006, ICAS a dezvoltat
modele tehnice pentru 19.965 ha de perdele forestiere, din care 3.460 ha au fost concepute pentru a
proteja 1.150 km de drumuri ș i autostrăzi. Ulterior, a fost elaborat un regulament pentru a crea un
cadru pentru ca proprietarii să fie de acord cu împădurirea unor părț i din terenurile lor (Hotărârea de
Guvern 994/2004), în cazul în care terenul alocat de către proprietarul terenului a fost parte din
reț eaua de perdelei forestiere, care era proiectată. Din păcate, programul a reuș it să împădurească
mai puț in de 1 % din suprafaț a programată. Principalul motiv pentru aceasta performanț ă slabă a
fost faptul că proprietarii nu au fost compensaț i în mod corespunzător. Legislaț ia a fost modificată
în 2011 (Legea 213/2011) ș i a inclus plăț ile pentru proprietarii de terenuri ș i a prevăzut ca terenul
de sub perdelele forestiere să fie naț ionalizat. Această iniț iativă revizuită, cu toate acestea, a fost,
de asemenea, blocată din cauza bugetului limitat.
5.2 Oportunităț i ș i provocări cu condiț ii de aplicare necesare
5.2.1 Informaț ii privind proprietatea asupra terenurilor

149. După retrocedare, 828.000 proprietari de terenuri mici deț in 0,85 milioane ha din cele 2,2
milioane ha care sunt în proprietate privată. Acest lucru a fragmentat suprafaț a de pădure ș i a ridicat
provocări privind asigurarea gestionării durabile a pădurilor. Acordarea de stimulente pentru
gestionarea durabilă a pădurilor sau pentru facilitarea iniț iativelor de consolidare necesită

cunoaș terea persoanelor care deț in fiecare parcelă de pădure ș i limitele fiecărei parcele. În prezent,
aceste informaț ii nu sunt disponibile, deoarece nu există un cadastru al terenurilor forestiere.
150. Proprietarii de păduri private, în special micii agricultori, au adesea nevoie de cerinț e mai simple
ș i de sprijin financiar pentru a asigura SFM - fie în scop de protecț ie fie de producț ie. Plăț ile
compensatorii disponibile prin Natura 2000 ș i alte programe ar putea fi stimulente adecvate. Lipsa de
informaț ii cu privire la dreptul de proprietate, cu toate acestea, reprezintă o provocare pentru
punerea în aplicare a plăț ilor compensatorii pentru proprietarii privaț i. În cazul Natura 2000, acolo
unde există hărț i cadastrale ș i dovezi ale proprietăț ilor forestiere, informaț iile electronice sunt în
prezent incompatibile cu IACS (sistemul informatic utilizat de către agenț ia care face plăț ile).
Acest lucru creează o situaț ie în care lipsa de informaț ii accesibile privind cine deț ine terenul,
unde se află limitele ș i cum se poate compensa în mod adecvat proprietarul privat, face imposibilă
funcț ionarea sistemului de plăț i.
151. Investiț iile în cadastrul pădurilor poate duce la clarificarea dreptului de proprietate, limitarea
litigiilor în instanț ă asupra bunurilor, asigurarea ipotecilor, aplicarea simplificată a cerinț elor
fiscale, dezvoltarea pieț ei privind proprietăț ile forestiere, precum ș i investiț ii mai eficiente.
Informaț iile cu privire la dreptul de proprietate îmbunătăț esc, de asemenea, orientarea
intervenț iilor. Acest lucru permite utilizarea mai eficientă a fondurilor pentru administrarea
măsurilor de adaptare a pădurilor la schimbările climatice. Progresele tehnologice actuale pot facilita
dezvoltarea rapidă ș i participativă a unui cadastru naț ional, la un cost rezonabil (Deininger, 2013
comunicare personală). Un alt mod eficient de a genera informaț iile necesare prin intermediul unui
cadastru forestier este prin integrarea pădurilor ca unul dintre sectoarele prioritare într-un cadastru
naț ional.
5.2.2 Îmbunătăț irea accesibilităț ii

152. Drumurile forestiere limitate pentru accesul forestier sunt o constrângere semnificativă a SFM în
România. Densitatea medie a drumurilor pentru România este de 6,4 m / ha (Banca Mondială, 2011).
Acest lucru este cu mult sub alte ț ări europene cu topografie în mare parte similară (Austria 36 m /
ha, Elvetia 40 m / ha ș i Franț a 26m/ha). O densitate scăzută a drumurilor forestiere implică lipsa
accesului la resurse de cherestea în locurile inaccesibile ș i / sau necesitatea de a tracta buș tenii pe
distante mai mari din punctul în care sunt doborâț i până la drumuri, unde pot fi încărcate pe
camioane. Ca urmare, nivelul de recoltare este sub recomandările planurilor de gestionare a pădurilor
în zonele inaccesibile, suprafeț ele de pădure sunt accesibile sunt recoltate excesiv, prevenirea
incendiilor ș i combaterea dăunătorilor sunt ineficiente din cauza lipsei accesului, etc. În plus,
costurile de exploatare sunt mai mari, deoarece acestea cresc odată cu lungimea tractării. Din punct de
vedere ecologic, distanț a de tractare mai lungă duce la eroziunea ș i compactarea solului pe traseele
arteriale de tractare. In plus, deteriorarea solului forestier ș i a arborilor în picioare creș te
proporț ional cu distanț a de tractare la cel mai apropiat drum. Lipsa întreț inerii poate duce la
deteriorarea drumurilor ș i, ca atare, la sedimentarea cursurilor de apă. Astfel, o reț ea de drum
forestier de densitate ș i de calitate corespunzătoare este esenț ială pentru o gestionare eficientă ș i
ecologică a pădurilor (Banca Mondială, 2008).

153. Activităț ile intensive de gestionare a pădurilor necesită construcț ia, reabilitarea ș i întreț inerea
drumurilor forestiere bune pentru a facilita accesul la pădure. Construcț ia ș i reabilitarea drumurilor
forestiere poate avea un impact atât pozitiv, cât ș i negativ. Nu este nevoie de o planificare atentă ș i
de proiectare pentru a preveni, reduce sau atenua impactul negativ neintenț ionat ș i pentru a spori
impactul pozitiv. Aceste efecte sunt direct legate de densitatea ș i calitatea unei reț ele de drumuri
forestiere.
154. Drumurile forestiere bune reduc costurile de management generale, de întreț inere, extracț ia
lemnului ș i de recreere. Acestea permit recoltarea eficientă din punct de vedere al costurilor ș i cu
impact redus, protecț ia împotriva dăunătorilor ș i gestionarea incendiilor. Drumurile forestiere pot
servi ca zone de izolare pentru incendiu ș i pot facilita implementarea echipamentelor de stingere a
incendiilor. Un sistem de drumuri forestiere bun permite monitorizarea periodică a sănătăț ii
pădurilor, inclusiv cercetarea, inspectarea infestării cu insecte ș i boli, ș i răspunsul prompt atunci
când este necesar. În afară de dezvoltarea iniț ială, drumurile reprezintă cea mai mare investiț ie
unică de capital din partea proprietarului. Drumurile forestiere bine planificate ș i de calitate, cu toate
acestea, pot ajuta la scăderea costurilor de recoltare ș i extracț ie a lemnului, ceea ce face profitabilă
gestionarea durabilă. Există, de asemenea, beneficii pentru agrement ale drumurilor.
155. Pentru a preveni ca creș terea accesibilităț ii pădurilor să ducă la extracț ia excesivă ș i activităț i
care degradează pădurea, Guvernul României va trebui să se asigure că dezvoltarea ș i întreț inerea
drumurilor se face acolo unde este cel mai justificat din punct de vedere al rentabilităț i ș i că
estimarea profiturilor include emisiile ș i reț inerea CO2.
Efortul naț ional pentru îmbunătăț irea accesibilităț ii

156. Legea 56/2010 privind accesibilitatea forestieră naț ională impune ca toate administraț iile
forestiere (publice ș i private) să pună deoparte o parte din venitul lor pentru a contribui la
reabilitarea drumurilor. Administraț iile forestiere vor pune deoparte 10 % din veniturile din
cherestea pentru construcț ia de drumuri ș i reabilitarea lor. Fondurile sunt concepute pentru a evalua
fezabilitatea, proiectarea, construirea ș i reabilitarea drumurilor. În ciuda acestor eforturi, nivelul de
accesibilitate al pădurilor din România rămâne scăzut.
5.2.3 Informaț ii cu privire la baza de resurse

157. Gestionarea durabilă a pădurilor este necesită prelucrarea unui volum mare de informaț ii.
Includerea de măsuri pentru rezistenț a la schimbările climatice în abordarea de management
necesită, de asemenea, informaț ii actualizate ș i curente de la modele ș i monitorizarea continuă.
SFM solicită informaț ii complete cu privire la baza de resurse ș i accesul la informaț ii cu privire la
ultimele metode de management, prevenirea dăunătorilor, ș i abordări pentru reducerea pierderilor de
lemn. RNP, care a fost finanț at de la bugetul de stat a fost întrerupt ca urmare a retragerii de fonduri
suficiente pentru a finaliza colectarea finală a datelor din teren ș i faza de analiză / raportare (Banca
Mondială, 2011). Un acord semnat recent între ICAS ș i autoritatea centrală va permite continuarea
RNP curent. Această evoluț ie pozitivă necesită completarea cu resurse financiare care să permită
colectarea ș i analiza continuă a datelor RNP. Acesta din urmă ar permite, printre altele, estimarea

adecvată a reț inerii dioxidului de carbon. Datele RNP au potenț ialul de a facilita calculul
impactului carbonului pentru silvicultură.
158. Un alt domeniu necesar este accesul îmbunătăț it la informaț ii cu privire la noile tehnologii
utilizate pentru gestionarea pădurilor, recoltare ș i prelucrare. Este nevoie de sprijin de extindere pe
numeroase probleme, inclusiv modul de gestionare a resurselor forestiere pentru a maximiza
beneficiile sale multiple, ș i modul de luare în considerare a serviciilor de ecosistem, modul de
planificare a impactului schimbărilor climatice ș i de adaptare a gestionării pădurilor.
159. Guvernul din România trebuie să susț ină, cu resurse publice sau prin cofinanț are privată sau prin
utilizarea furnizorilor de servicii tehnice, accesul la informaț ii pentru îmbunătăț irea ș i activarea
SFM. De asemenea, Guvernul trebuie să identifice resurse pentru a sprijini monitorizarea mai
frecventă a parametrilor reuniț i printr-un RNP, pentru a îmbunătăț i înț elegerea de către entităț ile
naț ionale ș i private a dinamicii sistemului forestier ș i a impactului schimbărilor climatice asupra
sistemului. Guvernul ar trebui, de asemenea, să analizeze modul în care poate să beneficieze de
capacitatea extinsă disponibilă în sectorul forestier din România
5.2.4 Consolidarea cercetării, armonizarea bazei de date ș i schimbul de informaț ii

