SISTEME DE STOCARE CU AER COMPRIMAT

Sistemele de stocare a energiei cu aer comprimat, folosesc energia

disponibilă în reţea în afara orelor de vârf, pentru a pompa aer într-un rezervor
subteran, etanş unde este înmagazinat la presiune înalta. Aerul presurizat se
menţine apoi în subteran pentru a fi utilizat in perioadele de vârf.

Când este nevoie de energie suplimentara, aerul cu presiune înaltă este

destins, după o uşoară încălzire pe palele unei turbine cuplată la un
generator.

De cele mai multe ori, aerul comprimat se combină cu gazul metan şi

amestecul obţinut este folosit pentru acţionarea unei turbine cu combustie.
Această metodă este eficienta, aerul comprimat pierzand mai puţină energie
in procesul de conversie.

1
 SISTEME DE STOCARE CU AER COMPRIMAT

Caracteristicile sistemelor de stocare cu aer comprimat - SSAC

Stocarea aerului comprimat se poate face în formaţiunile geologice
existente cum ar fi rezervoare de gaze naturale epuizate (cel mai economic),
regiuni acvifere naturale (zone cu roci permeabile ecranate), caverne din mine
de sare sau construite în caverne săpate în piatră.

Acestea din urma sunt cu aproximativ 60% mai scumpe decât cavernele din
minele sare, deoarece cavernele subterane săpate în rocă sunt obţinute prin
excavarea formaţiuni de rocă solidă, în timp ce cavernele de sare sunt create
prin dizolvarea sării si extragerea apoi a soluţiei.

Depozitarea in regiunile acvifere este de departe cea mai puţin costisitoare

variantă şi este, prin urmare, folosită în cele mai multe dintre aplicatiile
actuale.

O altă variantă a sistemelor cu aer comprimat constă în înmagazinarea

acestuia in nişte rezervoare de înaltă presiune. Tehnologia actuala nu este
suficient de avansată pentru fabricarea acestor rezervoare de înalta presiune
la un cost rezonabil iar puterile sunt mult mai mici. 2
 SISTEME DE STOCARE CU AER COMPRIMAT

Componentele unui sistem de stocare cu aer comprimat - SSAC

O instalaţie de stocare cu aer comprimat cuprinde cel puţin următoarele

componente:
1. Maşina(i) electrică(e) folosită în regim de motor sau generator care se poate
cupla prin intermediul unor ambreiaje cu compresorul si/sau cu turbina.
2. Compresor de aer care poate avea două sau mai multe etaje, răcitoare
intermediare şi unul final pentru a realiza compresie eficientă şi pentru a reduce
conţinutul de umiditate.
3. Recuperator de căldură ,
4. Turbina de înaltă şi turbina joasă presiune.
5. Echipament central de control pentru operarea turbinei de ardere, a
compresorului si a serviciilor auxiliare, precum şi pentru controlul trecerii din
modul de generare în modul de depozitare
6. Echipamente auxiliare pentru stocarea şi manipularea combustibilului şi
3
sisteme mecanice şi electrice necesare diferitelor schimbătoare de căldură.
SISTEME DE STOCARE CU AER COMPRIMAT

4
 SISTEME DE STOCARE CU AER COMPRIMAT

Modul de lucru

Un sistem cu aer comprimat funcţionează prin intermediul unor

compresoare acţionate de motoare electrice de mare putere care stochează
energia sub forma de aer comprimat intr-un rezervor. Compresia se face în
afara perioadelor de vârf a cererii.

Ca parte a procesului de comprimare, aerul este răcit înainte de injectare

pentru utilizarea optimă a spaţiului de stocare disponibil. Aerul este
înmagazinat la presiune de aproximativ 75 bari.

Când se doreşte furnizarea de energie electrică aerul este extras din

rezervor. Acesta este mai întâi preîncălzit în recuperator, care refoloseşte
energia extrasă de răcitoarele din compresor sau energia gazelor de
evacuare si apoi este destins in cele doua turbine.

In cazul utilizării turbinelor cu gaz, aerul încălzit este amestecat cu cantităţi

mici de benzină sau gaze şi apoi introdus in camera de combustie unde este
destins pentru a genera electricitate.
5
 SISTEME DE STOCARE CU AER COMPRIMAT

Utilizarea SSAC impreună cu o turbina cu gaze

Într-o turbină cu gaze normală mai mult de două treimi din energia produsă
de turbina este consumată de compresor. Aceasta înseamnă că de exemplu
în cazul unei turbine cu gaze de 300 MW, puterea utilă este de fapt, 100 MW
pentru ca aproximativ 200 MW este consumată de compresor.

