EVOLUȚIA POPULAȚIEI

23143860
23118745
23400000

23093262
23062448
23009075
22938405
23200000

22885802
22852905
22825288
22809546
22779441
22733751
23000000

22688392
22648514
22614980
22582773
22561686
22541941
22800000

22516004
22480599
22433741
22390978
22346178
22600000

22312887
22273309
22236154
22221895
22204507
22191818
22400000

22200000

22000000

21800000

21600000

România, la 3 ani de la ieșirea din sistemul communist a înregistrat o valoarea a numărului de locuitori de aproximativ 23.143.860 locuitori.
Acest număr a scăzut annual, ajungând în anul 2000 la o valoare cu aproximativ 300.000 de locuitori mai mica decât cea initial analizată.
În ultimii zece ani populaţia României a scăzut cu 7,5%, cel mai important moment pentru demografia ţării fiind anul 2008, când numărul de
locuitori de pe plan local a scăzut cu 600.000 de persoane.
În ultimul an analizat, 2020, valoarea este de 22.191.818 locuitori, un număr ce este cu aproximativ un million mai mic decât în urmă cu 18 ani.
Aceste valori au un trend descendent și este de așteptat ca în următorii ani să se înregistreze o scădere lentă a populației ca urmare a sporului natural
negativ
NATALITATE
12.00
11.25
10.81
10.68
10.26 10.37
10.33 10.27
10.27
10.05 9.849.87
10.00 9.66 9.539.769.719.51 9.42 9.60 9.41
9.67
9.249.35 9.069.24 9.309.15
8.738.96

8.00

6.00

4.00

2.00

0.00
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
Natalitatea este un factor foarte important, ce este în strânsă legătură cu ceilalți indictatori ai populației.
România a înregistrat în anul 1992, valoarea natalității de 11,25‰, urmând annual fluctuații ascendente și descendente. Anul 2010 a adus cea mai mica valoare
a natalității înregistrată în acest interval de timp, 1992-2019, respective 8,73‰.
În anul 2018 rata natalității a fost de 8,6 născuți vii la 1000 locuitori, mai mică decât în 2009 (9,9 născuți vii la 1000 locuitori) cu 1,3 născuți vii la 1000 locuitori.
Anul 2007, a avut o valoare ridicată, influenţată şi de efectele stimulării căsătoriilor.

România a înregistrat în anul 1992, valoarea natalității de 11,25‰, urmând anual fluctuații ascendente și descendente, scăzând un an mai târziu până la
valoarea de 10,8‰, ajungând sub pragul de 10‰în anul 2001, , iar anul 2002 a adus cea mai mica valoare a natalității înregistrată în acest interval de timp,
1992-2010, respectiv 9,4‰, crescând din acel an până la 9,8 ‰ în anul 2005, ajungând în anul 2007, la o valoare ridicată, influenţată şi de efectele stimulării
căsătoriilor, fiind înregistrată valoarea de 9,4‰.
La nivel național, în anul 2011 a existat o scădere de aproximativ 0,7‰, față de anul precedent, urmând a fi înregistrate valori ascendente, în
anul 2013 ajungându-se la valoarea de 9,6‰, 9,7‰ în anul 2017, iar în anul 2018 rata natalității a fost de 9,3 născuți vii la 1000 locuitori, mai mică decât
în 2009 (9,9 născuți vii la 1000 locuitori).
MORTALITATE
0.08
0.07
0.07
0.07 0.07
0.06 0.060.070.06
0.06 0.06
0.06 0.060.060.06
0.06 0.06
0.05
0.05
0.040.04
0.04
0.04 0.04
0.040.030.030.03
0.030.03
0.030.03
0.03 0.03

0.02

0.01

0.00

Mortalitatea măsoară totalitatea deceselor în cadrul unei populaţii pe parcursul unei perioade definite de timp. Variaţia ratelor de mortalitate, în mare
măsură, determină nivelul sporului natural şi al speranţei de viaţă. Mortalitatea este indicatorul cel mai sensibil influenţat de factori socio-economici şi
biologici (mediul ambiant, stilul de viaţă), precum și de serviciile de sănătate
Mortalitatea în România, în perioada analizată, între anii 1992-2019, a înregistrat valori destul de mici, comparativ cu valorile natalității.
1992, 1993, 1994, primi ani analizați, au înregistrat și cele mai mari valori ale mortalității, 0,07 locuitori la 1000 de locuitori apoi scăzând treptat,
ajungând în anul 2010, la 0,04‰.
Cei mai recenți ani analizați, din 2017 până în present, rata mortalității a scăzut față de alți ani, la 0,03‰.
SPOR NATURAL
12.00
11.18
10.75
10.61
10.20 10.30
10.26 10.21
10.20
9.99 9.799.82
10.00 9.61 9.479.709.659.46 9.39 9.56 9.38
9.63
9.189.29 9.039.21 9.279.12
8.698.93