160. În ciuda recunoaș terii importanț ei datelor ș i analizei pentru planificarea ș i gestionarea eficientă
a bazei de resurse, cercetarea din sectorul forestier rămâne subfinanț ată. De exemplu, cercetarea cu
privire la impactul schimbărilor climatice asupra biodiversităț ii (de exemplu, cu privire la apariț ia
unor specii invazive) necesită resurse suplimentare. Există, de asemenea, spaț iu pentru a îmbunătăț i
coordonarea între cele trei entităț i principale de cercetare ș i pentru a armoniza baze de date, care
permite oamenilor de ș tiinț ă să efectueze studii, care sunt mai reprezentative pentru ț ară ș i au
date de tip panou. Având în vedere măsurile propuse de Guvernul României pentru sectorul forestier
din PNDR, este nevoie ca cercetătorii să colaboreze pe teme cum ar fi: împădurirea, utilizarea
tehnologiei forestiere noi, tehnici de construcț ie ș i reabilitare a drumurilor forestiere, ș i evaluarea
pentru estimarea adecvată a plăț ilor compensatorii.
161. Având în vedere amploarea proprietăț ii pădurilor private în România, este nevoie urgentă de a
înț elege mai bine aspectele economice ale sectorului. Organizaț iile comerciale ș i industriale au
efectuat cercetări în industria lemnului din România. Aceste studii, cu toate acestea, sunt rareori
legate de baza de resurse. Studiile privind arealul forestier al proprietarilor mici este de asemenea
limitat.
5.2.5 Monitorizarea Pădurilor

162. În prezent, există o monitorizare a resurselor forestiere care apar la diferite niveluri (fie că este
vorba de cercetare sau de monitorizare pentru a informa activităț ile de producț ie) ș i prin
activităț ile inventarului forestier naț ional. În general, sistemul are o marjă semnificativă de
îmbunătăț ire - inclusiv monitorizarea factorilor biotici care afectează starea de sănătate a pădurilor,
cum ar fi speciile invazive ș i a invazia dăunătorilor. Este, de asemenea, necesară îmbunătăț irea
sistemelor de monitorizare pentru o mai bună evaluare a interacț iunii dintre măsurile propuse ș i
reț inerea dioxidului de carbon.
163. Implementarea ș i menț inerea unui nou sistem de monitorizare de ultimă generaț ie poate fi
costisitoare. Există, cu toate acestea, oportunităț i de a utiliza tehnologia disponibilă de teledetecț ie
(de exemplu, utilizată de către Agenț ia Spaț ială Europeană, care are un cost relativ redus, dar
rezoluț ie înaltă) ș i să completeze aceasta cu datele de sol din DFP ș i eforturile Inspectoratelor
Forestiere pentru a evalua conformitatea cu planurile de gestionare pentru a dezvolta un sistem de
monitorizare a emisiilor.
164. Pentru a monitoriza în mod eficient reț inerea carbonului, cu toate acestea, va fi necesar să se
implementeze parcele permanente de monitorizare sau să se adauge la parcelele permanente de
monitorizare existente pentru a se asigura o reprezentare a tipurilor de vegetaț ie forestieră (specii),
soluri ș i climă. Aceste parcele permanente de monitorizare trebuie să fie stabile pe parcursul
monitorizării, prin urmare, va fi important să se înregistreze locaț ia lor ș i să fie codificate în
funcț ie de atributele lor. Carbonul disponibil din aceste PMP va trebui apoi să fie determinat, în
scopul de a stabili o linie de bază.
165. Pentru a facilita o astfel de monitorizare, sectorul va trebui să dezvolte sisteme de colectare a
datelor, care sunt compatibile între ele, ș i care să permită colectarea datelor pentru a evalua atât
conformitatea cât ș i impactul. Utilizând datele obț inute din RNP, sectorul va trebui să
implementeze un sistem de monitorizare a recoltării ș i plantării. Aceste informaț ii, agregate cu
informaț iile disponibile privind emisiile de carbon, ar fi folosite pentru a aproxima impactul
sectorului asupra schimbărilor climatice.
5.3 Eficacitatea costurilor de utilizare a pădurilor pentru atenuarea schimbărilor

climatice
166. Cele mai multe constrângeri pentru îndeplinirea SFM ridică semne de întrebare în ceea ce priveș te
eficienț a costurilor de utilizare a pădurilor, pentru a reduce emisiile de GES în comparaț ie cu
măsurile din alte sectoare. Utilizarea pădurilor pentru reducerea emisiilor de CO2 este dificil de
comparat cu măsuri tehnologice mai convenț ionale în anumite sectoare, din cauza mai multor
beneficii care nu sunt legate de piaț ă oferite de gestionarea pădurilor (provenite din serviciile de
ecosistem). Există, cu toate acestea, câteva exemple în care s-a procedat astfel. Un exemplu, cu scop
ilustrativ, este în Rusia, unde analiza curbei costului marginal de reducere a inclus, de asemenea,
activităț ile de împădurire / reîmpădurire. În Rusia, măsurile de reducere care implică pădurile au fost
considerate rentabile. O concluzie similară a fost obț inută în Marea Britanie.
167. Disponibilitatea limitată a datelor pentru sectorul forestier din România face dificilă prezentarea
estimărilor de cost marginal de reducere pentru abordări specifice de gestionare a pădurilor, similar cu
ceea ce s-a făcut în Rusia ș i Marea Britanie. O analiză mai detaliată a beneficiilor economice ș i
costului va fi importantă pentru a informa prioritizarea măsurilor propuse ș i eforturilor pentru a le
perfecț iona.

168. Una dintre provocările unei analize economice este obț inerea unei game largi de beneficii din
gestionarea durabilă a pădurilor de producț ie ș i împădurire. Acestea includ manifestări pozitive
economice ș i sociale (de exemplu ocuparea forț ei de muncă, venituri din comerț , incluziunea
socială ș i beneficii sigure) ș i manifestări de mediu parț ial pozitive (de exemplu prevenirea
inundaț iilor, controlul eroziunii ș i rezistenț a la schimbările climatice). Mai mult decât atât,
recoltarea intensivă a copacilor permite o mai mare reț inere a carbonului deoarece copacii cresc din
nou ș i devin maturi (5-40 ani), după o scădere iniț ială a reț inerii carbonului. Există, de asemenea,
beneficii care decurg din incidenta redusă a incendiilor. Împădurirea are efecte pozitive de mediu,
economice ș i sociale similare cu cele menț ionate mai sus. Mai mult, costurile de gestionare a
pădurilor în prezent este semnificativ mai mare decât optim. Un studiu din 2006-2007 efectuat de
Romsilva a constatat că există modalităț i ca ANP să îș i reducă costurile de exploatare cu 58 %. O
astfel de reducere a costurilor completată cu infrastructura rutieră îmbunătăț ită ar creș te beneficiile
nete de gestionare durabilă a pădurilor ș i de gestionare a pădurilor pentru a spori capacitatea de
rezistenț ă la schimbările climatice.
6. MĂSURI PENTRU OP FINANȚ ATE DE UE PENTRU 2013-2020.
6.1 Ciclul de programare 2007-2013 al PNDR ș i POS Mediu
169. PNDR pentru perioada 2007-2013 a avut următoarele trei obiective (PNDR, 2010):
 Facilitarea transformării ș i modernizării structurii duale a agriculturii ș i silviculturii, precum ș i

industria agro/de prelucrare a lemnului pentru a asigura competitivitatea lor, contribuie la
creș terea economică ș i convergenț a veniturilor în zonele rurale (unde este posibil), asigurând
în acelaș i timp condiț iile de viaț ă ș i de mediu pentru protecț ia acestor zone.
 Pentru a menț ine ș i îmbunătăț i calitatea mediului rural din România, prin promovarea unui
management durabil al terenurilor agricole ș i forestiere.
 Gestionarea ș i facilitarea circulaț iei forț ei de muncă din agricultură în alte sectoare care pot
asigura un standard economic ș i de viaț ă socială adecvat.
170. Nouă măsuri20 ale PNDR vizând direct sau indirect sectorul forestier:
 Formare profesională, informare ș i împărtăș irea cunoș tinț elor (măsura 111)
 Utilizarea serviciilor de consultanț ă agricolă de către agricultori ș i proprietari de păduri (măsura
114) ș i furnizarea de servicii de consultanț ă agricolă ș i serviciile extindere (măsura 143)
 Îmbunătăț irea valorii economice a pădurilor (măsura 122)
20
Bugetul pentru consultanț ă (158,69 milioane €) este împărț it în două măsuri: măsura 114 (95,2 milioane € ) ș i măsura 143
(63,5 milioane €).

