I

Succesiunea epocilor:
Epoca Antică
Epoca medievală
Epoca modernă
Epoca contemporană
Succesiunea curentelor literare:
Literatura antică - 3000 î.Hr – sec V-lea
Literatura medievală - sec V-lea – sec XV-lea
Umanism – sec XIV-lea – sec XVII-lea
Clasicism – XVII până în XVIII
Iluminism – XVII – XIX
Realism - XIX
Naturalism – sfarșitul sec. XIX

II
Evul mediu conține literatura medievală ce cuprinde toate lucrările scrise în
Europa. Aceasta includea lucrări seculare și religioase. Temele caracteristice fiind
iubirea pentru Dumnezeu și gloria acestuia. Operele nereligioase includeau vitejia,
iubirea, onoarea, războiul.
Scriitori cunoscuți
Dante Alighieri (Viața nouă – creație în versuri, Ospățul, Monarhia, Divina
Comedie – cea mai reprezentativă operă)
Caedmon ( Visul crucii sfinte, imnuri religioase)
Lucrările din această perioadă întruchipează postura tipică a lumii, universală și
ideală. Multe clișee. Motivație psihologică puternică. Motivele fiind în strânsă
legătură cu latura tradițională. Ideea morții. Alegoria a dominat Evul Mediu prin
tema iubirii.

III
Andromaca – Personajele principale: Andromaca, Pirus, Hermione, Menelaus,
Astyanax, Oreste și Pilade , Sefiza. Personaj menționat - Hector
Andromaca refuză dragostea lui Pirus, pentru că amintirea despre Hector și fiul ei
Astyanax îi domină cunoștința și pentru a arăta că încă îi este fidelă lui Hector.
Oreste este trimis de greci. Oreste este trimis de greci să-l aducă la curtea regelui
Pirus pe Astyanax, fiul lui Hector. Orestes însuși este îndrăgostit de Hermione.
Hermione Vrea cu orice preț să distrugă uniunea dintre Pirus și Andromaca. Pirus
spune că a schimbat decizia și este gata să-l execute pe fiul lui Hector. Racine
descrie în continuare cât de disperat Oreste vrea să o răpească pe Hermione.
Prietenul său Pilade încearcă să îl descurajeze și îl sfătuiește să fugă din Epir.
Oreste anunță că l-a ucis pe Pirus. Hermione, învinsă de asta, începe să-l blesteme
pe Orestes. Hermiona, cuprinsă de remușcări și de ură împotriva ucigașului, se
sinucide peste cadavrul acestuia.
Imaginea lui Andromaca la Racine este întruchiparea moralității. Eroina este
dincolo de pasiune, este condusă doar de datorie. Cu toate acestea, în plus față de
voința ei, ea este implicată într-o furtună de pasiuni ale altor oameni, pe care
depinde soarta ei și soarta fiului ei. Nimic nu o poate face să uite de Hector. Chiar
și într-o situație dificilă, ea merge să consulte umbra soțului ei.

Tragedie, dragoste, ideea finalității conjugale, a demnității umane și a curajului

sacrificial.
Jean Racine face parte din curentul clasicismului.

IV

Renașterea europeană a debutat în Florența, Italia. Renașterea este când omul este
pe primul loc și toată atenția este asupra lui. Umanismul renascentist sublinia
superioritatea literaturii latine și grecești și în special valorile ei în materie de
morală personală și publică.
Erasmus din Rotterdam, teolog și erudit olandez, este unul din cei mai eminenți
umaniști din perioada Renașterii 
În Anglia, Thomas Morus scrie o lucrare fundamentală de istorie a ideilor politice
(Utopia)

Reprezentanții Renașterii: Francesco Petrarca - Africa (1338-1340), poemă eroică

referitoare la al doilea război punic
Leonardo da Vinci – Mona Lisa Italia
Dante Alighieri – Divina Comedie Italia
Niccolò Machiavelli – Il Principe Italia

Genuri dominante :
Epopeea național-eroică
Proză tragică elegantă
Povestiri satirico-burlești
Epopeea pastorală

V
4 Motive mitice antice:
Arca lui Noe şi potopul - Unul din cele mai cunoscute şi tulburătoare mituri,
supravieţuieşte doar Noe, cu familia sa, urmează indicaţiile date de Dumnezeu,
Noe construieşte o arcă uriaşă, pe care ia câte o pereche din fiecare specie de pe
Pământ, asigurând astfel biodiversitatea după retragerea apelor.

Scufundarea Atlantidei - insula înfloritoare care s-a scufundat în mare în urma

unui cataclism. Pe Atlantida locuiau oameni care erau pe jumătate zei şi care
puseseră bazele unei civilizaţii foarte avansate. Chiar dacă aceasta nu a existat,
soarta tristă a unei civilizaţii reale a inspirat această legendă.

Hercule - Faimos pentru puterea sa incredibilă, Hercule a fost adaptat de romani

din mitologia greacă. Jumătate om și jumătate zeu, tatăl acestuia fiind Zeus/Jupiter.
Miturile l-au arătat pe Hercule ca un simbol al puterii infinite pe care semizeul o
deținea, tot din această cauză, împăratul Commodus a făcut tot posibilul pentru a-și
asocia imaginea cu acesta.

Romulus și Remus - Conform mitologiei romane, povestea lui Romulus și Remus,

frați gemeni, reprezintă, în cele din urmă chiar povestea genezei Cetății Eterne. Au
fost văzuți ca o amenințare pentru regele Amulius și, astfel, pentru a se salva el a
ordonat abandonarea copiilor pe malurile râului Tibru. Nou-născuții au fost lăsați
să moară, dar Tiberiu, tatăl mitologic al râului, i-a salvat și au supraviețuit sub
îngrijirea lui. O lupoaică i-a alăptat într-o peșteră iar mai târziu, au fost adoptați de
un păstor.