Schimbările climatice 

implică reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea sistemelor

ecologice la efectele variabilității climatice. Pentru a avea efecte pozitive, adaptarea trebuie
direcționată luând în considerare prioritățile dezvoltării durabile.
La nivel European, primele inițiative în domeniul adaptării la schimbările climatice sunt reprezentate
de „Cartea Verde privind Adaptarea la efectele schimbărilor climatice în Europa- posibilităţile de
acţiune ale Uniunii Europene” (2007) și respectiv, „Cartea Albă privind „Adaptarea la efectele
schimbărilor climatice: către un cadru de acțiune la nivel European” (2009), ambele documente
evidențiind necesitatea acțiunilor de prevenire a impactului SC asupra mediului și activității socio-
economice.
Strategia UE privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (2013) menţionează faptul că,
este crucial să se consolideze capacitatea de rezistență la schimbările climatice subliniind că,
gestionarea necorespunzătoare a resurselor de apă poate afecta semnificativ ecosistemele naturale
și activitățile socio-economice. Cu alte cuvinte, diferitele sectoare economice sunt din ce în ce mai
expuse la riscurile de mediu, ca urmare a fenomenului schimbărilor climatice, iar gestionarea
eficientă a riscurilor climatice prezintă o importanță majoră pentru procesul de dezvoltare durabilă.
„Europa 2020: O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă
incluziunii” (COM (2010) 2020 final, 3.3.2010) abordează aspecte privind utilizarea eficientă a
resurselor naturale în contextul provocărilor climatice actuale și viitoare. Strategia propune un cadru
integrat de acțiune pentru domeniile schimbări climatice, energie, transport, industrie, agricultură și
pescuit, biodiversitate și dezvoltare regională, iar în acest context abordarea provocărilor climatice
trebuie să răspundă la minimizarea pericolelor care planează asupra mediului și societății umane în
scopul susținerii dezvoltării socio-economice și pentru adaptarea infrastructurilor la schimbările
climatice previzibile.
Implementarea Strategiei naționale privind schimbările climatice se află în responsabilitatea
Guvernului, sub coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), respectiv a
Direcției Generale Schimbări Climatice. În 2008 a fost aprobat Ghidul privind adaptarea la efectele
schimbărilor climatice (GASC) prin OM 1170/2008, iar în 2013, Strategia Naţională a României privind
Schimbările Climatice (2013-2020) prin HG 529/2013.
Strategia Naţională privind Schimbările Climatice (2013-2020) abordează două componente
principale: cea de reducere a concentraţiei de gaze cu efect de seră şi cea de Adaptare la efectele
schimbărilor climatice (ASC). Elaborarea Agendei Naţionale de Adaptare la Efectele Schimbărilor
Climatice şi integrarea ei în politica existentă şi viitoare reprezintă un obiectiv major în cadrul
componentei de adaptare și se va baza în principal pe acțiuni de prioritizare, termene de aplicare și
instrumente specializate privind managementul riscurilor climatice la nivel național și regional.
Administrația Națională de Meteorologie desfășoară cercetări în cadrul proiectelor
naționale/Europene având ca tematici următoarele: evaluarea hazardurilor în condițiile climatice
actuale și viitoare, riscurile climatice asociate, adaptarea în sectoare economice cheie vulnerabile la
efectele schimbărilor climatice (agricultură, păduri, resurse de apă, turism, etc).
Publicații relevante:
1. ORIENTGATE(2014), Adaptation measures in Romanian agriculture, 99 p.
2. WATER CoRe(2013), Manual de bune practici, 192 p.
3. WATER CoRe(2012), Action Plan for water scarcity and drought prevention, 41 p.
4. SEERISK(2014), Guideline on climate change adaptation and risk assessment in the Danube
macro-region,103 p.
5. SEERISK(2014) Changing risks in changing climate, 55 p.
6. Schimbările climatice – de la bazele fizice la riscuri și adaptare (2015), 200 p.
7. Ghidul pentru pregătirea Planurilor de Management al Secetei, 26 p.