 Creș terea valorii adăugate a produselor agricole ș i forestiere (măsura 123)
 Îmbunătăț irea ș i dezvoltarea infrastructurii, în legătură cu dezvoltarea ș i adaptarea agriculturii
ș i silviculturii (măsura 125)
 Prima împădurire a terenurilor agricole (măsura 221)
 Prima împădurire a terenurilor ne-agricole (măsura 223)
 Plăț i Natura 2000, păduri (măsura 224)
171. Una dintre axele prioritare ale POS Mediu a fost "implementarea sistemelor adecvate de
management pentru protecț ia naturii". Obiectivul a inclus :
 conservarea diversităț ii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor sălbatice de faună ș i floră,

și
 asigurarea managementului eficient al ariilor protejate, inclusiv Natura 2000.
172. Accentul a fost pus pe dezvoltarea unui cadru de management adecvat pentru zonele protejate,
inclusiv a siturilor Natura 2000. Aceasta a inclus dezvoltarea infrastructurii pentru zonele protejate,
precum ș i de întreț inere, funcț ionare ș i activităț ile de monitorizare. Au fost, de asemenea,
măsuri de creș tere a gradului de conș tientizare publică pentru protecț ia mediului. Sprijinul s-a axat
pe pregătirea ș i implementarea planurilor de management. A existat, de asemenea, un sprijin pentru
construirea capacităț ii administrative a noii, la acea dată, Agenț ii Naț ionale pentru Arii Naturale
Protejate ș i Conservarea Biodiversităț ii (POS Mediu, 2007). A fost, de asemenea, luată în
considerare asigurarea plăț ilor compensatorii pentru activităț ile care au contribuit la protecț ia
mediului (POS Mediu, 2007)
6.1.1 Realizări
173. Realizările în cadrul actualei PNDR ș i POS Mediu. Unele dintre realizări includ
 Măsura 123 - Creș terea valorii pentru produsele agricole ș i forestiere: a fost acordat sprijin
pentru 135 de proiecte forestiere, cu o valoare de 64,505,746.00 € dintr-o sumă totală alocată de
150.000.000 €.
 Măsura 125 - Drumuri forestiere: 1623 km de drumuri forestiere au fost reabilitate ca urmare a
sprijinului pentru 136 de proiecte. Suma alocată acestor proiecte a fost de aproximativ 152.1
milioane €. Ț inta a fost de 2010 km de drumuri reabilitate pentru 162,72 milioane €
 Măsura 221 - Prima împădurire a terenurilor agricole: Ț inta pentru această măsură a fost de
14.180 de beneficiari ș i 49.349 ha împădurite. Măsura a ajuns la 26 beneficiari ș i a împădurit
649 ha. Bugetul cheltuit a fost de 3,085,357 €, care este de aproximativ 0,13 % din alocarea
totală de 229.341.338 €. Bugetul neutilizat a fost deja realocate altor măsuri în cadrul sectorului
agricol
174. Alocarea financiară pentru POS Mediu a fost de 4,5 miliarde €. Rata de absorbț ie a fost de 12,7
%, iar rata de absorbț ie certificată a fost de 3,4 %. Două dintre măsurile cu rate de absorbț ie scăzute
au fost măsurile pentru Natura 2000 ș i împădurirea terenurilor agricole.

175. Deș i nu a existat o analiză sistematică pentru a evalua motivele absorbț iei scăzute, experț ii
indică conceptul măsurii privind împădurirea terenurilor agricole. Unele dintre constrângeri au inclus:
a. Un procent ridicat de co-finanț are a fost necesar din partea beneficiarului fondurilor (în
special proprietari privaț i sau IMM-uri);
b. A existat un efort de nivel foarte scăzut pentru ridicarea gradului de conș tientizare
înainte de, sau concomitent cu lansarea de măsuri de împădurire;
c. Cerinț ele de aplicare (inclusiv criteriile de eligibilitate) au fost oneroase ș i nu au fost

stabilite pentru a ajunge efectiv la beneficiarii vizaț i, ș i
d. Criterii neclare de aprobare a proiectelor care aparent nu au fost corecte pentru toț i
potenț ialii beneficiari.
6.2 Măsuri propuse pentru perioada 2014-2020 a Ciclului de programare
176. Regulamentul Parlamentului European ș i al Consiliului (denumit în continuare Regulamentul)

privind sprijinul pentru dezvoltare rurală prin dezvoltarea Fondului European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală (FEADR), care detaliază modul în care pot fi alocate resurse financiare. Există mai
multe articole în cadrul regulamentului, care sunt relevante pentru sectorul forestier. Principalele sunt
detaliate aici:
a. Articolul 18 (alineatul 1, litera c) se referă la infrastructura legată de dezvoltarea ș i

adaptarea agriculturii, inclusiv accesul la suprafeț ele agricole ș i terenuri forestiere,
consolidarea terenurilor ș i îmbunătăț irea acestora, aprovizionarea cu energie ș i
gospodărirea apelor21.
b. Articolul 18 (alineatul 1, litera d), articolul 22 (paragraful 1, literele a, c, ș i d) se referă

la: i) împădurire ș i crearea de suprafeț e împădurite, ii) prevenirea ș i repararea
prejudiciilor cauzate pădurilor de incendii forestiere ș i dezastre naturale, inclusiv focare
de boli, evenimente catastrofale ș i ameninț ări legate de climă ș i, iii) investiț ii în
ameliorarea rezistenț ei ș i a valorilor de mediu, precum ș i potenț ialul de atenuare a
ecosistemelor forestiere22.
21
Acest lucru este similar cu fosta măsură PNDR 1,25 privind infrastructura pentru dezvoltarea ș i adaptarea agriculturii ș i
silviculturii, inclusiv accesul la agricultură ș i suprafaț a pădurilor, consolidarea terenurilor, alimentarea cu energie ș i
gospodărirea apelor.
22
Acestea sunt similare cu PNDR anterior din măsura 221.
c. Articolul 22 (alineatul 1, litera e) se referă la investiț ii în noi tehnologii forestiere ș i în
prelucrarea ș i comercializarea produselor forestiere.23
d. Articolul 25, 37, 39, 39 ș i 40 se referă la asigurări ș i fondurile mutuale în silvicultură.
e. Articolele 31 - Plăț i Natura 2000 - ș i 35 - Schimbările climatice ș i de mediu ș i

conservarea pădurilor.24
f. Articolul 36 se concentrează, în principal, pe dezvoltarea de noi practici ș i tehnologii în

sectorul forestier.
177. Ministerul Delegat pentru Silvicultură a avansat MADR o propunere pentru viitorul ciclu de
programare 2014-2020, care include următoarele măsuri ș i pachetele financiare asociate. Este de
remarcat faptul că cifrele prezentate mai jos sunt doar orientative ș i oglindesc numai fondurile
necesare aș a cum sunt indicate de DGPSPAPP:
 Îmbunătăț irea accesibilităț ii pădurilor prin întreț inerea ș i 700 milioane €

construirea de drumuri forestiere ș i altor facilităț i de accesibilitate
(articolul 18 din Norma UE pentru programul CSF pentru 2014-
2020)
 Investiț ii în noi tehnologii, prelucrarea ș i comercializarea 300 milioane €

produselor forestiere (articolul 22)
 Implementarea Natura 2000, împădurirea, ș i crearea centurilor de 2500 milioane €

pădure (articolul 31 ș i 35)
 Prima împădurire a terenurilor agricole (articolul 22) 250 milioane €
 Instruire ș i consultanț ă (articolul 15 ș i 16) 70 milioane €
 Suport pentru organizarea lanț ului de aprovizionare în silvicultură 50 milioane €
 Asigurarea ș i fondurile reciproce în silvicultură 45 milioane €
 Asistenț ă pentru inovare ș i colaborare 15 milioane €
178. Măsurile propuse au fost identificate prin diverse analize, inclusiv o analiză a punctelor tari,
punctelor slabe, oportunităț ilor ș i ameninț ărilor (SWOT). Alocările financiare reflectă, de
asemenea, o evaluare a necesităț ii ș i consideraț iilor bazate pe experienț ele din absorbț ia
fondurilor asociate cu măsurile din PNDR. Câteva dintre motivele cheie oferite de DGPSPAPP
includ:
23
Acest lucru este similar cu fosta măsură PNDR 122 ș i 123
24
Acest lucru este similar cu fostele măsuri PNDR 211, 212, 214
a. Propunerea privind drumurile provine din necesitatea urgentă pentru un acces mai bun la
păduri ș i necesitatea de a îmbunătăț i calitatea scăzută a drumurilor forestiere prezente,
pentru a reduce impactul negativ pe care accesul pe drumuri proaste îl poate avea asupra
gestionării durabile a pădurilor ș i de asemenea a emisiilor de CO2. Mai mult decât atât,
succesul fostei măsuri 125 din PNDR 2007-2013 consolidează nevoia - aproape toate
fondurile disponibile au fost consumate ș i o listă lungă de proiecte potenț iale rămâne.
Alocarea financiară propusă pentru această măsură este destul de mare, ajungând la
aproape dublu faț ă de nivelul alocat între 2007 ș i 2013.
b. Multe companii de pădure nu ș i-au modernizat tehnologia. Acest lucru are implicaț ii
pentru gestionarea pădurilor ș i impactul pe care îl au asupra solului ș i a eficienț ei
managementului. Măsura propusă privind tehnologia are scopul de a rectifica acest lucru.
Performanț a măsurilor similare, în PNDR, a fost un succes.
c. Măsura propusă privind Natura 2000 reflectă nevoia de a compensa proprietarii de

păduri, care trebuie să respecte directivele Natura 2000 92/43/CEE, 2009/147/CE ș i
2000/60/EC. Deș i în perioada de programare anterioară nu au fost cheltuite fonduri
pentru aceasta în cadrul PNDR, Direcț ia Silvicolă este încrezătoare că proprietarii de
păduri sunt acum mult mai familiarizaț i cu cerinț ele Natura 2000, iar restricț iile
Natura 2000 vor fi incluse în recomandările tehnice ale planificării forestiere.
d. Analiza realizată de DGPSPAPP a informat alegerea măsurii privind împădurirea

terenurilor agricole. Această măsură ar permite gestionarea durabilă a pădurilor ș i, de
asemenea, ar creș te suprafaț a împădurită. Direcț ia ș i-a stabilit un obiectiv major ș i
va pune în aplicare măsura într-un mod care depăș eș te unele dintre constrângerile care
au dus la punerea în aplicare deficitară a măsurii 221 anterioare din PNDR privind
împădurirea terenurilor agricole.
e. DGPSPAPP a constatat faptul că facilitarea creării de grupuri de producători este la fel de

importantă. Raț ionamentul de bază este de a ajuta proprietarii privaț i pentru a găsi
SFM profitabile. Din cauza numărului mare de proprietari privaț i cu proprietăț i
forestiere mici, sprijinirea acestor proprietari pentru a forma grupuri de producători sau
asociaț ii le-ar permite să-ș i vândă lemnul ș i să profite de economiile de scară).
Aceasta, la rândul său, ar facilita generarea de venituri pentru companiile mici ș i mijlocii
ș i de a încuraja gestionarea durabilă de către întreprinderile locale.
f. Formarea DGPSPAPP a identificat faptul că instruirea ș i consultanț a sunt la fel de

importante pentru următoarele motive:
i. Retrocedarea pădurilor a transferat pădurile către persoanele care au cunoș tinț e

tehnice limitate în ceea ce priveș te gestionarea pădurilor, lucru care necesită
investiț ii în consolidarea capacităț ilor;

ii. Spre deosebire de sistemul forestier centralizat anterior, silvicultura tehnică de
astăzi trebuie să fie capabilă să funcț ioneze în diferite biomuri forestiere ș i îș i
actualizeze ș i adapteze abilităț ile la cerinț ele în dezvoltare;
iii. Serviciile de extindere pentru proprietarii de păduri sunt limitate, lucru ce face
respectarea cadrului de reglementare prescriptiv ș i preponderent tehnic o
provocare. Există o necesitate de a facilita dezvoltarea mai puternică a
capacităț ilor
g. Măsura propusă cu privire la asigurări este justificată de faptul că obiectivul de

