Sunteți pe pagina 1din 6

Hans Asperger și copiii la Universitatea din Viena, anii 1930

Sindromul Asperger isi are numele de la pediatrul Hans Asperger. Acesta s-a născut
într-un sat din nord –estul Austriei, a fost cel mai mare dintre cei trei frați ai familiei.
Asperger fusese un copil talentat, excentric și solitar. Își exaspera colegii cu citate nesfarsite
din poezii , se pierdea zile intregicufundat in cate o carte detasandu-se complet de lumea
exterioara. Alege sa urmeze studiile in medicina în urma unui eveniment petrecut la ora de
biologie când în timpul unei disecții a observat un vierme în ficatul unui șoarece.”Felul în
care e posibil ca o viață să trăiască în altă viață...n-ar trebui oare să înțelegem pe deplin cum
funcționează așa ceva?”. A absolvit astfel, Universitatea din Viena avand ca lucrare de
licența:” Psihopații autiști în copilărie. La recomandarea lui F.Hamburger (mentorul său) va fi
repartizat la Clinica de Copii, unde va lucra timp de 20 de ani.

Timp de 10 ani, Hans Asperger și echipa sa, au examinat peste 200 de copii care
aveau în comun următoarele:

1. Trăsături frumoase și un aer foarte matur;


2. Le era greu să învețe aptitudini esențiale cum ar fi: spălatul, îmbrăcatul,
comportamentul politicos la masă. Majoritatea erau foarte neîndemânatici la
activitățile sportive.
3. Stânjeneală în situații sociale;
4. Fascinație față de reguli, legi și programe (”Dacă un lucru era fie și cu puțin diferit
de felul cum și-l închipuise sau cum era obișnuit să-l vadă...devenea tulburat și foarte
confuz)”,spunea Asperger despre un băiat;
5. În situații extreme, furia cu care urmăreau ordinea lua forma unor mișcări repetitive și
stereotipe ca: legănatul, bătutul ritmic în masă și pereți, învârtitul unui șiret de pantofi
ore întregi sau repetarea aceluiași șir de cuvinte iar și iar;
6. Unii copii aveau o vorbire uimitor de dezvoltată, însă de cele mai multe ori căpăta un
caracter cântat de parcă declamau versuri. Tindeau să se lanseze în monologuri,
indiferent dacă persoana cu care vorbeau îi asculta sau nu.

Inițial, Asperger a numit această tulburare "psihopatie autistică". A observat că


pacienții respectivi, deși au inteligența normală, au anumite paricularități: absența empatiei,
capacitate scăzută de a lega relații de prietenie, de a dialoga, au o înclinație către anumite
subiecte, au mișcări greoaie și stângace.

Sindromul Asperger a fost adăugat în Manualul de Diagnostic și Statistic al


Tulburărilor Mentale (DSM-IV) al Asociației Americane de Psihiatrie din 1994, ca tulburare
separată față de autism. Cu toate acestea, există încă mulți profesioniști care consideră că
tulburarea Asperger este o formă mai puțin severă de autism.
DSM-V a înlocuit tulburarea autistă, tulburarea Asperger și alte tulburări de
dezvoltare generalizată cu diagnosticul de tulburare de spectru autist. Astfel, conform DSM-
V, tulburarea de spectru autist include tulburarile cunoscute anterior cunoscute anterior sub
numele de: autism infantil, autism al copilariei, autism Kanner, autism cu functionalitate
ridicata, autism atipic, tulburarea pervaziva de dezvoltare nespecificata in alta parte, tulburare
dezintegrativa a copilariei si tulburarea Asperger. Aceasta din urma, conform caracterizarii
din DSM V, reprezinta o tulburare de spectru autist fara deficit de intelectual sau de limbaj.

