DRUȚĂ LUIZA (CUSUTURĂ)

PIPP, ANUL III

PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI

PROFESORUL EFICIENT
“Dacă îți faci planuri pentru un an plantează orez;
Dacă îți faci planuri pentru zece ani, plantează copaci;
Dacă îți faci planuri pentru o viață, educă oameni.”
Proverb chinezesc

Sala de clasă nu este numai un spațiu unde, după un tipic academic, se parcurge un
conținut dintr-o programă, iar profesorul nu este numai persoana care propune activități
didactice, formulează sarcini și cere anumite comportamente, ci el stimulează și întreține
curiozitatea elevilor pentru lucruri noi, le modelează comportamentele sociale, întărește
încrederea în forțele proprii și îi ajută să își găsească identitatea. Resușita acestor sarcini
depind de calitățile și competențele pe care profesorul le are înnăscute sau și le dobândește pe
măsura studierii, perfecționări și experienței.
Ion Gr. Șerban precizează că succesul sau insuccesul copiilor în școală este influențat
în mare măsură de cadrul didactic. Începând de la primul contact cu elevul, care de regulă
rămâne în memoria copilului, și până la momentul despărțirii de copil, tactul pedagogic al
cadului didactic ușurează sau îngreunează procesul educativ. Contactul cu elevul nu are loc
numai în clasă, în timpul lecțiilor, ci profesorul este urmărit de către elev permanent, oriunde
îl întâlnește, chiar și în afara școlii, cum ar fi de exemplu pe stradă.
În viziunea pedagogului Rene Hubert cea mai importantă calitate a profesorului este
vocația pedagogică “a te simți chemat, ales pentru această sarcină și apt pentru a o împlini”.
După opinia lui Hubert, această responsabilitate şi-o asumă faţă de copii, faţă de patria
sa şi faţă de întreaga umanitate. Astfel spus, în mâinile sale se află, într-un fel, nu numai
viitorul copilului, ci şi al patriei şi naţiunii al cărei membru este. A fi conştient de această
misiune şi a te dărui total şi dezinteresat pentru înfăptuirea ei înseamnă, implicit, a fi un
adevărat patriot. Conştiinţa responsabilităţii şi a misiunii nu pot fi concepute în afara adeziunii
şi ataşamentului faţă de valorile culturale, naţionale şi universale, create de-a lungul
veacurilor.
Nu trebuie omise nici competențele, metodice și psihopedagogice, A. V. Lunacearski
susține că un cadru didactic nu trebuie să știe numai ceea ce predă, ci el trebuie să știe perfect
cum să predea. De modul cum predă va depinde dacă lecția va fi plictisitoare pentru elevi, fie
va pricinui curiozitate și implicarea activă la ore a elevilor. Educația, mai mult decât predarea
trebuie să se sprijine pe cunoașterea psihologiei copilului, pe însușirea vie a celor mai noi
metode. De aceea autoeducația pedagogică a cadrului didactic reprezintă o datoriei a sa destul
de importantă.
Un profesor eficient mai trebuie să mai aibe și următoarele carecteristici:
 Abilitatea de a motiva: profesorul trebuie să acționeze cu ajutorul acestor trei
valori de bază pentru a le spori motivarea eleviloi: valoare disciplinei sau temei percepută de
elevi, încrederea elevilor în propriul succes și abilitatea elevilor de a dirija procesul
educațional;
 Managementul clasei: profesorul trebuie să fie de cele mai multe ori un
manager la clasă, să fie atent la comportamentul elevilor și la reușita lor școlară, utilizând o
gama largă de tehnologii de predare – învățare, însă uneori se cuvine să fie perceput și ca un
lider de către elevii săi. Diferență dintre un manager și un lider este prezentată de către Ion