În cazul în care compresia se realizează la un moment de timp diferit de

acela când este necesară generarea de energie electrică, puterea de vârf pe
care o poate genera turbină cu gaze se majorează cu această sumă. Prin
urmare nu este necesară o capacitatea de producţie de energie suplimentară.

În mod convenţional turbina de lucru

acţionează turbina compresorului, ambele fiind
cuplate la axul generatorului. Prin folosirea
aerului comprimat se diminuează puterea
consumată în compresor, iar puterea transmisă
către generator creste de aproximativ 3 ori faţă
de ciclul normal de funcţionare. 6
 SISTEME DE STOCARE CU AER COMPRIMAT

Avantajele sistemelor de stocare cu aer comprimat - SSAC

Sistemele de stocare cu aer comprimat pot fi folosite pe scară largă şi pot

avea puteri foarte mari. În afară de sistemele de stocare prin pompare nici o alta
metodă de depozitare nu se poate realiza la o putere aşa de mare.

Capacităţile uzuale pentru un sistemele cu aer comprimat sunt în jur de

50-300 MW. Perioada de depozitare este de asemenea cea mai lungă datorită
faptului că pierderile de presiune sunt foarte mici. Un sistem SSAC poate stoca
energia pentru mai mult de un an.

Punerea rapidă în funcţiune reprezintă un alt avantaj al acestor soluţii. Un

sistem SSAC poate oferi un timp de pornire de aproximativ 9 minute în caz de
urgenţă şi de aproximativ 12 de minute în condiţii normale. Prin comparaţie
centralele cu turbina cu combustie convenţionale necesită 20 la 30 de minute
pentru un start-up normal.

În cazul în care este folosită o formaţiune naturală geologică acvifera costurile

sunt mult diminuate. Un rezervor de gaze naturale epuizate conţine deja spaţiul
necesar, în rocă poroasă. 7
 SISTEME DE STOCARE CU AER COMPRIMAT

Avantajele sistemelor de stocare cu aer comprimat - SSAC

În plus o turbină cu gaz asociată cu un sistem SSAC necesită 66% mai

puţine gaze naturale pentru a crea aceeaşi cantitate de energie. În consecinţă,
emisiile de gaze de seră sunt considerabil mai mici decât în instalaţiile de gaze
normale.

8
 SISTEME DE STOCARE CU AER COMPRIMAT

Stocarea aerului comprimat poate fi adiabatică, diabatică sau izoterma.

Stocarea adiabatică păstrează căldura produsă la comprimarea aerului

şi o cedează aerului atunci când acesta este destins pentru a genera
energie. Aceasta metodă este momentan un subiect în curs de studiu, fără a
exista sisteme reale in funcţiune in 2012. Teoretic randamentul unui astfel
de proces se apropie de 100% pentru sistemele cu puteri mari, cu cicluri
rapide de încărcare / descărcare si cu o bună izolare termică, insă in
practică randamentul global este in jur de 70%. Căldura poate fi stocată
într-un corp solid, cum ar fi betonul sau piatra, sau mai probabil într-un fluid,
cum ar fi uleiui fierbinte (până la 300 ° C) sau sarea topită (600 ° C).

9
 SISTEME DE STOCARE CU AER COMPRIMAT

Stocarea aerului comprimat poate fi adiabatică, diabatică sau izoterma.

Stocarea diabatică disipa căldura suplimentara din răcitoare

intermediare (intercoolere) în atmosferă. La scoaterea din depozit, aerul
trebuie să fie reîncălzit înainte de expansiunea în turbina cuplată la
generator. Pierderea de căldură diminuează randamentul, dar această
abordare este mai simplă şi fiind singura solutie cu aplicabilitate comerciala.

10
 SISTEME DE STOCARE CU AER COMPRIMAT

Stocarea aerului comprimat poate fi adiabatică, diabatică sau izoterma.

În comprimarea şi expansiunea izotermă se încearcă menţinerea

constantă a temperaturii de lucru printr-un schimb de căldură constant cu
mediul înconjurător. Fără utilizarea unor schimbătoare de căldură foarte
eficiente, această soluţie este aplicabilă numai la puteri mici.

Randamentul teoretic de stocare a energiei la temperatură constantă este

de 100% pentru sistemele de puteri mici, cu cicluri de încărcare descărcare
lente care au un bun transfer de căldură cu mediul înconjurător. În practică
nu se poate obţine nici unul dintre aceste cicluri termodinamice perfecte,
deoarece unele pierderi de căldura sunt inevitabile.