Tulburarea de spectru autist este o tulburare pervaziva de dezvoltare ceea ce insemna


ca sunt afectate mai multe arii de dezvoltare. Ariile afectate in cazul autismului sunt:
comunicarea (dificultati in ceea ce priveste limbajul atat expresiv cat si cel receptiv), aria
sociala privind interactiunea cu semenii, aria motorie prin stereotipii motorii, aria afectiva
marcata de o rezistenta foarte scazuta la schimbare ceea ce duce de cele mai multe ori la un
grad ridicat de frustrare si repliere catre sine, aria imaginatiei si a intelegerii gandurilor si
sentimentelor celor din jur, aria intelectuala, aceasta din urma nefiind generala tuturor
indivizilor cu tulburare autista.

Din mai multe puncte de vedere, sindromul Asperger este foarte asemanator cu
autismul. Este caracterizat prin aceleasi deficite calitative ale interactiunii sociale, prin
comportamente repetitive, stereotipe si interese restranse. Exista unele diferente marcante
intre cele doua tulburari. Astfel:

- Contrar tulburarii autiste, in cazul sindromului Asperger, nu exista intarzieri


semnificative in aria limbajului precoce ( de exemplu, cuvinte izolate sunt folosite
deja in jurul varstei de 2 ani iar fraze in jurul varstei de 3 ani, pe cand in cazul
autismului, limbajul expresiv poate lipsi cu desavarsire sau daca a existat, acesta
se pierde in jurul varstei de 3 ani, ca si cum copilul nu a putut vorbi niciodata)
- Indivizii cu sindrom Asperger nu prezinta intarzieri semnificative in dezvoltarea
cognitiva sau in ceea ce priveste curiozitatea fata de mediul inconjurator.
- In tulburarea autista exista prin definitie, deficite semnificative in ceea ce priveste
aria interactiunii sociale si a jocului, indivizii preferand autoizolarea sau abordari
rigide, dar in ceea ce priveste sindromul Asperger, exista o motivatie pentru
interactiunea cu semenii chiar daca acesta este realizata intr-un mod excentric,
unilaterala si insensibila.
Principalele caracteristici ale indivizilor cu sindrom Asperger sunt:

- Dificultati in intelegerea gesturilor, expresiilor faciale sau a tonului vocii celor din jur
- Dificultati in a realiza cand incepe si cand se termina o conversatie precum si alegerea
temelor de conversatie, fiind focalizati si interesati doar de anumite teme in care
exceleaza
- De multe ori, iau cuvintele in sens literal si nu inteleg glumele, sarcasmul, metaforele
- Dificultati in stabilirea relatiilor de prietenie sau romantice cu toate ca isi doresc acest
lucru
- Tind sa creada ca ceea ce gandesc ei , gandeste toata lumea. Se ghideaza dupa ideea
ca, asa cum vad ei lucrurile, asa le vede toata lumea si le este greu sa considere ca cei
din jur pot avea pot avea o alta parere
- Dificultati in a isi gestiona rapid si adaptativ schimbarile de rutina zilnica. Se simt in
siguranta cand totul este organizat, neschimbat. O schimbarea in programul zilnic ii
poate tulbura foarte mult
- Dificultati in a intelege ceea ce gandeste cel din fata lui, le este greu sa se puna in
locul celuilalt
- Le este greu sa empatizeze cu altii, au dificultati in a intelege sentimentele celor din
jur
Avand in vedere ca DSM-V include sindromul Asperger in tulburarea de spectru
autist, dignosticul se stabileste dupa 5 criterii:

• Deficite persistente în comunicarea și intracțiunea socială, precum deficite în


reciprocitatea socială emoțională:
- abordare socială anormală și incapacitatea de a menține o conversație
corespunzătoare;

- preocupări reduse pentru împărtășirea intereselor, emoțiilor sau afectului;

- eșuează în a iniția sau a răspunde interacțiunilor sociale;


• Deficite în comunicare nonverbală utilizată în comunicarea socială:
- comunicarea verbală și cea nonverbală slab integrată;

- anormalități în contactul vizual și limbajul corpului;


• Deficite în dezvoltarea, menținerea și înțelegerea reacțiilor:
- dificultăți în modelarea comportamentului în diferite contexte sociale;

- dificultăți în jocul imaginativ și legarea de prietenii;

- dezinteres în relațiile cu ceilalți copii.