8.00

6.00

4.00

2.00

0.00

Sporul natural este un indicator demografic dependent de natalitate și mortalitate și se calculează pe baza diferenței dintre rata de natalitate și rata de
mortalitate generală într-o anumită perioadă de timp, sau diferența dintre numărul născuților vii și cel al deceselor în rândul unei populații determinate într-
o perioadă de timp
Ca rezultat al diferenței dintre rata natalității și rata mortalității, sporul natural a înregistrat cea mai mare valoare în anul 1992, respective 11,2‰.Sporul
natural a scăzut annual, nu a mai tercut niciodată de pragul de 11‰, iar din anul 2001, nu a mai trecut de pragul de 10 la 1000 de locuitori.
În anul 2019, sporul natural a fost de 9,1‰, ca urmare a unei diferențe dintre rata natalității de 9,2‰ și rata mortalității de 0,03‰.
 În cadrul României, ca rezultat al diferenței dintre rata natalității și rata mortalității, sporul natural a înregistrat cea mai mare valoare în anul 1992,
respectiv 11,2‰, scăzând anul următor la 10,8‰. Sporul natural a scăzut anual, nu a mai tercut niciodată de pragul de 11‰, iar din anul 2001, nu a mai
trecut de pragul de 10 la 1000 de locuitori, ajungând în anul 2010 la valoarea de 9,4‰, cu aproximativ 0,5‰ mai puțin decât anul precedent.

În țara noastră, sporul natural a scăzut în anul 2011 până la valoarea de 8,7‰, crescând apoi la 8,9‰, ajungând în anul 2013 la valorea maximă
înregistrată în această perioadă. În anul 2019, sporul natural a fost de 9,1‰, cu 0,1‰, mai puțin decât în anul 2018, și cu 0,5 ‰, mai puțin decât în
anul 2017.

FERTILITATE
 50.0
46.4
45.0 44.1
43.0
40.9
39.540.340.239.739.8
40.0 37.4 38.338.7 38.2 37.538.637.837.9
37.337.336.8 37.2
35.635.936.4 35.7 36.136.9
34.6
35.0

30.0

25.0

20.0

15.0

10.0

5.0

0.0

Fertilitatea se definește ca numărul de născuţi vii ce revin la 1000 femei de vârstă fertilă, de 15-49 ani.
Pentru perioada studiată, 1992-2019, rata de fertilitate generală variază mult de la un an la altul.
În anul 1992, valoarea de 46,4 născuți‰ / femei de 15-49 ani, cea mai mare valoare analizată, din această perioadă, iar în anul 2011, 34,6 născuții
vii/femeie de vârstă fertilă.
Ultimii ani analizați, 2017, 2018, 2019 au înregistrat valori de 38,6 copii, 37,8 copii și respective 37,9 copii/femeie de vârstă fertilă.
Valorile sunt îmbucurătoare, deoarece se încadrează în pragul de peste 30 copii/ femeie.
În cadrul țării, pentru perioada studiată, 1992-2010, rata de fertilitate generală variază mult de la un an la altul.

În anul 1992, valoarea de 46,4‰, cea mai mare valoare analizată din această perioadă , scade anul următor la 44,1 ‰, apoi la 43‰, scăzând sub pragul de
40‰, în anul 1999, iar în anul 2010, valoarea înregistrată era de 37‰, mai mică decât anul anterior, 38,7‰, dar mai mare decât valoarea din 2007, cu
aproximativ 1‰.
NUPȚIALITATE
9.0
8.4
8.0 7.5
7.0
7.0 6.7 6.7 6.5 6.6
6.4 6.3 6.3 6.3 6.5 6.4 6.4
6.1 5.9 6.0 6.0
5.9 5.8
6.0 5.7 5.7 5.6
5.1 5.3
5.0 4.7 4.8 4.8

4.0

3.0

2.0

1.0

0.0

România a înregistrat valolri ridicate ale nupțialității, deoarece s-au întemeiat multe căsătorii în perioada analizată.

Anul 1992, a înregistrat o valoare de 7,5 căsătorii la 1000 de locuitori, anul următor, 1993, valoarea scăzând cu 0,5 ‰.

După o lentă creștere în anii 2000-2002, numărul căsătoriilor din România a cunoscut un trend ascendent până în anul 2007, când căsătoriile din România au
atins un maxim datorită implementării unei legislaţii care a instituit un sprijin financiar pentru cuplurile care se căsătoresc pentru prima oară (Legea nr. 396/2006).

Evoluţia ratei nupţialităţii a urmat pe cea a numărului absolut al căsătoriilor, oscilând între un minim de 4,7 căsătorii la 1000 de locuitori în anul 2011 şi un
maxim de 8,4‰ în 2007.

Analiza vârstei medii la prima căsătorie a soţilor relevă o tendinţă constantă de creştere a acesteia şi de amânare a căsătoriei.

În anul 2007 (primul an după implementarea sprijinului financiar) se observă o creştere uşoară a acestei vârste, determinată de căsătoriile amânate din motive
financiare.