11
I. SISTEMUL CLASIC DE STOCARE CU AER COMPRIMAT

12
 I. SISTEMUL CLASIC DE STOCARE CU AER COMPRIMAT

Viabilitatea sistemelor de SSAC este dovedită de funcţionarea

îndelungată a două instalaţii proiectate pentru managementul încărcării
reţelelor: una în Huntorf, Germania şi a doua in McIntosh în SUA.

Cea din Huntorf de 290 MW (proiectate şi construite pentru a oferi rezervă

pentru varfurile de sarcină) a început să funcţioneze în 1978.

Sistemul de stocare din McIntosh/Alabama are 110 MW CAES şi

operează din 1991.

Funcţionarea cu succes a acestor două sisteme a demonstrat viabilitatea

tehnică a folosirii tehnologiei cu aer comprimat în gestionarea sarcinii a
înmagazinării şi generării de energie electrică intermediare.

Cu toate ca aceste două sisteme au un succes comercial, nu au mai fost

construite sisteme noi, cu puteri asemănătoare, in special datorită costurilor
pentru construcţie relativ ridicate (700-800$/kW).
13
I. SISTEMUL CLASIC DE STOCARE CU AER COMPRIMAT

Al doilea motiv este faptul că doi dintre cei mai importanti furnizori de
echipamente oferă doar două sisteme SSAC: Dresser Rand -135 MW,
Alstom 400 MW. De asemenea specificaţii tehnice ale a agregatelor (debitul
si presiunea ) sunt rigide si fac dificilă acordarea acestora cu cerinţele
impuse de specificul locaţiilor de depozitare (volum, adâncime).

Experienţa din cele doua proiecte a subliniat importanţa optimizării

globale a sistemului: a parametrilor turbomaşinii, a volumului de aer stocat,
a presiunii de stocare, a parametrilor de funcţionare. De asemenea un rol
important în eficienţa sistemului îl are şi diferenţa intre preţul energiei în
perioadele de vârf şi cel din perioadele de sarcină redusă.

Ca răspuns la aceste nevoi şi provocări, s-au dezvoltat o serie de

concepte prin care sistemele SSAC să devină mai flexibile, simple, şi de
încredere. Acestea se bazează pe utilizarea turbinelor cu gaz, a
compresoarelor, şi expandoarelor integrate care asigură o reducere
semnificativă a costurilor şi timpi de punere in functiune mai scurţi.

14
II. SISTEMUL DE STOCARE CU AER COMPRIMAT CU TURBINĂ DE GAZE CU
TURBINA EXPANDOARE CU CICLU ÎNCHIS

Sistemul este mai avantajos decât cel clasic,

deoarece foloseşte gazele de ardere pentru
preîncălzire şi permite asocierea cu o varietate de
agregate (turbine/expandoare) de diferite puteri.
Sistemul este flexibil si permite implementarea cu
15
costuri acceptabile.
III. SISTEMUL DE STOCARE CU AER COMPRIMAT CU TURBINĂ DE GAZE
CU TURBINA EXPANDOARE CU ADMISIE RĂCITĂ

Acest sistem este superior celui cu ciclu închis deoarece puterea turbinei de
gaz este mărită prin admisia aerului răcit obţinut cu costuri reduse.
Recuperatorul si expandorul sunt proiectate astfel încât temperatura de la
ieşirea expandorului să fie mai mică decât a aerului exterior. Temperatura de la
ieşirea expandorului este folosită să răcească admisia in compresorul turbinei de
gaze, fără a fi necesare modificări ale turbinei. Performantele sunt mai bune
16
decât ale unui sistem clasic cu aer comprimat iar costurile mai mici.
IV. SISTEMUL DE STOCARE CU AER COMPRIMAT CU TURBINĂ DE
GAZE CU INJECŢIE DE AER Turbina de gaze

Sistemul presupune existenta unei turbine de gaz.