• Tipare repetitive de comportament, interese sau activități manifestate prin cel puțin
două dintre următoarele:
- Stereotipii sau repetiții regăsite în mișcări, utilizarea obiectelor sau în limbaj
( stereotipii motorii simple, alinierea obiectelor, ecolalie, fraze idiosincratice);

- Aderențe la rutină sau tipare ritualice de comportament non-verbal ( distress


crescut la schimbări mici, dificultăți în tranziție, tipare rigide de gândire,
ritualuri de salut, nevoia de a urma aceeași rută sau de a mânca aceeași
mâncare zilnic);

- Interese restrictive care sunt anormale ca intensitate sau focus (atașament


crescurt sau preocupări față de obiecte neobișnuite);

- Hiper/hipoactivitate la stimuli senzoriali sau interese neobișnuite pentru


aspectele senzoriale ale mediului înconjurător( indiferența aparentă la
durere/temperatură, răspuns advers la sunete sau texturi specifice, mirosul sau
atinsul excesiv al obiectelor, o fascinație vizuală pentru lumină sau mișcare).
• Toate aceste simptome trebuie să:
- fie prezente în perioada timpurie;
- să cauzeze deficite semnificative în funcționarea zilnică socială sau ocupațională
și nu sunt explicate mai bine de o tulburare intelectuală sau o întârziere globală în
achiziții;
Tulburarea Asperger este o tulburare continua si dureaza toata viata. La copiii scolari,
capacitatile verbale bune pot, intr-o anumita masura, masca severitatea disfunctiei sociale.
Interesul pentru stabilirea de relatii sociale poate creste in timpul adolescentei pe masura ce
indivizii invata cateva modalitati de a raspunde mai potrivit la dificultatile lor- de exemplu,
pot invata sa aplice reguli sau rutine verbal explicite in anumite situatii stresante.
Prognosticul pare a fi mai bun decat cel al tulburarii autiste, studiile sugerand ca multi
indivizi cu acest sindrom, sunt capabili in a se angaja in munca profitabila si de independenta
personala.

Tratamentul pentru tulburarea de spectru autist se bazeaza pe terapie cognitiv


comportamentala (terapia ABA- Analiza aplicata a comportamentului care se dedica
intelegerii si imbunatatirii comportamentului uman, terapia prin joc- ludoterapia, logopedia
pentru dezvoltarea si corectarea limbajului, terapia comportamentului verbal- VB care are
aceleasi principii ca terapia ABA doar ca se axeaza in principal si de la inceput pe aparitia
limbajului la copil. Nu exista tratament medicamentos pentru o astfel de tulburare.

Tulburarile de spectru autist sunt mai des intalnite la barbati decat la femei. Desi
datele disponibile sunt putine, se pare ca exista o frecventa crescuta a tulburarii Asperger
printre membrii familiilor indivizilor care au aceasta tulburare. Spre deosebire de sindromul
Asperger, simptomele autismului pot fi recunoscute in timpul celui de al doilea an de viata
dar pot fi observate chiar si mai devreme daca intarzierile de dezvoltare sunt severe. Cel mai
marcant simptom pe care parintii il observa primul, este lipsa sau pierderea limbajului in
cazul autismului. Sindromul Asperger este mai greu de identificat deoarece exista limbaj
chiar mai dezvoltat in raport cu varsta. Multi indivizi sunt diagnisticati cu acest sindrom la o
varsta destul de matura iar altii nu sunt niciodata diagnosticati, fiind considerate persoane
excentrice, stangace, diferite.
Bibliografie

1. Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale, editia a 4-a,


American Psychiatric Association, p. 80-84
2. Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale, editia a 5-a,
American Psychiatric Association, p. 50-58
3. Steve Silberman, Neurotriburi. Istoria uitata a autismului, Editura Frontiera,
2016., p. 80-85
4. Christopher Barber, Autismul si sindromul Asperger, Ghid pentru asistenti
medicali, Editura ALL, 2013, p. 37-38.