împădurire avut în vedere va necesita investiț ii semnificative (de exemplu producț ia de
material săditor forestier) în terenuri agricole sau degradate. Aceste zone sunt supuse
riscului de dezastre naturale, ș i puț ine companii de asigurare oferă acoperire pentru
astfel de evenimente.
h. Măsura de inovare ș i colaborare este justificată de nevoia urgentă de a dezvolta noi

orientări tehnice, inclusiv orientări pentru măsuri de adaptare durabile pentru schimbările
climatice.

7. RECOMANDĂRI Ș I CONCLUZII
179. Pentru a se conforma cu cerinț ele de alocare a 30 % din fondurile pentru PNDR privind
schimbările climatice, aproximativ 1.179 milioane € din suma propusă de 3.930 milioane de € va
trebui să aibă relevanț ă pentru îmbunătăț irea semnificativă a climatului.
180. Evaluarea a constatat faptul că la un nivel minim, gestionarea durabilă a pădurilor de producț ie
suplimentată de împădurire ar contribui în mod pozitiv la eliminarea emisiilor de CO2. Creș terea
intensităț ii de management este de natură să conducă la eliminarea mai mare de CO2 ș i ar trebui să
fie evaluată în continuare de către ICAS odată ce sunt disponibile informaț ii de la RNP. O concluzie
similară poate fi constatată pentru gestionarea durabilă a zonelor protejate.
181. Condiț iile instituț ionale ș i economice care facilitează SFM trebuie să fie puse în aplicare pentru
a se asigura că măsurile propuse pentru ciclul de programare viitor vor avea relevanț ă pentru un
climat pozitiv. Dacă SFM care îmbunătăț eș te rezistenț a la schimbările climatice este profitabilă,
va exista probabil o creș tere a nivelului de conformitate cu cerinț ele planului de management ș i de
utilizare durabilă a resurselor forestiere.
182. Dacă vor fi implementate în mod corespunzător, multe dintre măsurile propuse de guvern vor avea
beneficii pentru un climat pozitiv. Acest lucru va face ca mai mult de 30 % din fondurile să
îndeplinească cerinț ele UE privind schimbările climatice. Această secț iune prezintă pe scurt fiecare
dintre măsurile propuse ș i oferă recomandări calitative cu privire la modul de a spori rezultatul unui
climat îmbunătăț it prin aplicarea acestor măsuri. Recomandările de asemenea au scopul de a ajuta la
adaptarea măsurilor prin recunoaș terea faptului că sumele solicitate depăș esc cu mult resursele
financiare care ar fi disponibile pentru acest sector.
7.1 Recomandări privind măsurile guvernamentale
Îmbunătăț irea accesibilităț ii

183. Măsura privind îmbunătăț irea drumului de acces va fi fundamentală pentru asigurarea faptului
că pădurile contribuie la atenuarea schimbărilor climatice, datorită beneficiilor nete pentru SFM.
Reabilitarea ș i extinderea infrastructurii rutiere poate avea beneficii economice semnificative. De
exemplu, analiza unui proiect din 2006 al Băncii Mondiale, inclusiv reabilitarea drumurilor, a
constatat faptul că rata economică internă de rentabilitate (REIR) a investiț iilor în reabilitarea
drumurilor ajunge la 107 % pentru întregul program de drumuri. Principalele beneficii au fost:
 Costuri mai mici de recoltare;

 Creș terea accesibilităț ii pădurilor care, altfel, ar fi inaccesibile pentru recoltare;
 Daunele minore cauzate mediului determinate de drumurile prost întreț inute, ș i,
 Creș terea accesibilităț ii pentru alte resurse forestiere ș i ne-forestiere, cum ar fi ciuperci, fructe
de pădure, miere ș i păș uni montane

184. Drumurile bune facilitează gestionarea incendiilor, o mai mare eficienț ă în utilizarea
echipamentelor de gestionare a pădurilor, monitorizare crescută pentru focare de boli ș i dăunători, ș i
gestionare a pădurilor în general eficientă. Drumurile pot avea de asemenea un rol de forț ă de
compensare, pentru recoltarea excesivă, mai ales în cazul în care aceasta este ilegală, deoarece
drumurile bune facilitează punerea în aplicare. Drumurile sunt, de asemenea, importante pentru
reducerea costurilor de management (de exemplu incendiu ș i gestionarea dăunătorilor) ș i de
monitorizare (inclusiv monitorizarea dăunătorilor). Toate aceste activităț i sunt importante pentru
starea de sănătate a pădurilor.
185. Bazându-se pe experienț ele din ciclul de programare anterior, punerea în aplicare eficientă a
acestei măsuri va necesita definirea cu atenț ie a criteriilor de eligibilitate pentru resursele financiare.
În ciclul de programare 2007-2012, criteriile de selecț ie pentru proiectele de drumuri acordă 15/100
puncte pentru categoria beneficiarului, punctajul maxim fiind asociat cu proprietarii de păduri privaț i
ș i asociaț iile acestora ș i cel mai mic scor de 5 fiind asociat cu Romsilva. Acest punctaj a
dezavantajat Romsilva în momentul depunerii proiectelor (Banca Mondială, 2011). Descrierea
beneficiarilor, de asemenea, nu include DFP, ceea ce le face ne-eligibile pentru resursele financiare
(Banca Mondială, 2011).
186. Pentru a asigura în mod efectiv rezultatele pozitive ale climatului prin această măsură va fi
important:
 Să se asigure că drumurile care sunt reabilitate ș i noile drumuri construite îmbunătăț esc
contribuț ia pădurilor la reț inerea carbonului, prin asigurarea criteriilor de eligibilitate ale tuturor
entităț ilor care gestionează păduri ș i necesită o indicaț ie clară de potenț ialul de reducere a GES
ca urmare a proiectului;
 Finanț area acordată pentru drumuri forestiere trebuie să se bazeze pe raț ionamentul economic ș i
contribuț ia directă ș i indirectă la atenuarea schimbărilor climatice (inclusiv bazate pe estimări
aproximative de captare a carbonului sau acumulare pe termen mediu) - investiț iilor făcute prin
intermediul acestei măsuri ar trebui să conducă la beneficii care să nu fi apărut fără existenț a
măsurii;
 Luaț i în considerare distribuț ia actuală a pieț elor ș i capacitatea de recoltare ș i prelucrare a
lemnului; ș i
 Creș teț i gradul de sensibilizare cu privire la posibilitatea de sprijin financiar pentru reabilitarea
drumurilor, întreț inere ș i construcț ie, inclusiv folosind reț elele disponibile pentru asociaț iile
forestiere.
187. Cererea de finanț are actuală de 700 milioane €, deș i aparent semnificativă, (folosind date din
perioada de programare anterioară) ar permite reabilitarea a aproximativ 7500 km de drumuri. Acest
lucru ar spori lungimea drumurilor reabilitate prin 2.5m/ha de pădure de producț ie sau 1.15m/ha în
ansamblu. Acest plus aduce încă România cu mult sub nivelurile de accesibilitate întâlnite în alte state
membre EU28 comparabile. Este nevoie de o analiză mai detaliată pentru a determina cât de mult din

fondurile totale disponibile pentru acest sector ar trebui să fie realocate pentru această măsură, în
acelaș i timp, fiind încă posibil să se pună în aplicare.
188. Măsura privind drumurile forestiere trebuie să fie asumată pe termen scurt ș i mediu pentru a
atinge în mod eficient obiectivul de a facilita gestionarea durabilă a pădurilor
Investiț iile în noi tehnologii

189. Măsura de investiț ii în noile tehnologii, marketing ș i prelucrare este bine justificată, pentru că
ajută companiile forestiere care nu ș i-au modernizat tehnologia, să îmbunătăț ească SFM ș i să aibă
un impact pozitiv asupra solului si eficienț ei de management. Aceasta va creș te, de asemenea,
eficienț a ș i va îmbunătăț i valoarea suplimentară ș i veniturile din aceste produse. Pentru a se
asigura că această măsură oferă beneficii pozitive, agenț ia ar trebui:
 Să acorde prioritate co-finanț ării tehnologiilor ecologice;

 Să se asigure că, în cazul în care tehnologiile sunt " importate", se acordă sprijin pentru a le adapta la
condiț iile în care IMM-urile funcț ionează în România;
 Încurajează dezvoltarea de noi tehnologii în România, ș i
 Furnizează informaț ii privind implicaț iile "ecologice";
190. Adoptarea imediată a noilor tehnologii este importantă pentru a accelera îmbunătăț irea gestionării
durabile a pădurilor ș i pentru a face practica mai viabilă economic.
Natura 2000 ș i împădurirea