Curba ratei nupţialităţii urmează fidel pe cea a numărului căsătoriilor, cu un maxim (8,4 căsătorii la 1000 locuitori) înregistrat în anul 2007, după care amploarea
fenomenului de nupţialitate scade masiv, influenţat de fenomenul migratoriu extern determinat de intrarea României în Uniunea Euroeană şi deschiderea
graniţelor.
DIVORȚIALITATE

2.00

1.80 1.72 1.75

1.611.58 1.59
1.60 1.511.551.52 1.55
1.51 1.47
1.45 1.44 1.431.45 1.41
1.40 1.35 1.351.36
1.40 1.40 1.371.401.391.36
1.27 1.27
1.22
1.20

1.00

0.80

0.60

0.40

0.20

0.00

În vreme ced anul 2007 aducea cea mai mare valoare a nupțialității în urma unei legi îmbucurătoare pentru viitori soți, rata divorțialității, era de asemenea mare,
printer cele mai mari valori din perioada analizată.

Anul 1992, primul an analizat, a înregistrat 1,3 divorțuri la 1000 de locuitori, printre cele mai mici valori din perioada analizată, urmând apoi o creștere, atingându-se
pragul maxim al divorțialității, în anul 1998, respective 1,8 ‰.

Valoarea minima a fost înregistrată în anul 2014, 1,2 divorțuri la 1000 de locuitori.
Anul 1992, primul an analizat, a înregistrat 1,3 divorțuri la 1000 de locuitori, printre cele mai mici valori din perioada analizată, urmând apoi o
creștere, atingându-se pragul maxim al divorțialității, în anul 1998, respectiv 1,8‰.
 În cadrul țării, în vreme ce anul 2007 aducea cea mai mare valoare a nupțialității în urma unei legi îmbucurătoare pentru viitori soți, rata
divorțialității, era de asemenea mare, printre cele mai mari valori din perioada analizată, aproximativ 1,7‰, scăzând anul următor la valoarea de 1,6‰ ,
apoi la 1,4‰ , în anul 2009.

Valoarea minima a fost înregistrată în anul 2014, 1,2 divorțuri la 1000 de locuitori, crescând anii următori și ajungând în anul 2019 la valoare de
aproximativ 1,4‰.

MORT INFANT
30.00

25.00 23.89
23.35
23.29
22.30
21.99
21.24
20.51
20.00 18.63
18.58 18.41
17.33 16.84
16.69
14.98
15.00 13.91
11.99
10.97
10.12
9.799.43
10.00 9.01
7.828.097.32
6.686.37
5.945.67
5.00

0.00

Mortalitatea infantilă este un indicator de bază al stării economico-sociale și de mediu al unei comunități umane, care ia în calcul  decesele 0-1 an (de
la naștere la 364 de zile).
Raportarea sa la 1000 născuți vii din aceeași perioadă (de regulă 1 an calendaristic) și teritoriu (în care prin teritoriu se înțelege locul de rezidență și locul
decesului) exprimă Rata mortalității infantile, care reprezintă imaginea intensității mortalității infantile.
Indicatorul este o componentă semnificativă a mortalității generale și cel mai bun indicator al dezvoltării sociale și economice.
Într-o mare măsură, șansele de a supraviețui a nou-născutului în primul an de viață determină speranța de viață la naștere a unei populații.

Împreună, mortalitatea infantilă și speranța de viață la naștere (durata medie a vieții) sunt cei mai sensibili și mai frecvenți utilizați indicatori care caracterizează
nivelul de dezvoltare socio-economică și starea de sănătate a populației.

Cauzele de deces sunt grupate în două mari categorii, cauze endogene (afecțiuni a căror apariție se situează, în timp, înainte de naștere – în mediul intrauterin,
sau sunt o consecință a procesului nașterii propriu-zise) și exogene (diverse afecțiuni dobândite: infecțioase și parazitare, boli ale aparatului respirator, afecțiuni
ale aparatului digestiv, accidente, otrăviri, traumatisme etc...). Dacă asupra primelor se poate interveni prea puțin, în cel de-al doilea caz medicina oferă
suficiente posibilități de combatere a cauzelor. 

În România, valorile ratei deceselor sub vârsta de 1 an, sunt destul de ridicate în primii ani analizați, din perioada 1992-2019.

În anul 1992, înregistrându-se 23,4 decese dub vârsta de un an la 1000 de locuitori, valoarea maximă înregistrată.

Rata mortalității infantile are un trend descrescător, ajungând în anul 2010 la valori mai scăzute de 10 ‰, apoi în 2019 la valoarea minimă din perioada
analizată, respective 5,7‰.
Scăderea ratei mortalității infantile este datorată, fundamental, controlat de către factori sociali, politici și economici, calitatea serviciilor medicale având un
impact secundar (unele opinii mergând până la a aprecia impactul ameliorării calității actului medical de până la maxim 10 % în ceea ce privește scăderea
acestui tip de mortalitate)

RATA PLECARI
20.0
17.9
18.0 17.1 17.016.616.717.4
16.0 15.715.3
14.9
14.0
14.0

12.0
10.1 10.4
9.5 9.6
10.0 9.0 9.0 9.4 9.0 9.4 8.5 8.5 8.6 8.8 9.1
8.1 8.2 8.2
8.0 7.5