1
 DRUȚĂ LUIZA (CUSUTURĂ)
PIPP, ANUL III
PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI

Ovidiu Pânișoară astfel: “un lider stimulează, un manager coordonează, dacă liderii sunt
empatici și se implică emoțional, managerii sunt mai “reci”, centrați pe rolul formal pe care
îl dețin, dacă liderii “iau” după ei pe ceilalți pe care reușesc să-i entuziasmeze și să-i
motiveze, managerii au drept instrument controlul pentru a construi drumul spre
perfecționță”.
 Abilitatea de a crea și menține o ambianță plăcută, de susținere și cooperare:
contextul fizic în care are loc procesul de învățământ are un rol esențial asupra întregului
demers. Desfășurarea orelor în săli de clasă neprimitoare, fără personalitate, anoste, goale și
reci este departe de a încuraja elevii să se simtă bine. De aceea, cadrul didactic împreună cu
elevii pot contrui la un mediu de învățare plăcut, dând dovadă de creativitate în decorarea săli
de clasă.
Atunci când apar problemele de disciplină, cadrul didactic trebuie le rezolve în mod
constructiv și să de-a dovadă de a crea conexiuni emoționale cu elevii. Astfel, profesorul
confruntat din ce în ce mai des cu escaladarea violenței școlare, ar trebui să ia în calcul faptul
că un lucru care funcționează în ceea ce privește negocierea de ostatici va fi folositor, cu
siguranță, și în sala de clasă. Creând o conexiune emoțională cu elevii săi, și activitatea
instructiv – educativă va fi mai ușor de gestionat.
Rezultatele școlare a elevilor trebuie apreciate atât în public, cât și în particular de
către profesor, pe lângă acestea el trebuie să-i încurajeze să coopereze și să se susțină reciproc
în activitățile didactice atunci când se cere.
 Interdisciplinaristatea: profesorul trebuie să-și cunoască foarte bine disciplina
pe care o predă elevilor, dra este necesar să știe să coreleze informațiile și cu alte discipline,
venind cu o paletă cât mai diversificată a temei și stârnind curiozitatea elevilor sprea a
cunoaște și a descoperi mai mult.
 Abilitatea de a echilibra cerințele în creșterea și competențele elevilor:
instruirea școlară trebuie să se plieze pe ritmul și capacitatea de învățare a fiecărui elev în
parte. Literatura de specialitate oferă câteva sugestii ce trebuie supuse reflecției și experienței
cadrului didactic: profesorul poate diferenția gradul de dificultate al sarcinilor cerute ( elevii
mai buni vor primi sarcini mai dificile, elevii mai slabi vor primi sarcini mai simple, astfel
încât fiecare elev să atingă maximul de potențial); sau profesorul poate oferi aceeași sarcină
tuturor elevilor, dar poate diferenția volumul acestora, în această situație va apărea o
problemă, elevii se vor simți că sunt diferiți și asta va conduce la etichetări sociale care nu
sunt pozitive pentru climatul școlar, de aceea cadrul didactic trebuie să încerce să ofere același
sarcini tuturor elevilor, în cazul de față elevul va primi zece exerciții, în timp ce elevul mai
slab va primi mai puține. Ori, cadrul didactic poate oferă același exercițiu tuturor elevilor, dar
nu cel mai ușor din manual. Soluția este oferită spre rezolvare, tuturor elevilor, a celei mai
grele probleme. Este de la sine înțeles că elevul bun va rezolva mai repede , în timp ce elevul
slab va avea mai mult timp, de aceea se va face o diferențiere a timpului alocat. Avantajul
acestei metode de diferențiere constă în faptul că și elevul slab va avea ocazia să rezolve
exerciții la care, în alte situații, au acces doar elevii buni.
 Inovator: în această meserie se cere din partea profesorului să dea dovadă de
inovație în elaborarea și expunerea lecțiilor, să vină cu stategii, metode, mijloace cât mai
atractive pentru elevi. În această perioadă în care învățarea va făcut în mediul online, cadrul
didactic trebuie să se autoperfecționeze în utilizarea diferitelor device - urilor, platformelor și
aplicațiilor, astfel adaptând predarea la diferite stiluri de învățare și facilitând înțelegerea.
 Profesorul“ cald”: perfect integrat, se caracterizează prin autocontrol, spirit de
ordine orientarea spre scop, superior oricăror altor tipuri, eficient în predarea la toate grupurile

2
 DRUȚĂ LUIZA (CUSUTURĂ)
PIPP, ANUL III
PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI

de elevi, dar mai ales la copiii anxioși şi ostili. Profesorul cald este acela care asigură un
suport emoțional pentru elevi, fiind simpatetic îndreptat spre ei și acceptându - i în calitate de
persoane, acesta distrubuie mai multe laude și încurajări și tinde să intrepreteze conduita
elevului cât mai mărinimos cu putință. El este relativ neautoritar și sensibil față de elevii care
îi răspund cu afecțiune. Asemenea persoane acționează ca înlocuitori ai părinților pentru mulți
copii din școală. Copilul, identificându-se cu acea sursă de acceptare și aprobare, este dispus
să asimileze valorile promovate de profesor și în acest fel este mai puternic motivat să învețe
și să atingă un nivel superior în ceea ce privește randamentul școlar.
Deşi nimeni, pâna acum, nu a putut defini profesorul ideal sau profesorul desavârșit,
ori criteriile de apreciere ale unei predări eficiente, totuşi, este aproape unanim împărtăşită
opinia după care predarea poartă amprenta vie a personalității celui care o practică. În această
privintă, se estimează că, dincolo de unele caracteristici biologice inerente, ca cele de vârstă şi
sex, profesorul ar putea să influenteze, în mod satisfacător, învăţarea şi rezultatele ei,
atitudinile şi interesele, aspirațiile şi orientările profesionale ale celor care învață prin
comportamentele și atitudinile sale, prin empatia și relațiile sale cu aceştia.

BIBLIOGRAFIE

Ausubel David P, Robinson Floyd G, Învățarea în școală, o introducere în

psihologia pedagogică, editura Didactică și pedagogică, București, 1981;
Lunacearski Anatolii Vasilievici, Despre educație și învățământ, editura Didactică și
pedagogică, București, 1978;
Pânișoară Ion – Ovidiu, Profesorul de succes 59 de principii de pedagogie practică,
editura Polirom, Iași, 2015;
Pelicica Marcica, Gavrilă Codruța, Ion Laurenția, Pedagogie, editura Mirton,
Timișoara, 2007;
Sălăvăstru Dorina, Psihologia educației, editura Polirom, Iași, 2004;
Șerban Ion Gr., Învățătorul și copiii, editura Didactică și pedagogică, București, 1975;
Terzi Dana, Profilul profesorului eficient, Didactica Pro..., nr. 5 (9), anul 2001;
http://pshihopedagogie.blogspot.com/2008/08/tema-18-definitivat.html;
http://psihopedagogiegradedidactice.blogspot.com/2017/07/cursuri-finalitatile-
educatiei.html;
https://sites.google.com/site/roluleducatiei/educatia-in-scoala;