191. Amploarea gradului de proprietate privată a pădurilor necesită măsuri de politici ș i stimulente
adecvate pentru proprietarii de terenuri împădurite mici ș i mari privaț i pentru a respecta obiectivele
naț ionale de gestionare a resurselor forestiere. Acest lucru este în special valabil pentru zonele de
protecț ie care sunt desemnate ca situri Natura 2000, dintre care 36% sunt pe terenuri private. Înainte
de finalizarea măsurii pentru Natura 2000, este necesar să se evalueze oportunitatea de a folosi
compensaț ii pentru a îmbunătăț i conformitatea cu cerinț ele Natura 2000. Utilizarea de
compensaț ii ar trebui să fie comparată cu utilizarea legislaț iei forestiere pentru atingerea
obiectivelor Natura 2000 (aș a cum se face în alte părț i din Europa), ș i posibilitatea de a utiliza
fondurile pentru a cumpăra terenuri private, care sunt desemnate pentru Natura 2000. Mai mult decât
atât, fezabilitatea compensării ar trebui să fie examinată deoarece reglementările UE necesită
articularea clară a elementelor suplimentare pentru conformitate cu cerinț ele Natura 2000 pentru a
justifica acordarea de compensaț ii. În cazul în care o măsură de compensaț ie este implementată, ea
ar trebui să implice un mecanism simplu ș i direct pentru furnizarea de compensaț ii. Fondurile ar
trebui să fie accesibile tuturor grupurilor interesate, iar procesul de selecț ie trebuie să fie cuprinzător.
192. Există date limitate pentru a evalua oportunitatea alocării fondurilor solicitate (2,5 miliarde €)
pentru această măsură. Pe baza datelor din 2009, o alocare de 150 de milioane € ar oferi tuturor

proprietarilor de terenuri privaț i cu situri Natura 2000 o compensare la nivelul din 2009.
Determinarea nivelului de finanț are adecvat pentru această măsură necesită estimări actualizate ale
costurilor de administrare ș i monitorizare a activităț ilor Natura 2000, costul pentru împădurirea
terenurilor degradate, crearea de perdele forestiere, precum ș i asigurarea de plăț i compensatorii.
193. Având în vedere conș tientizarea crescută a programului Natura 2000, există o probabilitate mai
mare ca sectorul să fie capabil să asigure prin această măsură rezultate mai eficiente în timpul acestui
ciclu de programare. Creș terea gradului de conș tientizare, cu toate acestea, trebuie să se facă pentru
proprietarii de terenuri mici, care ar fi eligibili pentru plăț ile compensatorii folosind tehnologia
curentă. De asemenea, trebuie luată în considerare o campanie de promovare a utilizării măsurii
pentru inovare ș i colaborare pentru a promova la scară mică ș i medie asociaț iile de societăț i
forestiere. Asociaț iile, dintre care unele sunt deja existente ș i operează în mod eficient, ar putea
creș te economiile de scară. Acest lucru este extrem de important, având în vedere faptul că
majoritatea proprietarilor de terenuri forestiere private au parcele care sunt mai mici decât 10 ha.
194. Pentru a avea succes în punerea în aplicare a măsurilor propuse ș i pentru a atinge obiectivul
declarat, sectorul va trebui să:
o obț ină resurse suplimentare pentru a implementa un cadastru forestier naț ional (acest
lucru ar putea, de asemenea, să fie implementat ca parte a unui cadastru naț ional
general) ș i, ca o condiț ie minimă, pentru a completa inventarul forestier national
curent. Datele complete generate prin inventarul de cadastru ș i forestier ar ajuta la
prioritizarea zonelor geografice pentru activităț i finanț ate de PNDR, direcț ionarea
plăț ilor compensatorii, ș i identificarea modalităț ilor pentru a facilita gestionarea
durabilă a pădurilor
o Abordarea problemelor instituț ionale care au limitat administrarea eficientă a măsurilor

privind împăduririle ș i Natura 2000 în timpul ultimului ciclu de programare.
o Determinarea oportunităț ii de a folosi un mecanism de compensare. În cazul în care un

mecanism de compensare este justificat, este necesară o analiză pentru a înț elege nivelul
plăț ilor compensatorii pentru costul de oportunitate pentru conformitatea cu cerinț ele
de management ale Natura 2000 bazate pe valorile serviciilor de ecosistem sau bazate pe
o evaluare mai robustă a valorii intrinseci a unor anumite habitate
195. Măsura pentru Natura 2000, împădurirea, perdelele forestiere, ar trebui să fie dezagregate ș i
împădurirea, activităț i de creare a perdelei forestiere ar trebui să fie realizate în comun cu prima
împădurire a terenurilor agricole. Utilizarea de fonduri pentru proiectele de împădurire trebuie să fie
alocate cu prioritate pentru zonele geografice în care activitatea poate genera beneficii multiple, cum
ar fi combaterea deș ertificării ș i ameliorarea terenurilor degradate. De exemplu, unele zone din sud-
estul României sunt mai potrivite pentru împădurire ș i ar putea beneficia în mod semnificativ de
astfel de investiț ii. O altă abordare ar fi să se determine în ce zone să se asigure suport pentru
investiț iile în împădurire în funcț ie de beneficiul lor potenț ial pentru adaptarea agriculturii la
variabilitatea climei.

Prima împădurire a terenurilor agricole
196. Măsura primei împăduriri a terenurilor agricole, de asemenea, poate ajuta de asemenea la atenuarea
ș i adaptarea la schimbările climatice prin facilitarea reț inerii CO2 ș i prin contribuț ia la rezistenț a
la schimbările climatice. Finanț area solicitată pentru această măsură (250 milioane €) ar putea
permite împădurirea a aproximativ 38.000 ha - 100.000 ha (în funcț ie de locul în care sunt puse în
aplicare proiectele). Acesta este un obiectiv ambiț ios, ș i va necesita stabilirea ș i utilizarea eficientă
a serviciilor de sprijin existente (din sectorul public sau privat), cum ar fi disponibilitatea materialului
săditor de bună calitate ș i sprijin pentru extindere. În plus, este necesară:
 Acordarea de prioritate proiectelor de împădurire în funcț ie de zonele cu potenț ial ridicat ș i co-
beneficii notabile;
 Păstrarea aplicaț iei ș i cerinț elor de eligibilitate clare ș i simple;
 Adoptarea de criterii cuprinzătoare de eligibilitate;
 Asigurarea că o parte semnificativă din costurile iniț iale sunt acoperite de această măsură;
 Îmbunătăț irea modalităț ilor de implementare pentru această măsură, bazându-se pe lecț iile
încercărilor anterioare de a implementa împădurirea; ș i
 Creș terea gradului de conș tientizare.
197. Impactul măsurilor forestiere necesită timp. Ar trebui luate măsuri pe termen scurt pentru a
implementa sistemele de sprijin necesare, pentru a se evita orice întârzieri suplimentare (de exemplu
măsurile de împădurire vor necesita iniț ial o capacitate ridicată de producț ie a puieț ilor). Această
realitate subliniază importanț a iniț ierii măsurii la începutul ciclului de programare pentru a obț ine
rezultatele dorite ș i impactul preconizat asupra emisiilor de GES.
Instruire, lanț valoric, asigurare ș i suport pentru inovare ș i colaborare

198. Există date limitate pentru a stabili dacă măsurile care oferă instruire, suport pentru lanț ul de
valoare, asigurări ș i sprijin pentru inovare ș i colaborare pentru proprietarii de păduri vor avea un
impact pozitiv sau negativ asupra absorbț iilor de CO2. Aceste măsuri nu sunt măsuri fără regrete,
deoarece, chiar dacă măsurile nu contribuie în mod direct la o creș tere a reț inerii CO2, acestea nu
provoacă emisii în exces.
199. Indiferent de beneficiile climatice, există alte justificări pentru menț inerea acestor măsuri. De
exemplu , ele vor contribui în mod pozitiv la procesul de dezvoltare a sectorului ș i îmbunătăț ire a
capacităț ii de adaptare la schimbările climatice a acestuia, prin asigurarea faptului că fondurile sunt
accesibile tuturor părț ilor interesate ș i că procesul de selecț ie a inclus toate elementele. În plus, au
existat solicitări din partea asociaț iilor forestiere pentru programe de formare pentru proprietarii de
companii forestiere sau angajaț i în practici "prietenoase cu mediul" (inclusiv utilizarea de noi
tehnologii), ș i modul în care să se integreze schimbările climatice în planificarea gestionării
pădurilor
200. Va fi important să se suplimenteze priorităț ile măsurilor de inovare ș i de formare cu celelalte

măsuri ale PNDR. Punerea în aplicare a măsurii de inovare ș i formare ar trebui să se concentreze pe
construirea de resurse umane ș i de cercetare pe subiecte / probleme care ar putea ajuta în utilizarea
eficientă a noilor fonduri pentru împădurire, drumuri forestiere, noua tehnologie, care sprijină
întreprinderile mici ș i mijlocii. Aceasta ar putea include dezvoltarea de metode adecvate pentru
proiecte de prioritizare, abordări inovatoare pentru satisfacerea cerinț ei privind puieț ii pentru
împădurire, precum ș i creș terea capacităț ii disponibile de a pune în aplicare măsurile.
7.2 Rezumatul recomandărilor
201. Tabelul 7 de mai jos rezumă acț iunile specifice de atenuare ș i adaptare recomandate în sectorul
forestier. Recomandările sunt prezentate pe baza clasificării pădurilor - de protecț ie, producț ie - ș i,
de asemenea, pentru împădurire. Recomandări transversale sunt prezentate la sfârș itul tabelului.
Trebuie remarcat faptul că, pentru ca aceste acț iuni să aibă impactul dorit, va fi necesar să se asigure
condiț ii instituț ionale, politice, ș i de planificare în acest sector. Unele dintre acestea sunt descrise
pe scurt în cadrul măsurilor specifice ș i mai în detaliu în evaluare. Tabelul indică, de asemenea, când
o anumită măsură este importantă prin menț ionarea faptului că aceasta ar trebui să fie pusă în
aplicare pe termen scurt.
Tabelul 7: Rezumatul acț iunilor specifice de atenuare ș i adaptare recomandate pentru sectorul forestier
(Sursa: Autori)
Focalizarea Acț iune Tip de acț iune,

sectorială legătura cu
măsura propusă,
ș i cadrul de timp
Pădurea Actualizarea normelor tehnice de management, pentru a face Asistenț ă tehnică

managementul pădurilor de producț ie mai eficient ș i mai
de producț ie eficace, ș i pentru a reduce practicile nesustenabile, care ar În legătură cu
putea duce la emisii de GES. Normele tehnice ar trebui să măsura propusă de
reflecte mai bine progresele în gestionarea pădurilor, inovare ș i de
exploatărilor forestiere, precum ș i tehnologiile asociate (de colaborare
exemplu tehnologia pentru pepiniere, calitatea seminț elor, Pe termen scurt
manipularea plantelor ș i cultivarea sitului).
Actualizarea normelor tehnice pentru recoltare ș i rotaț ii, Asistenț ă

pentru a reflecta progresele în modelarea creș terii ș i tehnică
randamentului ș i dinamica suprafeț ei sau viabilitatea
financiară a recomandării de management pentru un anumit În legătură cu
spaț iu. Acest lucru este util pentru a face managementul măsura propusă
pădurilor de producț ie mai eficient ș i mai eficace, ș i de inovare ș i de
pentru a reduce practicile nesustenabile, care ar putea duce la colaborare
emisii de GES.