6.0

4.0

2.0

0.0

Rata plecărilor la nivel national, în perioada 1992-2010, se desfășoară astfel: cele mai mari valori înregistrate, din 1992 până în 2001, urmând o scădere vizibilă, în 2006,
înregistrându-se valoarea minima a perioadei, respective, 7,5%. Valoarea maximă de 17,9%, a fost înregistrată în anul 1998.
Perioada dintre anii 2010 și 2019, a înregistrat valori relativ mici spre deosebire de perioda 1992-2001, rata plecărilor nedepășind 10,5%. În această perioadă trendul
este oarecum stagnant, cu ușoare oscilații, cea mai mare valoare fiind înregistrată în anul 2016, respective 10,4%, urmând o scădere în ultimii ani analizați, 2017, 2018,
2019, ajungând la 8,6%, 8,8% și respective 9,1%.

RATA SOSIRI
25.0

20.7 21.1
20.3
20.0 19.4
18.3 18.7
17.7 17.6 17.2
16.4 17.0 16.7
15.1 15.1 15.1
15.0 14.414.7
13.5 12.9
12.7 12.712.8 12.612.5 12.2
11.6 11.2
10.4
10.0

5.0

0.0

La nivel national, rata sosirilor în perioada 1992-2010, a înregistrat valori oscilante. Primul an analizat, 1992, a înregistrat valoarea de 12,7%, scăzând anul
următor la 10,4%, crescând și scăzând anii viitori, ajungând la valori peste 15%, în anii 2004, 2007, 2008, respective valorile de 16,4%, 17% și 17,7%.
Valoarea maximă înregistrată a fost în ultimul an analizat, 2010, 20,7%.

România, în perioada 2010-2019, a înregistrat valori ale ratei sosirilor mai ridicate decât cele înregistrate în perioada 1992-2010.
Ultimul an analizat, 2019, a înregistrat cea mai mare valoare din 1992 până în present, respective 21,2%. Anii anteriori, valorile erau scăzute, treptat. Cea
mai mica valoare fiind înregistrată în 2011, respective 15,1%.
 RATA IMIGRARED

3.5

3.0 2.9
3.0

2.5
2.3

2.0
1.6
1.5
1.3
1.1 1.0
1.0
1.0
0.7
0.5 0.4 0.5 0.5 0.4 0.4
0.5 0.3 0.3 0.3 0.4 0.3
0.2 0.1 0.1 0.2
0.0 0.1
0.0

sosiri

La nivelul României, perioada în 1994-2010 au fost înregistrate valori destul de mici ale ratei sosirilor înternaționale, de la 0‰, în primul an analizat,
crescând cu doar 0,2‰ până în anul următor, valorile foarte scăzute ating pragul maxim în anul 1998, cu puțin peste 0,5‰, scăzând din nou până la 0,1‰
în anii 2004 și 2005, crescând și descrescând ajungând în anul 2010 la 0,3‰.

La nivelul țării noastre, în perioada 2010-2019, valorile ce au fost înregistrate au un trend crescător, ajungând de la 0,3‰, în anul 2010, la 0,7‰ în anul
2011, depășind pragul de 1‰ în anul 2012, pragul de 2‰ în anul 2017, fiind înregistrată valoarea de 2,3‰, apoi cele mai ridicate valori înregistrate, de 3‰
și respective 2,9‰ în 2019 și 2019. Valorile ridicate se datorează faptului că țara noastră primește imigranți din țări slab dezvoltate pentru a lucra în
domeniile de construcții, dar nu numai, domenii slab plătite, dar pentru acești oameni, salariile din țara noastră sunt foarte ridicate, în comparație cu
salariile din țările lor de proveniență.
 RATA EMIGRARE
1.4
1.2 1.2
1.2 1.1
1.0 1.0
1.0 0.9
0.9 0.9
0.8 0.8
0.8 0.7 0.8
0.7
0.6 0.6
0.6 0.6 0.6
0.5 0.5 0.5
0.4 0.5
0.4 0.4 0.4
0.4 0.4

0.2

0.0

Plecari

La nivel national, valorile înregistrate în perioada 1994-2010 nu depășesc 1 ‰, decât în anul 1995. Valorile sunt oscilante, pornind de la 0,7‰ în anul 1994,
ajungând la valoarea maximă în 1995, apoi scăzând din nou, treptat, lent, ajungând la valoarea de 0,9‰ în anul 1997, 0,8‰ în anul 1998, apoi scăzând și
mai mult până la pragul de 0,4‰ în mai mulți ani analizați: 2001, 2002, 2007, 2008 și 2010, ultimul an analizat.

