EMOȚII SPECIFICE

Cadru general de abordare

Referitor la emoții, Izard (1993) propune 5 asumpții:

(a). emoțiile au un rol motivațional

(b). emoția organizează percepția, cogniția și comportamentul

(c). relația emoție-comportament se dezvoltă timpuriu și rămâne

relativ stabilă de-a lungul timpului

(d). dezvoltarea emoțională contribuie la dezvoltarea

personalității

(e). personalitatea (ex: trasaturile, credintele) influențează

modul în care trăim anumite emoții
 Emoții specifice

• Furia

• Bucuria

• Tristețea

• Dezgustul

• Gelozia și invidia

• Rușinea
 Furia

“the controlled expression of anger might strengthen the

relationship between the two people involved” (Averill, 2014).

• semnificație negativă:
se asociază cu ostilitatea și agresivitatea

• semnificație pozitivă:
pregătirea organismului pentru atac sau aparare
 Furia

“furia are suport biologic și este construită social”

• Biologic
furia este asociată cu pulsiunea agresivă

• Psihologic
furia este legată de corectarea unei greșeli percepute

• Sociocultural
furia este legată de standardele de conduită acceptate social
 Furia

• este una dintre primele emoții dezvoltate în copilărie, asociată

cu frustrarea

• mai târziu, poate fi legată de corecția unei greșeli percepute

• are expresii puternic normativizate social

• poate fi una dintre cauzele comportamentului agresiv

• are rol reglator în spațiul relațiilor interpersonale

 Bucuria

„datorită impactului, la nivel personal și social, al emoțiilor

negative, oamenii sunt mai degrabă preocupați de cum să
controleze aceste emoții sau să le reducă impactul decât de
modul in care ar putea să mențină o emoție pozitivă”.
(Strongman, 2007, p. 124)
 Bucuria

• este relaționată cu 3 sisteme – biologic, psihologic și

social
• este legată de funcționarea optimă a sistemelor de
comportament
• este trăită individual, fiecare persoană având o tendință
și o abilitate diferită de a altor persoane, rămânând un
construct subiectiv, individual.
 Tristețea

“perhaps the most important point to emerge from

considerations of sadness is that it is not always a negative
emotion”

Studiile lui Izard, Stearns și Lutz (2002) arată că:

• este mai “pură” decât celelalte emoții
• este mai puțin tensionantă
• este legată de pierdere
 Tristețea

• concentrează atenția pe Self, fiind un indicator că acesta este

intr-o stare de vulnerabilitate

• are o conotație mai degrabă intrapersonală decât

interpersonlă (spre deosebire de furie)

• nu are un caracter anticipatoriu (spre deosebire de frica)

• nu este percepută ca fiind negativă în unele societăți

 Dezgustul

“although disgust appears to be universal, it does not seem to be

innate”

Studiile lui Ekman & Jones (2013) arată că:

• este legat de rejecția a ceea ce te poate contamina fizic sau
psihologic
• are gradul cel mai înalt de automaticitate a răspunsului
(procesare automată a stimulului)
 Dezgustul

• se diferențiază de dispreț, ultimul fiind asociat cu “un

sentiment de superioritate” (Tomkins, 1991)

• este asociat cu judecățile morale și estetice

• deși pare să fie o emoție universală, nu exista dovezi empirice

care sa arate ca este înnăscută
 Gelozia și invidia

“envy should be used as a useful label for discontented feelings

that come from social comparisons, whereas jealousy remains
ambiguous in its use”

Smith & Parrot (1998, 2007)

• în înțelegerea populară, cele două se suprapun semantic

• gelozia/a fi: reacția la amenințarea cu pierderea afecțiunii

unei persoane semnificative și a direcționării acesteia către
altcineva

• invidia/a avea: reacția la dorința de a avea ceea ce are

altcineva
 Gelozia și invidia

• gelozia: suspiciune, rejecție, ostilitate, frică

• invidia: inferioritate, insatisfacție, auto-critica

 Rușinea

“shame, unlike guilt, concerns the sort of person one believes

oneself to be, rather than to do with something that one has
done or not done.”
Harre & Garnet (2001):
• este o modalitate de control social
• are legătură cu imaginea despre sine
• este legată de perceptia eșecului
• poate fi anticipata
 Rușinea

Afectează spațiul social în 3 moduri:

- ajută la menținerea în rolul asumat
- este implicată în procesul de formare a impresiilor
- influențează stima de sine socială

Cele 3 aspecte sunt relaționate:

• îmi joc prost rolul
• ruperea interacțiunii
• impresie nefavorabilă a celorlalti
• scăderea stimei de sine
 Test grila: exemple de itemi
2 este pentru 6, ceea ce 4 este pentru 12 reprezintă:
a. inducerea unei reguli
b. inducerea unei proprietati
c. inducerea unei structuri

Cunostintele Triunghiul este o forma geometrica si Ziua de nastere a

fiului meu este in 11 iunie:
a. sunt fixate ambele in memoria semantica
b. prima e fixata in memoria semantica, cea de a doua in cea
episodica
c. prima este fixata in memoria episodica, cea de a doua in cea
semantica
 Itemi/ex.

Vorbim de activarea detectorilor de trasaturi in cazul:

a. memoriei senzoriale
b. memoriei de lunga durata
c. memoriei implicite

Afirmatia conform careia In procesul decizional, persoana cunoaste

toate alternativele si o selecteaza pe cea optima sta la baza:
a. modelului normativ
b. modelului descriptiv
c. modelului rationalitatii limitate
 Itemi/ex.
Maria este invitată la o plimbare cu bicicleta, dar îi este teamă,
pentru că nu a mai mers pe bicicletă de 10 ani. După câteva
minute, însă, constată că știe să meargă din nou. Aceasta este o
dovadă că memoria ................. a Mariei funcționează bine:
• a. declarativă
• b. implicită
• c. semantică
 Itemi/ex.
Alin este la volan în drum spre casă, când soția sa îl sună și îi
spune să cumpere 10 produse de la supermarket. Alin își repetă
mental lista până ajunge la supermarket. Ținând cont că Alin are
o memorie de lucru normală, care produse este cel mai probabil
ca Alin să le aducă acasă:
• 1, 2, 3, 8, 9, 10
• 1, 2, 3, 9, 10
• 4, 5, 6, 7, 8
 Itemi/ex
Cercetările arată că dacă ești trist când înveți pentru un
test, cel mai probabil că îți vei aminti cel mai bine
materialul când:
a. ești vesel
b. ești trist
c. niciunul dintre răspunsurile anterioare
 Itemi/ex.
Scenariul cognitiv al evoluției în cariera de psiholog, cu
secvențialitatea finalizarea facultății, concursul pe post,
finalizarea liceului, exercitarea profesiei, pensionarea este
disonant cognitiv, datorită:
a. biasului optimismului
b. neconsiderării specializării psihologului
c. ordinii secvențelor in scenariu