Pe termen scurt
Simplificarea reglementărilor privind conformitatea cu Asistenț ă

cerinț ele legale privind SFM pentru zonele forestiere mici tehnică
deț inute de mediul privat. O reglementare mai simplă ar
trebui să permită proprietarilor de păduri sub 10 ha să adere În legătură cu
la regulile de bune practici forestiere ș i de îndrumare SFM măsura propusă
cu cerinț ele simplificate de planificare, marcare, recoltare de inovare ș i de
ș i vânzare a lemnului ș i produselor forestiere nelemnoase. colaborare
Acest lucru ajută pentru a face managementul forestier mai Pe termen scurt
uș or de implementat pentru micii agricultori, reducerea
practicilor de gestionare a pădurilor nesustenabile, care ar
putea duce la emisii de GES.
Revizuirea modelării ș i analizei pentru îndepărtarea CO2 din Asistenț ă

cele trei scenarii diferite, examinate de către ICAS în recenta tehnică
lucrare de modelare climatică (ICAS, 2012). Acest lucru ar
necesita lucrul cu parcelele lor existente de probe permanente Necesită măsuri
pentru a realiza o mai mare creș tere economică ș i analiză a suplimentare de
randamentului. Obiectivul este de a confirma faptul că a avea cercetare
o gestionare mai intensă ar creș te eliminarea CO2. Pe termen scurt
Arii protejate Creș terea arealului cu planurile de gestionare pentru a Asistenț ă

permite gestionarea durabilă a pădurilor ș i, prin urmare, tehnică
îndepărtarea GES:
Necesită măsuri
- Îmbunătăț irea capacităț ii administrative limitate a suplimentare sau
autorităț ii de mediu (se ia în considerare, de ar trebui să fie
asemenea, autoritatea de delegare pentru a aproba reflectată prin
planurile de gestionare a agenț iilor locale ale extinderea
MoEF) măsurii propuse
- Punerea la dispoziț ie de fonduri pentru punerea în pentru Natura
aplicare a planurilor de management 2000
Pe termen scurt
ș i mediu
Promovarea practicilor de management care să sporească Asistenț ă

capacitatea de adaptare a zonelor protejate tehnică
- Promovarea practicilor de management care se
reconecteze arealele naturale, care au fost împărț ite Necesită măsuri
în mod artificial, ș i să formeze o reț ea de suplimentare sau
funcț ionare lărgirea
- Restabilirea ariilor naturale degradate, pentru a crea spectrului de

un nou spaț iu pentru animale, plante ș i activităț i măsuri propuse
de petrecere a timpului liber ș i pentru a preveni pentru Natura
dezastrele 2000
Pe termen scurt
ș i mediu
Stimulentele pentru Natura 2000 care să asigure gestionarea Asistenț ă

durabilă a pădurilor: tehnică
- Reanalizarea cererii de finanț are pentru măsura Legat de măsura

Natura 2000, împădurire ș i perdelele forestiere propusă privind
- Iniț ierea unei campanii pentru a promova o Natura 2000
înț elegere mai largă a importanț ei conservării
biodiversităț ii, în special în rândul proprietarilor Termen scurt
privaț i
- Alinierea cerinț elor pentru gestionarea pădurilor
ș i managementul siturilor Natura 2000
- Explorarea opț iunilor ca regulamentele să ajute la
punerea în aplicare a programului Natura 2000 sau
utilizarea fondurilor disponibile pentru a
achiziț iona terenuri private în zonele desemnate
pentru Natura 2000.
- Realizarea procesului de despăgubire pentru Natura
2000 mai transparentă
Conservarea biodiversităț ii, pentru a reduce degradarea ș i, Asistenț ă
prin urmare, reducerea emisiilor de GES: tehnică
- Dezvoltarea ș i finanț area planurilor de Necesită o

management pentru habitatele naturale, pentru a măsură
preveni ș i limita degradarea cauzată de schimbările suplimentară sau
climatice. Planurile de gestionare ar trebui să o măsură de
includă măsuri corespunzătoare pentru a proteja prelungire a
habitatele naturale ș i semi-naturale situate aproape Natura 2000
de zonele agricole.
Termen mediu
Împădurire Stimulente pentru împădurire pentru a permite reț inerea Investiț ii și

emisiilor de GES: Proprietarii trebuie să fie compensaț i în asistenț ă tehnică
mod corespunzător pentru a împăduri terenurile lor ș i pentru
a păstra o parte din terenurile lor agricole împădurite. De Legate de măsura
asemenea, este nevoie de sprijin pentru a suporta costul în în împădurire ș i
prima împădurire

avans al împăduririi a terenurilor
agricole
Termen scurt
"Infrastructura" pentru împădurire: Îndeplinirea obiectivelor Investiț ii și

de împădurire va necesita puieț i, suport tehnic ș i servicii de asistenț ă tehnică
extindere pentru gestionarea zonelor împădurite, precum ș i
asistenț ă pentru a construi accesul de piaț ă pentru Legate de măsura
extragerea durabilă a trunchiurilor sau altor produse din lemn. în împădurire ș i
prima împădurire
a terenurilor
agricole
Termen scurt
Acț iuni Informaț ii privind proprietatea asupra terenului: Efectuarea Asistenț ă

transversale unui cadastru forestier pentru a ajuta la punerea în aplicare a tehnică
plăț ilor de stimulente.
Necesită o
măsură
suplimentară de
inventar /
cadastru sau
includerea cu alte
procese de
cadastru în curs
de desfăș urare.
Termen scurt
Îmbunătăț irea accesibilităț ii: Investiț ii în menț inerea, Investiț ii

reabilitarea, iar în unele locuri, construirea de drumuri
forestiere, pentru a reduce costul de SFM ș i a permite Legate de măsura
monitorizarea ș i gestionarea pădurilor la incendiu, privind
reducerea emisiilor cu efect de seră neintenț ionate. îmbunătăț irea
accesibilităț ii
pădurilor
Pe termen scurt
ș i mediu
Finalizarea Inventarului Forestier Naț ional ș i inventarul Asistenț ă

periodic pentru a ajuta la punerea în aplicare a SFM. tehnică
Necesită o

măsură
suplimentară de
inventar și
monitorizare sau
includerea altor
măsuri de
monitorizare ș i
de colectare a
datelor
Termen scurt
Informaț ii cu privire la noile tehnologii utilizabile pentru Asistenț ă

gestionarea pădurilor, recoltare ș i prelucrare pentru a tehnică
creș te probabilitatea SFM.
Legate de măsura
privind instruirea
ș i consultanț a
Pe termen scurt
ș i mediu
Cercetare privind impactul dăunătorilor, speciilor invazive Asistenț ă

ș i schimbările climatice asupra sistemelor forestiere ș i tehnică
speciilor de arbori pentru a ajuta la gestionarea ș i
prevenirea factorilor biotici care pot cauza emisii de GES Necesită o
din păduri. măsură
suplimentară de
cercetare sau
includerea într-
un alt POS, care
beneficiază de
cercetare
Pe termen scurt
ș i mediu (are
beneficii pe
termen lung)
Consolidarea capacităț ilor pentru deț inătorii mici pentru a Asistenț ă

ajuta la SFM ș i rezistenț a la schimbările climatice. Este tehnică
nevoie de sprijin de instruire ș i extindere privind modul de
gestionare a resurselor forestiere pentru a maximiza Legate de măsura

beneficiile sale multiple, ș i modul de luare în considerare a privind instruirea
serviciilor de ecosistem, modul de planificare a impactului ș i consultanț a
schimbărilor climatice ș i de adaptare a gestionării
pădurilor. Pe termen scurt
ș i mediu
O mai bună înț elegere a economiei de gestionare a Asistenț ă

pădurilor ș i accesul la pieț e pentru a face SFM profitabilă tehnică
ș i, prin urmare, a ajuta la reț inerea GES.
Necesită o
măsură
suplimentară de
cercetare sau
includerea într-
un alt POS, care
beneficiază de
cercetare
Pe termen scurt
ș i mediu
Facilitează crearea de grupuri de producători pentru a ajuta Asistenț ă

proprietarii privaț i pentru a găsi SFM profitabile. tehnică
Legat de măsura
de suport pentru
organizarea
lanț ului de
aprovizionare în
silvicultură
Termen mediu
Implementarea unui sistem de monitorizare a pădurilor Asistenț ă

pentru a ajuta la reducerea degradării pădurilor ș i, prin Tehnică /
urmare, reducerea emisiilor de GES. Investiț ii
Necesită o
măsură
suplimentară de
inventar /
monitorizare
Pe termen scurt
ș i mediu