În România, în perioada 2010-2019 au fost înregistrate valori mai ridicate față de valorile din perioada analizată anterior, 1994-2010, începând de la 0,4‰
în primul an analizat, ridicându-se valoarea până la 0,8‰, anul următor, dar și în 2012, apoi în 2013 fiind înregistrată valoarea de 0,9‰, pragul de 1‰ fiind
depășit după anul 2016, valorile crescând până la 1,2‰ în anul 2018 și 2019.
 SPOR MIGARTORIU
50000

40000 38449

30000 25393 27043

20000

10000 7858
36834841 5056
0 429 7451291
0
-2516 -1572 -1605-847-2769
-5629 -3729
-10000 -7406 -6483
-7234
-10095
-13345
-20000 -16268
-19473
-21217
-30000

Sm=I-E

Sporul migratoriu a înregistrat la nivelul țării noastre, în perioada 1994-2010, valori majoritar negative. Anii 2011, 2007 și 2008 au înregisrrat valori
positive, dar foarte scăzute, nu mai mult de aproximativ 1300 persoane, în anul 2008.
Valorile foarte scăzute, ne arată faptul că imigranții au fost foarte puțini, în comparație cu emigranții.
Anul 1995 a înrgeistrat cea mai scăzută valoare, -21217 persoane. Cea mai mare valoare negative a fost înregistrată în anul 2021, -1572 persoane.
Perioada 2010-2018, a înregistrat valori majoritar positive, spre deosebire de perioada analizată anterior.
Valoarea maximă a fost înregistrată în anul 2018, aproximativ 38449 persoane, iar cea mai scăzută valoare, în anul 2011, -2769 persoane. Valorile positive
ne indică faptul că emigranții au fost mai mulți, față de imigranți.
 DENSIATTEA POPULATIIE
98.00
97.08
96.98
97.00 96.87
96.74
96.52
96.22
96.00
95.86
96.00 95.75
95.68
95.55
95.36
95.17
95.01
95.00 94.87
94.73
94.64
94.56
94.45
94.30
94.10
93.93
94.00 93.74
93.60
93.43
93.27
93.21
93.14
93.09
93.00

92.00

91.00

La nivel national, valorile densității populației sunt medii, nedepășind pragul de 100 de locuitori pe km, în niciun an analizat, din intervalul de interes.

Cea mai ridicată valoare este înregistrată în anul 1992, respective 97,08 locuitori pe , scăzând annual, treptat, lent, ajungând la pragul de 95 locuitori pe , în anul 2005.

În anul 2020 a fost înregistrată cea mai mică valoare a densității populației, respectiv 93,1 locuitori pe .

Cauzele unei densități medii pot fi: dezvoltarea ulterioară a României față de alte țări din Uniunea Europeană, condițiile climatice ostile din zonele montane, reglate cu
populația crescută și densitatea mare din concentrările urbane ce sunt și centre industriale.

RATA SOMERI
 4.50

4.00

3.50

3.00

2.50

2.00

1.50

1.00

0.50

0.00
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

RAP MASUCLINIATE
 RAP MASCULINITATE
97.5
97.1
97.0
97.0 96.9
96.8
96.6
96.5
96.5 96.3
96.296.1
96.1
95.9
96.0 95.8
95.895.7
95.695.695.6
95.595.5 95.5
95.5 95.495.495.395.395.495.495.495.495.5

95.0

94.5

94.0

Raportul de masculinitate la nivelul țării noastre, este mai scăzut decât raportul de feminitate, deoarece populația masculină este minoritară.

În anul 1992 erau aproximativ 97 de bărbați la 100 de femei, raportul scăzând anual, lent, ajungând la valoarea minima în anii 2009, și 2010.

La nivel national, din 2010 până în 2020, valorile sunt stagnante, în jur de 95 de bărbați la 100 de femei.
 RAP DEPEND DEMO
0.6

0.5 0.5
0.5 0.5
0.5 0.5 0.5 0.5 0.5
0.5 0.5 0.5
0.4 0.4 0.4 0.4 0.5 0.5
0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4
0.4

0.3

0.2

0.1

0.0

La nivelul României, valorile raportului de dependență demografică a înregistrat valori foarte appropriate, în toată perioada analizată, respectiv 1992-2019.

Din 1992 până în anul 2002, valorile au fost de 0,5%, scăzând aproximativ 0,1% din 2003 până în 2017, apoi crescând din nou la 0,5% până în anul 2019.
 SPOR DMEO GENERAL

-10000

-20000
-19293
-20840 -19540
-30000 -25028
-27710
-30011 -30693
-33110
-40000-35633 -37498 -36492 -36430
-38806
-45094 -44199
-50000 -48315 -48371
-50752 -48933
-52724
-60000 -56249 -55769 -57966
-60709
-61522
-70000
-74283
-80000

nasteri+imigrari - decese +emigrari

Sporul demografic general, înregistrează la nivel national doar valori sub limita de 0.
În anul 1996, a fost înregistrată valoarea maximă, -74283, iar valoarea minima a fost înregistrată 22 de ani mai târziu, în anul 2018, aproxtimativ -19300.
Sporul dmeografic general al României prezintă scăderi și creșteri însemnate, trendul fiind oscilant.