Aerul comprimat este preîncălzit intr-un schimbător de căldura folosind căldura
gazelor de ardere si apoi injectat in turbina de gaze la o presiune ridicată care
duce la scăderea sarcinii compresorului si implicit la mărirea puterii furnizată de
turbina de gaze. 17
IV. SISTEMUL DE STOCARE CU AER COMPRIMAT CU TURBINĂ DE
GAZE CU INJECŢIE DE AER Turbina de gaze

Acest concept elimină expandoarele, partea cea mai scumpa a sistemelor si

utilizează capacitatea nefolosită a turbinelor cu gaz.
Avantajele acestei tehnologii sunt date de costurile iniţiale mai reduse, daca se
foloseşte o centrala cu gaze existentă, de simplitate şi de faptul ca nu este
18
necesară o turbomasina specifică.
 IV. SISTEMUL DE STOCARE CU AER COMPRIMAT CU TURBINĂ DE
GAZE CU INJECŢIE DE AER Turbina de gaze

Sistemul este mult mai avantajos in perioadele de vârf de sarcină în comparaţie

cu centralele cu turbina de gaze, folosite frecvent in acest scop, datorită timpului
scurt de punere in funcţiune.
Raportul dintre puterea înmagazinată în sistemul cu aer comprimat şi puterea
turbinei cu gaz este limitat de cantitatea de aer depozitat. Aceste sisteme
19
înmagazinează aerul la adâncimi reduse datorită presiunii reduse a aerului injectat.
V. SISTEMUL DE STOCARE CU AER COMPRIMAT CU TURBINĂ DE GAZE
CU INJECŢIE DE AER CU TURBINA EXPANDOARE DE ÎNALTA PRESIUNE

Conceptul este similar cu cel cu injecţie cu excepţia că expandorul produce o

putere suplimentară prin diferenţa dintre presiunea aerului stocat si a aerului
injectat in turbina de gaze. Această soluţie duce la creşterea puterii si in principiu
are preţ mai mare.
20
VI. SISTEMUL DE STOCARE CU AER COMPRIMAT CU TURBINĂ DE GAZE
CU INJECŢIE DE AER CU TURBINA EXPANDOARE CU CICLU ÎNCHIS

Sistemul este similar cu cel de mai sus la care s-a adăugat un expandor
suplimentar, de joasa presiune care este antrenat de diferenţa dintre presiunea
aerului injectat si presiunea exterioară.
Această soluţie oferă o flexibilitate mai mare in optimizarea sistemului de
stocare in concordanţă cu caracteristicile rezervorului de stocare şi cu factorii
economici.
Parametrii tehnologici care pot fi controlaţi mai eficient sunt: timpul de stocare,
21
presiunea, mărimea compresorului, turbina de combustie, sistemul de control.
 VII. SISTEMUL DE STOCARE CU AER COMPRIMAT ADIABATIC

Conceptul nu foloseşte combustibil

pentru stocarea si furnizarea energiei
in perioadele de vârfuri de sarcina.

Răcirea compresorului şi încălzirea

aerului comprimat în perioadele de
furnizare a energiei se fac prin
înmagazinarea căldurii in ulei.

Astfel în timpul procesului de

comprimare este folosit uleiul rece in
răcitoarele compresorului care este
încălzit si apoi utilizat pentru
încălzirea aerului stocat in rezervor
înainte de a fi transmis către
expandoare. In cest proces uleiul se
va racii.

Aceste sisteme au randamente

similare cu cele ale sistemelor de 22
acumulare prin pompare (70-75%).
 VIII. SISTEMUL DE STOCARE CU AER COMPRIMAT CU
REZERVOARE DE PRESIUNE

Aerul comprimat este

depozitat in rezervoare
poziţionate lângă turbina
de gaze.

In urma unor studii s-a

constatat ca se pot realiza
sisteme cu capacităţi de
1-2 MWh la costurile
rezonabile cu
rezervoarele realizate din
ţevi îngropate.

Soluţia permite
înmagazinare la presiuni
ridicate, injecţia aerului
facandu-se la presiune
mare cu un nivel redus al 23
preîncălzirii.
 COMPARAŢIE ÎNTRE SISTEMELE STOCARE CU AER COMPRIMAT

TIP Puterea Puterea Puterea Consumul Volumul Costul Grad de

sistem instalata sistemului absorbită de aer relativ al investiţiei simplitate
cu aer stocată în rezervorului
comprimat aer
comprimat
[MW] [MW] [MW] [Kg/kWh] [-] [$/kW] [-]
I. 110 110 91 5 1 900 1
II. 400 240 288 6,75 1,35 700 0,5
III. 427 257 300 6,7 1,35 700 0,6
IV. 193 33 29 5,4 1,08 327 0,5
V. 202 42 30 4,3 0,85 375 0,6
VI. 433 272 318 6,9 1,4 700 0,6
VII. 72 72 96 7,5 1,5 1700 1,2

24
COMPARAŢIE ÎNTRE SISTEMELE STOCARE CU AER COMPRIMAT

25