8. CONCLUZIE
202. Sectorul forestier din România este un sector cheie pentru atenuarea schimbărilor climatice,
deoarece este responsabil pentru aproape 10 % din reducerea emisiilor de GES. Pădurile au o
capacitate mare de reducere a GHG ș i pot ajuta la menț inerea, ș i, posibil, chiar creș terea,
nivelului de reducere a emisiilor de GES din ț ară. Măsurile de atenuare forestiere pot include
conservarea sistemelor de reducere a CO2 existente, sporirea reducerii dioxidului de carbon ș i
reducerea compromisului dintre reduceri ș i beneficiile tangibile ș i intangibile din alte utilizări ale
terenului.
203. Un avantaj de a investi în sectorul forestier pentru atenuare este reprezentat de co-beneficiile din
SFM ș i conservarea pădurii. Practicile îmbunătăț ite de management forestier care să internalizeze
impactul potenț ial al schimbărilor climatice poate construi capacitatea de rezistenț ă a pădurilor la
variabilitatea climei, spori capacitatea de rezistenț ă a altor sectoare (de exemplu agricultura) la
dezastre, reducând riscul de expunere al acestora, reface terenurile degradate, ș i oferi o sursă de
energie regenerabilă pentru zonele rurale, care are o amprentă a emisiilor de carbon redusă.
Gestionarea durabilă a pădurilor este esenț ială pentru îndeplinirea obligaț iilor internaț ionale ale
României ș i a directivelor UE.
204. Restituirea terenurilor forestiere a dus la transferul a aproape jumătate din pădurile de stat către
proprietarii privaț i. Acest lucru accentuează necesitatea de a pune în aplicare măsuri de stimulare
pentru SFM. Aceste stimulente ar trebui să motiveze proprietarii de păduri mici ș i proprietarii mari
de păduri. În consecinț ă, stimulentele trebuie să includă stimulente monetare ș i sprijin instituț ional
ș i tehnic (de exemplu, formarea de asociaț ii ș i furnizarea de servicii de extindere ș i de formare).
205. Evaluarea constată că măsurile propuse pentru sectorul forestier, inclusiv alocarea fondurilor,
depăș esc cerinț a UE pentru 30 % din alocarea totală solicitată pentru sector pentru măsuri care au
relevanț ă pentru îmbunătăț irea climatului. Mai multe dintre măsuri (cu excepț ia măsurii privind
Natura 2000), cu toate acestea, necesită fonduri suplimentare pentru a acoperi diferenț a dintre
situaț ia actuală ș i potenț ialul optim al măsurilor. Nivelurile de finanț are asociate cu măsurile
propuse, cu toate acestea, sunt mai realiste, având în vedere perioada de timp în care obiectivele
trebuie să fie îndeplinite. Este, de asemenea, spaț iu pentru a realoca sumele prezentate în cadrul
măsurilor actuale
206. Măsurile propuse reflectă domenii importante de intervenț ie pe termen scurt ș i mediu. Acestea au
capacitatea, dacă sunt concepute în mod adecvat, să includă toate elementele în două moduri.
Măsurile pot include toate elementele cu privire la persoanele eligibile pentru finanț are. A doua
modalitate este în obiectivul măsurii. De exemplu, sprijinul pentru organizarea lanț ului de
aprovizionare, formare ș i consultanț ă, care vizează micii proprietari de terenuri ș i micii proprietari
de păduri, ar fi cuprinzător ș i ar genera beneficii economice pozitive.
207. Impactul măsurilor forestiere necesită timp. Ar trebui luate măsuri imediate pentru a implementa
sistemele de sprijin necesare, pentru a se evita orice întârzieri suplimentare (de exemplu măsurile de
împădurire vor necesita iniț ial o capacitate ridicată de producț ie a puieț ilor). Această realitate
subliniază importanț a iniț ierii măsurii la începutul ciclului de programare pentru a obț ine
rezultatele dorite ș i impactul preconizat asupra emisiilor de GES.
208. Sectorul ar trebui să ia în considerare, de asemenea, unele schimbări prin integrarea măsurilor
privind pădurile în alte POS-uri, acolo unde este cazul. De exemplu, condiț iile necesare pentru
cercetare ar putea fi stabilite ca parte a altor POS care pun accent pe cercetare. Există ș i alte sinergii
care ar putea fi create printr-o mai bună coordonare între entităț ile publice responsabile pentru
păduri ș i cele din alte sectoare. Sectoarele cheie pentru coordonare includ agricultura, energia, apa
ș i infrastructura.
209. Acordarea de sprijin pentru sectorul forestier prin PNDR ș i POS-uri poate fi o investiț ie "fără
regret". Multe dintre măsurile din sectorul forestier pot aborda în comun problemele de atenuare ș i
de adaptare (de exemplu împădurirea terenurilor degradate). Cu toate acestea, este important să se
asigure că nu vor avea consecinț e nedorite (de exemplu scăderea eliminării CO2). Monitorizarea
schimbărilor în reț inerea carbonului ș i recoltarea ș i plantarea folosind o parte din tehnologia
recentă disponibil ș i sistemul cu costuri reduse ar putea ajuta la prevenirea rezultatelor negative.

REFERINȚ E
Abrudan, Ioan Vasile. 2012. ”Un deceniu de administrare a pădurilor din România în regim privat:
Realizări ș i provocări”. Analiză Forestieră Internaț ională Vol.14(3): 275-284
Abrudan, Ioan Vasile, Viorel Marinescu, Ovidiu Ionescu, Florin Ioras, Sergiu Andrei Horodnic, Radu
Sestras. 2009. “Evoluț ii în sectorul forestier din România ș i legăturile sale cu alte sectoare”.Notulae
Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca: 37 (2): 14-21
Abrudan, I.V., Marinescu, V, Ignea, G. ș i Codreanu, C, 2005. Situaț ia ș i tendinț ele curente din sectorul
forestier din România: Aspecte legale ale Dezvoltării Durabile a Sectorului Forestier European: Lucrările
celei de-a 6-a Întâniri de Grup a IUFRO 6.13.00. Editura Universităț ii Transilvania din Braș ov,
România:157–171
Albu, Anca Nicoleta, Marius Lungu, ș i Liliana Panaitescu. 2010. “Influenț a perdelelor forestiere asupra
recoltelor din Dobrogea de sud”. Jurnalul de Cercetare al Ș tiinț elor Agricole, 42 (3): 367-371
Autor necunoscut. 2003. Plan de monitorizare pentru schimbările stocurilor de dioxid de carbon din
plantaț iile forestiere. (Proiectul de împădurire a terenurilor agricole degradate din România)
Acordul dintre Administraț ia Forestieră Naț ională: Romsilva ș i Fondul Prototipului de Carbon
ICAS, 2013, Raportul reț inerii carbonului pentru o perioadă de 10 ani pentru 6000 hectare, Bucureș ti.
BERD, 2011 Evaluarea lanț urilor de biomasă inclusiv a tehnologiilor ș i structurii costurilor, Bucureș ti.
Borlea GF, Ignea G, 2006. Politica forestieră cuerntă ș i piaț a pentru produsele forestiere.Lucra rile
sesiunii s tiint ifice Pa durea s i dezvoltarea durabila , Bras ov, Romania, 2005-2006 pp. 633-
638
Bohateret VM, 2012, Reajustarea politicii forestiere din România în vederea Jurnalului aș ezărilor ș i
planificării spaț iale din anul 2050, mr. 1/2012.
Brouwer, Roy, Luke Brander, Onno Kuik, Elissaios Papyrakis ș i Ian Bateman. 2013. O sinteză a
abordărilor ș i serviciilor ecosistemelor de valoare din UE în contextul EEB Raport final. VU
Universitatea Amsterdam: Institutul pentru Studii de Mediu.
Centrul pentru Adaptarea Climatică. Analizat în iulie 2013, Europa într-un climat în schimbare. Raportul
naț ional pentru România: Raportul privind biodiversitatea. Accesaț i pagina de internet:
http://www.climateadaptation.eu/romania/biodiversity/
BadeaOvidiu ș i Stefan Neagu. 2010. ”Pierderile creș terii de volum pentru suprafeț ele cu
arbori ș i păduri în sistemul de monitorizare intensă din România” Proc. Rom. Acad., Seria B,
2010 (3): 261-268
Chira, Danut, Florin Danescu, Nicolae Geambasu, Constantin Rosu, Florentina Chira, Vasile Mihalciuc,
Aurelia Surdu. “Caracteristicile declinului la fag în 2001-2004”. Analele ICAS 48: 3-20
Badea, Ovidiu, AndrzejBytnerowicz, Diana Silaghi, Stefan Neagu, Ion Barbu, Carmen Iacoban,
CorneliuIacob, Gheorghe Guiman, Elena Preda, IoanSeceleanu, Marian Oneata, Ion Dumitru, Viorela
Huber, HoriaIuncu, Lucian Dinca, Stefan Leca, Ioan Taut. 2012. Starea pădurilor din Carpaț ii de
Sud din Reț eaua de cercetare ecologică pe termen lung. Evaluarea Monitorizării de Mediu
184:7491–7515

Dragoi, Marin. 2010. ”Compensarea costului de oportunitate al zonării funcț ionale a pădurilor - Două
opț iuni alternative pentru politica forestieră din România” Analele Cercetării forestiere 53 (1): 81-92
Badea O., Neagu S, 2010, ”Pierderile creș terii de volum pentru suprafeț ele cu arbori ș i păduri în
sistemul de monitorizare intensă din România” Proc. Rom Acad., Seria B, 2013, 3, p. 261-268.
Busuioc Aristita, ș i Alexandru Dumitrescu. 2011. Proiecț iile reduse privind climatul pentru România
(prezentare). Administraț ia Naț ională de Meteorologie: Bucureș ti, România
Chira D., Danescu F., Geambasu N, Rosu C., Chira F., Mihalciuc V., Surdu A., 2005. Particularitati ale
uscarii fagului in perioada 2001-2004. Analele Cercetării forestiere 48: 3-20
Hlásny T, Turčáni M, 2009: Insect pest as climate change driven disturbances in forest ecosystems. In
Strelcová et al. (eds) Bioclimatology and Natural Hazards, Springer Nederlands pp. 165-178.
Lange H, Økland B, Krokene P, 2006: Thresholds in the life cycle of the spruce bark beetle under climate
change. Interjournal for Complex Systems 1648.
Neşu, I.1999.Perdele forestiere de protecţie a câmpului” Edit. STARTIPP, Slobozia.
Olenici N, Duduman ML, Olenici V, Bouriaud O, Tomescu R, Rotariu C. 2011.Prima izbucnire a
Ipsduplicatus în România. In: Delb H, Pontuali S (eds.): Biotic Risks and Climate Change in Forests.
Proceedings of the Working Party 7.03.10 Methodology of Forest Insect and Disease Survey in
Central Europe, Atelierul al 10-lea, 20-23 septembrie, 2010, Freiburg, Germania. Berichte Freiburger
Forstliche Forschung Heft, FVA: 135-140.
Dumitraşcu, Monica, Ines Grigorescu, Gheorghe Kucsicsa, Carmen-Sofia Gragota, Mihaela Năstase.
2011. ”Evaluarea distribuț iei potenț iale a speciilor de plante invazive raportată la forț ele de mediu
cheie din Parcul natural Comana”. Proceedings of the 12th International Conference on
Environmental Science and Technology: B735-B742. Rhodes, Grecia, 8-10 Septembrie 2011.
Duduman ML, Isaia G, Olenici N, 2011a: Ipsduplicatus (Coleoptera: Curculionidae, Scolytinae)
distribuț ia în România. Rezultate preliminare. Buletinul Universităț ii Transilvania din Braș ov,
Seria II, Vol. 4 (53) Nr. 2: 19-27.
Banca Europeană pentru Reconstrucț ie ș i Dezvoltare ș i Ministerul Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale.
2007. Silvicultura ș i industria forestieră din România. Studiul asupra sectorului lemnului. Ministerul
Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale: Bucureș ti, România
Comisia Europeană. 2010. Cartea verde privind Protecț ia Pădurilor ș i Informarea în UE: Adaptarea
pădurilor la schimbările climatice. SEC (2010) 163 Final. Bruxelles.
Agenț ia Europeană de Mediu. 2011. Tendinț e ș i previziuni privind GES în România
Centrul FRD. 2011. Sectorul de mobilă în România. 2011 Prezentarea generală a pieț ei Raport pregătit
pentru Secț iunea Comercială ș i de Promovare a Investiț iilor, Ambasada Republicii Polonia în
România.
Georgescu, Olga. 2009. Politici forestiere din România pentru reducerea ș i adaptarea la schimbările
climatice Prezentare realizată la FAO-REU Budapesta, 2010.
Ioja CI, Patroescu M, Rozylowicz L, Popescu VD, Verghelet M, Zotta MI, Felciuc M (2010). Eficienț a
reț elei de arii protejate din România în conservarea biodiversităț ii. Biol Cons 143:2468–2476.