RELIGII
În România sunt recunoscute oficial 18 culte religioase. Biserica Ortodoxă Română este principala instituție religioasă din România. Cea mai mare parte a
populației României, respectiv 86,45%, s-a declarat ca fiind de confesiune creștin ortodoxă, conform recensământului din 2011. De asemenea, importante
comunități religioase ce aparțin altor ramuri ale creștinismului decât ortodoxia, sunt reprezentate de: romano-catolicism -4,62%, calvinism -
3,19%, penticostalism - 1,92%, greco-catolicism - 0,8% și baptism – 0,6%.

20.121.641
16.307.00
Biserica Ortodoxă Română 4 81%
0,004
Biserica Romano-Catolică 870.774 328 %
0,000
Biserica Greco-Catolică 150.593 748 %
0,000
Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi 32.558 162 %
0,000
Biserica Ortodoxă Sârbă 14.385 071 %
0,002
Biserica Reformată 600.932 986 %
0,000
Biserica Unitariană 57.686 287 %
0,000
Biserica Evanghelică-Luterană 20.168 100 %

ETNII

Maghiarii și romii compun cele mai numeroase minorități etnice din România, reprezentând 6,1 și, respectiv, 3,0 la sută din populația stabilă a României.
Conform recensământului din anul 2011, populația minoritară reprezintă un procent de circa 11% din totalul de 20,1 milioane de locuitori, ai României.
Cele mai importante minorități din România sunt cea maghiară – 1,23 milioane de locuitori (circa 58,9% din totalul minorităților), romi – 0,62 milioane (29,8% din
minoritari), ucraineni – 50,9 mii de locuitori (2,44% din minoritari), germani – 36 de mii (1,73%), turci – 27,7 mii (1,33%), ruși-lipoveni – 23,49 mii (1,13%) și cu
sub 1% pondere (fiecare) din minoritari (20 de mii de locuitori sau mai puțin) – tătari, sârbi, slovaci, bulgari, croați, greci, evrei, italieni, polonezi, cehi și alte
minorități. De asemenea in România se află si comunități de arabi, afro-români, chinezi, vietnamezi, indieni, pakistanezi etc.

6.11940
Maghiari 1230000 3
3.08457
Romi 620000 7
0.25323
Ucranieni 50900 4
0.17910
Germani 36000 4
0.13781
Turci 27700 1
0.11686
Rusi-Lipoveni 23490 6
Români 18111910 90.109

În cadrul româniei, 90% din populație este de etnie română. România este formată și din numeroase minorități. Cele mai importante minorități de pe
teritoriul țării sunt: maghiari, ce reprezintă 6,1%, romi, 3,08% din populație, ucraniei - 0,25%, germani - 0,17%, turci - 0,13%, rusi-lipoveni – 0,11%. Sub
1% pondere (fiecare) din minoritari (20 de mii de locuitori sau mai puțin) – tătari, sârbi, slovaci, bulgari, croați, greci, evrei, italieni, polonezi, cehi și alte
minorități. De asemenea in România se află si comunități de arabi, afro-români, chinezi, vietnamezi, indieni, pakistanezi etc.
Limba oficială a României este limba română,[15] ce aparține grupei limbilor romanice de est și este înrudită cu italiana, franceza, spaniola, portugheza, catalana[16] și,
mai departe, cu majoritatea limbilor europene.

În cadrul țării noastre, limba româna este limba cu cel mai mare număr de vorbitori nativi ce reprezintă 91% din totalul populației,  fiind urmată de limbile vorbite de
cele două minorități etnice principale, maghiarii și romii, respective 6,6% și 2,5% din populație.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Demografia_Rom%C3%A2niei

PIRAMIDELE VARSTELOR 1992

52068 89604
118820 188062
186700 294708
222974 337831
459399 574560
577392 652196
653120 706778
658294 694991
585477 594557
777831 769567
883826 862832
808836 781428
660445 633321
1085552 1045652
969266 923513
980806 939514
865350 828585
857926 822079

masculin feminin

populația tânără (0-24 ani), populația adultă (24-65 ani) și populația vârstnică (peste 65 de ani)
Piramida populației României, din anul 1992, este de tip amforă, ce prezintă o tendință demografică regresivă. Aceasta ne indică în cadrul populației tinere, cu vârste
cuprinse între 0 și 24 de ani, valori mai ridicate ale numărului de persoane de sex masculin, spre deosebire de populația de sex feminin, valori ce se mențin și în cea de-
a doua categorie, populația adultă, dar nu în totalitate, doar până la vârsta de 44 de ani. Jumătate din populația adultă, de la 44 de ani până la vârsta de 65 de ani, dar
și populația vârstnică de peste 65 de ani, prezintă valori ridicate în rândul populațieide sex masculin, în detrimentul bărbaților.

Piramida populației României, din anul 1992, ne indică în interval de vârstă 0-44 ani, populația de sex masculine este mai extinsă, spre deosebire de populația de sex
feminin, în timp ce de la 44 de ani până la peste 85 de ani, preponderentă este populația de sex feminin.

Grupa de vârstă cu cele mai multe persoane, de ambele sexe este 20-24 de ani.

2010

82046 165889
166959 281793
284202 437067
389083 553528
404404 515002
524618 609059
701265 768065
771696 807354
650687 649932
906280 885784
921943 886000
980599 937561
866054 831253
906163 873841
672018 641956
591622 563897
583064 550819
593346 561155

masculin feminin

populația tânără (0-24 ani), populația adultă (24-65 ani) și populația vârstnică (peste 65 de ani)
Piramida vârstelor populației României, din anul 2010, este de tip amforă, cu tendință demografică regresivă, ne prezintă valori scăzute ale populației de vârstă tânără,
0-24 de ani, în comparație cu anul 1992, populația masculină având valori mai ridicate decâtcea feminină. Populația de vârstă adultă, între 24 și 65 de ani, oscilează de
la vârstă la alta, este predominantă, fiind valori foarte ridicate, în comparație cu celelalte categorii de vârste, apoi de la vârsta de 65 de ani până peste 100 de ani,
populația vârstnică este în scădere, din cauza mortalității și migrațiilor, fiind întâlnit procesul de îmbotrânire a populației.

Anul 2010, ne prezintă la nivel national, de la vârsta de 0 până la 49 de ani, o pondere mai mare a populației masculine, în timp ce populația feminine înregistrează
valori mai ridicate în segmental de vârstă 49 de ani până la peste 85 de ani.

În acest an, grupa de vârstă 30-34 de ani, înregistrează cele mai mari valori pentru ambele sexe.

2020

135737 267147
189524 344882
252237 397237
382196 525181
558171 699331
658984 761587
592561 628180
862353 867703
899600 874624
972680 928820
875082 829566
923261 878091
686856 650346
594137 564125
580480 548777
594297 562274
543295 513973
538345 510178

masculin feminin

populația tânără (0-24 ani), populația adultă (24-65 ani) și populația vârstnică (peste 65 de ani)

Piramida vârstelor populației României, din anul 2020, este de tip amforă, cu tendință demografică regresivă, asemănătoare cu cea din anul 2010. Aceasta are baza
îngustă, valorile înregistrate pentru populația tânără, fiind mici în comparație cu alte categorii de vârste, ceea ce poate însemna că prezintă o scădere a numărului de
nașteri, implicit a natalității. Populația de vârstă adultă este predominantă, fiind înregistrați cei mai mulți locuitori, față de celelalte categorii de vârste, oscilează de la
vârstă la alta, este predominantă, fiind valori foarte ridicate, cele mai mari valori, cei mai mulți locuitori au vârsta între 40 și 44 de ani, pentru ambele sexe, în
comparație cu celelalte categorii de vârste, apoi de la vârsta de 65 de ani până peste 100 de ani, populația vârstnică este în scădere, din cauza mortalității și migrațiilor,
fiind întâlnit procesul de îmbotrânire a populației, sexul predominant este cel masculină, până la vârsta de 54 de ani, apoi femeile predomină, inclusiv în cadrul
populației vârstnice.

Piramida vârstelor populației României, din anul 2010, este de tip amforă, cu tendință demografică regresivă, ne prezintă valori scăzute ale populației de vârstă tânără,
0-24 de ani, în comparație cu anul 1992, populația masculină având valori mai ridicate decâtcea feminină. Populația de vârstă adultă, între 24 și 65 de ani, oscilează de
la vârstă la alta, este predominantă, fiind valori foarte ridicate, cele mai mari valori, cei mai mulți locuitori au vârsta între 40 și 44 de ani, pentru ambele sexe, în
comparație cu celelalte categorii de vârste, apoi de la vârsta de 65 de ani până peste 100 de ani, populația vârstnică este în scădere, din cauza mortalității și migrațiilor,
fiind întâlnit procesul de îmbotrânire a populației.

La nivelul țării noastre, în anul 2020, populația masculină este preponderentă până la 54 de ani. După 54 de ani și peste 85 de ani, populația feminine este majoritară.

Cele mai mari valori, cei mai mulți locuitori au vârsta între 40 și 44 de ani, pentru ambele sexe.
 speranta de viata la nastre
90
78.678.8978.8679.0379.279.3879.54
80 74.274.8474.974.78 75.0675.4775.876.1477.0577.4577.6477.8678.2
73.09 73 73.3273.67
68.1968.74 69.99
69.17 70.1970.2770.6371.2471.7371.9771.8872.0472.2172.3772.45
70 65.365.1965.4666.0567.0367.6967.6167.4267.74

60

50

40

30

20

10

Masculin Feminin

România a înregistrat de-a lungul timpului valori mai ridicate ale speranței de viață la nașterem pentru persoanele de sex feminine, spre deosebire de valorile mai
scăzute pentru persoanele de sex masculin.

În anul 1996, speranța de viață la naștere pentru femei era de aproximativ 73 de ani, în timp ce, pentru bărbați era de 65,3 ani.