Ivan, Gheorghe. 2012. ”Tehnologii inovatoare pentru crearea ș i întreț inerea perdelelor forestiere
de protecț ie a recoltelor ș i combaterea secetei ș i deș ertificării”. Analele Universităț ii din
Craiova - Seria Agricultură, Montanologie, Cadastru Vol. XLII 2012/2: 359-365
CCC. 2012. Transmiterea informaț iilor privind nivelele de referinț ă în managementul pădurilor în
România
Ministerul Mediului ș i Schimbărilor Climatice 2012. Strategia Naț ională privind Schimbările
Climatice 2013 – 2020. MMSC: Bucureș ti, România
Ministerul Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale: 2013. PNDR 2014-2020 Ministerul Mediului ș i
Schimbărilor Climatice. 2013. Inventarul gazelor cu efect de seră din România 1989-2011. Inventarul
naț ional 2013. MMSC: Bucureș ti, România
Ministerul Mediului ș i Pădurilor 2010. A cincea sesiune de comunicări naț ionale a României privind
schimbările climatice sub auspiciile Convenț iei Cadrului Naț iunilor Unite privind schimbările
climatice Bucureș ti, România
Ministerul de Interne: Inspectoratul General pentru Situaț ii de Urgenț ă. 2013. Reducerea
vulnerabilităț ii la riscuri, sprijinirea adaptării la schimbările climatice ș i dezvoltarea sistemelor de
management al dezastrelor. Notă explicativă. Bucureș ti, România.
Ministerul de Interne: Inspectoratul General pentru Situaț ii de Urgenț ă. 2013. Analiza de Risc la
Incendiu. Bucureș ti, România
Nabuurs, G.J., O. Masera, K. Andrasko, P. Benitez-Ponce, R. Boer, M. Dutschke, E. Elsiddig, J. Ford-
Robertson, P. Frumhoff, T. Karjalainen, O. Krankina, W.A. Kurz, M. Matsumoto, W. Oyhantcabal,
N.H. Ravindranath, M.J. Sanz Sanchez, X. Zhang. 2007. Silvicultură. Schimbările climatice.
Reducere. Contribuț ia Grupului de lucru III la cel de-al patrulea raport de evaluare a comisiei inter-
guvernamentale privind schimbările climatice (B. Metz, O. R. Davidson, P.R. Bosch, R. Dave, L.A.
Meyer (eds)], Cambridge University Press, Cambridge, Marea Britanie ș i New York, NY, SUA
Naumann, Sandra, Gerardo Anzaldua, Pam Berry, Sarah Burch, McKenna Davis, Ana Frelih-Larsen,
Holger Gerdes ș i Michele Sanders. 2011. Evaluarea potenț ialului abordărilor bazate pe ecosistem
pentru adaptarea ș i reducerea efectelor schimbărilor climatice în Europa. Raportul Final către
Comisia Europeană, DG Mediu, Contract nr. 070307/2010/580412/SER/B2, Institutul Ecologic ș i
Institutul pentru Schimbările de Mediu, Centrul Universităț ii Oxford pentru Mediu
Popa, Bodgan ș i Camille Bann. 2012. O evaluare a contribuț iei ecosistemelor din ariile protejate la
creș terea sectorului ș i a bunăstării umane în România: Îmbunătăț irea durabilităț ii financiare a
sistemului carpatic al zonelor protejate (PA) Raport final.
Trombik J., Hlasny T., Dobor L., Barcza Z., 2013. Expunerea climatică a pădurilor din Carpaț i: Hărț i
de expunere ș i dezvoltarea anticipată. Conferinț a ș tiinț ifică internaţională pentru studenț ii
doctoranzi.
Banca Mondială. 2008. Forest Sourcebook. Direcț ia pentru Agricultură ș i Dezvoltare Rurală, Banca
Mondială: Washington DC.
Banca Mondială. 2009. Documente interne ale Proiectului de dezvoltare forestieră din România. Analiza
impactului economic al reabilitării drumurilor forestiere
Banca Mondială. 2011. Analiza funcț ională din România: Mediu, apă ș i păduri. Vol 2: Silvicultură.
Regiunea Europei ș i Asiei Centrale, Banca Mondială: Washington DC.

ROMANIAN0 An 019020140 RO0 Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMANIAN0 An 019020140 RO0 Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Public Disclosure Authorized

Raportul Sectorial al Componentei B

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului

Beneficiar: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Abrevieri ș i acronime ................................................................................................................................. iii

Recunoaș tere ............................................................................................................................................... v

Rezumat executiv ......................................................................................................................................... vi

2. Sectorul forestier din România - Context ............................................................................................. 3

2.1 Caracteristici biofizice .................................................................................................................. 3

2.2 Clasificări funcț ionale ................................................................................................................. 5

2.3 Dimensiuni instituț ionale ............................................................................................................ 6

2.3.1 Dreptul de proprietate asupra pădurilor ................................................................................ 6

2.4 Contribuț ia economică a sectorului forestier .............................................................................. 8

2.4.1 Industria Lemnului ................................................................................................................ 9

2.4.2 Energia din biomasă ............................................................................................................ 11

2.5 Împădurire ................................................................................................................................... 11

2.5.1 Împădurirea terenurilor degradate ....................................................................................... 11

2.6 Colectarea datelor din sectorul forestier ..................................................................................... 13

2.7 Noua strategie privind pădurile ................................................................................................... 14

3. Schimbările climatice ș i pădurile ...................................................................................................... 16

3.1 Pădurile ș i îndepărtarea GES ș i emisiile .................................................................................. 16

3.2 Impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor....................................................................... 18

3.3 Adaptarea pădurilor la schimbările climatice ............................................................................. 22

3.4 Pădurile ș i adaptarea la schimbările climatice ........................................................................... 23

4. Rezultatul diferitelor scenarii de gestionare a pădurilor asupra emisiilor de GES ............................. 25

4.1 Rezultate eforturilor naț ionale de modelare .............................................................................. 25

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier i

5. Condiț ii necesare pentru ca pădurile să contribuie la atenuarea ș i adaptarea la schimbările

5.1 Planuri de management pentru păduri ........................................................................................ 31

5.1.1 Provocări ș i oportunităț i pentru gestionarea arealelor de producț ie .............................. 32

5.1.2 Provocări ș i oportunităț i pentru managementul ariilor protejate ..................................... 34

5.1.3 Oportunităț i ș i provocări pentru împădurire .................................................................... 35

5.2 Oportunităț i ș i provocări cu condiț ii de aplicare necesare..................................................... 36

5.2.1 Informaț ii privind proprietatea asupra terenurilor............................................................. 36

5.2.2 Îmbunătăț irea accesibilităț ii ............................................................................................ 37

5.2.3 Informaț ii cu privire la baza de resurse ............................................................................. 38

5.2.4 Consolidarea cercetării, armonizarea bazei de date ș i schimbul de informaț ii................ 39

5.2.5 Monitorizarea Pădurilor ...................................................................................................... 39

6. Măsuri pentru OP finanț ate de UE pentru 2013-2020. ..................................................................... 41

6.1 Ciclul de programare 2007-2013 al PNDR ș i POS Mediu ........................................................ 41

6.1.1 Realizări .............................................................................................................................. 42

6.2 Măsuri propuse pentru perioada 2014-2020 a Ciclului de programare ....................................... 43

7. Recomandări ș i concluzii .................................................................................................................. 47

7.1 Recomandări privind măsurile guvernamentale.......................................................................... 47

7.2 Rezumatul recomandărilor .......................................................................................................... 52

Raport de Evaluare Rapidă a Sectorului Forestier ii

APPR Asociaț ia Proprietarilor de Păduri din România

AEC Activităț i economice curente

CO2 Dioxid de carbon

FEADR Fondul European pentru Agricultură ș i Dezvoltare Rurală

MSEIF Modelul Scenariului European de Informaț ii Forestiere

IEP Institutul European al Pădurilor

FESI Fondurile Europene Structurale ș i de Investiț ii

SCE Sistemul de Comercializare a Emisiilor

PGP Planul de Gestionare a Pădurilor

PIB Produsul Intern Brut

DGPSPAPP Direcț ia Generală pentru Politică, Strategii ș i Proiecte pentru Ape,

GES Gaze cu Efect de Seră

INM Institutul Naț ional de Meteorologie

ICAS Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice

CCC Centrul de Cercetări Comune al Comisiei Europene

UTCUTP Utilizarea terenului, schimbarea utilizării terenului ș i pădurile

MADR Ministerul Agriculturii ș i Dezvoltării Rurale