Valorile au crescut treptat, foarte lent, până în anul 2019, ajungând la valoarea de 79,5 ani pentru femei și 72,5 ani, pentru persoanele de sex masculin.
 14500

1 4 0 4 7 .6
1 4 0 4 7 .7
1 4 0 3 3 .7
1 3 9 9 7 .9
1 3 8 7 5 .9
14000

1 3 8 1 6 .9
1 3 8 0 1 .6
1 3 7 7 2 .7
1 3 7 4 7 .4
1 3 7 0 1 .9
1 3 6 1 5 .5

13544
1 3 3 9 8 .2
1 3 3 7 6 .3

1 3 3 7 0 .9
1 3 3 5 8 .4
1 3 3 4 3 .3

1 3 3 4 2 .6
13500

1 3 2 7 5 .5
1 3 2 3 6 .5
1 3 2 2 8 .2
1 3 2 1 6 .9

1 3 1 3 6 .7
13000 1 3 0 7 8 .2

1 2 5 9 7 .7

12562
1 2 4 8 1 .1

1 2 4 3 2 .5
12500

1 2 2 3 8 .9
1 2 1 9 8 .3
12000

11500

11000

La nivel national, din anul 1990 până în anul 2019, au fost înregistrate fluctuații ale valorilor înregistrate. Din 1990 până în 2013, valorile au fost relative appropriate,
urmând ca din 2013 până în 2014, a fost înregistrată o scădere majoră a resurselor de muncă, ajungând în anul 2019 la cea mai mica valoare înregistrată în perioada
analizată.
 15.0

11.2 11.511.9
10.7
9.3 9.7
10.0 8.7 8.3
8.3 8.3
7.6 8.0 7.1
6.9
5.4 5.7 4.9
5.0
2.8

0.0
-1.1
-3.2
-5.0 -4.4-4.4 -3.8 -3.9-3.9 -4.1
-5.4 -5.3

-10.0

Sporul migratoriu se realizează prin diferența dintre sosirile și plecările persoanelor, în cadrul unei anumite regiuni.

Sporul migratoriu a înregistrat la nivelul țării noastre, în perioada 1992-2001, doar valori negative, ajungând de la -4,4 ‰ în primul an analizat, până la
-1,1‰ în 2001. La un an distanță, valorile au crescut simțitor,devenind pozitive, în anul 2002, valoarea înregistrată fiind de 5,4 ‰, cu aproximativ 5‰ mai
mult față de anul precedent.

Linia de tendință la nivelul țării noastre este oscilantă, fiind înregistrate valori negative, dar și pozitive, crescând și descrescând anual.

În anul 2005 a fost înregistrată cea mai scăzută valoare dintre valorile pozitive. 2,8‰, crescând anual, ajungând în anul 2019 la valoarea de 11,9‰, cea mai mare
valoare înregistrată în România, în perioada analizată.

Valorile foarte scăzute, ne arată faptul că imigranții au fost foarte puțini, în comparație cu emigranții, iar valorile pozitive ne indică faptul că mai multe
persoane au sosit, față de cele care au pleat din țară.
 10.0
7.0

5.0 3.7
2.9

0.0
-0.7
-1.8
-5.0 -4.0 -3.7
-4.8 -5.1 -4.4

-7.3 -7.8 -7.5 -7.7 -7.5 -7.2 -7.8-7.8

-10.0
-8.2 -8.8
-8.0 -8.4 -8.0 -8.2
-10.4
-11.1
-12.9
-15.0
-14.8

-20.0
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
La nivelul municipiului Slatina, în perioada de interes, 1992-2019, sporul migratoriu are valori oscilante, fiind înregistrate valori scăzute în anumiți ani, iar
în alții, valori ridicate.

În primul an analizat, 1992, valorea ratei sporului migratoriu a fost de 7 ‰, scăzând annual, ajungând un an mai târziu la valoarea de 3,7‰, iar în anul 1995,
începând valorile negative, respectiv -0,7‰, cea mai mică valoare negativă.

Valorile au scăzut anual, ceea ce se poate observa și din linia de tendință a graficului realizat, ajungând în anul 1997 la valoarea de -1,8 ‰, în 1998, -3,7‰, în 1999,
înregistrțndu-se o valoare mai mare, de -7,3‰. Valorile sunt oscilante, scăzând din nou în 2001, crescând și descrescând până în anul 2012, în care a fost înregistrată
valoarea minima de -14,8‰, ceea ce indică faptul că în acel an s-au înregistrat mult mai multe plecări decât sosiri, în municipiul Slatina.

Valorile au continuat să oscileze până în anul 2018, fiind înregistrată valoarea de -7,8‰, stagnând, aceeași valoare fiind înregistrată și un an mai târziu, în 2019.

Sporul migratoriu este negative, în primii trei ani, ceea ce înseamnă că au existat mai multe sosiri decât plecări din municipiul studiat. Valorile pozitive,
indică faptul că au existat mai multe persoane ce au părăsit orașul, comparative cu cele ce au sosit. Plecările și sosirile sunt datorate mai multor cauze, ce au
fost stabilite anterior.
15.0

11.2 11.511.9
10.7
9.3 9.7
10.0 8.7 8.3
8.3 8.3
7.6 8.0 7.1
6.9
5.4 5.7 4.9
5.0
2.8

0.0
-1.1
-3.2
-5.0 -4.4-4.4 -3.8-3.9-3.9 -4.1
-5.4 -5.3

-10.0